MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

 DREPTURILE DE IMPORT
SI EXPORT

A elaborat: Russu Cristina

master 120 cr.
Drept vamal și fiscal

A verificat: Maimescu Sava

Chișinău 2021
 CUPRINS

INTRODUCERE

1. REGULILE DE DETERMINARE A VALORII IN VAMA A MARFURILOR

1.1   Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei, respectiv în
baza preţului efectiv plătit sau de plătit
1.2 Eliberarea mărfurilor sub garanție 
1.3 Alte metode de determinare a valorii în vamă

2 DREPTURI DE IMPORT SI EXPORT

1.1 Dreptul de import
1.2 Dreptul de export

INTRODUCERE
 Responsabilitatea conducerii Serviciului Vamal constă în îndeplinirea funcţiilor ce-i
revin entităţii: asigurarea respectării şi executării legislaţiei vamale; controlul mărfurilor,
mijloacelor de transport şi altor bunuri deplasate peste frontiera vamală a Republicii Moldova;
administrarea statisticii vamale; întocmirea şi prezentarea către Ministerul Finanţelor a
Informaţiilor privind sumele calculate ale drepturilor de import/export în conformitate cu
Regulamentul cu privire la schimbul de informaţii între Ministerul Finanţelor şi Serviciul Vamal
în contextul gestionării veniturilor bugetului de stat administrate de către Serviciul Vamal,
aprobat la 20.12.2005]; respectarea prevederilor legale în activitatea vamală; elaborarea şi
implementarea unui sistem de management financiar şi control eficient, avînd şi obligaţia de a
asigura prevenirea şi descoperirea erorilor şi fraudelor.
Serviciul Vamal este organul administraţiei publice, subordonat Ministerului Finanţelor,
care implementează politica vamală în vederea asigurării securităţii economice a statului, prin
facilitarea comerţului, securizarea traficului internaţional de mărfuri şi mijloace de transport,
asigurarea respectării reglementărilor vamale, perceperii drepturilor de import şi export, lupta
împotriva fraudelor vamale, dezvoltarea unei administraţii profesioniste şi transparente, care să
implementeze standarde internaţionale în vederea simplificării procedurilor de vămuire şi să
protejeze societatea, aplicînd uniform şi imparţial legislaţia vamală.
Serviciul Vamal (în continuare - SV) este un organ cu statut de persoană juridică, dispune
de ştampilă cu Stema de stat, activează conform principiului de instituţie bugetară, finanţată de la
buget, dispune de mijloace (fonduri) speciale, precum şi de resurse obţinute de la activitatea
unităţilor din subordine aflate la autogestiune. În teritoriu activează Birourile şi posturile vamale,
care exercită funcţiile de percepere a drepturilor de import/export, control vamal, contracarare a
fraudelor vamale şi alte atribuţii
 În activitatea sa SV se conduce de prevederile Constituţiei Republicii Moldova, Codului
vamal, Legii serviciului în organele vamale, altor acte legislative şi normative care
reglementează activitatea vamală. Activitatea SV este monitorizată de organizaţiile internaţionale
de profil – Organizaţia Mondială a Vămilor, Comisia Europeană şi altele.
 1. REGULILE DE DETERMINARE A VALORII IN VAMA A MARFURILOR

Valoarea în vamă a mărfurilor constituie baza de calcul a drepturilor de import ad valorem, iar
declarantului îi revine responsabilitatea pentru declararea valorii în vamă a mărfurilor și
elementelor care se includ în aceasta.

1.1  Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei, respectiv în

baza preţului efectiv plătit sau de plătit

Baza inițială pentru valoarea în vamă a mărfurilor este valoarea de tranzacție, adică prețul efectiv
plătit sau de plătit pentru mărfurile importate (metoda 1 – în baza valorii tranzacției), ajustat,
dacă este cazul.

a) Cheltuieli care urmează a fi incluse în valoarea în vamă

Următoarele cheltuieli se adaugă la valoarea tranzacției dacă nu au fost deja incluse în preț.

Transportul și costuri conexe:

- cheltuielile de transport până la locul de introducere (auto sau feroviar, aeroportul sau portul de
descărcare);

- orice taxe aferente încărcării, descărcării și manipulării asociate cu transportul mărfurilor;

- costul de asigurare.

Containere și ambalaje: plățile ce urmează a fi efectuate de către importator în legătură cu

folosirea și returnarea ambalajului sau containerului se includ în valoarea în vamă, cu excepția
cazurilor când acestea sunt plasate în regim de admitere temporară.

Comisioane: orice comisioane de brokeraj, plătite pentru a recompensa agentul vânzătorului sau

un terț pentru servicii în legătură cu vânzarea mărfurilor.

Articole auxiliare, livrate de cumpărător și necesare pentru producerea și vânzarea mărfurilor

importate (de exemplu: piese, materiale sau unelte speciale de producere sau matrițe).

Mijloacele obținute din revânzare: sumele din venitul de la orice revânzare, transmitere sau
utilizare ulterioară a mărfii în Republica Moldova, care ar reveni, direct sau indirect,
vânzătorului.

Redevențele și taxele de licență: plățile efectuate de către cumpărător vânzătorului sau unui terț
pentru utilizarea anumitor drepturi de proprietate intelectuală legate de mărfuri (de exemplu:
brevete, mărci comerciale, drepturi de autor).

Notă: Toate elementele care se adaugă trebuie să se bazeze pe date obiective și cuantificabile;
totodată, alte elemente, neprevăzute de cadrul legal, nu pot fi adăugate.

b) Condiții de declarare a valorii în vamă a mărfii

Metoda 1 se aplică, de regulă, în cazul tranzacțiilor de vânzare-cumpărare. Preţul efectiv plătit
sau de plătit trebuie să fie format din suma plăţilor efectuate sau care trebuie efectuate de
cumpărător către sau în beneficiul vânzătorului pentru mărfurile importate şi include toate plăţile
efectuate sau care trebuie efectuate ca o condiţie a vânzării mărfurilor importate de cumpărător
către vânzător sau de cumpărător către o terţă parte pentru a îndeplini o obligație a vânzătorului.
Plata poate fi efectuată sub forma unui transfer de mijloace băneşti fie prin acreditive, fie printr-
un instrument negociabil, și poate fi făcută direct sau indirect.

În cazul metodei 1, poate fi acceptat și prețul cu reducere comercială dacă aceasta se atribuie
mărfurilor de evaluat, iar în momentul acceptării declaraţiei vamale, în actele comerciale aferente
tranzacției, sunt prevăzute aplicarea acesteia, condițiile acordării și cuantumul reducerii.

Totodată, valoarea tranzacției nu se aplică în cazul livrărilor cu titlu gratuit (cadouri, mostre,

obiecte promoționale); bunurilor introduse în ţara în regim de consignaţie; mărfurilor importate
de sucursale care nu au personalitate juridică; bunuri introduse în ţara în baza unui contract de
închiriere sau de leasing; bunuri care fac obiectul unui împrumut, dar care rămân în proprietatea
furnizorului.

Valoarea în vamă se determină în valuta națională – leul moldovenesc. Astfel, suma în altă
valută trebuie să fie convertită folosind cursul oficial stabilit de Banca Naţională a Moldovei la
data apariţiei obligaţiei vamale.

c) Acte necesare declarării valorii în vamă

La anunțarea valorii în vamă, declarantul completează declarația valorii în vamă D.V.1, care se

depune concomitent cu declarația vamală.

D.V.1 nu se utilizează în următoarele cazuri:

 valoarea mărfurilor este mai mică ori echivalentă cu suma de 5000 euro;
 în cazul destinaţiilor vamale exonerate de plata drepturilor de import;
 dacă declarantul deține statutul de AEO.

La cererea autorității vamale, declarantul trebuie să prezinte, pe lângă actele deja prezentate
pentru vămuire (setul minim de acte necesare vămuirii include factură, document de transport și,
după caz, actul permisiv), documente suplimentare, în funcție de specificul tranzacției, ce
confirmă valoarea anunțată, cum ar fi:

 contractul și acordurile adiționale, dacă există;

 documentele de plată în cazul achitării prealabile;
 contractul (comanda) de acordare a serviciilor de transportare sau factura de expediţie,
conform condiţiilor de livrare;
 poliţa sau contractul de asigurare a mărfurilor, în cazul în care acestea au fost asigurate
fie potrivit condiţiilor de livrare, fie la inițiativa declarantului.

Adițional, în cazul în care organul vamal constată divergenţe probate între datele conţinute în
actele menţionate, identifică riscul de subevaluare a mărfii, el solicită în scris prezentarea și a
altor acte aferente tranzacției de import (de exemplu: contractele cu terţe persoane referitoare la
tranzacţiile indirecte; corespondenţa comercială; cataloagele, ofertele de preț (listele de prețuri)
ale firmelor producătoare/vânzătorului etc.).

Notă: În cazul în care autoritatea vamală, la momentul vămuirii, nu acceptă valoarea în vamă a
mărfii declarată conform metodei 1,  se aplică consecutiv alte metode de determinare a valorii în
vamă sau se solicită eliberarea mărfurilor sub garanție.

1.2 Eliberarea mărfurilor sub garanție (amânarea determinării valorii în vamă)

În cazul în care valoarea în vamă nu poate fi apreciată definitiv în procesul vămuirii, mărfurile
pot fi eliberate declarantului cu condiția constituirii unei garanții sub forma unui depozit în
numerar, garanția bancară sau garanția brokerului vamal (la alegerea declarantului). Cuantumul
garanției constituie diferenţa dintre drepturile de import calculate pe baza valorii în vamă
determinate de organul vamal şi cele calculate de declarant.

În termen de până la 30 de zile, declarantul poate prezenta documente suplimentare pentru

confirmarea valorii în vamă și, în cazul acceptării valorii în vamă declarate, garanția se restituie.
În cazul în care documentele nu sunt acceptate de organul vamal, drepturile de import sunt
încasate din garanția constituită.

În cazul în care declarantul nu prezintă în termen informațiile suplimentare sau actele prezentate
nu elucidează suspiciunile aspura verifdicității valorii declarate, organul vamal determină de sine
stătător valoarea în vamă a mărfii, aplicând consecutiv metodele prevăzute.

Declarantul, în această situație, este obligat să modifice declaraţia vamală şi să achite drepturile
de import recalculate din valoarea în vamă determinată de organul vamal. Decizia organului
vamal poate fi contestată în termen de 10 zile la autoritatea vamală și, ulterior, în instanța de
judecată.

1.3 Alte metode de determinare a valorii în vamă

În cazul imposibilității aplicării primei metode de determinare a valorii în vamă, se aplică

succesiv alte metode de evaluare, după cum urmează:

 În baza valorii unei tranzacții cu mărfuri identice (metoda 2) – mărfuri care se
aseamănă în toate privinţele cu marfa evaluată, inclusiv în ce privește caracteristicile
fizice, calitatea mărfii şi reputația ei pe piață, țara de origine, producătorul.
 În baza valorii unei tranzacții cu mărfuri similare (metoda 3) – mărfuri care, deși nu
sunt identice, au caracteristici asemănătoare şi se constituie din componente
asemănătoare, fapt ce le permite să îndeplinească aceleaşi funcţii ca şi marfa evaluată şi
să fie interschimbabile din punct de vedere comercial. La determinarea similitudinii
mărfurilor se iau în considerare următoarele caracteristici: calitatea, existența mărcii
comerciale, reputația pe piață, țara de origine, producătorul.

Aceste două metode se aplică în cazul în care marfa identică sau similară:
  este vândută pentru a fi introdusă pe teritoriul Republicii Moldova;
 este introdusă concomitent sau cu cel mult 90 de zile înainte de introducerea mărfii care
urmează a fi evaluată;
 este introdusă aproximativ în aceeaşi cantitate şi/sau în aceleaşi condiţii comerciale.

Dacă marfa identică sau similară a fost introdusă în altă cantitate şi/sau în alte condiţii
comerciale, valoarea în vamă se rectifică în mod corespunzător, ținând cont de aceste deosebiri.

În cazul în care, la determinarea valorii în vamă a mărfii, drept bază poate fi luată valoarea uneia
dintre câteva tranzacții cu mărfuri identice sau similare, se aplică cea mai mică valoare a
tranzacției.

 În baza costului unitar al mărfii (metoda 4). În acest caz, valoarea în vamă se va baza
pe preţul unitar corespunzător vânzării acestei mărfi ori vânzării mărfii identice sau
similare acesteia în cea mai mare cantitate totală, concomitent sau aproape concomitent
cu importul mărfii de evaluat către persoane care nu sunt în relații de interdependență cu
vânzătorul și cu condiţia deducerii: 

- comisioanelor plătite ordinar sau convenite ori a marjei aplicate, în mod obişnuit, beneficiilor şi
cheltuielilor generale aferente vînzărilor de mărfuri de aceeaşi clasă sau de acelaşi tip;

- cheltuielilor obişnuite de transport şi de asigurare, precum şi cheltuielilor conexe suportate pe

teritoriul Republicii Moldova;

- impozitelor şi taxelor pasibile de plată în legătură cu importul sau vînzarea mărfurilor.

 În baza valorii calculate a mărfii (metoda 5), care include:

- valoarea sau preţul materialelor şi operaţiunilor de fabricare sau ale altor lucrări pentru
producerea mărfii;

- volumul beneficiilor şi cheltuielilor generale, egal celui inclus, de obicei, în cuantumul

vânzărilor de mărfuri de aceeaşi clasă sau de acelaşi tip cu marfa de evaluat, fabricate de
producători, cu destinaţia ţării de import;

- orice alte cheltuieli pentru transportul mărfii până la locul de introducere a mărfii pe teritoriul
vamal.

     Metoda de rezervă (metoda 6) – valoarea în vamă se determină pe baza datelor

disponibile. 

Totodată, nu pot fi luate drept bază următoarele:

- preţul de vânzare în RM al mărfurilor produse pe teritoriul RM;

- preţul mărfii pe piaţa internă a ţării exportatoare;

- preţul mărfii stabilit arbitrar sau preţul fictiv;

- sistemul care prevede aplicarea, în scopuri vamale, a celei mai mari valori a mărfii din două
posibile;

- costul de producţie al mărfii, altul decât valoarea calculată a mărfurilor identice sau similare,
determinat conform preţului materialelor şi operaţiunilor de fabricare sau prețului altor lucrări
pentru producerea mărfii;   

- valoarea mărfii comercializate pentru export în altă ţară decât ţara importatoare;

- valoarea în vamă a mărfii minimală.

 2 DREPTUL DE IMPORT SI EXPORT

2.1 Drepturi de import

Drepturi de import sînt impozitele, taxele și plățile încasate de organul vamal la

importul mărfurilor, și anume:

 taxa vamală;
 taxa pe valoarea adăugată;
 accizele;
 taxa pentru proceduri vamale.

I. Achitarea drepturilor de import

Drepturile de import se achită de către declarant, care este și plătitor vamal. Totodată, devine
plătitor vamal, solidar cu declarantul, orice persoană care a oferit informaţiile necesare la
întocmirea declaraţiei vamale sau care a redactat declaraţia vamală, dacă aceasta ştia sau ar fi
trebuit să ştie că informaţiile în cauză erau false sau incorecte.

Drepturile de import se achită pînă la sau în momentul depunerii declaraţiei vamale. La

momentul vămuirii, se acceptă doar plata diferenței dintre suma calculată şi suma plătită în
prealabil.

În unele situații, agenții economici beneficiază de prelungirea termenului de plată a drepturilor

de import, cu excepția taxei pentru proceduri vamale, dar cu condiția constituirii unei garanții
bancare.

Astfel:

 agenții economici autorizați (AEO) pot achita drepturile de import în termen de pînă la 30

de zile calendaristice de la validarea declarației vamale;
 pentru agenţii economici producători se prelungeşte termenul de plată a T.V.A. și a taxei
vamale la materia primă care se utilizează pentru fabricarea în exclusivitate a mărfurilor
destinate exportului, pentru perioada ciclului de producere, dar nu mai mult de 180 de
zile;
 la solicitarea importatorilor, Serviciul Vamal va prelungi, în condiţiile art.126 şi
1271 din Codul vamal al Republicii Moldova, cu cel mult 90 de zile, termenul de plată a
T.V.A. la materia primă, cu excepţia mărfurilor menţionate în anexă, la materialele şi
articolele de completare importate de agenţii economici producători, precum şi de agenţii
economici specializaţi în prestări de servicii în agricultură care dispun de autorizaţie
pentru prestarea de servicii la producerea producţiei agricole, eliberată de Ministerul
Agriculturii şi Industriei Alimentare.
Plătitorii vamali pot achita drepturile de import prin virament (inclusiv prin carduri  bancare)
la conturile trezoreriale ale Ministerului Finanţelor. În cazul opțiunii de achitare prin card bancar
sau în numerar, plătitorii pot folosi terminalele cash-in self-service.

Agenții economici pot achita plățile și on-line, prin intermediul Serviciului Guvernamental de
Plăți Electronice MPay: https://mpay.gov.md.

Persoanelor juridice li se permite achitarea în numerar doar a diferenței de plată determinate la

vămuirea mărfurilor importate.

II. Taxa vamală

Taxă vamală se determină conform Nomenclaturii combinate a mărfurilor, care cuprinde codul,

descrierea mărfurilor și mărimea taxei vamale aplicabile.

Taxele vamale pot fi calculate în procente din valoarea în vamă a mărfurilor (taxe ad valorem)

sau pot fi stabilite la o unitate de marfă, respectiv bucată, tonă, metru cub etc. (taxe
specifice). Pentru unele mărfuri se aplică concomitent ambele tipuri de taxe (taxe combinate).

Pentru a stabili suma taxei vamale pentru o anumită marfă, trebuie determinat codul mărfii,
consultată Nomenclatura combinată, precum și luate în considerare facilitățile și scutirile fiscale
și vamale. Astfel, de exemplu, mărfurile de origine preferențială vor fi scutite de taxa vamală, cu
condiția prezentării dovezii de origine.

Totodată, sînt scutite de taxe vamale unele categorii de mărfuri conform listei prevăzute în Legea

nr. 1380/20.11.1997 cu privire la tariful vamal.     

Cotele taxelor vamale variază de la o marfă la altă, iar pentru unele mărfuri, cota taxei depinde
de data importului (taxe sezoniere). Taxele sezoniere se aplică în scopul protejării producției
agricole și sînt, de regulă, mai mari în perioada de recoltare.

La import pot fi încasate suplimentar și alte taxe vamale, menite să protejeze producătorii
autohtoni de măsurile discriminatorii aplicate de alte țări (taxe excepționale). Aceste taxe pot fi
în mai multe forme:

 taxa specială se încasează la importul mărfurilor în cantități şi în condiţii care cauzează

sau pot cauza prejudicii materiale considerabile producătorilor de mărfuri autohtone;
 taxa antidumping se aplică la importul mărfurilor cu prețuri de dumping (preţuri mai mici
decît valoarea lor în ţara exportatoare la momentul importului);
 taxa compensatorie se percepe asupra mărfurilor din țările care subvenționează exportul
la anumite produse.

III. Taxa pe valoarea adăugată (T.V.A.)

La importul mărfurilor se aplică T.V.A. în mărime de 20% din valoarea impozabilă a mărfurilor
(cota standard). 

Pentru unele categorii de mărfuri este stabilită o cotă redusă în mărime de 8%.

În mai multe situații, mărfurile sînt scutite de T.V.A..

T.V.A. la import se calculează din valoarea impozabilă a mărfurilor importate, care se constituie
din valoarea în vamă a mărfurilor, la care să adaugă, după caz, suma accizelor, taxei vamale,
taxei pentru proceduri vamale care urmează a fi achitate la importul acestor mărfuri.

IV. Accizele

Accizul reprezintă un impozit care se percepe la următoarele categorii de mărfuri (lista

mărfurilor supuse accizelor și cotele acestora):

 alcool etilic şi băuturi alcoolice;

 tutun prelucrat;
 petrol şi derivatele lui;
 caviar şi înlocuitori de caviar;
 parfumuri şi apă de toaletă;
 îmbrăcăminte de blană;
 mijloace de transport de la poziţia tarifară 8703;
 alte mărfuri specificate în anexa nr. 1 la prezentul titlu.

Baza de calcul a accizului o constituie volumul natural sau valoarea în vamă a mărfurilor

importate, la care se adaugă, după caz, taxa vamală și taxa pentru proceduri vamale ce urmează a
fi achitate la data importului.

Pentru mai multe mărfuri sînt prevăzute înlesniri și scutiri de plata accizelor (lista înlesnirilor).

Mărfurile accizate sînt vămuite la posturile vamale de frontieră.  

V. Taxa pentru proceduri vamale

Această taxă se achită pentru serviciile acordate de organul vamal și se calculează în procente
din valoarea în vamă a mărfurilor sau în sumă fixă (lista serviciilor vamale și cuantumul taxelor
pentru proceduri vamale).

În mai multe situații, plătitorii vamali sînt scutiți de taxa pentru proceduri vamale.

2.2 Drepturi de export

În conformitate cu prevederile legislației vamale, la export se încasează doar taxa pentru

proceduri vamale, care constituie 0,1% din valoarea contractuală a mărfii, luîndu-se în
considerare cheltuielile legate de transportul pînă la frontieră, dar nu mai mult de 500 euro.
            Exportul este un regim vamal în care mărfurile sînt scoase de pe teritoriul vamal fără
obligaţia reintroducerii lor pe acest teritoriu.
            Sînt admise la export mărfurile produse în ţară, precum şi cele importate şi puse în liberă
circulaţie anterior, cu excepţia mărfurilor care sînt supuse unor măsuri de prohibiţie sau de
restricţie în cadrul politicii economice.

 Condiţiile plasării mărfurilor sub regimul vamal de export

            Exportul se efectuează cu condiţia onorării drepturilor de export, respectării măsurilor de
politică economică şi îndeplinirii altor condiţii prevăzute de prezentul cod şi de alte acte
normative.

           Punerea în circulaţie a mărfurilor

            Liberul de vamă la export se acordă cu condiţia ca mărfurile în cauză să fie scoase de pe
teritoriul vamal în aceeaşi stare în care acestea se aflau la data înregistrării declaraţiei vamale de
export, cu excepţia pierderilor naturale aferente transportării şi păstrării în condiţii bune.
            Exportul temporar de mărfuri
            Mărfurile autohtone pot fi exportate temporar în cazul în care urmează a fi reintroduse în
ţară fără a suferi vreo modificare, cu excepţia uzurii lor normale sau a pierderilor naturale.
            Organul vamal fixează termenul în care mărfurile trebuie să fie reintroduse sau să fie
plasate sub o altă destinaţie vamală. Termenul aprobat trebuie să permită realizarea scopului
utilizării, dar să nu depăşească 3 ani.
            Serviciul Vamal, la solicitarea titularului operaţiunii, în cazuri justificate, poate prelungi
termenul iniţial de reintroducere a mărfurilor.

 
Legislația:

Codul vamal al Republicii Moldova nr. 1149/20.07.2000

Codul fiscal al Republicii Moldova nr. 1163-XIII/24.04.1997

Legea nr. 172/ 25.07.2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor

Legea nr. 1380/20.11.1997 cu privire la tariful vamal

Legea nr. 1417-XIII/17.12.1997 pentru punerea în aplicare a Titlului III al Codului fiscal

Legea nr.820-XIV/17.02.2000 privind măsurile antidumping, compensatorii şi de

salvgardare

Hotărîrea Guvernului  nr. 146/26.02.2014 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la

modul de prelungire a termenului de plată a taxei pe valoarea adăugată şi a taxei vamale,
pentru perioada ciclului de producere, dar nu mai mult de 180 de zile, la materia primă,
materialele, accesoriile,  ambalajul primar şi articolele de completare importate