SISTEME TEHNICE CU MULTIPLE INSTALAŢII

(INDISPENSABILE; CONVENABILE)
CARE AU FUNCŢIONAT
CU SPECIFICE EFICIENŢE TEHNICE & SOCIALE
ÎN „TRECUTE TIMPURI”.
EXEMPLUM: Cetăți nistrene. Patrimoniu Mundi-Europenis.

Prof. univ. Dr. H. C. Liviu-Alexandru SOFONEA1,

Conf. univ. dr. ing. Victoria COTOROBAI2,
Prof. dr. ing. Elena HELERE3,
Universitatea Transilvania Brașov, președinte onorofic al
Comitetul Român pentru Istoria şi Filosofia Stiinţei şi Tehnicii Filiala Braşov
2
Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi, membru al
Comitetul Român pentru Istoria şi Filosofia Stiinţei şi Tehnicii Filiala Braşov
3
Universitatea Transilvania Brașov, președinte al
Comitetul Român pentru Istoria şi Filosofia Stiinţei şi Tehnicii, Filiala Braşov

ABSTRACT. In this elaboratum - a study with many dimensions

(historiographical - historiological, technical, military, social, political, axio-
logical) is presented a complex ideatical project/cogitatum/ which can be useful
for persons and institutions decided to organize a relevant Museum Vivum which
express the contribution of Roumanians to the History of Europe.

Acestea sunt monumentele noastre istorice, atât de multe, de la început și până la 1850, atât de pline
de valoare materială și de sens istoric, cu încunjurile lor devastate, cu cuprinsul lor pustiit, cu patina
veacurilor așternută pe fiecare, atât de variate și originale în ce privește tipurile lor! Unde le veți
vedea să le recunoașteți să le respectați și să le ridicați, dacă aveți putere din ruina și părăsirea lor.
(Nicolae Iorga)

§1.Spațiul/Areal-ul: topos et situs Nistrean

Răsăritul Spațiului Carpato-Danubian-Ponto /S.C.P.D./ este marcat/delimitat și de:

 Marea Neagră/Pontux Euxinus/Karadeniz/ Ciornoe More/*,**S.C.P.D./*** și
 Nistrul1,2  arteră fluvială, ”marele”/râul moldav, cu lung curs meandrat,
zonă/Topos et situs/ riverană, dens populată din ”pre-Istorie”  Antichitate 
”timpuri moderne”, cu situri arhaice rupestre: Țîpoca ș. a.; cu construcții în care s-
au înălțat și ziduri cu orientări astrale, paleo-”orașe” getice3, …, cripte getice4, …,
sate și cetăți (multi-etnice), specific active in Historia 1, 2, 3.*H,*CCM,*BAS
Zona este studiată de geografi, etnologi, etnografi, antropologi, istorici5,
(istoriografi, istoriologi), politologiOG, artiștiOG specific, uneori intens,- in procesus
Historiae 1, 2, 3.
Nistru
Spațiu (geo-politic; cultural & civilizațional, poli-etnic, poli-cultual …) ∑ ❑,
❑
ilustrat emblematic și prin cetățile nistrene, toate (în parte; dimpreună)
”încărcate”/”aureolate”6 de IstorieIII, IV, OG: sunt situs-uri remarcabile, fiecare cu
vestigium (historicum, tehnicum, et.al) dimpreună un extraordinar, patrimonial
Vestigium TotumOG.
T é hné
Sistemul sicio-cultural ∑ ❑, este remarcabil7,8, complex, animat și în Evul
Nistru
post-comunist/ Războiul Rece în Global-izantul Ev pregnant  multiplu deschis de
mileniul al III-lea A.D.9, IV.
¿
§2. Cetăți nistrene istorice I,II,III,IV,¿ .
⏞
Cetatea Hotin/ Hocin/ Chocim/ 
Curriculum historicum
• cca. 1000-cca. 1300 ”Punctul de convenabilă trecere este întărit și folosit*HOTINAS: situs
comercial cunoscut & utilizat & ”servit”/”asistat” frecvent de autohtoni (paleo-români,
moldoveni), con-locuitori: migratori slavi, tătari, unii trecători; ”întăritura” bine
așezată/”posadă”/ este prădată, ”din când în când” de cete/hoarde tătărești;
• cca. 1350 Prima incintă de piatră: Construită Xde cneazul Danilo din Halici:
cârmuitorul unei obști slaveUcr;
• cca. 1060-cca. 1450 Situs comercial frecventat, întărit: parte din Moldova; legături
cu Halici, Kamenița, Crakov, Bukovina/Bucovina/, părțile tătărești;
• cca. 1457-cca. 1504 Domnia/Epoca lui Ștefan cel Mare:
• 4 Aprilie 14591460Voivodul: revine la orientarea tradițională a politicii externe a
Moldovei: imediat după preluarea puterii încheie o convenție cu regele Poloniei,
Cazimir al IV-lea (1447-1492) prin care îi recunoaște suzeranitatea, îi lasă în stăpânire
cetatea Hotin; reînnoiește și privilegiul comercial de care se bucură negustorii
”leși”/Liov-eni activi în Moldova;
• cca. 1465-cca. 1504 oșteni moldoveni îi înfruntă pe turci și în zona Hotin;
• cca. 1530-cca. 1546 Petru Rareș Vodă (1527-1538), (1541-1546) în complexa sa
ambiție și politică (transilvană; ungară; polonă; turcă) cere Regelui restituirea Pocuției;
este refuzat, îi înfruntă pe Polonezi, ocupă provincia, o pierde în lupta de la Obentin ;
• cca. 1550-cca. 1600 Sistemul social Hotin/Chocin/ ”funcționează”: comerț în oraș,
pază în cetate;
• Bogdan, fiul lui Alexandru Lăpușneanu Vodă ((1552-1561), (1564-1568)), examinează
situația politică a Europei de Răsărit  în diversele sale incursiuni prin Polonia trece și
prin cetate; et. al.
• 1600 Mihai Vodă Viteazul: Asediază pe Ieremia Movilă vodă al Moldovei, care se
retrăsese în grabă din cetatea sa de scaun, până la sălașul Domnesc întărit de la
 Marginea Nordică a Țării;
• 1673 Ștefan Petriceicu vodă, domn al Moldovei și Grigore Ghica, domn al țării
românești/Muntenia, se află la Hotin: se discută & pregătesc de luptă împotriva regelui
Poloniei Ioan Sobieski.
• Cei doi vodă creștini au comune probleme și dorințe, se înțeleg, examinează situația
politică a Europei de Răsărit își schimbă plănuirea, nevoința acceptată  și cred că
le-a venit vremea eliberării de sub jugul turcesc dacă ”trădează”/abandonează Înalta
Poartă, trecând de partea suveranului Polon.
• cca. 1600-cca. 1700 Evenimente politice & sociale ș. a. importante în Estul Statului
Polonia11,12,13,14 și Principatul Moldova: sunt conexate; unele concentrate în zona
Nistreană/ Hotiniană/ Voievod-atul: lupte între Polonezi & Moldoveni ↔ Turci ofensivi
foarte puternici ajunși la hotarele creștine.
• cca. 1600 Relațiile statului:
a. Polonia15 și grupuri cazacecaz din Est sunt multiple, specifice; prezența acestor
grupuri (bătăioase, călărețe; creștine orto-doxe) 15 era foarte utilă Țării: bărbații,
organizați, conduși de hatmani erau necesari ca să apere marginile. Polonii nu sunt în
stare să oprească /”reteze”/ ”raidurile de prădare”;
b. cca. 1620 primăvara: Cazacii atacă pe Turci prin Bulgaria 16; agresiunea este
pentru Sultan, demnitari (viziri, pașale bey) ș.a. Turci (oștimeBUZN, simpatizanți,
victime intolerabilă/ trebuie pedepsiți imediat agresorii (Poloni, Cazaci).
• cca. 1620/21  Turcii pretind Polonezilor să suprime/înfrâneze Căzăcimea  obște
slavă care (nominal) le era supusă: încât să nu mai poată prăda/opera violent prin
”oștii” (mobile; exersate, ”bine armate” și conduse; însoțite și de cete tătărești TATAR.
• cca. 1621  Sultanul Osman al II-lea cu oștenii se îndreaptă spre marea fortăreață
Kameniețk/Kamenița/ cheia sistemului de apărare frontalieră; un extrem de important
centru comercial prin care intrau & ieșeau negustori și mărfuri spre & de la Moldova,
Valahia, Crimeea. Republica polacă este deschisă în fața atacatorilor;
• cca. 1700  creșterea puterii Imperiului Rus : cetatea este un ”punct/post” fortificat ,
utilizabil, perfectibil, para Bellum;
• În 1711 Țarul Petru cel Mare/Piotr Velikii/ al Rusiei, încrezător în șansele sale, atacă
Imperiul Ottoman; Acțiunea ”muscălească”/ imperială/ Cantemirească eșuează: dezastrul de
la Stănilești pe Prut oprește sturm-ul oștirii creștine (ruse; unități moldovene ale lui Dimitrie
Cantemir): Înalta Poartă contra-atacă Țările Române; militar, politic, administrativ: în
Moldova și Muntenia sunt instalați domni fideli /ne-pâmânteni/fanarioți/;
• 1713 Abdi Pașa cucerește Hotinul și transformă fortăreața într-un avanpost/raia
turcească; Guvernatorul Abdi Pașa ordonă subordonaților să efectueze rapid și temeinic
reparații; se construiesc noi fortificații pentru a întări cetatea; amenajările ridicate nu se
efectuează însă după arhitectura militară otomană, ci după cea Vest-Europeană.
• cca. 1715-1725 sunt ridicate după planurile unor ingineri francezi ziduri ample; se
construiește cea de-a doua incintă;
• cca. 1730- cca. 1780  Conflicte Ruso-TurceRT: în anii 1735, 1739, 1768, 1774,
1787, 1792, 1806-1812, după îndelungatul, ”sacadatul” război Ruso-Turc Hotinul este
anexat Imperiului Rus.
• 1856  Ia sfârșit încărcata istorie militară a Hotinului: este desființat statul de entitate militara;
• cca. 1860- cca. 196/1918  Orășelul marginal multi-etnic și cultural cu cetate istorică
funcționează/”lâncezește”;
• 1919-1940  După Primul Război Mondial Bucovina și Basarabia se alipesc
României: Pentru 22 ani; Hotinul este un județ al statului România Mare/ dodoloața/.
• 1940  Provinciile/Teritoriile Basarabia și Bucovina de Nord sunt ocupate de Trupele
Sovietice; se aplică tratatul de ne-agresiune Hitler-Stalin /Ribbentrop-Molotov/ anexa
secretă, ultimatum sovietic; evacuarea ”fără riposte” a Armata Română, Administrația
Română, refugieri, refugieri, provocări; preluări, soviet-izări.
• 1940-August 1944/1945  Provinciile/Teritoriile din Nord-Estul Spațiului Carpato-
Ponto-Danubian /România/ sunt ”teatrum belicum”  a) ocupate de trupele românești
angajate în alianța militară-geopolitică... Axa (Berlin-Roma-Tokyo; planul Barbarossa;
atacarea U.R.S.S; b) Campania complexă, cumplită, de pe Frontul de Răsărit/”războiul
sfânt”, ”Marele Război de Apărare a Patriei sovietice”/otecestveenaia Voina/; et al ); c)
schimbarea ireversibilă a cursului războiului: ofensivă Sovietică, lovitura de stat de la
23 August, 1944; România trece total (militar, economic, politic, ...) de partea Alianței
uniți în tripleta fortissimo S.U.A. ↔ Marea Britanie; ↔ U.R.S.S.; d) Krasmaia Armia
ocupă/eliberează zona, ”areal-ul nistrean” este anexat (de facto  de jure) la U.R.S.S.;
e) Ofensiva Armiilor Sovietice & aliații lor este est europeni (români partizani,
comuniști, etc.) continuă: peste România, Ardealul de Nord cedat; parte din Ungaria
Horthy-stăSălaș-istă), Ungaria, Slovacia, Polonia, Cehia, Za Berlin f) Poleda.
• 1945 -1980  Post Secundum Magnum Bellum: Cetatea Hotinului se află pe teritoriul
Ucrainei: De Jure in Px/Sovietica & America. Cetatea Hotinului își păstra însă
impunătoarele ziduri de piatră adaptate artileriei: a. așezate pe țărmul stâncos al râului:
se păstrează impunătoarele ziduri de piatră adaptate artileriei; este un vestigium
eminens /patrimon-ialPATR, *2000,*2000R
• În T=2000  Consiliul de Miniștri al Republicii Ukraina a decretat: rezervație de stat
istorică și arhitectonică;
Locația: cea mai nordică; în vecinătate: a. spre Sud-West, în Bucovina: Cernăuți/
Cernovits/ Czernowce/, b. Spre Nord-Est: trans Nistru/ Dniestr/ cetatea-orașul Kamenita/
Kamienec Podolski în Podololia, c. Spre Nord-West: Colomea/ Kolomyja/ Halicz/ Halici/
în Pocuția peri=nord-Carpatină, Galiția/ Galizien.
Structura: cea mai impunătoare;
a) Accesul: se face pe un pod de lemn pe piloni ridicat peste șanțul de apărare; poarta de
T é hné
intrare este construită în epoca Turcă (a ∑ ❑, cca 1715).
Hotin
b) IncintaIVI,CITAD: Planul este neregulat, aproape trapezoidal, latura de vest curbată;
pereți înalți, ridicați în prelungirea malului pietros:
b.1.zidurile sunt străpunse pe alocuri de metereze, în special cel dinspre Vest VERDE;
ziduri curbe cu turnuri circulare; b=6 bastioane  spații în care erau instalate
piese de artilerie m=2, turnuri circulare; poartă: spre Sud; spre Vest;
b.2.drumul de strajă,
b3.”brâul” de piatră este ”punctat” de bastioane și porți de acces: b=6 bastioanespații
în care erau instalate piese de artilerie, m=2 turnuri circulare: spre Sud, spre Vest;
b4. turnul: în apropiere de turnul de la Nord-VestCITAD.
c. Interior:
c1. valuri de apărare;
c2. construcții intra-muros:
c2.1. capelă pictată: s-a închinat și Domnul Moldovei Ștefan cel Mare; a. un paraclis:
situat pe latura dinspre Est, la etaj, are ferestre ample, un impresionant portal și
contraforturi gotice; portalMOLD; Naosul și pro-naosul sunt boltite în semi-
cilindru; a fost pictat din dorința voivodului Petru Rareș.
c.2.2. o fântână adâncă de h=65 m;
c 2.3. o cazarmă;
c.2.4. casa domnească/ o rezidență princiară are parter, etaj înalt și pivnițe
generoase; fațadele  decorate în cărămidă roșie cu ancadramentele gotice
simple, din piatră, ale ferestrelor și ale ușilor MOLD, golurile fațadelor (tratate
diferit: au forme diferite i.e. mai înguste la parter, mai mari la etaj) conferă
”inter-activ” clădirii distincția și eleganța unor reședințe nobiliare;
c5. geamia cu minaret a raielei turcești/ ottomane/: din epoca ottomaniană; ruinată ulterior.
c6. Construcțiile ottomaniane au dispărut ulterior.
c7. Biserica rusă: Sfântul Alexandr Nevski; edificată în 1832 HHH
T é hné
Impunătorul, complexul edificium, ∑ ❑  din: a. piatră, dispusă în asize regulate1; b.
Hotin
cărămidă roșie prezentă în detalii, ornamentale, și construcții interioare; c. lemn-impresionează
zidurile; (toate) turnurile (parțial) –continuum-uri întrerupte din loc în loc, de necesarele
locuri/urme ale tunurilor  sunt decorate cu motive geometrice drumul de strajă pe unele părți,
realizate prin înserări de cărămidă în structura/ ”mediul”/ de piatră: dispunerile/ ”jocul” de
/dintre cărămidă și piatră este expresiv: animă o compoziție armonioasă. Elemente ale structura
inițială sunt de obârșie/amprentă baltică, altele au amprente moldaveMOLD, modernizări și uzuri
militare (ș.a.) ottomaniene, ”folosiri” Rusești;
Orașul istoric este situat Post Second Magnum Bellium în R. S. Ucraina  Republica
Ucraina.*cv
Este evocat de scriitori, istorici, etno-logi, culturologi, politicieni (lucizi, responsabili,
pătimași, …), observatori et al civis**,*U.C, M.E.
Comunicații: a. Spre interior; b. Spre exterior: poduri, (șosea, cale ferată): legat de West
(Basarabia, Moldova) numai printr-o șosea ce trece prin Noua Suliță;
Administrația*H, *CON
a. Județul Hotin*H
̶ Suprafața:S1922=3782km2;
̶ Populație: P1922=399534 locuitori;
̶ Plase: ⃗p=7 plase ;
̶ Comune: a) urbane: c.u.=1 oraș, b) rurale: c.r.=83 comune;
̶ Şcoli:
• șp=9 școli primare urbane;
• șp=208 școli primare rurale;
̶ Biserici:
1
 a. orto-doxe, românești: episcopie din 1713,
 în T´↓ 1812 episcopie ”păstorită” de Gavril Bănulescu este desființată de
Ruși;
 în T´↓ 1812 1923 este reînființată episcopia Hotin-Bălți, episcop
Visarion Puiu; eparhia Hotinului.
b. ș.a.: pravo-slavnice:
c. c. sinagogi.
 Justiția: curtea de apel la Cernăuți.
b. Orașul Hotin: oraș de graniță:
̶ Populație: P1923  P1925 =20000 locuitori,
̶ școli:
 ș.l.b=1 liceu de băieți
 ș.l.f=1 liceu de fete
 ș.p.pf=1 școală profesională de fete
̶ Unități economice:
̶ Cooperative de aprovizionare și consum n=34: capital C1923=954.000lei;
̶ Cooperative de exploatare silvică n=2:
• capital C1925=145.000lei;
• capital total (1100);

Cetatea Soroca 
Curriculum historicum. Locul convenabil de trecere a fost fortificat ”de multă vreme”:
• cca. 1400-cca. 1450  fortăreața genoveză; o lihonia/Alciona; punct mercantil; la marginea
estică a Moldovei, la marginea vestică a Zonei Transnistrene: locuită de moldoveni, slavi,
tătari; mică; este parte din proto-sistemul defensiv al Moldovei; fort de pământ și lemn;
• cca. 1499  Ștefan cel Mare poruncește înălțarea unei cetăți în situl deja întărit: de lemn,
pătratică.
• 1543-1546  În timpul domniei lui Petru Rareș se rezidește: fortificația: o cetate nouă
din temelie și ziduri de piatră, rotundă, diametrul d=37.5m, bastioane b=5;
• cca. 1600  se păstrează intactă, îngrijită de curatori inimoși.
• cca. 1550-cca. 1813/1813  Cetatea și satul  orășelul funcționează*sp în Moldova:
condusă de domnii pământene  domnii fanariote
• cca. 1813-cca. 1917/18  Cetatea și satul  orășelul mărginit estic funcționează*sp în
Rusia: Imperială Revoluționară
• cca. 1917/18-cca. 1940  Cetatea și orașul sunt situsuri marginale răsăritene în Regatul
România Mare.
Locația: Se oglindește în apele Nistrului; loc de ”trecere”, poziție pitorească cu multe
livezi; zona este pronunțat românească
Structura:
a) Accesul: se face pe un pod de lemn pe piloni ridicat peste șanțul de apărare; poarta de
T é hné
intrare este construită în epoca Turcă (a ∑ ❑, cca 1715).
Hotin
b) Incinta fortificată: poligonală – bastională; este relativ mică 17; b. bastioanele rotunde:
 la colțuri; similare; c. este complet păstrată, îngrijită, popularizată Bulat/18/;
Comunicații: a. Spre interior; b. Spre exterior: poduri, șosea, cale ferată ; bac;
Administrația *H, *CON
 45r=-ă1„34 weeățî
 Ăă„

Orheiul Vechi 
Curriculum historicum: Origini: locuită în arheo-culturi , sat desvoltat  orășel; nu se
zidește cetate;
• cca. 1300-cca. 1400A.D. locuiri de tătari din Hoarda dec Aur; ș.a.
• cca. 1400-cca. 1600 nu funcționează;
• cca. 1500-cca. 1600 sat mare orășel/târg/ în Moldova; nu are cetate.
• cca. 1600 Voievodul Vasile Lupu (1634-1653) zidește o biserică;
Locația: în interiorul podișului Basarabean, aproape de Nistru, într-un defileu stâncos al
râului adânc (h=200m); în paleo-situs: vestigii umane & materiale ale diferitelor arheo-
civilizații, o cetate geto-dacică (din secolul V-III ante A.D.; cu un sanctuar *ORH; locuită
din ”stră-vechime” , în secolele XII-IV și de Hoarda de Aur; ș.a
Structura: cea mai impunătoare;
Comunicații: a. Spre interior; b. Spre exterior: poduri, (șosea, cale ferată ): legat de West
(Basarabia, Moldova) numai printr-o șosea ce trece prin Noua Suliță;
Administrația *H, *CON
a.Județul*H
̶ Suprafața:S1922=4246km2;
̶ Populație: P1922=342557 locuitori;
̶ Plase: ⃗p=8 plase ;
̶ Comune: a) urbane: u=1 oraș, b) rurale: r1922=117 sate comune;
̶ Şcoli:
a) urbane: ș.c.p.u.=11 școli primare urbane;
b) rurale: șp.r.,1929=279 școli primare rurale;
̶ Biserici: biserici orto-doxe; țin de eparhia mitropolitană Chișinău;
̶ Justiția: curtea de apel la Cernăuți.
b.Orașul:
̶ Populație: P1923 =16.119 locuitori,
̶ Şcoli:
 școli normale: ș.c.n.=1 de băieți;
 licee: ș.c.l=2 licee, 1 de fete, 2 de băieți;
 ș.l.f=1 liceu de fete;
 școală profesională: ș.p.p=1, de fete;
̶ Unități tehnice:
• Cooperative:
a) de aprovizionare și consum ca=16: capital C1923=730.786lei;
 b) silvice: csil.=3: capital C=377.260lei;
• Capital total Ctot=1.100.000 lei;
Cetatea Bender/ Tighina/ 
Curriculum historicum.
Tighina/ Benderul/, în Transnistria, este poate un/singurul monument istoric din
Lume/Europa/ transformat în mileniul al III-lea în unitate-militară activă (pentru trupe,
depozit de armament****). Un cetățean oarecare (”moldovean; nistrean; român, ș.a.,) fără
permis special/ propusk/ nu se poate apropia nici măcar de zidurile ei, bine supravegheate.
Locația: pe malul stâng al Nistrului. Orașul omonim adiacent: centru urban frontalier,
dezvoltat/dinamizat prin cetate cu fortificaţii, cetăți, puncte de observare, treceri;
T é hné
Structura: Sistemul tehnic ∑ ❑, are fortificații solide, puncte de observare, loc de
Tighina
trecere trans-fluvială,; comunicații: cea mai impunătoare; caracteristicile topos-ului 
situs-ului s-au folosit/se folosesc: dominant/total pentru funcționarea unei potente
Militară
cazarmă frontalieră  ∑ ❑ ; în zonele învecinate (mănăstirea Neamțul Nou) se află
Tighina
întinse pometuri cu soiuri alese de mere (cantități importante au fost/sunt exportate);
depozit de armament: garnizoană cu trupe active, ateliere, anexe.
Comunicații: a. Spre interior; b. Spre exterior: poduri, (șosea, cale ferată);
Administrația *H, *CON
a.Județul Tighina*H
̶ Suprafața:S1922=6333km2;
̶ Populație: P1922=314778 locuitori;
̶ Plase: ⃗p=7 plase ;
̶ Comune: a)urbane: c.u.1925=2 comune urbane; b) rurale: c.r.=83 comune;
̶ Şcoli:
• șp=32 școli primare urbane;
• șp=263 școli primare rurale;
̶ Biserici: Biserici orto-doxe românești; țin de eparhia mitropolitană Chișinău;
 Justiția: curtea de apel la Chișinău.
§3.Notae.
A. Punctum.
1
Cel de-al doilea Fluviu din Spaţiului Ponto-Danubian-Carpatic.
2
Spaţiu geo-politic /Situs complex/ cu interese imperial-iste  dispute Ruso-Turce.
3
Dacii poli-teişti, spirital-işti, "mono"-teo-işti, proto-români crestinaţi din naştere  Români paleo-creştini.
4
Locuri unde trăiau sihaștri, refugiați et al.  se adăposteau, se rugau, meditau, se închinau, prohodeau…/ cripte de
înmormântare.
5
Tracologi, slavişti, bizantinişti, ş.a.
6
Lăudate, evocate, comparate, …. : ” o salbă, un colier, perle dintr-o ”diademă princiară”, diamante dintr-o coroană
regală/imperială, icoane dintr-o mitră spirituală,…borne ale hotarului Europei, (topos, situs) de Est .
7
Valoric etnic.
8
A fost  este o cale de apă curgătoare cu intrare – ieșire - deschideri multiple în spații din Europa de Răsărit 8. Spațiul
Carpato-Ponto-Daniabian
9
Definite și numite in Historia: Evul Mediu  Timpurile moderne ….U.E.
9
Conexiuni (comerciale ș.a.) via arealul ucrainian.
socio−tehnic
10
Sistemul tehnic social sau Cetatea Alba ∑ ❑ este extrem estic, arealul Polonez-Ucrainian, Sud Vestic,
C . A.
Rusesc, extrem4 Sud Vestic, este populat specific/similar/ de diferite popoare care locuiesc/stăpânesc, au relaţíi cu
Bolgrad/Akkermaman/Alba Cetate.
10
Recensământul din T´↓ 1931CANDREA BIBL.
11
Zona cea mai îndepărtat spre Est: la (2-3) 100 km de orașe regale Krákòv/Cracovia/, Warsava/Varșovia/ - capitală a
regatului decisă de Regele Zimund III Vassa, Vilno/Vilna, Vilnius: Letonia.
12
”Pretextul de război: comportările cazacilor , comunitate bătăioasă, independentă, provine din șerbi evadați, stabiliți în
locurile cele mai îndepărtate ale țării, au trăit trăiesc nu prin ademenirea libertății bogății nu capturate prin forță de
la avuți, nu câștigate prin muncă (trudă; economii), majoritatea sunt țărani ruteni din Ucraina care resimțeau mâna
grea a stăpânirilor lor, mulți locuiau dincolo de repezișurile fluviului Nipru, pe ostrovuri înconjurate de apă.
13
la inundația marelui râu.
14
”Republică Panescă: regat cu pani/șleahta/.
15
Incursiuni reciproce  Polonezii intervin la Sultan  misiunea lui Alaiso Gritti  asasinarea emisarului în Transilvania
 moartea în scaun a lui Vodă, fiul Răreşoaiei, iubita lui Vodă cel Mare, ctitor continuator de seamă.
15
Au pus foc de câteva ori în Istanbul, la Palatul Sultanului, în suburbii.
16
Nici apelurile, nici amenințările nu au avut efecte: Turcii se decid să acționeze în forță BUZU. Pretextul: expediția
militară a cavalerie polace contra^princepelului Ardelului Gabor Bethlem; protejat de turci.
17
Comparativ cu cetăţile Hotin/Hocin/, Tighina-Blender.
18
Un merit excepţional: pasionatul, curatorul, profesorul de istorie /Bulat/.
18
. Construcţiile ş.a. instalaţii tehnice (importante, notabile) au fost/sunt, amplasate, centrate pe malul drept/Westic al Fluviului.
19
În documentul care conţinea clauzele contractului premergător  pregătitor celui de-al II lea Război Mondial, decis/semnat de
Ribbentrop-Molotov şi numit Der Teufl Pakt Pactul Demonilor/  pactul Ribbentrop  Stalin/Molotov de neagresiune & partaj
al unor teritorii est europene locuite/statale este inclusă şi anexa secretă. În această parte a istoricului organică sunt prevăzute,
neechivoc, ultimatum-uri, invadări bi-laterale (Vest/Est) ale Poloniei, Ţărilor/Republicilor Baltice, României (de Est: a
Basarabiei), cedarea unor teritorii; nu chiar toate detaliile...20
19
Unele topo-nime constituite in tempus evocă „ viaţa de pe aceste drumuri” riverane: Vaduri, Lip(s)cani, ş.a.
19
În Era Roşie Ucraina în U.R.S.S./C.C.C.P/.
20
În gândirea acelor decidenţi şi a multor iniţiaţi în istorie, observatori ai realităţii sociale  1938-1942 care va deveni
rapid istorie, era clară (şi dorită următoarea/apropiata mare „mişcare” a mega jucătorilor pe „Tabla de şah” a Politicii
Mondiale: la „momentul potrivit” se va produce şi o luptă între pactanţii planului demonic Teuf les Pakt care
visau/erau, fiecare, în motivația lor hotărâţi să obţină manu militari Spaţiu vital/ le bens raum/, respectiv Spaţiu de
autoprotecţie  domeniu/ ”patrie”/ în care va pătrunde  se va instala Revoluţia comunistă/bolşevică 
bolşevetizantă  extinsă  mondială!
20
În unii ani conjunctura comercială este mai bună, activitatea este mai intensă.
21
Denumire grecească”Castrul Alb”.
22
Războaie Ruso-Turce, războiul Crimeii: animate /"duse ” de revoluţionari, anarhişti, sectari, inegalităţi
sociale, autoritarisrn ţarist.
23
Împărăţie imensă, "pravo-slavnică, multi-naţională/tiurma narodov/, expansivă, specifică, cu tulburări, tensiuni
sociale, revoluţionari, anarhişti, sectari, inegalităţi sociale, autoritarism ţarist.
24
Dimitrie Bolintineanu: „Cetatea sclavă de mulţi ani”.
25
Istoricul basarabean Ion Negrei, vicepreşedintele Asociaţiei Istoricilor din Moldova, /ziarul basarabean „Timpul”/:
„Ar fi cazul să nu se mai întocmească ghidaje separate: unele pentru turiştii din Rusia şi Ucraina, altele – pentru cei
din România şi Republica Moldova. Este vorba despre nişte monumente culturale, nu politice sau ideologice, şi ar
trebui prezentate ca atare. Dacă se insistă pe tradiţia sovietică preluată de Ucraina, nu mai este vorba despre o
valorificare culturală, ci de o abordare politică”.
*
Topos în care este inclusă și minuscula stânca insula/Șerpilor , ”mare quasi-închisă”/”lac ”: cu ”golfuri” specifice, cu
”liman”-ul Nistrului mare de Azov, cu deschidere „îngustă” )Bosfor, Mara Marmara; Dardanele /Kanakalé/.
** ”Marcaj” specific, complex”Aprupt”: hotar natural, riveran, margine a Europei, deschidere marină * /navigabilă/* spre
Marea /Lumea: Situs/Mediterană (”lac quasi-închis”); complex Situs cultural, economic, politic, et.al.
*** ”Marcaj” specific complex: hotar natural (riveran), interfață dens populată (Trans-Nistria, zonă Euro-peană locuită
continuu din pre-istorie (arheo-cultura Cucuteni; ș.a.), Antichitate, Evul Mediu (Epoca migratorilor: năvăliri barbare;
ș.a.), ” Timpuri post medievale” ; numărul comunităților moldovene/românești este important 1, 2,3
**** Urmele vechiului port sunt vizibile şi în sec. al XXlea şi în anii următori.
***** În Cracovia/ Krákòv, în timpul domniei regelui Kazimir s-a constituit sub protecție regală, cartierul Kazimierz
locuit preponderent de evrei.
III Medievale  post-medievale, locuite, urbanizate, până în secolul al XXlea  Era/Eon-ul Globalizării.
 IV Renaşterea. Epocă „modernă”. Secolul luminilor, secolul al XIX lea „AL Naţiunilor”/ Sfârşitul secolului La
Belle Epoque, Războiul Mondial de 70 de ani/ Primum Magnum Belium  perioada/ Armistiţiul/ Inter-
belică  Secundum Magnum Bellum / Pax Americană & Sovietică  Implozia Sistemului Mondial
Sovietic/Comunist/  Începutul Milenium III A.D.

B. Contextum: historicum, ideaticum.

*HOTINAS În 2002 s-a sărbătorit 1000ani de existență
OG
Aceste cetăți5, ”Ridicate la Hotin, Soroca, Tighina și Cetatea Albă, cu scop inițial de a sluji drept dig împotriva
revărsării tătarilor din Crimeea, aceste ziduri de un pitoresc remarcabil au avut de multe ori un rol determinant în
războaiele ruso-turce (…). Astăzi se oglindesc tăcute în apa Nistrului, înălțându-și jgheaburile ca niște pumni
strânși ai Europei” (Octavian Goga).
*BAS
În arealul/topos-situs/ dintre Prut și Nistru (zona riverană): cis, trans/ sunt numeroase situații naturale & vestigium relevante,
notabile, curiozități: vinării (Purcari, Mileștii Mici), meșteșuguri populare (Ivancea, Orheiul Vechi) ș.a. mănăstiri (Hâncu,
Biserica pictată din Căușeni, în Bugeac, construită sub stăpânirea tătarilor, Căpriana, închisă de sovietici),”suta” de movile și
recifele din preajma Prutului, peșteri de ghips et. al.
*H
În acest studium se prezintă, cu necesarele accentuări?*con,*/con, și aspect care caracterizează perioadele istorice
T́ i=a ,b , c …
a. Moldovenească voivodală: T cca. Secolul al XV-lea. – secolul al XVI-lea , când în acest sat român, medieval, s-au
edificatcompletat, au funcționat (specific, articulat) numeroase cetăți, (Hotin, Soroca, Orhei, Tighina, Tețina,
Suceava, Crăciuna, Chilia, Cetatea Albă ș.a.)
b. Moldovenească princiară:
b1. domnii pământene;
b2. domnii ne-pământene/fanariote/; în partea a II-a a periodului numit epoca fanariotă s-au înstrăinat, răpit,/dislocat din
Trupul Tării Moldovei, raiale: Bucovina de Nord, Basarabia: ținuturi bogate, strategice, locuite în majoritate dominantă
de români, autohtoni, con-locuind cu alte minorități, (ruteni, polonezi/leși, tătari, găgăuți, ucraineni, ruși, evrei, armeni,
țigani, și alți alogeni care sunt in-corporați în Imperiile Ottoman (raia-lele), Creștin-Austriac, Rus — Împărții conduse
de sultani, Kaizeri (Habsburg), țari (Romanov);
c. Românească:Regatul România Mare: T́ =1918-1919-1940/*Con
*Con dimpreună cu unele situații (tehnice; ș.a.) recente dinT́ =1989/1990-2000 A.D.
*ICON Vezi și Iconographia: brevia, evocatoria.

Krepasti, ”gorodiște”
Ucr
Apud Arheologi ucraineni: argumenteSPIS
SPIS
În spațiul unde ulterior s-a construit turnul de nord al cetății
IVI
T é hn é T é hné
”
originală”, ”cnezială”: Danilo, ∑ ❑ , protocitadela din secolul al IV-lea, , ∑ ❑;
Hotin , T´↓ 1250 Hotin , T´↓=1350−1400
cu modificările ulterioare.
CITAD
T é hné
fortificație ridicată de Ștefan cel Mare: ∑ ❑, T´↓ 1450; Ziduri groase, d5m, înalte, h 40m CITAD Bis
,
Hotin
turnuri cilindrice: n=3Turn
Turn
Doar n=3 : turnul de poartă dinspre sud, n=2, turnuri cilindrice, de la vest k.f Ș. M. n=35 turn total VIVUS
VIVUS
Donjonul dinspre Nord, turnul patrulater dinspre Nistru
CITAD Bis
T é hn é
Înălțimea zidurilor ∑ ❑ față de nivelul de calcul este h10mh ș.M 40m
Hotin ,cca2000
VERDE
T é hné
jurul-împrejurul citadelei vechi, parte a ∑ ❑, constă în ziduri care au fost acoperite ulterior de
Hotin ,SEC . XVI
vegetație verde
CIT
T é hn é
citadela a fost construită pe structura cetății anterioare: parte a ∑ ❑
Hotin ,Ș . c. M .
*2000R
În T´↓ 2000 Consiliul de Miniștri ai Republicii Ucraina au decretat: Cetatea Hocin/Hotin/; este monument
special: rezervație de stat istorică și arhitectonică.
*2000R
Situsul este re-examinatrestaurat parțial:
 Starea: relativ bună, optimizabilă prin operații adecvate de re-staurare : prin fonduri și agenții ucrainiene, prin
 fonduri U.E.;
 restaurări etapizate: vechea incintă (podul de acces, zidăria paradisului, încăperile garnizoanei, et.al)

În sfârșit
**
Nu se pot vizita turnurile și interioarele incintei: întrucât lucrările de restaurare nu s-au încheiat.
*cv
Bastionul medieval a aparținut pe rând: Moldovenilor, Polonezilor, Turcilor, Rușilor, Austriecilor, Românilor,
Sovieticilor, Ucrainienilor
*u.c.
”Hotinul este un loc de care se leagă istoria mai multor popoare, noi invităm ca și reprezentanții lor să participe la
activitățile noastre să-și amenajeze incintele ce le vor fi rezervate ”, Ludmila Pastuk, 2006.
RIP
Cândva cu unele suprafețe pictate: urme de picturi s-au păstrat până în T´↓ 1935
*Hotinas
În 2002 s-a sărbătorit 1000 ani de existență.
*ORH
Muzeu în aer liber; propunere de patrimonializare: situs protejat de U.N.E.S.C.O.

Merloanele în partea dinspre râul Nistru nu s-au păstrat.

s-a conservat într-o stare bună pe laturile dinspre Sud și Est
MOLD
ca în situații ale arhitecturii moldovenești, din secolele V-VI

tehnica de construcție este frecvent întâlnită în țările baltice: medievale; post medievale
QQQ
urmele geamiei, a minaretului zvelt, din vremea înaintării turcilor până la Pocuția; Hotinul/Hocinul/, fiind raia-ua cea
mai nordică a împărăției Sultanilor QQQ se păstrează în secolele XX −XXI .
Cat
Nu era interesată să le convertească (sic!)
TATAR
musulmane/ ”păgâne”,
PILI
Supusă turcilor / Conducerea statului/șleahta
RT
”Tectonica” politică se tensionează în ”Secolul/Eonul Luminilor”: în T 1700-cca. 1790 cca.1815; ”mișcări
ale plăcilor”, ”cutremure” ș.a. și în zona Nistreană .
EZ
ezitări, inconsecvențe
est
pe latura Est
T é hné așezări de acoperișuri de șindrilă pe fiecare turn și clădire a citadelei: ș.a.; volumetria acoperișurilor trebuie
proiectată pe baza unei logici consecvente  materializată  instalată în sistemul recondiționat prin operații
∑ ❑
adecuate de re-staurare: prin fonduri și agenți ucrainieni, prin fonduri U.E.; existența unor mari diferențe în
Hotin ,
tratarea învelitorii produc impresie neplăcută, strică; b. Prezentări: publice/pro-turism ș.a.)

coerență necesară pentru a respecta autenticitatea istorică, dovedită de informații (atâtea câte există)
§5.Iconographia: breviaevocatoria.
 Vedere de ansamblu Amplasament pe Malul Nistrului Aspecte contemporane

Aspecte contemporane Căi de acces fortificate. Ruinele zidurilor cetăíi

vedere prin poarta de intrare Vedere de ansamblu înaintea acoperirii turnurilor. Blazonul Hotinului în perioada interbelică
Cetatea Hotin în perioada interbelică (sursa: AGERO Stuttgart)

Cetatea Hotin. Cel mai important edificiu din sistemul defensiv al Moldovei medievale.
 Ruinele cetății medievale Orheiul Vechi Complexul monastic Orheiul Vechi
Cetatea Orheiul Vechi.
” … complex muzeal sub cerul liber, format din obiective naturale şi antropice”; Originalitatea peisajului dată de: ”… defileul fluviului Răut, săpat
sub forma unui canion în straturile calcaroase ale fostei Mări Sarmatice (circa 14 milioane ani vechime); Cuprinde: ”vestigii inestimabile ale
oraşului medieval Orhei (sec. XV-XVI), zidit pe relicvele geto-dacice (sec. X-II î.Hr.), complexele monastice rupestre din stâncă (sec. XV-XIX) şi
obiectivele etnografice din vatra actualelor sate; oraşul oriental Shehr – al – Jedid (sec. XIV).”
 Complexul muzeal Orheiul Vechi Imagine de ansamblu a oraşului medieval Orheiul Vechi înfiinţat în Amenajări interioare actuale
secolul al XV-lea pe ruinele "Oraşului Nou” al Hoardei de Aur
Cetatea Orheiul Vechi.

Azi,.. … şi ieri
Vedere din exteriorul cetății

Pisania

Poarta lui Ștefan cel Mare (Este

Vedere din interiorul cetății Ruinele cetãtii lui Stefan cel Mare pomenită în materialele informative
pentru turiști.)
 Cetatea Albă

Cetatea Soroca: aspecte înainte de restaurare și propunerea de restaurare

Cetatea Soroca: Secțiune verticală Cetatea Soroca: secțiune orizontală
(după. V. Voițehovschi)

Cetatea Soroca: sec IX-XX

 Detaliu .Capul de bour:
însemn heraldic al Moldovei,
prezent pe cetăți

Vedere de dincolo de Nistru Cetatea Soroca: pictură Cetatea Soroca: Vedere interioară
Cetatea Soroca

Fortăreața Tighina Cetatea Tighina reproducere de pe tabloul lui M.Ivanov (1790) Marcă poștala: 1945
 Marcă poștala: 1945
Cetatea Tighina
 Anexa: Ş.M.
În perioada/Epopeia Ştefan-iada:
Ps. 1462  Primul asediu al Chiliei: Viteazul Ştefan Vodă participă direct la luptă, este rănit la un picior;
rana nu s-a vindecat niciodată; peste 20 de ani bătrânul conducător de Ţară va suferi zi şi noapte de pe urma
ei: „vătămarea”-i s+a agravat, a produs şi alte afecţiuni în organismul marelui bărbat 
1465  Acţiuni victorioase ale oştenilor lui Ştefan Vodă pentru cucerirea Chiliei  întăresc linia de apărare
a Moldovei împotriva Turcilor cu o nouă „redută”, care împreună cu Cetatea Albă/ Bolgrad/ formeayă cele
mai bune poziţii defensive pe „frontul de Sud” .
1475 iunie  Dominaţia Otomană se extinde în zona Nordului Mării Negre:
a. Sultanul se pregăteşte de un răyboi şi împotriva Moldovei
b. Penetraţie turcă Kuk
cca. 1476 Lupte maximal intense între Moldoveni şi Turci: Campania condusă de însuşi Mahomed al
IIlea Cuceritorul produce mari pătimiri Moldovei, dar Ţara/Moşia/ „nu este nimicită”/vasalizată; cetăţile
(din lăuntru; de la margini: Chilia, Cetatea Albă, ş.a.) nu sunt înstrăinate” IZETA
cca. 1476-1483 Acalmie în relaţiile militare-politice Turco-Moldave: conflicte viitoare nu se poate să nu
izbucnească în curând; cetăţile frontaliere sunt mereu importante ţinte râvnite;
cca. 1483-27 iunie 1484 Sultanul Baiazid al II-lea (1481-1512), întărit printr+un tratat de non+intervenţie cu
Ungaria, organizează o mare armată /expediţie militară/  atacă Moldova: Scopul „punctual” este cucerirea
cetăţilor pontice cheie.
6 iulie 1484-5 august 1484  Cucerirea cetăţilor moldoveneşti frontaliere, danubiană şi nistreană, de către Turci: a.
marea este Otomană: trece Dunărea pe la Isaccea; b. Chilia este înconjurată de pe uscat şi de pe apă; c.lupte grele:
raportul de forţe este total ne+simetric; trădarea este şi ea implicată; d. Pârcălabul predă cetatea Chilia; e. Sultanul
victorios îşi îndreaptă oastea spre cetatea fluvială-maritimă; f.asedierea Bolgrad-ului/Akkerman/: apărătorii rezistă ,
trădarea lucrează; g. Cetatea cea Albă intră în posesia Otomanilor: este Akkerman!
1485- cca. 1486/1489  Ştefan cel Mare încearcă să-şi recupereze cetăţile pontice (dunăreană, nistreană):
plănuieşte să formeze o coaliţie anti-otomană, se bazează pe ajutorul regelui Poloniei Cazimir, face concesii ;
ajutorul militar polonez este infim/hilar: un corp de n=3000 luptători; acţiunea nu are perspectivă de reuşită.
Viteazul vodă este obligat să renunţe.
1486/1489  Lucidul, devotatul Ştefan Vodă iniţiază tratative cu Turcii: a. Este obligat de realitatea
politică; b. acceptă să plătească tribut pentru a sa domnie; S=4000 galbeni pe an; c. Acceptă să-şi trimită
fiul cel mare Alexandru la Constantinopol/Istambul ostatic .
„Cetăţile pontice” de multă vreme moldovene/ştefan-iene nu mai aparţin Moldovei.
Cca. 1504  Vodă Ştefan este bătrân, bolnav de gută/podagră, suferă şi de alte boli; a chemat şi din afară
lecuitori; este doftoricit şi de medicus străini iscusiţi/ din Veneţia, Buda, Nürenberg; evreul Kazar, trimis de
Hanul tătar Mengli Gherai; ş.a./ S-a tot gândit, prin multe clipe ale bătrâneţii/ale „a sfinţirii vieţii” cum s-ar
putea iniţia o amplă coaliţie antiotomană: eficientă pentru creştinătate!
2 iulie, 1504  Mare jale şi plângere: Ştefan Vodă nu mai este; Apud Grigore Ureche.
❑
Anexa: ∑❑
C.A .
 cca. 1500-cca. 1600  Domnitori ai Moldovei întăresc malul drept al Nistrului cu fortificaţii/cetăţi
existente în amonte de Cetatea AlbăAkkermann/puncte de observare, treceri;
 cca. 1500-cca. 1700  Zonă fortificată de la marginea imperiului sultanilor, un centru al puterii Tătarilor Nogai.
 cca. 1770-cca. 1789  Zonă de interese intensificate  disputări militare Ruso-Turce.
 cca. 1790  Rusia restituie Turciei Cetatea Belgorod/ Akkermann/
 cca. 1806 . Cetatea Belgorod Nistrenskii intră în posesiunea Rusiei 23: „Împărăţie pravo-slavnică,
apostolică” care va fi a. atacată de Napoleon, b. Învingătoare, c. Centrul Sfintei Alianţe;
 cca. 1812  Negocierile/Pacea de la BucureştiB: Dintre emisarii rus şi turc) Moruzzi: care nu-l informeayă pe Sultan
de certa, apropiata invadare a Rusiei de către deja mobilyata La Grande Armée condusă personal de Napoléon .
Poarta otomană acceptă pacea; luptele încetează, armatele se retrag. Basarabia  pământ Moldovenesc/
RomânescIV este inclusă în RusiaN. Începe dosarul „procesului complex îndelungat/ tragedia BasarabiaBAS IV.
 cca. 1826, 25 septembrie  Se încheie convenţia între Turcia şi Rusia: Numită frecvent „înţelegerea/pacea de la
 Balta-Liman.
 cca. 1918  Cetatea Albă reintră în componenţa României: Există şcoli rurale, şcoli primare urbane.
 cca. 1812-1918  Cetatea funcţionează specific: Un mic port fluvial-maritim în Imperiul Gubernial în Vestxxxh,;
funcţioneayă oraşul Gorod/Torgul; Zonă basarabeană de exilări de ruşi: din Intelighentia
(decembriştii/decabristî/) ş.a. CATER, 
 cca. 1848-1977  Cetatea Albă este un vestigium pitoresc, funcţional: Una dintre cele mai puternice fortificaţii
de apărare de la Nistru; poartă „sub tălpile ei” milenii de istorie24; există şcoli: ş.c.=1 liceu de fete.
 cca. 1848-1977  Cetatea marginală din Basarabia revine la România*. Se integrează Provincia/Gubernia
Basarabia/ în România/ Regatul Român condus de „burghezie-moşierime/.
 cca. 1918-1919  Cetatea şi oraşul se integrează în România Mare: Specificul situs multi-etnic frontalier
Nistrean-maritim întregeşte conturul „României întregite”;
 cca. 1918-1940  Cetatea, ca şi întreaga Basarabie de Sud este o componentă integrată specific în unitatea
complexă a noului stat naţional suveran, cu multe minorităţi, potenţe, probleme, .... România;
 cca. 1919-1939/1940  Oraşul cu cetate de la marginea „pământurilor româneşti” funcţionează specific:
Este menţionat şi de comercianţi, istorici, artişti, geografi, scriitori, politicieni. Are stemă.
 cca. 1940  localitatea Basarabeană Nistreană este ocupată de U.R.S.S.; este ocupată de unităţile militare
ale armatei roşii/Krasnaia Armia/; unii locuitori (basarabeni, români ş.a.) se refugiayă în Patria Mamă
schingiuită; grupuri pro-sovietice jubilează, activează ...
 cca. 1941  Trupele române reocupă Cetatea Albă: Operaţiile militare continuă mai departe în timpul lui Magnum
Belium.W
 cca. 1944  Oraşul şi zona cetate intră din nou în componenţa U.R.S.S./C.C.C.P./ : Cetatea Albă  Belgorod
Nistrenskii;
 cca. 1945- cca. 1990  Oraşul cu cetate şi zona funcţionează (specific) *sp în R.S.UK/c/raina: politic/k/a –
economia (industria-agricultura- transport/navigaţia et al/ - comerţ – asigurări/sănătate, educaţie-instrucţie)
– cultură (învăţământ, propagandă, sport turism, arte, ştiinţe, manifestări socializate, religie);
1941  Oraşul aparţine Ucrainei; stat independent, complex, cu unele probleme politice, pro U.E. şi pro
Rusia, democratizare, aspecte naţionale et.al. învecinat cu România, Rusia, Polonia, Lituania; aspirant la U.E.

Anexa: O
Opinii, aspecte ale muzeizării,Varia: Caracterizări competente, diletante, sensibile, ... insolite..., notaţiile,
şocante, militant-isme, provocatoare, exaltate, injurioase, viclene, dizolvante, dilematice,
ascunse/absconse, ..., nobile, veridice, luminătoare constructive , ... sunt proper sensu, nenumărate.
Toate ţările ce ne-conjoară cuprind neamuri străine ca origine de-al nostru. Cinci din ele aparţin la
marea ramură slavă; numai spre vest suntem mărginiţi, pe o porţiune restrână (1/8) de Unguri, popor ce
nu ne poate fi binevoitor Apud Ion Simionescu [I.S. .
Oricare ar fi raporturile politice actuale între ei nu trebuie o clipă să uităm strânsa lor afinitate
etnică manifestată cu orice prilej.
La adunarea anuală a Sokolilor care adună şi pe reprezentanţii slavilor din America, stindardele
ţărilor diferite sunt înclinate cu smerenie » [I.S. .
Elogii : « Vrednic este cel ce trăieşte curat, cu arhaismul păstrător de calităţi înăscute », et.al.
«  O ţară ca a noastră, atât de bine împărţită, cu un pământ atât de fericit înzestrat de natură, cu un
popor care a dovedit în vremuri grele, îndelungate, atâta rezistenţă, iar prin aleşii lui atâta valoare
energetică, o asemenea ţară e menită să aibă în viitor un rol însemnat ».
«  Chiar în trecutul neprielnic înfăptuirilor mari, Poporul (P ≫p) a dat dovadă îndeajuns de ceea ce
poate şi cât poate prin reprezentanţii săi sporadici.
« Nu se cere decât muncă ordonată, continuă şi chibzuită, condusă de pricepere, întărită prin
închinare, cultură şi dragoste mai adâncă, pentru tot ce este al nostru » [I.S. .
Prea îndelung a suferit poporul românesc, prea grele vifore s-a abătut asupra lui pentru ca să nu
aibă şi ele parte de zile mai senine [I.S. .
Viaţă, progresul şi aşezarea lui din viitor nu atârnă decât de noi toţi câţi facem parte din neamul
românesc. [I.S. .
Şi din cei care au murmurat/cântat (timoraţi/mâniaţi…) Tovarăşi Stalin vî balşoi u-cionîi, a ia
prostoi sovieţkii zakliucionîi, …, a pracuror …  !
Nu puţini au pătimit pentru că le-au iubit şi-au amintit cu mânie/nostalgie.
 Conexiunea Cetăţi Nistrene I  Totalitarism, (nazist; bolşevic : a fortiori) este reală/interesantă ;

trebuie cercetată, evocată, in situ ; (muzeal ş.a.) .
Anexa: Homo Axiologicus mnezicus Homo (cogitant, civis, militants, sapiens, ...) filo Historia *VARIA
Civicus istoricus
Historia magistra vitae!

Ce mai înseamnă istoria „astăzi”! P  mâine T≈ 2050 mulţi consideră că trăiesc/trăim timpuri ale ... sfârşitului ei.
Istoria reală nu este, nici pe departe, aproape de sfârşi: experimentăm permanent noi şi noi situaţii,
fenomene cazuri ..., ele nu sunt cu totul şi cu totul noi!
Misiunea istoricului  civicus istoricus  este de aretrezi pasiunea pentru Trecut, T́ , prin care
 
Prezentul relativ T́ ↓ p, v să prindă specifice conotaţii.
„Istoria nu este, nu trebuie să fie, o simplă povestire a Trecutului. Ea îndeplineşte o funcţie critică
întrucât ete în stare să ofere cititorulor săi resurse ce le îngăduie să se delimiteze de certitudinile spontane sau
de imaginile impuse. O carte de istorie, reuşită şi folositoare este aceea care oferă o mai bună înţelegere nu
numai trecutului, care este obiectul ei ci şi prezentului”. Apud Roger Chartier, Lecturi şi cititori din Franţa
Vechiului Regim, Editura Meridiane, Bucureşti, 1997.
Nu este o simplă (agitată/lentă) re-istorisire a trecutului, ci mai ales, o altă oglindă, o altă reflectare,
 
pentru timpuri prezente  viitoare p, v (o oglindă; o întreagă galerie de tablouri, de imagini, ale unor timpuri
mai mult sau mai puţin depărtate, discutate, prezentate).
„M-am oprit asupra oricărui eveniment, oricărei situaţii, oricărei psihologii ca şi cu întâia oară ar fi vorba
de dânsele. Am căutat a convorbi cu ele şi cu şi fără interpret şi astfel socot că odată le-am smuls măcar o
parte dintr-o taină pe care, întreagă, n-o vor destăinui nimănui. Chiar dacă m-am oprit la părerea obişnuită, ea
s-a înnoit prin aceea că am căutat să aflu ceva nou dintr-ânsa „ Apud Nicolae Iorga, Generalităţi cu privire la
studiile istorice, ediţia a Iv-a, Editura Polirom, Iaşi, 1999.
Adevăratul discurs,  veridicul, responsabilul, maximal obiectiv, complex, cu detalieri  asupra
Trecutului este temelia legitimă/ deontologică, solidă, şi a fiecărui demers istoric proper sensu;
„Să scoatem din ungherele trecutului evenimentele 10 ce-au marcat epocile istorice pe meleagurile româneşti
învecinate în pre-istoria/Istoria VECHE, Medie, Modernă, luministă, contemporană” (pre-Bellum, in Magnum
Bellum: de cca. 70 de ani post Magnum Bellum (post moder-nism; et. al); globaliz-area.
Evenimentele adecvat evocate insuflă viaţă eroilor, faurilor, ..., sceleraţilor, et. ... al civis să repună în
scenă luptele ş.a. evenimente, situaţii, ... să re-configureze/anime/revoce/sugereze/ viaţa socială: tensiuni,
aspiraţii, plănuiri, ..., fenomene, pasiuni de altă dată.10,11
Dau seama de /evocă, învaţă experienţa tumultoasă a principiilor Evului Mediu, .... a altor făuritori de trăitori
de istorie/Historia din vârste post-medievale, iluministe, moderne, cu implicări contemporane  viitoare.
...retrasează desenul general al unor epoci mai apropiate temporal, dar şi mai incitante din punctul de
vedere al problemelor generale.
„A fi român înseamnă şi: un nume, o imagine, reprezentativă, ştire, din/despre istoria naţională, să îşi
trezească amintiri, experienţe, din anii de şcoală, ..., să le caute semnificaţii şi corelaţii peste ani”;
„A fi român înseamnă: nu numai a gândi şi vorbi româneşte, ci şi a simţi şi trăi la aceeaşi/idem parametri şi cu aceeaşi
intensitate cu locuitorul /civis/ al Basarabiei şi Bucovinei istorice, Moldovei, Munteniei, Olteniei, Dobrogei”.
„Acele epoci de mult îndepărtate sunt, totodată, apropiate prin Conduite probleme, empatii, inducţii,
sinergii, iluzii, conjuncturi interne ori internaţionale, subiacente.
Procesul de formare al Statului Unitar Român, încheiat prin unirea Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei
   
cu România în România Mare , este axial: referire permanentă T, v,15
Initio pentru procese, faze definitorii ale dezvoltării interne ante & post-belice; traiectul României, în noul
context politic generat de revenirea la democraţie & integrare în structurile Euro-atlantice; U.E., /N.A.T.O./
Lecţia Trecutului nu trebuie uitată sau diminuată în importanţă niciodată: indiferent de timpuri, de locuri,
de personaje, de epizoade, de saga, de epopei.

Finiş A. Locul actualei Românii ş.a. altor ţări vecine doritoare într-o Uniune Europeană  sistem social (material
 axio-tic: civilizaţie & cultură  C/C) vin în continuă dezvoltare şi repetate re-definiri prinde mult mai bine
contur, înţeles, motivare, înţelepciune, dacă se ţine cont de Lecţia de Istorie/ SCOLA/ HISTORIAE.
Finiş B. Populaţiile p produc istorisiri: compuse, exprimate, analizate de către membri lor/de alţii/alogeni,
→
spectatori; ele sunt uneori/adesea menţionate/memorate de homo mnezicus/.
Finiş C. Popoarele, ⃗ P, crează Istorie: sunt istoriogemne, istorio-memoratoare/ Homo mnezicus militans/.
Finiş D. În axios P ≫ p

Q.E.D.
Anexa: Frontiera nistreană.

Nistrul a fost in Historia şi graniţă politică specifică:

a. Între Principatul Moldova şi arealul Trans-Nistrean (To „ Tatar-ie” et al);
b. Principatul Moldova („fanar-iotă  pământeană”) are hotarul natural Estic Prutul; graniţa cu Basarabia
(cis-nistreană şi trans-nistreană) zonă, (provincie; gubernia) Westică a Imperiului Rusia Ţaristă.
c. Principatul  Regatul România (suzeranizat de Imperiul otoman independent) are la est hotarul natural
riveran Prutul  graniţă cu Basarabia (idem), gubernie (parţial rusificată) a Imperiului Rus („turma
narodov”; sistem-social cu unele modernizări tehnice, ş. a. ), „măcinat”/”fermentat”/minat/, latent 
eruptiv (Revoliuţii) de mişcări/fracţiuni sociale multiple: loialişti, burjua, iunkeri, „rasputininschina”,
naţionalişti „pravoslav”-niştii şi pan, internaţionalişti, ”sectanţi”, norodniki, menşeviki  bolşeviki,
Revoluţia burghezo-democratică din februarie, Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie (stil vechi),
Novembrie (stil nou), „albi” „roşiii”/belîi  Krasnîi gvardeiţii, tumultul & haosul grajdanskaia voina;
d. Regatul România (beligerant;  obligat să accepte o pace/diktat/, oneroasă, german & unitari K.U.K.) întregit cu
Basarabia şi Bucovina de Nord şi Rusia (revoluţionar-izată, pro-comintern-istă, incertă, e Regatul Romţnia Mare 
RusiaUniunea Sovietică (Trans-Nistria, Ucraina Sovietică) părţi estice ale Uniunii Sovietica/ C.C.C.P./
e. Regatul România, mutilat prin aplicarea unor diktat şi ultimatum are în Est hotarul pe Prut –Basarabia (cis
şi trans Nistreană) fiind incluză/zmulsă în expansivul colos U.R.S.S./ C.C.C.P./
f. Regatul România, mutilat (fără Ardealul de Nord, incorporat în „Regatul” Ungaria (Horthzstă 
Sălaşlistă), beligerant, aliat cu Axa (Berlin-Roma-Tokyo), re-ocupă/eliberează Basarabia, administrează
Trans-Nistria, se luptă aprig cu U.R.S.S. parte a alianţei S.U.A.  Imperiul Britanic  se retrage din
Basarabia  Teritoriul (Basarabia, Bucovina, Moldova, Muntenia; Transilvania: de Sud, de Centru, de
Nord; Crişana; Mramureş; Oltenia; Banat), îi este invadat/eliberat de uriaşa Krasnaia Armia în ofensiva
contra Germaniei Naziste/ Dritte Reich/ (perdante);  ocupată, obligată la capitulare necondiţionată,
desfiinţată  şi invazia comunistă comunizantă U.R.S.S./
g. Regatul România post-Secundum Magnum Bellum  Republica România (R.P.R.  R.S.R.) are în
teritoriu Transilvania de Nord, nu şi Basarabia şi Bucovina de Nord, are la răsărit hotarul natural riveran
Prutul; hotar cu Basarabia (cis şi transNistreană/ Republica Sovietică Moldova);
h. Republica România (post-comunistă  membră U.E. & n.a.t.o.) şi Republica Moldova (ex-sovietică
independentă  democratizată);

§5.Bibliographia-brevia.

 ”Beautiful Moldova”, pliant, Comisia Europeana, Editor,Munincipiul Iasi, 2008;

 Marea Istorie ilustrata a Lumii. Romania. vol.I-II, Colectia Financiarul Editura Litera
International, Bucuresti, 2009,
 Co-ordonatori Jean Carpentien, Francois Lebrun, Istoria Europei, Editura Humanitas,
Bucuresti, 1997
1. J. Burbank, M. Von hagen, A.Remnev, Rusian Empire: Space people powe, 1770-1930,
Bloogmington, Indiana Univeristy Press, 2007;
2. J. Cardiot, Le laboratoire imperial, Russie U.R.S.S. 1860-1940, C,N,R,S, Editions, 2007 ;
3. M. Heller, Histoire de la Russie, Empire multi-éthnique, Institut d’études slaves, 1994,
Paris ;
4. M. Khodarcovschi, Russiaʼs Stepe Frontier: the Making of a Colonial Empire, 1500-1800,
Bloogmington, Indiana University Press, 2002;
5. M.P.R.C.Y., De la Russie à l’Union Soviétique. La Construction de l’Empire, 1462-1953,
Hachette, Paris, 1994 ;
6. Ion Simionescu, Ţara Noastră, Editura Fundatiilor, Ediţia a II-a, Bucuresti, 1938 ;
7. Florin Constantiniu, O Istorie sincera a poporului Român, Univers enciclopedic, Bucuresti,
1997 ;
8. Georges Castellan, Histoire du Peuple Roumain, Editions Armeline, Croson, 2002 ;
9. Nicolae Iorga, Istoria Neamului Romanesc,Valenii de Munte, 1942.
10. Nicolae Iorga, Generalitati cu privire la studiile istorice; Ediţia a-IV-A, Editura Polirom,
Iasi, 1999;
11. Marea Istorie ilustrata a Lumii. Romania. vol.I-II, Colectia Financiarul Editura Litera
International, Bucuresti, 2009;
12. Igor Caşu, Sergiu Nazaria, Istoria Universala, 1819-2002, Reclama Civitas, Chisinau, 2004;
13. G. G. Alahverdou, N. F. Kuzmin, M. V. Râbakov, N. T. Sataghin, Scurta Istorie a
Razaboiului Civil din U.R.S.S., Editura Politica, Bucuresti 1962;
14. Henry Bogdan, Histoire des peoples de l’ex-U.R.S.S. du IXe siècle a nos jours, Librairie
Académique, Perrin, Paris, 1993
15. Victor Sebestyen, Prabuşirea Imperiului Sovietic, Editura Litera, Bucuresti, 2009
16. Michael Howard, Razboiul in Istoria Europei, Editura Sedoua, Timisoara, 1997
17. Nicolae P. Leonachescu, Premize istorice ale Tehnicii Romaneşti, Editura A.G.I.R., 2007
18. Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Editura Institutului Biblic şi de
Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti 2006;
19. George Calinescu, Istoria Literaturii Romane, Editura Fundaţiilor, Bucureşti 1938, Editura
Nagord, Fundatia Dragan, Roma, 1971;
20. Liviu Sofonea, Florentin Olteanu, Mirou Baiu, Complexitatea conceptului & actiunii
sociale <Descalecatul> în Istoria Romanilor, Hermeneutica Historiae et Philosophiae
Technicae, Rosturi & Rostiri, Fundatia Negru Vodă, Făgăraş, 2010. Arta Mussei
Maramoroseniensis, Sighetul Marmaţiei, 2011.
21. Ştefan Bălan, Ştefan Mihăilescu, Evoluţia Ştiinţei şi Tehnicii în România. Date
cronologice. Editura Academiei Române, Bucureşti,1985;
22. Liviu Sofonea, Nicolae Georgescu, Elena Helerea. Evoluţia unor Tehnici în Spaţiul
Carpato-Ponto-Danubian. Din “Vechi timpuri” până la Sfârşitul Primului Razboi Mondial
1918/1919. Liber. Ştiinţe şi Tehnici Biotice. Universitatea Alma Mater, Sibiu, 2010.
23. Constantin C. Giurescu, Istoria Românilor, vol, I-IV, Editura Fundatiilor, Bucuresti, 1939-1942.
24. Dinu C. Giurescu, Istoria României, Editura Tehnică, Bucureşti,1986, Ediţia a-II-a, 2006
25. Horia C.”Matei, Florin Constantiniu, Marcel D.Popa, Nicolae C.Nicolescu, Gheorghe
Rădulescu, Istoria României in date. Editura Enciclopedica Română, Bucureşti,1971
26. Nicolaie Georgescu, A. Ciortea, Elena Helerea, Mircea Coma, Sofia Hadgea, Istoria ştiinţei şi
Tehnicii în Spaţiul Carpato Ponto Danubian: date cronologice: din “vechi timpuri” până în
1918/1919, Construcţii, Transporturi, Energie, Biotehnica, Minieut, ş.a. Editura Alma Mater, Sibiu.
27. Alexandre Soljénitsyne. L’Archipel du Goulag. (reeditat): Fayard, 1991.