Sunteți pe pagina 1din 2

Importanta atmosferei pentru societatea omeneasca

Omul nu poate trai in lipsa aerului atmosferic. Prin respiratie, el


inhaleaza aer din care, la nivelul alveolelor pulmonare, oxigenul
trece in sangele arterial, iar dioxidul de carbon din sangele din
vene trece in aerul care este apoi expirat. Oxigenul preluat prin
respiratie este fixat pe hemoglobina si dus cu sangele la diverse
tesuturi, unde participa la procesele de oxidare (ardere) a
substantelor organice, cu degajare de energie.

Dioxidul de carbon din sange are un rol stimulator pentru


procesul de respiratie.Precipitatiile atmosferice provoaca
organismului uman stari de disconfort accentuat. La fel si vantul
puternic. Pentru a se apara de efectele negative generate de
parametrii fizici ai aerului atmosferic, omul este nevoit sa faca
mari eforturi si mari cheltuieli banesti si de munca, pentru
confectionarea de imbracaminte si incaltaminte, pentru
construirea locuintelor si cladirilor care adapostesc instalatiile si
activitatile umane, cu sisteme de climatizare foarte costisitoare.
intre aceste cheltuieli, trebuie amintite si cele pentru irigatii,
pentru realizarea si incalzirea serelor sau pentru realizarea
solariilor.
Importanta hidrosferei pentru societatea omeneasca

Apa, alături de aer, este indispensabilă vieții, fiind o resursă mai


importantă decât petrolul sau orezul. Pentru societatea
omenească, apa reprezintă resursa principală de care depind
toate domeniile activității umane.

Apa mărilor și oceanelor reprezintă motorul vieții, aceasta


făcând să apară primele forme de viață. Apa este componenta de
bază a materiei vii, constituind circa 93% din greutatea sângelui
la mamifere, 80% din masa musculară la mamifere, iar la om
circa 65%. Organismul speciilor inferioare (meduze, spongieri)
este alcătuit din apă într-o proporție de aproape 90%.

Apa dulce este importantă pentru metabolismul uman, fiind


utilizată direct (pentru băut) și indirect (la pregătirea hranei, apa
menajeră sau apele industriale). Aceasta este concentrată într-o
proporție de circa 75% în ghețari (aflați în regiuni greu
accesibile și mai puțin afectate de poluare), dar și în fluvii și
lacuri. Repartiția geografică a fluviilor și lacurilor este
diferențiată, existând regiuni cu întindere mare dar populație
puțină și care au multe resurse (Siberia, Canada de Nord,
Amazonia) și regiuni cu populație numeroasă și puține resurse
(Valea Gangelui).