Sunteți pe pagina 1din 4

VERBUL

- parte de vorbire flexibilă care exprimă acţiunea, starea, existenţa.

CLASIFICARE
I. 1. VERBE PREDICATIVE – care alcătuiesc singure un predicat

2. VERBE NEPREDICATIVE – care nu pot alcătui singure un predicat. Acestea sunt:


a. verbe auxiliare (ajutoare) – ajută la formarea unor moduri şi timpuri compuse
a fi, a avea, a vrea
a fi –m. indicativ, timp viitor anterior va fi venit
- m. conjuctiv, timp perfect să fi venit
- m. condiţional-optativ, timp perfect aş fi venit
- m. infinitiv, timp perfect a fi venit
- diateza pasivă sunt rugat

a avea - m. indicativ, timp perfect compus am venit


- m. condiţional-optativ, timp prezent aş veni
- m. condiţional-optativ, timp perfect aş fi venit

a vrea - m. indicativ, timp viitor voi veni


- m. indicativ, timp viitor anterior voi fi venit
!!! Observaţie Verbele auxiliare nu au niciodată funcţie sintactică, ele ajutând la formarea verbului
şi analizându-se împreună cu acesta.

b. verbe copulative – împreună cu numele predicativ, formează predicatul nominal.


A fi - verb copulativ când nu poate fi înlocuit cu a trăi, a exista, a se afla.
Noi suntem cuminţi
- verb predicativ când are sensul: a exista, a se afla, a costa, a trece pe la cineva, a se
intampla, a fi de origine din, etc.
Elevii au fost în excursie.
A deveni - întotdeauna este verb copulativ
În urma studiilor a devenit doctor.
A ajunge - verb copulativ când se poate înlocui cu a deveni.
În doi ani a ajuns şef.
- verb predicativ când nu se poate înlocui cu a deveni.
A ajuns mai repede acasă.
A ieşi - verb copulativ când se poate înlocui cu a deveni.
A ieşit medic din băncile facultăţii.
- verb predicativ când nu se poate înlocui cu a deveni.
A ieşit repede afară.
A rămâne - verb copulativ când se poate înlocui cu a deveni.
De când a plecat a rămas la fel.
- verb predicativ când nu se poate înlocui cu a deveni.
A rămas în spatele meu.
A se face - verb copulativ când se poate înlocui cu a deveni.
Maria s-a facut judecător.
- verb predicativ când nu se poate înlocui cu a deveni.
S-a făcut multă zarvă în curte.
A părea - verb copulativ când are subiect
El pare de piatră.
- verb predicativ când nu are subiect.
Se pare că va veni
A însemna - verb copulativ când are sensul de a avea importanţă.
A însemnat mult pentru mine.
NER7\519989822.doc 1
- verb predicativ când are sensul de a nota.
A însemnat pe carte.
A se numi - verb copulativ când se referă la nume
Prietena mea se numeşte Maria.
- verb predicativ când are sensul de a fi încoronat, a fi pus în funcţie.
Se va numi noul consiliu de administraţie.
A se chema - verb copulativ când se referă la nume
Ea se cheamă Iulia.
- verb predicativ când are sensul de a striga, a anunţa.
Mă cheamă la masă.

II. 1. verbe personale – care au persoană, verbe la moduri personale


am mâncat (I,sg), a venit (III, sg) plecaţi (II, pl)
2. verbe impersonale – care au formă numai pentru persoana a III-a, sg,-pl, nu au un subiect
fulgeră, ninge, trăsneşte, se luminează, se aude, se zice, trebuie.
3. verbe unipersonale – au formă pentru persoana a III-a, sg-pl, acţiunea este facută de o
singură persoană
guiţă, cotcodăceşte, ouă, clămpăne, măcăie, latră, mugeşte, miaună.
4. verbe nepersonale – care nu au persoană, verbe la moduri nepersonale
a mânca, a pleca, supărat, de scris, râzând, plângând

III. 1. verbe tranzitive – care au capacitatea de a realiza o relaţie cu un complement direct


a zice(ceva), a vedea(ceva), a mânca(ceva), a auzi(ceva), a face(ceva)
2. verbe intranzitive – care nu au capacitatea de a realiza o relaţie cu un complement direct
a călători, a aminti, a deveni, a exista

CONJUGAREA VERBELOR
- conjugarea verbelor reprezintă forma acestora de infinitiv, aşa cum o găsim în dicţionar
a. verbe de conjugarea I – terminate în a : a mânca, a pleca, a preda
b. verbe de conjugarea a II-a – terminate în ea : a bea, a vrea, a avea
c. verbe de conjugarea a III-a – terminate în e : a scrie, a rămâne, a ţine, a bate
d. verbe de conjugarea a IV-a – terminate în i / î : a citi, a veni, a coborî, a urî

DIATEZELE VERBELOR

1. Diateza - forma pe care o ia verbul pentru a exprima raportul dintre acţiune şi subiect
a.diateza activă -acţiunea este făcută de subiectul gramatical şi se răsfrînge,
direct sau indirect, asupra altui obiect : eu citesc tu înveţi el munceşte
b.diateza reflexivă – subiectul gramatical săvîrşeşte acţiunea, făcută în interesul lui sau se răsfrânge asupra sa. Verbele
la diateza reflexivă sunt însoţite de pron. reflexiv fără funcţ. sintactică
a se teme, a se gândi, a-şi închipui
- dacă pron. reflexiv, forma neaccentuată , nu se poate dubla cu o formă accentuată, pronumele nu are funcţie sintactică,
fiind marcă a diatezei reflexive, deci nu se analizează eu mă gândesc pe mine* eu îmi închipui mie*
Când pronumele reflexive, forme neaccentuate, se pot dubla cu o formă accentuată, au funcţie
sintactică, verbul respectiv fiind la diateza activă (pronominală)
Pronumele se analizează, deci, separat de verb
eu mă spăl pe mine mă = pron. reflexiv, Ac., compl. direct
eu mi-am cumpărat o carte mie = pron. reflexiv, D, compl. indirect
Sunt la diateza activă ( pronominală ) următoarele tipuri de verbe :
a. verbe pronominale obiective - subiectul face acţiunea şi tot el o suportă, sau
acţiunea e făcută de subiect în favoarea lui
a se îmbrăca a se spăla a-şi cumpăra a-şi lua
b. verbe pronominale reciproce - acţiunea este făcută simultan de două sau mai multe subiecte şi fiecare din ele suferă
efectele acţiunii făcute de celălalt
a se iubi a se bate a-şi spune( ei îşi spun bună ziua.)
c. verbe pronominale posesive subiectul este posesorul obiectului verbului
a-şi lua a-şi da a-şi pune (el şi-a pus pălăria)

NER7\519989822.doc 2
Verbele reflexive propriu-zise
a. reflexive dinamice : a se abţine, a se acomoda ( El se acomodează.)
b. reflexive impersonale : a se zice, a se spune ( Se spune că va veni. )
c. reflexive cu sens pasiv: a se introduce, a se închide (Magazinul s-a închis.)

MODURILE VERBALE
1. MODURI PERSONALE
a. Modul indicativ
b. Modul conjuctiv
c. Modul condiţional-optativ
d. Modul imperativ
2. MODURI NEPERSONALE
a. Modul infinitiv
b. Modul participiu
c. Modul supin
d. Modul gerunziu

MODURI PERSONALE
1. MODUL INDICATIV
a. Timpul imperfect b. Timpul perfect compus
(eu) adunam (eu) am adunat
c. Timpul perfect simplu d. Timpul mai mult ca perfect
(eu) adunai (eu) adunasem
e. Timpul prezent
(eu) adun
f. Timpul viitor g. Timpul viitor anterior
(eu) voi aduna (eu)voi fi adunat
2. MODUL CONJUCTIV
a. Timpul prezent b. Timpul perfect
(eu) să adun (eu) să fi adunat
3. MODUL CONDIŢIONAL-OPTATIV
a. Timpul prezent b. Timpul perfect
(eu) aş aduna (eu) aş fi adunat
4. MODUL IMPERATIV
- are forme numai la persoana a II-a, singular şi plural
Formă afirmativă Formă negativă
Adună! Adunaţi! Nu aduna! Nu adunaţi!
Observaţie!!!!
Forma negativă a modului imperativ, numărul singular se formează:
Negaţia NU + infinitivul verbului
De exemplu: Fă! Nu face!
Du! Nu duce!

ATENŢIE!!!!
Verbele la modurile personale îndeplinesc funcţia sintactică de predicat (verbal/nominal)

MODURI NEPERSONALE

1. MODUL INFINITIV
a. Timp prezent b. Timpul perfect
a aduna a fi adunat
FUNCŢII SINTACTICE
a. Subiect A munci este o datorie.
b. Nume predicativ A învăţa înseamnă a munci.
c. Complement direct Nu putem pleca.
NER7\519989822.doc 3
d. Complement indirect Suntem datori a ne ajuta.
e. Atribut verbal Şi-a exprimat dorinţa de a munci.
f. Complement circumstanţial de mod A plecat fără a ajuta.
g. Complement circumstanţial de timp A predat lucrarea înainte de a termina.

2. MODUL GERUNZIU
- se formează prin adăugarea sufixului ind sau ând
adunând
neadunând
FUNCŢII SINTACTICE
a. Subiect Se aude cântănd
b. Atribut verbal Cu ochii lucind părea un demon.
c. Complement direct Aud trosnind copacii.
d. Complement indirect Negustorul nu mai făcea faţă aducând alte costume.
e. Complement circumstanţial de timp Ajungând acasă, m-am apucat de lucru.
f. Complement circumstanţial de mod Mergea schiopătând.
Observaţie!!!
Modul gerunziu poate avea valoare adjectivală, atunci când se acordă în gen, număr şi caz cu
substantivul determinat, îndeplinind funcţia sintactică de atribut adjectival.
Coşurile fumegânde se zăresc în depărtare.
Lebăda tremurândă este în apă.

3. MODUL PARTICIPIU
a aduna  adunat, adunată, adunaţi, adunate
a scrie  scris, scrisă, scrişi, scrise
VALORILE ŞI FUNCŢIILE SINTACTICE ALE MODULUI PARTICIPIU
a. valoare adjectivală
 Atribut adjectival Soldatul rănit este el.
 Nume predicativ Soldatul este rănit la picior.
b. valoare adverbială
 Complement circumstanţial de mod A vorbit răspicat.

4. MODUL SUPIN
- se formează din participiu, precedat de o prepoziţie simplă sau compusă: de, la, pentru, cu, din,
fără, după, despre, în
de adunat, la adunat, pentru adunat, din adunat, fără adunat, după adunat, despre adunat
FUNCŢII SINTACTICE
a. Subiect Este uşor de făcut.
b. Nume predicativ Iarba este de cosit.
c. Atribut verbal Cartea de citit mi-a plăcut.
d. Complement indirect S-a săturat de umblat.
e. Complement direct Ne-a dat de citit.
f. Complement circumstanţial de loc A adus vitele de la păscut.

ATENŢIE!!!!
Verbele la modurile nepersonale îndeplinesc funcţia sintactică de subiect, nume predicativ,
complement, atribut.

NER7\519989822.doc 4