1

Autonomii locale și instituții centrale în spațiul românesc.

(sec IX – XVIII)

- Autonomii locale: se referă la capacitatea unor comunități de a se

conduce, de a se organiza (economic, politic, social, cultural) după
propria voință.
Exemplu de formațiuni politice prestatale: țări, codri, ocoale,
cnezate, voievodate, câmpuri.

- Instituție centrală: reprezintă cea mai importantă instituție de

conducere în Țara Românească și Moldova.
Exemplu: domnia, voievodatul – cele mai importante instituții
centrale din spațiul medieval român.

 Contextul apariției primelor formațiuni politice prestatale românești

în Evul Mediu

 Context intern.
-progresele societății românești după etnogeneză sub toate aspectele
(economic, politic, cultural, religios);
-stratificarea socială (apariția claselor sociale) ca urmare a
progresului: nobilimea feudală și țăranii dependenți.

La baza societății românești după etnogeneză a stat obștea sătească.

 2

Nicolae Iorga le numea „romaniile populare.”

Acestea aveau organizarea social-economică proprie, un teritoriu
bine delimitat (aveau funcții social-economice, culturale, religioase,
politice.)

 Context extern.
 Continuă migrațiile în spațiul românesc:
-sec IX – ungurii.
-după anul 1000, pecenegi, uzi, cumani.
-1241 – marea invazie tătaro-mongolă.

Consecințele migrațiilor:
1.)Au împiedicat expansiunea statelor vecine în spațiul românesc
(pozitivă.)
2.)Au oprit evoluția societății românești datorită distrugerilor
(negativă.)

 Se afirmă statele medievale: Ungaria, statele rusești, Imperiul

Bizantin. Ele au reprezentat modele de organizare politică statală cât
și un pericol ce amenința cu ocupația teritoriul românesc.

 Formațiuni politice prestatale în Transilvania. Formarea voievodatului

în Transilvania.
 Sec IX: Sunt amintite 3 formațiuni politice (voievodate românești de
către cronicarul Anonymous în lucrarea „Gesta Hungaronum
(„Faptele Ungurilor” (lucrare scrisă probabil în sec. XII)). Aceasta era
cronicar la curtea regelui maghiar. Bela al III-lea. Cele trei voievodate
erau conduse de voievozi. Gelu, numit „ducele” care se afla în centrul
Transilvaniei și avea capitala la Dăbâca.
 3

Acesta este numit de Anonymous „blach” și a fost singurul voievod

care a opus rezistență militară în fața ocupației maghiare dar a fost ucis
în timpul luptelor de către căpetenia maghiară Tuhutum iar teritoriul său
intră sub stăpânire maghiară.
-Voievodul Glad, menționat în Banat, avea capitala la Cuvin, iar
Menumorut menționat în Crișana, avea capitala la Bihorea.
Informațiile lui Anonymous au fost contestate de istoriografii
maghiar și austriece în secolele XVIII – XIX, în contextul luptei de
emancipare națională a românilor din Transilvania.
 Sec. XI : Legenda Sfântului Gerard, menționează voievodatele
conduse de Gyla și Achtum. Gyla s-a aflat în conflict cu regele
Ungariei Ștefan I pe motivul respingerii catolicismului, este învins
între 1002 – 1003, iar teritoriul său cu centrul politic(capitala) la
Bălgrad ocupat de maghiari. Voievodul Ahtum(Banat) cu centrul
politic la Morisena, refuză suzeranitatea maghiară, este ucis de
maghiar pe motivul perceperii taxelor pentru vămuirea țării, iar
teritoriul său intră sub ocupație maghiară.
 Sec. XII: „Cronica lui Nestor”, afirmă că la trecerea lor spre Pannonia
prin Carpații Păduroși, ungurii i-au găsit pe români și pe slavi.
 Deși anihilate de maghiari, aceste formațiuni politice nu au fost
integrate în regatul maghiar, dominația fiind impusă doar prin
suzeranitate.
 4

Evoluția Voievodatului Transilvaniei.

- Sec. XI – XII – spațiul Transilvaniei cucerit de maghiar.
- Se menține forma de organizare românească – voievodatul.
- 1111 – Ungaria încearcă înlocuirea voievodatului cu principatul, ca
dovadă este menționarea unui „Mercurius princeps.”
- 1176 – este menționat în Transilvania „voievodul Leustachius”, odată
că încercarea Ungariei de înlocuire a voievodatului a eșuat.
Voievodul în Transilvania avea atribuții administrative, juridice,
militare.
- Sec. XII – XIII – regalitatea maghiară a colonizat pe Transilvăneni,
sașii, secuii, cavalerii teutoni.
Scop: -militar -apărarea Carpaților de migratori.
Acesta populații primesc autonomii largi în schimbul serviciilor
militare.
 Sașii – germanici, erau organizați în scaune(unități administrative
teritoriale). Aveau o civilizație superioară ungurilor și românilor. Au
întemeiat orașe după model germanic „Burg” :Brașov, Sibiu,
Sighișoara.
- 1224 – Diploma Andreanum – emisă de regele maghiar Andrei al II-
lea, oferea privilegii largi sașilor în Transilvania.
 Secuii:
- Asiatici(turci).
- 1200 – așezați în SE Transilvaniei.
- Organizate pe scaune.
- Orașe întemeiate: Târgul Secuiesc, Odorheiu Secuiesc.
 Cavalerii teutoni: – 1211 – colonizați în Țara Bârsei.
– 1225 – alungați de regalitatea maghiară.
 5

Maghiarii în Transilvania erau organizați în comitate(unitate

administrativă conduse de un comite (Exemplu: comitatul Bihor).
Românii erau majoritari și erau organizați în districte (unități
administrative-teritoriale) conduse de juzi sau cnezi.
Națiunea română, treptat, va fi exclusă din rândul națiunilor cu
drepturi egale în Transilvania. Națiunea, limba și religia românilor vor
devenii tolerate.
 1366 – decretele regale, condiționau calitatea de nobil cu apartenența
la catolicism.
 1437 – în timpul răscoalei de la Bobâlna se formează Unio Trium
Nationum, alianța celor trei națiuni privilegiate împotriva națiunii
române.
În regiunile mărginașe ale Transilvaniei vor supraviețui autonomiile
românești sub forma „țărilor” Exemplu: Țara Bârsei, Țara
Făgărașului, Maramureșului, Amlașului.
 Autonomii locale în spațiul Țării Românești. Formarea statului
medieval Țara românească(Valahia.)
 1247 – Diploma Cavalelilor Ioaniți.
- Document emis de regele maghiar Andrei al II-lea cu scopul de a
acorda privilegii cavalerilor ioaniți pe spațiul sud-carpatic.
- este cel mai important document care atestă formațiunile politice
prestatale românești din spațiul Țării Românești.
- Sunt menționate unele formațiune politice prestatale:
- Țara Severinului
- 2 voievodate conduse de Litovoi și Seneslau.
- 2 cnezate conduse de Ioan și Farcaș.
 6

Diploma menționează și:

 Clase sociale.
 Dezvoltare economică
 Organizarea militară a românilor.
Aceste formațiuni aveau organizare proprie(autonomie politică) și au
stat la baza formării statului medieval Țara Românească(Valahia).
 Formarea statului medieval Țara Românească(Valahia).
 Context intern: - dezvoltarea societății românești sub toate
aspectele(economic, politic, cultural, religios.)
- Eliminarea diferențelor sociale din cadrul
obștilor sătești.
 Context extern: - prezența migratorilor(tătari, cumani) care oprește
expansiunea statelor vecine;
- Criza Ungariei(luptele pentru tron)
 Țara Românească s-a format prin unirea formațiunilor politice
prestatale în jurul voievodatului lui Seneslau.
 Descălecatul lui Negru-Vodă în 1290.
-descălecat – întemeiere de țară(stat)
-legenda descălecatului lui Negru-Vodă din Făgăraș atenționează
că acesta a intrat în conflict cu regalitatea maghiară și a trecut
Carpații la sud formând Țara Românească(Valahia); cu capitala la
Câmpulung.
 Descălecatul lui Basarab.
- Izvoarele istorice medievale menționează pe voievodul Basarab
I Întemeietorul(urmaș a lui Seneslau) ca „prim voievod și
domn” al Țării Românești(întemeietor al statului.)
- (1310? – 1352) – perioada domniei.
- A stabilit capitala la Argeș.
 7

Statul său – aflat sub dominație maghiară, fapt dovedit de un

document din 1324 – prin care Basarab se recunoștea vasalul regelui
maghiar.
Cauzele conflictului lui Basarab.
1.) Stăpânirea Banatului de Severin.
2.) Creșterea puterii lui Basarab.
 9 – 12 noiembrie 1330 – bătălia de la Posada.
- Regele Ungariei Carol Robert de Anjou a organizat expediția
militară împotriva Țării Românești.
- Bătălia descrisă de „Cronica pictată de la Viena.”
- Confruntarea s-a încheiat cu victoria lui Basarab I.
- Importanță(semnificație) : obținerea independenței Țării
Românești față de Ungaria.
 Consolidarea Țării Românești:
- Realizată de urmașii lui Basarab I:
a.)Nicolae Alexandru(1352 – 1364)
- 1359 – întemeiază prima Mitropolie Ortodoxă a Țării
Românești la Argiș.
- Se intitula „domn autorat” („singurul stăpânitor”)
b.)Vladislav Vlaicu (1364-1377)
-bate prima monedă a Țării Românești.

Concluzie: Țara Românească s-a format la începutul sec. XIV prin

unirea formațiunilor politice prestatale aflat la sud de Carpați.
Întemeierea ei este legată de două descălecate a lui Negru-Vodă și a lui
Basarab I.
 8

 Întemeierea Moldovei.
 Formațiuni politice prestatale la est de Carpați:
-Sec. IX- XIII – izvoarele istorice menționează țările:
a) Țara Brodnicilor.
b) Țara Berladnicilor
c) Țara Bolohevenilor.
- sunt menționate „câmpuri” , „cobâle”, „ocoale”, „țineturi” , „codri.”
 Context intern:
- Dezvoltarea societății sub toate aspectele.
- Dezvoltarea economică legată de traversarea drumului
comercial prin Moldova, acesta lega Marea Neagră de zona
Europei Centrale și a Mării Baltice.
- 1332 – document emis de cavaleria papală ce atesta prezența
„puternicilor” din zonă (Moldova) care confiscau bunurile
Episcopiei cumanilor.
 Context extern:
- Dominația tătarilor.
- Lupta maghiarilor pentru oprirea dominației tătarilor și apărării
Carpaților Răsăriteni.
 Formarea Moldovei este legată de două descălecate ale voievozilor
maramureșeni: Dragoș și Bogdan.
 Descălecatul lui Dragoș.
- 1347 – regalitatea maghiară îl numește pe Dragoș să formeze o
„nearcă de apărare” (stat cu rol militar supus maghiarilor) la est
de Carpați cu capitala la Baia.
 Descălecatul lui Bogdan.
- 1359 – Bogdan – voievod maramureșean a intrat în conflict cu
regalitatea maghiară și a sprijinit răscoala moldovenilor
împotriva stăpânirii lui Dragoș.
 9

- urmașii lui Dragoș: Sas și Balc sunt înlăturați.

- Consecință: victoria lui Bogdan aduce independența Moldovei

față de Ungaria(1365)

 Consolidarea Moldovei:
-realizată de urmașii lui Bogdan:
a) Lațcu I.
b) Petru I Mușat : a întemeiat prima Mitropolie Ortodoxă la
Suceava(1386-1387), dependentă de Bizanț, a bătut prima monedă
moldovenească.
c) Ștefan I.

Concluzie: Statul medieval Moldova se formează la mijlocul secolului

XIV, prin unirea formelor politice prestatale de la răsărit de Carpați, un
rol important avându-l politica statului Ungaria.
Sunt amintite două descălecate ale voievozilor maramureșeni: Dragoș și
Bogdan.

 Formarea Dobrogei.
 Formațiuni politice menționate:
- Sec X: Jupânatele lui Dimitrie și Gheorghe.
- Sec XI: „Alexiada”, lucrarea Anei Comnena(Bizanț)
menționează trei formațiuni conduse de TATOS, SANTZA,
SESTLAV.
- Sec XIII – 1230 „Țara Cavarnei” – nucleul statului Dobrogea,
situată la sud de Mangalia.
 10

 Context: - slăbirea dominației bizantine(Dobrogea era sub

stăpânirea Bizanțului.)
 Întemeierea Dobrogei s-a realizat prin unificarea formațiunilor
politice prestatale în jurul „Țării Cavarnei.”
-perioada formării – mijlocul sec XIV.
-primii conducători: BALICA, DOBROTICI (DOBROTIȚĂ), a
fost cel care a pus bazele statului Dobrogea, fiind numit „despot”
de Împăratul Bizantin(conducător cu puteri într-o provincie
bizantină) și IVANCO.
-1388 – 1389 – Mircea cel Bătrân, anexează Dobrogea Țării
Românești.

Concluzie:
 Statele medievale românești s-au format în trei etape:
I. Etapa formațiunilor politice care au evoluat spre
unificare.
II. Etapa propriu-zisă(descălicatul.)
III. Etapa de consolidare.
 Mod de formare: unificarea formațiunilor prestatale
românești.
 Perioadă: Sec XIV.