CUPRINS

INTRODUCERE ............................................................................................................................ 2
CAPITOLUL 1. POSIBILE CONSECINȚE ALE BREXIT-ULUI ............................................... 3
1.1. CONSECINȚE ASUPRA INTEGRITĂȚII TERITORIALE ALE MARII BRITANII ..... 3
1.2. CONSECINȚE ASUPRA SUVERANITĂȚII .................................................................... 3
1.3. CONSECINȚE ASUPRA CAPACITĂȚII DE GESTIONARE A CRIZEI
REFUGIAȚILOR SI IMIGRANȚILOR..................................................................................... 3
1.4. CONSECINȚE ASUPRA ECONOMIEI ȘI A BURSELOR EUROPENE ........................ 4
1.5. EFECTELE ECONOMICE ALE BREXIT-ULUI PENTRU ROMÂNIA ........................ 4
1.6. CONSECINȚE JURIDICE ASUPRA RELAȚIILOR DINTRE ROMÂNIA ȘI MAREA
BRITANIE .................................................................................................................................. 5
1.6.1. CONSECINȚE ÎN DOMENIUL FINANCIAR-BANCAR ......................................... 6
1.6.2. CONSECINȚE PENTRU PIEȚELE DE CAPITAL ȘI VALORI MOBILIARE ........ 7
1.6.3. CONSECINȚE ASUORA DREPTULUI MUNCII ȘI A BENEFICIILOR
SALARIAȚILOR ................................................................................................................... 7
1.6.4. CONSECINȚE ASUPRA DREPTULUI FISCAL ....................................................... 8
1.7. CONSECINȚE ASUPRA CETĂȚENILOR MARII BRITANII ........................................ 9
CAPITOLUL 2. TOP 5 EFECTE ALE BREXIT-ULUI ASUPRA POLITICILOR EUROPENE
....................................................................................................................................................... 11
CAPITOLUL 3. DUPĂ BREXIT ................................................................................................. 15
 INTRODUCERE

Brexit este o abreviere a ,,British exit” şi se referă la posibilitatea retragerii Marii Britanii
din Uniunea Europeană. Mai multe partide politice britanice susţin ideea unui referendum cu
privire la apartenenţa Marii Britanii la UE.
După câştigarea alegerilor din 7 Mai 2015, Partidul Conservator a promis un referendum
in 2017, cu privire la calitatea de membru a Marii Britanii in UE. Sondajele arătau că opiniile
britanicilor sunt împărţite cu privire la această problemă, însă în ultima vreme aceştia s-au
declarat mai mult pentru rămânerea în Uniune. Guvernul britanic a derulat deja, fără să finalizeze
însă, o analiză instituţională a beneficiilor obţinute de Regatul Unit în cadrul Uniunii Europene.
Ca prim pas pentru demararea unui eventual proces de negociere a ceea ce conservatorii
numesc „repatrierea puterilor” – preluarea de atribuţii care revin in acest moment instituţiilor
europene. Mai mult, in cadrul dezbaterilor pe marginea numelui viitorului preşedinte al Comisiei
Europene, Cameron a ameninţat ca nominalizarea lui Jean-Claude Juncker ar putea conduce la
organizarea unui referendum asupra apartenenţei Marii Britanii la UE mai devreme , cu
posibilitatea serioasă a unei ieşiri a Regatului Unit din Uniune.
Posibilitatea ca Marea Britanie sa iasă din UE a determinat Centrul pentru Reforma
Europeană să invite economişti, jurnalişti, oameni de afaceri si experţi UE de top pentru a forma
o comisie, cu scopul de a discuta despre consecinţele economice ale unei astfel de măsuri.
Rezultatele studiului arată că aderarea Marii Britanii la UE a sporit comerţul cu bunuri cu alte
state membre, cu 55%. În 2013, schimburile comerciale de bunuri ale Marii Britanii cu UE a
fost de 364 miliarde de lire sterline, astfel încat aceast „efect UE ” a reprezentat aproximativ 130
de miliarde de lire sterline.
Studiile nu pot demonstra cu exactitate ce s-ar întâmpla dacă Marea Britanie ar părăsi
Uniunea Europeană. Referendumul va fi precedat de o serie de renegocieri a termenilor de
apartenenţă la UE, votul de a ramâne în UE fiind departe de a fi asigurat.
Marea Britaniei a refuzat moneda unică europeana, ceea ce înseamnă ca se folosesc de
lira sterlină (GBP) în loc de euro şi nu a aderat la Spaţiul Schengen ceea ce înseamnă că nu este
de acord cu deschiderea graniţelor cu o serie de alte state europene.
Dacă UK ar părăsi EU impactul va depinde de relaţiile rămase şi renegociate dintre cele
două puteri. Uniunea Europeană ar pierde un membru cu influenţă ceea ce ar duce la schimbarea
balanţei puterii în Consiliul European. Ar fi mai greu pentru UE sa blocheze măsurile iliberale.
Brexit ar avea un impact major pentru poziţia Marii Britanii cât şi pentru poziţia Uniunii
Europene în lume. În timp ce Marea Britanie ar putea să lovească liber noi acorduri comerciale
bazate pe priorităţi naţionale, Uniunea Europeană ar putea lua o poziţie mai dură în negocieri
fără UK.

2
 CAPITOLUL 1. POSIBILE CONSECINȚE ALE BREXIT-ULUI
1.1. CONSECINȚE ASUPRA INTEGRITĂȚII TERITORIALE ALE MARII
BRITANII

Scoţia este determinată să rămână în Uniunea Europeană. Dacă Brexit s-ar înfăptui, este
posibil ca Scoţia să voteze pentru independenţă. Este foarte probabil ca după desparţirea de UE,
în Marea Britanie (în special în Irlanda de Nord) să izbucnească violenţa. Păstrarea pacii în
această regiune depinde de parteneriatul dintre Londra şi Dublin în cadrul Uniuii Europene.

1.2. CONSECINȚE ASUPRA SUVERANITĂȚII

Un motiv invocat de conservatori pentru despărţirea de UE ar fi recuperarea suveranităţii

Parlamentului care, spun ei, ar fi fost furată de judecătorii şi birocraţii Uniunii Europene.
Adevărata suveranitate nu consta în dreptul istoric al englezului de a înota în canalizare
dacă vrea , este vorba de a ramane cat mai indepartată în această lume globalizată , fiind stăpânul
propriului destin . Dacă nu se vrea o lume condusă de Beijing si Moscova , Marea Britanie
trebuie să crească și să stea cu partenerii europeni.

1.3. CONSECINȚE ASUPRA CAPACITĂȚII DE GESTIONARE A CRIZEI

REFUGIAȚILOR SI IMIGRANȚILOR

David Cameron solicită, înainte de referendumul asupra menţinerii ţării sale în UE,
organizat până la sfâşitul lui 2017, instrumente pentru a controla mai bine imigraţia cetăţenilor
europeni, ce i-ar putea lipsi pe aceştia din urma de alocaţii sociale in primii patru ani de şedere în
Marea Britanie.
"Marea Britanie vrea să se asigure că se poate apăra contra abuzului de alocaţii sociale.
Ne putem imagina alte modalităţi de a face acest lucru - ceea ce ar putea fi un sistem de frânare
de urgenţă" , a explicat o sursă diplomatică.
Aceasta clauză specială ar permite Marii Britanii sa limiteze imigratia provenind din
celelalte 27 de tari membre, în cazul în care serviciile publice britanice sunt depăşite de situaţie
sau dacă securitatea socială este victima unor abuzuri repetate, au mai precizat sursele.
Ea ar face parte dintr-o serie de măsuri propuse Londrei, cu scopul de a răspunde
revendicarilor lui Cameron pentru evitarea unui "Brexit".
"Cred că în contextul crizei zonei euro şi a crizei migranţilor, impactul pe termen scurt
este că oamenii gândesc" , a declarat David Cameron, intr-un interviu in The Spectator.

3
 Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a făcut cunoscut deja că se asteaptă la
un acord în februarie cu Marea Britanie. Premierul britanic efectuează un turneu in trile din estul
UE pentru a obţine adeziunea la reformele pe care le doreste in cadrul Uniunii.
În cazul în care Marea Britanie ar părăsi Uniunea Europeană, ar trebui să revină la
controlul graniţelor de la Calais până la Dover şi să verifice amănunţit fiecare feribot care
soseşte. În cazul împlinirii Brexit migranţii non-europeni nu ar mai putea fi trimişi în ţara din EU
în care au intrat prima dată, aşa cum procedează acum Marea Britanie.

1.4. CONSECINȚE ASUPRA ECONOMIEI ȘI A BURSELOR EUROPENE

Ieșirea din UE va afecta creșterea economică a Marii Britanii. Nu se știe cât de mari vor
fi daunele, totul depinzând de factori precum schimburile comerciale, productivitate și investiții
străine directe. Reducerea investițiilor străine directe ar putea cauza o scădere a PIB-ului cu
2.25%, scria The Guardian. Există și estimări mai pesimiste, care indică o scăderea a PIB-ului
cuprinsă între 6,3% și 9,5%.
Bursele europene se vor resimţi de pe urma acestei decizii, iar deprecierea abruptă a lirei
sterline, la cote neatinse în ultimele trei decenii, arată cât de sensibile sunt pieţele la asemenea
şocuri.
Charles Grant, directorul Centrului pentru Reformă Europeană, institut de cercetare cu
sediul la Londra, vorbește despre un efect triplu.
 Va da apă la moară mișcărilor naționaliste și anti-UE.
 Fără contraponderea Marii Britanii, Germania va deveni prea puternică
 Uniune Europeană fără influența Marii Britanii în sfera economiei va fi mai franțuzească
în ceea ce privește concepția asupra politicii economice și mai protecționistă, lipsită de
elan atunci când vine vorba să fie încheiate acorduri de liber schimb sau de extinderea
pieței unice și la servicii.
Specialiştii Băncii Naţionale a României cred că ieşirea Marii Britanii din Uniunea
Europeană poate afecta dezvoltarea ţării noastre.
Totuşi, faţă de alte state, din această parte a Europei, noi suntem mai bine puşi la adăpost
de şocuri, în caz de Brexit. Economiştii văd însă un efect imediat asupra monedei naţionale. Leul
va pierde din putere în faţa euro. Dar, Brexitul ar putea deschide pentru România poarta către
investiţii noi, într-un moment în care avem nevoie de banii străinilor.

1.5. EFECTELE ECONOMICE ALE BREXIT-ULUI PENTRU ROMÂNIA

Mihai Pătrulescu, economist bancar spune că „Impactul pe România va fi unul relativ

redus, per total noi ne aşteptăm la un impact generat de Brexit undeva în jur de 0,5 puncte
procentuale din PIB, în scădere.”

4
 Asta înseamnă circa 800 de milioane de euro, pe o perioadă de mai mulţi ani. În caz de
Brexit, spun economiştii, un prim semnal va fi dat de cursul valutar. Cotaţia euro ar putea ajunge
la 4,7 lei. Pierderi ar veni din scăderea comerţului cu Marea Britanie şi dintr-o absorbţie mai
slabă a fondurilor europene.
Tot Mihai Pătrulescu afirmă că „Ieşirea din Uniunea Europeană nu va avea loc imediat,
estimările noastre conservatoare văd că Marea Britanie ar rămâne în Uniune cel puţin până în
2020 şi din acest motiv credem că România ar putea să-şi doversifice partenerii cu care exportă.”
Marea Britanie e unul dintre partenerii comerciali importanţi pentru România, dar
exporturile către această ţară au însemnat doar 4 la sută din total, anul trecut.Concret, România a
exportat marfă către Regatul Unit în valoare de 2,4 miliarde de euro. În special echipamente
electrice, îmbrăcăminte şi automobile.
Marfa importată din Marea Britanie a avut o valorea mai mică: 1,6 miliarde de euro. Am
adus cazane şi turbine, dar şi echipamente electrice şi produse farmaceutice.
Totuși, un eventual divorţ al Marii Britanii de Bruxelles ar crea însă şi oportunităţi.
Adrian Mitroi, un alt economist afirmă că „Deja România funcţionează cu toate
motoarele economice turate, dar avem nevoie de investiţii străine directe, care într-o
eventualitate de Brexit vor căuta oportunităţi aici.”
Brexitul le-ar putea strica planurile românilor care vor să lucreze în Marea Britanie.
Laurian Lungu, economist, spune că„Cei care susţin Brexitul vor să acorde un sistem de
punctaj, cum este cel din Australia, unde să fii evaluat conform abilităţilor pe care le ai şi, din
acest punct de vedere, accesul pe piaţa forţei de muncă în Marea Britanie va fi mai dificil. ”
Sunt deja peste 180 de mii de conaţionali care muncesc acolo cu forme legale. Şi Banca
Naţională avertizează într-un raport că "ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană poate
afecta România prin slăbirea proiectului european, care reprezintă o ancoră pentru dezvoltarea
ţării noastre."

1.6. CONSECINȚE JURIDICE ASUPRA RELAȚIILOR DINTRE ROMÂNIA ȘI

MAREA BRITANIE
Fără dubii, pe termen scurt şi mediu, Brexit-ul va influența negativ investitorii
internaționali care doresc să facă investiții de capital în Regatul Unit, dar și investitorii și
dezvoltatorii britanici care doresc să facă investiții în România sau schimburi comerciale cu
România și, practic, cu oricare dintre celelalte 27 state membre ale UE. Ceea ce este posibil să se
întâmple – sfârșitul liberei circulații a persoanelor, bunurilor și serviciilor în forma pe care o
cunoaștem – ar putea să afecteze costul activităţilor comerciale și ar putea impacta piața, în
general. Cu toate acestea, impactul cel mai mare asupra investitorilor și dezvoltatorilor îl are
ambiția economică a Regatului Unit, precum și orice percepție din exterior asupra forței acesteia.

Fără doar şi poate, însă, activităţile comerciale de pe teritoriul Europei ar putea să

întâmpine incertitudini juridice, din cauza impactului anticipat asupra drepturilor și obligațiilor
actorilor din toate sectoarele. Printre ariile predispuse a fi afectate se numără:

5
  accesul la piața comercială și la piață unică;
 pierderea beneficiului celor peste 50 de acorduri de liber schimb garantate de UE;
 fluctuații ale cursurilor de schimb valutar;
 accesul la finanțare din partea UE pentru proiectele în desfășurare;
 recrutarea, reținerea sau relocarea angajaților din UE către Regatul Unit și viceversa, la
care se adaugă problema recunoașterii calificărilor la nivelul UE;
 pierderea beneficiilor uniunii vamale și consecințe asupra exporturilor dintre UE și
Regatul Unit și viceversa;
 aplicarea regimului TVA practicat în UE;
 lipsa aplicării în continuare a directivelor UE referitoare la reținerea taxelor asupra
dobânzilor intragrup, dividendelor și redevențelor, cu posibil impact negativ asupra
filialelor din UE ale societăţilor din Regatul Unit de a face, către acestea, plăți scutite de
taxe cu reținere la sursă.

1.6.1. CONSECINȚE ÎN DOMENIUL FINANCIAR-BANCAR

Referitor la sectorul bancar și al finanţărilor, una dintre cele mai importante consecințe
vizează actualul principiu al libertății de a presta servicii în mod direct pe teritoriul unui stat
membru în baza „pașaportului UE”. Astfel, dacă în prezent, apartenenţa la Uniunea Europeană a
Marii Britanii conferă instituțiilor de credit și celorlalte instituții financiare autorizate și
supravegheate de autoritatea competentă din Marea Britanie posibilitatea de a presta servicii pe
teritoriul României (sau pe teritoriul celorlalte state membre) prin înfiinţarea de sucursale sau
prin prestarea de servicii în mod direct în temeiul unei simple notificări transmise Băncii
Naționale a României de către autoritatea competentă din statul membru de origine, odată cu
părăsirea Uniunii Europene acest privilegiu va deveni inaplicabil – ceea ce ar putea îngreuna sau
descuraja acest tip de servicii desfășurate între statele membre UE și Marea Britanie.
Cu alte cuvinte, în vederea prestării de servicii pe teritoriul României, în lipsa unui
„pașaport UE”, instituțiile de credit și celelalte instituții financiare din Marea Britanie vor fi
nevoite, în vederea obținerii autorizației necesare de la Banca Națională a României, să parcurgă
un proces mult mai anevoios de autorizare, complex din punct de vedere al documentaţiei şi al
timpului necesar, dar și mai costisitor.
Nu este de neglijat nici pierderea unor privilegii referitoare la libera circulaţie a
capitalurilor, cum ar fi, de exemplu, privilegiul privind plățile transfrontaliere în cadrul Uniunii
Europene, conform căruia comisioanele percepute pentru plățile transfrontaliere în cadrul
Uniunii Europene sunt identice cu cele percepute pentru plățile efectuate în aceeași monedă în
cadrul unui stat membru. Acest principiu nu va mai fi aplicabil între Marea Britanie și alte state
membre, odată cu retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

De asemenea, merită amintit şi eventualul impact asupra principiului recunoaşterii

hotărârii judecătoreşti pronunțate într-un stat membru în celelalte state membre fără a fi necesară
6
nicio procedură specială în acest sens, în mod special din perspectiva executării silite a
contractelor de garanție guvernate de legea română care securizează împrumuturi guvernate de
legea engleză. Rămâne de văzut dacă și cum ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană va
afecta/îngreuna eventualele procese de executare silită în fața instanțelor judecătoreşti
competente.

1.6.2. CONSECINȚE PENTRU PIEȚELE DE CAPITAL ȘI VALORI

MOBILIARE

Brexit-ul a avut un impact clar negativ asupra piețelor de capital. Am fost martori la
scăderi de rating ale Regatului Unit ca emitent suveran, la fluctuații ale prețurilor acțiunilor
băncilor din Regatul Unit și la suspendarea tranzacțiilor. Peste tot planează îngrijorarea pentru
ceea ce urmează să se întâmple, sau preocuparea pentru cine ar mai putea să părăsească în viitor
Uniunea Europeană.
În acestă etapă, este încă prematur să spunem dacă totul se rezumă doar la atât.
Negocierile nici nu au început măcar, iar Regatul Unit pare să nu se grăbească, rezervându-și
timp suficient pentru a cântări cu ce anume își dorește, de fapt, să înlocuiască regimul UE.
Pe piețele de capital nesiguranța este întotdeauna sinonimă cu riscul și volatilitatea, ceea
ce înseamnă că societățile și consiliile de administraţie ale acestora vor trebui să dea dovadă de
diligență sporită în ceea ce privește expunerea lor la Regatul Unit. De asemenea, este posibil să
scadă și apetitul pentru acordarea de împrumuturi în piață sau pentru investițiile în valori
mobiliare, timp în care investitorii vor căuta modalități mai predictibile de a-şi investi fondurile.
De asemenea, firmele de servicii financiare cu sediul în Marea Britanie – de la bănci la
case de compensare sau fonduri – ar putea să-și piardă „pașapoartele” UE generatoare de bani,
iar tranzacțiile/afacerile cu astfel de instituții din România ar putea să înceteze, până se vor pune
la punct structuri alternative din alte țări UE.

1.6.3. CONSECINȚE ASUPRA DREPTULUI MUNCII ȘI A BENEFICIILOR

SALARIAȚILOR

Un alt domeniu în care Brexit-ul ar putea afecta atât angajatorii, cât şi angajaţii, este
libera circulaţie a lucrătorilor. În prezent, lucrătorii din SEE au dreptul să locuiască şi să lucreze
în SEE fără vize specifice sau permise de muncă. În eventualitatea unui Brexit, restricţiile
privind libera circulaţie vor avea impact direct asupra accesului liber al cetăţenilor români la
piaţa forţei de muncă din Regatul Unit şi viceversa. Astfel, fără prevederile specifice privind
libera circulaţie, salariaţii din România ar putea fi supuşi, în Regatul Unit, aceloraşi reguli legate
de vize şi permise de muncă ca şi lucrătorii non-SEE, iar cei care se mută din Regatul Unit s-ar
putea supune regulilor echivalente din România.

7
 În funcţie de condiţiile ieşirii, entităţile ar putea implementa măsuri specifice care
afectează salariaţii, precum relocarea activităţii din Regatul Unit, reducerea sau rezilierea
contractelor de detaşare dintre entităţile britanice şi cele române, etc.

1.6.4. CONSECINȚE ASUPRA DREPTULUI FISCAL

După finalizarea negocierilor de ieşire cu Comisia Europeană, Regatului Unit nu i se va

mai aplica legislaţia UE, respectiv nici directivele şi regulamentele, nici jurisprudenţa CJUE şi
principiile dezvoltate.
Aceasta ar putea conduce la anumite probleme fiscale, una dintre cele mai importante
fiind aceea că actualul comerţ intracomunitar scutit de TVA se va transforma în operaţiuni de
import/export, cu consecinţele că
 TVA aferentă operaţiunilor de import va fi prefinanţată de societăţile române, în
momentul achiziţiei bunurilor din Regatul Unit şi
 Declaraţiile Recapitulativă şi Intrastat nu vor mai fi completate în legătură cu tranzacţiile
din Regatul Unit (respectiv, formalităţile şi declaraţiile vamale vor înlocui aceste
declaraţii de TVA). De asemenea, bunurilor britanice li se vor putea aplica anumite taxe
vamale în momentul importului în România, deşi astfel de taxe pot fi reduse în urma
negocierilor de ieşire (acelaşi lucru se va aplica şi bunurilor româneşti exportate în
Regatul Unit).
Un alt aspect important în ceea ce priveşte TVA aferentă tranzacţiilor realizate cu
partenerii britanici se referă la cota de 20% TVA, care se va percepe de către furnizorii români
pentru servicii precum încărcarea/descărcarea/manipularea mărfurilor (spre exemplu, de către
societăţile de logistică locale pentru clienţii lor din Regatul Unit), lucrările cu privire la bunurile
mobile corporale (spre exemplu, de către producătorii români, în baza unui contract de prelucrare
a materiilor prime cu contractanţii britanici) şi transportul local de mărfuri (spre exemplu, de
către societăţile de transport, în beneficiul societăţilor britanice), în cazul în care serviciile
respective vor fi realizate efectiv în România.
În domeniul impozitării directe, Directiva UE – care în prezent scuteşte de reţineri la
sursă fluxurile intragrup de dividende, dobânzile şi redevenţele – nu se va mai aplica şi, pe cale
de consecinţă, impozitarea suplimentară a acestor fluxuri de venit nu poate fi exclusă, făcând
activitatea transfrontalieră mai împovărătoare (totuşi, se pot obţine reduceri suplimentare pe baza
prevederilor convenţiei pentru evitarea dublei impuneri încheiată între România şi Regatul Unit).
Nu în ultimul rând, salariaţilor români care lucrează temporar în Regatul Unit li se poate
solicita să plătească contribuţii sociale suplimentare acolo, întrucât opţiunea de a rămâne
asiguraţi doar în baza schemei de asigurări sociale oferite în România (prin intermediul
formularului A1) nu va mai fi disponibilă.

8
 1.7. CONSECINȚE ASUPRA CETĂȚENILOR MARII BRITANII

Fie ca locuiesc in Marea Britanie sau in alte tari ale Uniunii Europene, viata cotidiana a
cetatenilor britanici ar trebui sa sufere rapid consecinte concrete ale iesirii regatului din Uniunea
Europeana. Iata mai jos principalele schimbari care ar trebui sa apara, in opinia ziaristilor de la
France Presse.
VIZE
Efectul cel mai imediat si perceptibil al Brexitului ar urma sa fie asupra libertatii de
circulatie a cetatenilor britanici in alte tari ale Uniunii Europene. Daca un simplu act de identitate
era suficient pentru deplasarea in spatiul Schengen, desi Marea Britanie nu este membru, iesirea
tarii din blocul comunitar ar trebui insotita de necesitatea de a solicita viza pentru cetatenii
britanici care doresc sa calatoreasca in Europa continentala. In prezent, doar 44 de tari din 219
impun vize pentru cetatenii britanici.

CALATORIILE
Britanicii ar trebui sa se pregateasca sa cheltuiasca mai mult decat pana acum pentru a-si
petrece vacantele pe Vechiul Continent. Nu doar pentru faptul ca prabusirea lirei in raport cu
euro le va reduce inevitabil puterea de cumparare, dar si in virtutea acordurilor comunitare care
permit oricarei companii europene sa opereze fara limita de frecventa, capacitati sau preturi in
spatiul aerian european.
"Piata unica a permis Ryanair sa promoveze o revolutie a calatoriilor ieftine in Europa",
reamintea la jumatatea lui mai Michael O'Leary, directorul general al companiei aeriene low-
cost.
Fara a mai vorbi de taxele de roaming pentru telefonica mobila, si ele armonizate la nivel
european, sau de regulile europene care permit obtinerea unei despagubiri financiare in caz de
intarzieri sau anulari de zboruri.

LOCURILE DE MUNCA
Daca partizanii Brexit au facut din conservarea locurilor de munca pentru britanici unui
dintre varfurile de lance ale campaniei, este probabil ca iesirea Marii Britanii din UE sa fie
insotita de o delocalizare a numeroase posturi, in special in cadrul marilor banci.
Jamie Dimon, PDG al JPMorgan, avertiza la inceputul lui iunie ca banca americana, care
are peste 16.000 de angajati in Marea Britanie, ar putea desfiinta intre 1.000 si 4.000 de posturi.
Morgan Stanley ia in calcul transferarea a 1.000 de persoane dintre cele 6.000 angajate in Regat
spre UE in timp ce Goldman Sachs vorbeste despre transferarea a cel putin 1.600 de posturi.
Pentru expatriatii din Europa
Brexitul se anunta o bataie si mai mare de cap pentru cei 1,3 milioane de expati care traiesc in
alte tari europene, in special in Spania (319.000), Irlanda (249.000), Franta (171.000) sau
Germania (100.000).

9
 PENSIILE
Acestia s-ar putea trezi cu o reducere puternica a veniturilor din pensii, din cauza
deprecierii puternice a lirei, ceea ce le-ar putea compromite in special investitiile imobiliare in
tarile de adoptie.
"Eu imi iau pensia in lire din Marea Britanie si voi asista neputincios la reducerea
veniturilor mele", spune Brian Hinchcliffe, un profesor pensionar, expatriat in Perigord. "Si va
trebui sa ma intreb: ce sacrific? Vacantele? Masina? Casa si ma intorc?"

ASIGURARILE DE SANATATE
O alta problema e legata de asigurarile medicale ale expatilor englezi. In Franta, acestia
beneficiaza de sistemul medical national dar platit de asigurarile britanice, in virtutea unui acord
bilateral. In acelasi registru, ar putea fi solicitat un permis de munca pentru angajatii britanici
care traiesc in UE.

EUROCRATII
Destinul profesional al miilor de functionari britanici care lucreaza pentru institutiile
europene pare mai nesigur ca niciodata. Unii dintre ei au inceput deja sa se intereseze de o a
doua nationalitate, in special belgiana.
Spre noi granite?
GEOGRAFIA Coinsecinta mai neasteptata, iesirea din UE ar putea face problematice relatiile
Marii Britanii cu unii dintre vecinii sai. Spania ar putea fi tentata spre exemplu sa inchida granita
cu Gibraltar, o stanca de 6 km patrati langa Andaluzia unde traiesc 33.000 de britanici.
In nordul Europei, Brexitul ar putea crea o granita intre Irlanda de Nord si Irlanda,
incetinind astfel circulatia a mii de persoane, in fiecare zi.

10
 CAPITOLUL 2. TOP 5 EFECTE ALE BREXIT-ULUI ASUPRA
POLITICILOR EUROPENE

Efectul nr. 1: Mai multe sarcini normative pentru activitățile comerciale ale UE
Politicienii britanici sunt, printre altele, realmente în favoarea reducerii birocrației spre deosebire
de reprezentanții politici de pe continent. Dacă aceștia nu ar mai participa la luarea deciziilor în
ceea ce privește piața internă, presiunea asupra decidenților politici de a simplifica legislația în
vigoare și a de a reduce formele birocrației, ar fi mult mai mică. Dimpotrivă, forțelor care sunt
de părere că reducerea birocrației ar avea un impact negativ asupra muncii și că standardele cu
privire la mediul înconjurător vor deveni mai drastice le va fi mult mai ușor să influențeze
deciziile în felul lor.
De exemplu, în mai 2015, aproape toți eurodeputații britanici, indiferent de partidul
politic din care făceau parte, au susținut tendința de a reduce birocrația. În mod concret, toți au
votat în favoarea unui paragraf care susținea inițiativa Executivului European de a retrage din
procesul legislativ acele legi care sunt considerate a fi perimate sau care presupun suplimentarea
responsabilității administrative a instituțiilor și a activităților comerciale desfășurate în interiorul
Uniunii.
Dispoziția a fost adoptată prin 412 voturi pentru, 258 voturi împotrivă și 11 abțineri.
Fără membrii britanici, majoritatea susținătoare a reducerii formelor birocrației ar fi fost, fără
îndoială, mult mai mică: rezultatul votului ar fi fost de 357 voturi pentru, 251 împotrivă și 10
abțineri. Cu cât majoritatea Parlamentului European care susține propunerile Comisiei este mai
mică, cu atât mai mult Comisia devine ezitantă în a schimba cursul politicii actuale. În particular,
în cadrul grupului Socialiștilor și Democraților, delegația laburistă britanică a avut o opinie
diferită, votând alături de gruparea de centru-dreapta în favoarea unei legislații mai reduse.
Declarația a făcut parte din raportul elaborat de Parlamentului European, care viza oportunitățile
de creștere a economiei verzi pentru IMM-uri.
Similar, eurodeputații britanici din cele trei delegații principale, Conservatorii, Laburiștii
și Partidul pentru Independența Regatului Unit (UKIP), au susținut, în mod tradițional, o piață a
muncii mult mai flexibilă, fiind de părere că este nevoie de acest lucru pentru a întări
competitivitatea întreprinderilor europene. Aceștia au votat de asemenea și împotriva introducerii
salariilor minime în UE. Așa cum am precizat și anterior, în cazul laburiștilor din Parlamentul
European, pozițiile lor au fost câteodată împotriva celor ale colegilor lor de pe continent din
grupul Socialiștilor, cum ar fi și în cazul raportului elaborat recent de Parlamentul European
intitulat „Crearea unei piețe competitive a UE pentru secolul XXI”, votat în septembrie 2015.

Efectul nr. 2: Protecție mai slabă a drepturilor de autor în UE

În septembrie 2010, Parlamentul European a adoptat un raport intitulat „Intrarea în vigoare a
drepturilor de proprietate intelectuală pe piața interna”. Forma finală a acestei rezoluții non-
legislative a fost în mare parte în favoarea întăririi poziției deținătorilor de drepturi de autor și a
cerut introducerea unui set de măsuri pentru a combate în mod eficient încălcările DPI. Textul

11
proiectului a fost controversat și aprobat printr-un număr destul de mic de voturi. Rezoluția a fost
adoptată prin 328 de voturi pentru, 245 împotrivă și 81 abțineri. Membrii Parlamentului
European ai celor două delegații britanice principale, Laburiștii și Conservatorii, au votat în
favoarea textului. În mod remarcabil, membrii Partidului Laburist din Parlamentul European au
făcut acest lucru chiar și împotriva liniei de acțiune a partenerilor lor Socialiști.
În lipsa membrilor Regatului Unit, rezultatul votului din 2010 ar fi fost de 295 voturi
pentru, 255 împotrivă și 78 abțineri. După alegerile din UE din anul 2014 majoritatea
susținătoare a unor drepturi de autor mult mai drastice s-a diminuat considerabil, iar fără euro
aleșii britanici din Parlamentul European nu s-ar mai fi format deloc o majoritate.

Efectul nr. 3 : Bugetul UE ar fi mult mai redus, în timp ce contribuțiile statelor membre
ar crește
Disputele dintre Bruxelles și Londra pe tema referitoare la cât de mult ar trebui să contribuie
Regatul Unit la visteria comună, nu reprezintă o noutate. Conform Tratatului de la Lisabona,
Regatul Unit beneficiază de faimosul rabat care îi permite să plătească mai puțini bani
comparativ cu restul statelor membre. În plus, politicienii britanici încearcă să-și reducă propria
contribuție către UE, pe cale indirectă, prin reducerea bugetului total al UE (care ar reduce
automat și în mod proporțional și contribuția britanicilor). În mod concret, Guvernul britanic
aduce în discuție această perspectivă de fiecare dată când se ivește oportunitatea, mulți dintre
aleșii britanici din Parlamentului European votând acest lucru întotdeauna când se discută acest
aspect în plen.
În toamna anului 2014, grupurile politice pro-UE au reușit să înainteze un raport cu
privire la proiectul de Buget al UE pentru anul 2015 revărsând participațiile care fuseseră
propuse de către Consiliu. Textul a fost adoptat prin 464 voturi pentru, 186 împotrivă și 46
abțineri. Majoritatea membrilor britanici ai PE din cadrul tuturor partidelor politice au votat
împotrivă creșterii solicitate a bugetului Uniunii.
Prin urmare, prin absența europarlamentarilor Regatului Unit, opoziția referitoare la
creșterea bugetului ar fi fost mult mai slabă: 460 voturi pentru și 125 împotrivă.
Același lucru s-a întâmplat și recent când s-a votat proiectul de lege privind planul de
buget pe 2016. Și de această dată, proiectul a susținut faptul că este esențial ca bugetul Uniunii
pe 2016, să sporească finanțarea câtorva domenii precum securitatea și politică internațională.
Proiectul a fost susținut de 422 voturi pentru, 173 împotrivă și 85 abțineri. Încă o dată, euro aleșii
britanici ai Parlamentului European, din toate grupurile politice, au votat împotriva rezoluției.
Dacă nu ar fi participat la vot, rezultatul ar fi fost de 421 voturi pentru, 116 împotrivă și 78
abțineri.
În consecință, în cazul unui Brexit, bugetul total al UE ar fi în mod cert mult mai redus
fără contribuția britanică. Pe de altă parte, Comisia și Parlamentul ar avea șanse mai mari de a
obține contribuții mai mari de la statele membre care au rămas să cotizeze, în absența opoziției
britanice.

12
 Efectul nr. 4: O determinare mai puternică pentru armonizarea fiscală și impozitare mai
mare a tranzacțiilor financiare
Dacă deputații britanici ai PE nu ar fi participat la vot, armonizarea fiscalității în UE ar fi fost
mai mult decât probabilă. O ilustrare a acestui lucru o reprezintă respingerea propunerii de
armonizare fiscală pentru întreaga Uniune Europeană.
Membrii Socialiști, Liberal-Democrați, Verzii/Alianța Liberală Europeană din
Parlamentul European au vrut să adopte o măsură prin care UE să poată lansa măsuri pentru
armonizarea fiscală. Propunerea a fost respinsă prin 308 voturi pentru și 370 împotrivă, deoarece
majoritatea eurodeputaților de centru-dreaptă ai PE (Partidul Popularilor Europeni și
Conservatorii) au votat împotrivă armonizării fiscale. Interesant este faptul că, în grupurile
Socialiste și Democrate, delegația britanică laburistă nu a fost de acord cu poziția susținută de
partenerii lor de pe continent și au votat de partea aleșilor de centru-dreapta. Fără membrii
Regatului Unit, majoritatea care a fost împotriva armonizării fiscale ar fi fost într-un număr mai
redus: 298 voturi pentru și 317 împotrivă.
Pe lângă acestea, dacă membrii britanici din PE ar părăsi Parlamentul European, s-ar
putea ivi o tentativă mai puternică pentru normalizarea tranzacțiilor. Acest lucru se poate observa
în votul referitor la paragraful din cadrul raportului „Semestrul UE pentru coordonarea politicii
economice pe 2015”. Cu această ocazie, o majoritate de centru-stânga a reușit să înainteze o
propunere explicită pentru adoptarea la nivel de Consiliu a unei taxe fiscale de tranzacție (TFT).
Dispoziția a fost adoptată de 353 voturi pentru, 317 împotrivă și 27 abțineri. Fără parlamentării
britanici ai UE care să se opună acestui paragraf, majoritatea susținătoare a acestei reglementări
referitoare la tranzacțiile financiare ar fi fost și mai puternică.

Efectul nr. 5 : mai puțină susținere în ceea ce privește exploatarea nucleară a surselor de
energie neconvenționale (ex. : șistul bituminos)
Susținătorii energiei nucleare ar putea pierde un aliat puternic din instituțiile UE dacă
eurodeputații britanici ai PE ar părăsi Uniunea. De obicei, membrii Regatului Unit se opun
dispozițiilor care prevăd reducerea treptată a energiei nucleare. Acesta a fost cazul, de exemplu,
la votarea unui amendament din cadrul raportului „Strategia Securității Energiei din UE”.
Amendamentul le cerea statelor membre și instituțiilor UE să reducă treptat subvențiile și alte
finanțări publice pentru echipamentele nucleare noi sau deja existențe. Propunerea pentru
reducerea treptată a fost respinsă prin 248 voturi pentru și 419 voturi împotrivă. Fără
europarlamentarii Regatului Unit, rezultatul votului ar fi fost de 239 voturi pentru și 360 voturi
împotrivă. Cu alte cuvinte, lagărele pro-nucleare ar deveni mai mici.
În mod similar, susținerea exploatării resurselor de energie neconvenționale, precum
șistul bituminos, ar fi mult mai mică. Un alt amendament referitor la același raport cerea statelor
membre „sa se abțină de la orice tip de activitate de explorare și exploatare a șistului bituminos”
a fost de asemenea respins prin 289 voturi pentru, 388 împotrivă și 25 abțineri. Fără delegația
britanică, rezultatul votului ar fi fost de 276 voturi pentru, 329 voturi împotrivă și 25 abțineri.

13
 Notă: nu sunt previzibile efecte (imediate și clare) însemnate asupra politicilor UE în
ceea ce privește comerțul internațional, securitatea cibernetică/protecția datelor, pentru că, în
aceste domenii, Membrii britanici ai PE respectă regulile partidelor lor Europene și prin urmare
își anulează voturile între ei.

14
 CAPITOLUL 3. DUPĂ BREXIT

Datorită votului Regatului Unit de a părăsi Uniunea Europeană , oficiali britanici se

confruntă acum cu sarcina dificilă de a creea noi instituții interne și de a formula comerțul și alte
politici economice internaționale. Regatul Unit este nevoit să negocieze o nouă relație economică
cu Europa, atât cu Uniunea Europeană cât și cu țările di afara Uniunii Europene. Relațiile Marii
Britanii cu UE ar putea fi în conformitate cu ceea ce Norvegia sau Elveția au în prezent cu UE
sau cum ar fi acordul comercial negociat între Canda și UE.
În ceea ce privește comerțul cu statele Europei care nu fac parte din UE, pentru Marea
Britanie ar fi avantajoasă negocierea unui acord de liber schimb cu European Free Trade
Asociation. Marea Britanie trebuie să ia o decizie privind participarea la uniunea vamală, de
asemenea trebuie să restructurez relațiile cu partenerii comerciali ai Organizației Mondiale a
Comerțului. Aderarea Regatului unit la OMC este interconectată cu cea a Uniunii Europene, un
pas important este stabilirea Regatului Unit ca membru independent al OMC.
Motivele pentru care Maria Britanie a părăsit Uniunea Europeană au fost complexe și
variate. Este dificil să discernem o viziune unică între cei care susțin Brexit-ul. O parte din
susținători au sugerat protecționismul în timp ce alții susțin free-trade-ul. Liderul partidului
Independenței , Nigel Farage, susținător al părții protecționiste, a remarcat că detașarea de UE
oferă o protecție mai mare împotriva dumpingului Chinei din punct de vedere al oțelului.
De partea Free-trade, economistul Patrik Minford, a cerut reducerea tarifului la import , la
zero, imediat după vot.
În prezent, free-trade-ul este în general o problemă la nivel internațional. Guvernele
negociază reduceri reciproce în barierele comerciale, prin acorduri internaționale pentru a-și
îndeplini angajamentele. Dar există numeroase modele pentru aceste negocieri cu diferite țări
care au opinii diferite cu privire la ceea ce ar trebui să implice un acord comercial.
Marea Britanie va negocia o nouă relație cu UE și cu alți vecini europeni . Există însă
întrebări despre cum UK ar trebui să aleaga alți parteneri din punct de vedere al negocierilor
comerciale. Pentru a minimiza controversele, Regatul Unit ar trebui să evite, cel puțin pentru
negocierile comerciale inițiale, acorduri comerciale cu țări mari în curs de dezvoltare, ale căror
forță de muncă ieftină, este văzută de unii ca o amenințare, aceasta fiind o realitate politică, mai
degrabă decât o evaluare economică rațională. Ținând cont de aceste îndrumări , cei mai buni
candidați la negocierile comerciale inițiale ar fi Australia, Canada, Noua Zeelandă și Statele
Unite. Aceste țări maximizează valoarea potențială a unui acord economic internațional. Dintre
aceste țări Australia și Noua Zeelandă sunt, probabil, cele mai deschise în ceea ce privește
comerțul liberalizat. Dacă vorbim despre țările în curs de dezvoltare, o posibilă excepție de la
excluderea lor initiala ar fi un acord comercial nord-atlantic care include Mexicul în plus față de
Canda și Statele Unite.
Poate că cea mai importantă întrebare pentru Marea Britanie in luarea unei decizii privind
o nouă politică a unui acord comercial , este : ce anume să negocieze ?

15
 În prezent negocierile comerciale în curs de desfășurare sunt : Trans Pacific Partnership,
The Comprehensive Economic and Trade Agreement și Transatlantic Trade and Investment
Partnershi. Mare Britanie ar trebui să evite procesele care durează cinci ani sau mai mult, ar fi de
preferat un acord rapid încheiat într-un an sau doi.
Regatul Unit ar trebui să ia în considerare o abordare raționalizată a negocierii acordurilor
comerciale care să se axeze pe aspectele esențiale ale liberalizării comerțului și să lase
problemele controversate de reglementare și guvernanță care au dus la întârzieri în alte negocieri
comerciale.
În locul acordurilor globle de guvernanță economică , care au devenit o normă în lumea
negocierilor comerciale, Regatul Unit ar trebui să negocieze acorduri comerciale care se
concentrează asupra liberalizării comerțului. Acestea ar trebui să acopere reducerile tarifelor,
liberalizarea serviciilor și deschiderea piețelor de achiziții publice. De asemenea, ar trebui să
existe un substituent pentru negocierea viitoarelor acorduri de recunoaștere reciprocă pentru
comerțul cu bunuri și servicii specifice.
În ceea ce privește tarifele, Regatul Unit ar trebui să fie indrăznet și să propună tarife
zero pentru toate produsele. Comerturile comerciale pot fi împotmolite prin echilibrarea
cerințelor fiecărei părti pentru a asigura o protecție tarifară continuă și pentru a determina cât de
lungi ar trebui să fie perioadele de eliminare. Cu toate acestea, politica tarifară cea mai simplă și
cea mai benefică este eliminarea tuturor tarifelor cât mai repede posibil. Anumiți parteneri
comerciali ar putea rezista, dar negocantii comerțului din Marea Britanie ar trebui să ia zero
tarife ca punct de plecare. Dacă Marea Britanie este dispusă să-și elimine toate tarifele, ea trimite
mesajul corect despre seriozitatea sa în negocieri și, sperăm, va duce la schimbul reciproc al
partenerilor comerciali cu propriile tarife zero. Serviciile sunt tranzacționate în mod diferit decât
bunurile, iar barierele au tendința de a avea caracter de reglementare. Aceasta face negocierile
privind serviciile inerent mai controversate decât reducerea tarifelor simple. În ceea ce privește
comerțul cu servicii, Regatul Unit ar trebui să se concentreze asupra unor zone mai puțin
sensibile. Ca exemplu al unui sector controversat, negocierile TTIP au fost subminate de
îngrijorarea că Serviciul Național de Sănătate al Regatului Unit ar putea fi supus provocării de
către companiile din domeniul sănătătii din S.U.A. . Regatul Unit trebuie să precizeze de la
început că reglementările și politicile de acest gen nu vor fi acoperite de o negociere comercială
(cu toate că reforma internă a Serviciului Național de Sănătate ar fi binevenită). Trebuie să
stabilească principii generale și norme specifice care să nu lase nici o indoială în legătură cu
acest lucru.
Prin menținerea unor negocieri comerciale simple și axate pe modalitătile descrise mai
sus, Regatul Unit poate accelera rapid o liberalizare semnificativă a comerțului, fără ca procesul
să fie împotmolit fie în timpul negocierilor, fie ulterior cu ratificarea internă.
Regatul Unit se confruntă cu unele sarcini dificile în ceea ce privește formularea unei noi
politici comerciale. În primul rând, trebuie să angajeze negociatori comerciali. În timp ce există
unii oficiali guvernamentali din Marea Britanie care au experientă în acest domeniu, acest tip de

16
muncă a fost în mare parte oferită oficialilor europeni de zeci de ani. Marea Britanie trebuie să
inceapă de la zero, ceea ce ar putea încetini progresul acesteia.

17
 CONCLUZII

În concluzie, Brexit-ul va avea efecte și asupra României, dar nu devastatoare. Cel mai
urât efect al Brexit-ului asupra țării noastre va fi cel legat de fondurile europene. Faptul că
România are mereu o întârziere foarte mare în absorbția fondurilor UE s-ar putea să lase țara
noastră fără finanțare deoarece, chiar dacă ieșirea efectivă a Marii Britanii s-ar produce după
minimum doi ani și de atunci nu ar mai curge contribuțiile, România datorită întârzierilor în
absorbție va impinge acest termen la 4-5 ani fapt care ar putea conduce la situația ingrată ca noi
să rămânem fără fonduri, dar să continuăm să fim contributori. Și totul prin forța inerției.

La rândul ei, Marea Britanie riscă enorm prin acest referendum naționalist: marele
perdant va fi lumea financiară. După Wall Street, Londra este al doilea centru financiar al lumii.
Unul dintre atu-urile Londrei este faptul că ea, prin apartenența la UE asigura pașaport de Europa
tuturor băncilor prezente aici: și cele din Elveția și cele din Sua și cele din Asia. Ieșirea din UE
va însemna închiderea granițelor pentru toți acești investitori care vor căuta așlte locații din care
să își transmit liber ordinele de plată sau de stop loss. Se pare că acest nou loc va fi Dublin.

18
 BIBLIOGRAFIE

1. http://www.investopedia.com/terms/b/brexit.asp
2.http://www.globalcounsel.co.uk/system/files/publications/Global_Counsel_Impact_of_Brexit_
June_2015.pdf
3. http://www.independent.co.uk/news/uk/politics/eu-referendum-leading-uk-scientists-warn-
against-consequences-of-brexit-a6784886.html
4. http://openeurope.org.uk/intelligence/britain-and-the-eu/what-if-there-were-a-brexit/
5. http://2ihmoy1d3v7630ar9h2rsglp.wpengine.netdna-cdn.com/wp-
content/uploads/2015/03/150507-Open-Europe-What-If-Report-Final-Digital-Copy.pdf
6. http://www.ecfr.eu/article/commentary_Brexit_to_nowhere_4094
7. http://www.theguardian.com/politics/2015/may/14/brexit-what-would-happen-if-britain-left-
eu-european-union-referendum-uk
8. http://www.theguardian.com/politics/2015/apr/19/what-would-happen-if-britain-left-the-eu-
consequences-of-exit
9. http://infopolitic.ro/analize-externe/brexit-si-mirajul-alternativelor.html
10. http://incont.stirileprotv.ro/international/brexit-surse-diplomatice-vorbesc-de-un-posibil-
sistem-de-franare-in-privinta-imigrantilor-ue.html
11. https://www.dcnews.ro/ue-lovitura-militara-pentru-marea-britanie-dupa-brexit_580289.html
12. https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/efectele-brexit-asupra-romaniei-531691

19