UNIVERSITATEA TEHNICĂ "GHEORGHE ASACHI" DIN IAŞI

F a c u l t a t e a / D e p a r t a m e n t u l : Constructii si Instalatii/ Ingineria Instalațiilor

Domeniul: Ingineria Instalaţiilor; Specializarea: Instalatii pentru Constructii
Disciplina: Sisteme de Alimentare cu gaze; Anul de studii: III, Sesiunea IANUARIE/2018.

Test grila Sisteme Alimentare cu Gaze

Bifati afirmatiile adevarate din expresiile :
1. Instalatia de utilizare a gazelor naturale combustibile este:
a. sistemul tehnic format din conducte, aparate si accesorii, inclusiv focarul si coșul de
evacuare a gazelor de ardere, situate după stația de predare.
b.ansamblul de conducte, aparate si accesorii, inclusiv focarul si coșul de evacuare a gazelor de
ardere, situat după stația/postul de reglare a presiunii si măsurare a debitului.
c. ansamblul de conducte, aparate si accesorii, inclusiv focarul si coșul de evacuare a gazelor de
ardere, situat după stația/postul de reglare a presiunii si măsurare a debitului, după caz, cu
excepția aparatului de măsurare a debitului, care face parte din sistemul de distribuție
2. Facturarea gazelor naturale este  facută:
a. in unitati de energie, utilizând pentru determinarea acesteia relația E = Vb x Hs unde: E – energia
gazelor naturale – [kWh]; Vb – volumul corectat (volumul măsurat în condiţii de bază) – [m3];
Hs – puterea calorifică superioară la temperatura de combustie de 0  o  C – [kWh/m3]
b. in unitati de energie, utilizând pentru determinarea acesteia relația E = Vb x Hs unde: E – energia
gazelor naturale – [kWh]; Vb – volumul corectat (volumul măsurat în condiţii de bază) – [m 3];
Hs – puterea calorifică superioară la temperatura de combustie de 15  o  C – [kWh/m3]
c. in unitati de debit, utilizând pentru determinarea acesteia relația Q=V̇ b ∙ H s unde: Q – debitul
gazelor naturale – [m3/s]; Vb – volumul corectat (volumul măsurat în condiţii de bază) – [m 3];
Hs – puterea calorifică inferioară la temperatura de combustie de 0  o  C – [kWh/m3]
3. Puterea calorifică inferioară a gazelor naturale se determină:
d
a. prin calcul, în raport cu puterea calorifică superioară, cu relaţia Q i=Q s−l ∙ , unde: QS în
1000
[kJ/kg], l în [kJ/kg apă], [ kcal/kg apă], reprezintă căldura latentă de vaporizare a apei
g
pentru condiţiile de referinţă (t=0 0C, P=101,3kPa); d [ 3 ], umiditatea, la starea normală
mN
0
(T=273,15K= 0 C; P= 101,3 kPa = 760mmHg)
n
anh anh
b. cu relaţia: Q =0,01 ∑ Qi ∙ x i, unde:Qanh
i , reprezintă puterea calorifică a componentei „i”
i=1
din amestecul de gaze naturale, în stare uscată; xi, participaţia volumică a componentei “i”
în amestecul de gaze naturale, în stare uscată;
c. cu bomba calorimetrică, pe baza compoziției gazului” conf. SR ISO 6976+C2:1999.
4. Pentru dmensionarea conductelor în regim de înaltă presiune se utilizează relația:
1
5 2 2
T D ( p1− p 2)
a. Q0=13.302 ∙ 0 ∙
[
p0 δ ∙ Z ∙ λ ∙ L ][ ]
2
m❑3
s
( p1  p2 )  D 5
QN  5,966 m3❑
b. T    N  L
s [ ]
1/ 2
( p21 −p 22)
c. D ❑=K ∙ D 8/ 3 ∙
[ λ∙ ] [mm]

5. Relatia pV=ZRT, reprezinta:

a. Ecuatia de continuitate pentru gaze naturale, unde Z este factorul de compresibilitate ;
b. Ecuatia de stare a gazelor reale cu factor de neidealitate, unde Z este factorul de
neidealitate/factor de compresibilitate continuitate pentru gaze reale
 c. Ecuatia energiei pentru gaze reale, unde Z reprezinta energia specifică a unui mol de gaz.
6. Relatia 𝐹𝑀𝐺=4,2√ ¿ ¿ reprezinta :
a. factorul de încărcare în cazul instalaţiilor de deservire a maşinilor de gătit din blocurile de
locuinţe,
b. factorul de corectie al debitelor, pentru branșamentele cladirilor de locuit
c. factorul de corectie al caderii de presiune in raport cu numarul de etaje.
7. Regulatoarele cu acționare indirectă se utilizează:
a. Când forța necesară acționării dispozitivului de modificare a secțiunii orificiului de laminare
este mai mică decât cea necesară
b. Când forța necesară acționării dispozitivului de modificare a secțiunii orificiului de laminare
este mai mică decât cea necesară
c. Când ecartul de presiune ∆ P=Pintrare- Pieșire este mai mare de 4 bari.
8. Aerul necesar arderii pentru aparatele consumatoare de gaze combustibile se asigura
a. pentru cazul Vi/Qn ≥ 30, direct din exterior (prize de aer);
b. în funcţie de raportul între volumul interior al încăperii Vi, în m3 şi debitul nominal al
aparatului de utilizare Qn , în m3 /h
c. pentru cazul Vi/Qn < 30, prin neetanşeităţile tâmplăriei;
9. Alegerea tipului de ventilare a încăperilor în care se montează aparate consumatoare de
gaze combustibile şi dimensionarea instalaţiei se fac în funcţie de:
a. cantitatea de gaze de ardere, astfel încât să nu se depăşească concentraţiile admise prin
normele de protecţie a muncii şi normele de protecţie a mediului.
b. debitul instalat al aparatelor consumatoare de gaze combustibile, astfel încât să nu se depăşească
concentraţiile admise prin normele de protecţie a muncii şi normele de protecţie a mediului;
c. volum încăperilor în care se montează aparatele consumatoare de gaze combustibile;
10. Valorile treptelor de presiune utilizate în sistemele de alimentare cu gaze au fost
stabilite avându-se în vedere:
a. siguranţa în funcţionare a sistemului de alimentare cu gaze, caracteristicile funcţionale ale
regulatoarelor de presiune, debitmetrelor (contoarelor) şi aparatelor de reglaj şi automatizare;
presiunile de utilizare a arzătoarelor şi a altor aparate care funcţionează cu gaze combustibile
naturale;
b. presiunile de utilizare a arzătoarelor şi a altor aparate care funcţionează cu gaze
combustibile naturale;
c. caracteristicile funcţionale ale regulatoarelor de presiune
11. Treptele de presiuni utilizate în sistemele de alimentare cu gaze sunt în prezent:
a. presiune înaltă, peste 6 bari; presiune medie: între 6 şi 2,00 bari, pentru conducte de oţel; între
4 şi 2 bar, pentru conducte din polietilenă; presiune redusă, între 2 şi 0,05 bari; presiune joasă,
sub 0,05 bari.
b. presiune înaltă, peste 6 bari; presiune medie: între 6 şi 2,00 bari; presiune redusă, între 2 şi 0,05
bari; presiune joasă, sub 0,05 bari.
c. presiune înaltă, peste 6 bari; presiune medie: între 6 şi 2,00 bari, pentru conducte de oţel; între
4 şi 2 bar, pentru conducte din polietilenă; presiune redusă, între 2 şi 0,1 bari; presiune
intermediară, între 0.1 şi 0,05 bari; joasă, sub 0,05 bari.
12. Figura de mai jos reprezinta schema de principiu pentru stabilirea căderilor de
presiune in regim de :
d. Joasa presiune,
e. Presiune redusa
f. Medie presiune
13. Transportul de la sursa la centrele de utilizare se realizeaza:
a. Prin conducte magistrale, la presiune inalta sau medie;
b. Prin conducte de repartitie, la presiune redusa;
c. Prin conducte din otel, la presiune mai mica de 2 bari.
14. In schema de principiu a unui sistem de alimentare cu gaze, prezentata mai jos
elementul 6 reprezinta :

2 1
5

5
6

3 8

4
10

9
11 7

a) Statie de reglare la consumator important;

b) Statie de predare;
c) Statie de reglare de sector.
15. Schema arborescenta de alcatuire a retelelor de distributie se adopta:
a. retele de repartitie si distributie in regim de medie presiune
b. retele de incinta si instalatii interioare industriale, pentru alimentarea consumatorilor vitali;
c. alimentarea localitatilor mici.
16. Se interzice montarea retelelor de gaze:
d. Sub liniile de tramvai sau cale ferata, in lungul acestora;
e. Sub orice fel de constructie;
f. Pe trotuare sau alei pietonale;
17. La prevederea bransamentelor comune trebuiesc respectate urmatoarele conditii:
g. Consumatorii deserviti sa se afle situati la o distanta mai mare de 100m de conducta la
care se racordeaza bransamentul;
h. Bransamentul comun poate asigura debitul total si presiunea;
i. Regulatorul de presiune este corespunzator pentru debitul total..
18. La capatul bransamentului din reteaua de presiune redusa se monteaza:
j. Un robinet de trecere in pozitie orizontala+o piesa electroizolanta dupa robinetul de
trecere+dispozitiv de colectare a impuritatilor dupa piesa de trecere;
k. doua robinete de trecere in pozitie orizontala+o piesa electroizolanta dupa robinetul de
trecere+regulator de presiune;
l. doua robinete de trecere in pozitie orizontala+o piesa electroizolanta intre robinetele de
trecere+regulator de presiune.
19. La miscarea gazelor prin conducte coeficientul de rezistenta este:
m. dependent de numarul Reynolds;
n. independent de numarul Reynolds;
o. dependent de numarul Reynolds si numarul Nusselt.
20. Deasupra sudurilor de pozitie si a ramificatiilor de bransament se prevad:
p. rasuflatori sau tuburi de control;
 q. bannere indicatoare vopsite in galben;
r. camine de bransament cu contoare.
21. Legea fundamentala care se aplica in calculele de dimensionare a retelelor de gaze este
s. legea de conservare a masei;
t. legea lui Darcy;
u. legea de conservare a energiei

22. Schema din figura de mai jos reprezinta:

1-P2

P
2

P P
P 5
6 5-P4
1
5-P3

P P
3 4

STATIE DE REGLARE DE SECTOR

POST DE REGLARE LA CAP DE BRANSAMENT

v. Schema de principiu pentru stabilirea caderilor de presiune in regim de presiune medie;

w. Schema de principiu pentru stabilirea caderilor de presiune in regim de presiune joasa;
x. Schema de principiu pentru stabilirea caderilor de presiune in regim de presiune redusa
23. In sistemele de alimentare cu gaze combustibile starea standard se considera cand:
2
a) p0=1,0333kgf/m si T0=288,15K ; b)
2
p0=1,0333kgf/m si T0=293,15K; c)
2 0
p0=1,0333kgf/m si T0=15 C.
24. Capacitatea de transport a unei conducte din sistemul de distributie:
a. nu se poate mari
b. se poate mari, prin cresterea presiunii diferentiale;
c. se poate mari prin realizarea unei intercalatii cu diametrul interior mai mare decat al conductei date.
25. La dimensionarea conductelor din sistemele de alimentare cu gaze combustibile,
pierderile de sarcina locale:
a. se neglijeaza, fiind mult mai mici decat pierderile de sarcina lineare;
b. se considera prin asimilarea acestora cu circa 20% din pierderile de sarcina lineare;
c. se considera intotdeauna datorita expansiunii puternice a gazului in interiorul
rezistentei.
26. Pentru dimensionarea portiunilor de conducte situate in apropierea statiilor de
compresoare:
a. se utilizeaza relatia dedusa din ipoteza procesului izoterm;
b. nu se utilizeaza relatia dedusa din ipoteza procesului izoterm, deoarece ar introduce erori
mari;
c. se utilizeaza relatia lui Weymonth.
27. Raportul dintre consumul maxim orar si consumul mediu orar, in cazul ansamblurilor
de locuit in care se considera si asigurarea necesarului pentru incalzire;
a. este constant si egal cu 1;
b. variaza intre 1 si 2,5;
c. variaza intre 2,5 si 40.
28. In incaperile in care se admite, din punct de vedere tehnic, amplasarea componentelor
instalatiilor de gaze naturale combustibile, nu trebuie sa prezinte:
a. continut de umiditate mai mare de =85%
b. pericol de contact cabluri electrice  conducte.
c. Pericol de depasirei a continutului de gaze inerte din aerul interior.
d. pericol de: incendiu, prin aprinderea materialelor şi elementelor combustibile, datorită radiaţiei termice
directe ori a transferului de căldură prin convecţie sau conducţie; explozie a materialelor şi substanţelor
combustibile aflate în interior; intoxicare sau asfixiere a utilizatorilor, cu gaze de ardere.
29. Aparatele consumatoare de combustibili gazoşi pentru prepararea instantanee a apei calde de
consum sunt admise :
e. In bă i:
f. In incaperi cu volum mai mic de 18 m3;
g. In dormitoare.
30. Este obligatorie montarea detectoarelor automate de gaze cu limita de sensibilitate de cel
puţin 2% metan (CH4 ) în aer :
a. in cazul în care geamurile au o grosime mai mare de 4 mm
b. in cazul în care geamurile sunt de construcție speciala
c. in cazul în care geamurile au o grosime mai mica de 6 mm
31. Este obligatoriu ca detectoarele automate de gaze
a. sa transmita semnale acustice la dispecerul local
b. sa acţioneze asupra robinetului de închidere (electroventil) al conductei de alimentare cu gaze
naturale a aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi
c. sa transmita semnale electrice la dispecerul de zona.
32. Debitul total al aparatelor cu flacăra libera care se pot instala într-o încăpere trebuie să
satisfacă condiția:
m3N
a. Qi,total, încă pere=𝑉î/15[ ]
h
m3N
b. Qi,total, încă pere=𝑉î/30[ ]
h
m3N
c. Qi,total, încă pere≥𝑉î/30[ ]
h
33. Suprafaţa golului pentru accesul aerului de ardere într-o încăpere în care se utilizează gazele
naturale se determină:
a. ca produs între debitul instalat în încăperea respectivă, Qi [m 3 /h] şi coeficientul isaa =0,0025
[m2/m3 /h], cu relația:
Saa = (0,0025[m2/m3 /h] x Qi [m3 /h]) [m2]
b. ca produs între debitul instalat în încăperea respectivă, Qi [m 3 /h] şi coeficientul isaa =0,3 [m2/m3
/h], pentru clă diri cu structură din beton armat;
c. ca produs între debitul instalat în încăperea respectivă, Qi [m 3 /h] şi coeficientul isaa =0,25
[m2/m3 /h], pentru clă diri cu structură din zidă rie;
34. Nu este necesară asigurarea golurilor pentru accesul aerului în încăpere la:
a. încă perile în care sunt montate aparate consumatoare de combustibil gazoşi la care prin
tubulatură etanşă , se asigura accesul din exterior al aerului necesar arderii şi evacuarea în exterior
sub presiune a gazelor de ardere (cu cameră de ardere etanşă şi tiraj forţat).
b. încă perile în care tamplaria este etansa
c. încă perile în care sunt montate preparatoarele instant de apa calda cu putere mai mica de 1Kw.
35. Este necesara evacuarea totală a gazelor de ardere, în atmosferă, cand:
a. incaperea in care se monteaza aparate consumatoare de combustibili gazoşi pentru încălzire centrală sau
locală, prevăzute cu arzător atmosferic şi rupere de tiraj, cu termostat de coş are volumul mai mic de 18 m3
b. incaperea in care se monteaza aparatul consumator nu are geamuri
c. evacuarea gazelor de ardere se realizeaza in poduri
d. evacuarea gazelor de ardere se realizeaza direct prin pereţii exteriori ai clă dirilor
36. Evacuarea totală a gazelor de ardere, în atmosferă se realizează prin;
 a. canale sau grile de ventilare, pentru evacuarea gazelor de ardere, dimensionate şi executate în
conformitate cu standardele şi normele în vigoare, asociate încă perilor în care se instalează
aparate cu flacă ră liberă , independent de volumul lor;
b. canale sau grile de ventilare, pentru evacuarea gazelor de ardere, dimensionate şi executate în
funcție de volumul lor, asociate încă perilor în care se instalează aparate cu flacă ră liberă ;
c. tiraj natural organizat sau mecanic, pentru evacuarea gazelor de ardere din bucă tă rii şi oficii.
37. Coloanele instalaţiilor de utilizare se montează obligatoriu în casa scării
a. În clă diri de locuit cu mai mult de 2 niveluri
b. În clă diri de locuit
c. În clă diri de locuit cu mai mult de4 niveluri
38. Canalele sau grilele de ventilare pentru evacuarea gazelor de ardere:
a. se racordează la partea superioară a încă perilor, câ t mai aproape de plafon
b. nu se prevă d cu dispozitive de închidere sau reglaj pe acestea;
c. se prevă d cu dispozitive de închidere/reglaj/control pe acestea, comandate în raport cu
concetrația de CO2 din aerul interior încă perii în care se montează aparatele consumatoare de
gaze.
39. Evacuarea totală a gazelor de ardere din bucătăriile din construcţiile existente, construite fără
canale de ventilare sau a căror canale de ventilaţie au fost desfiinţate în care sunt instalate
aparate cu flacără liberă, se realizează:
a. direct în atmosferă prin goluri sau grile de ventilare pentru evacuarea gazelor de ardere
practicate în peretele exterior sau în tocul ferestrei, la partea superioară a încă perii.
b. indirect în atmosferă prin canale de ventilare, pentru evacuarea gazelor de ardere, dimensionate
şi executate în conformitate cu standardele şi normele în vigoare, asociate încă perilor în care se
instalează aparate cu flacă ră liberă , independent de volumul lor.
c. indirect în atmosferă prin neetanșeită țile tîmplă riei.
40. Ventilarea casei scării din clădirilor etajate, fără suprafeţe vitrate, în care sunt montate
aparate consumatoare de gaze combustibile se realizează:
a. pentru evacuarea infiltraţiilor şi scă pă rilor de gaze care se pot acumula;
b. prin prevederea la partea superioară a acestora, în acoperişul clă dirii, a unui orificiu cu diametrul
de 150 -200 mm, prevă zut cu un tub racordat la un deflector.
c. prin prevederea la partea inferioară a acestora, a unui orificiu cu diametrul de 150 -200 mm, pe
care se montează o clapetă de reglaj comandată de un detector de CO2 amplasat în casa scă rii.
41. Racordarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi la acelaşi canal de fum se face:
a. la înă lţimi diferite, cu condiţia ca secţiunea canalului de fum să poată prelua debitele de gaze arse
însumate ale tuturor aparatelor racordate la acesta.
b. câ nd distanţa de la coş pâ nă la aparatul consumator de combustibili gazoşi este mai mică de 3 m;
c. câ nd distanţa de la coş pâ nă la aparatul consumator de combustibili gazoşi este mai mică de 0.4 m;
42. Se acceptă:
a. trecerea burlanelor dintr-o încă pere în alta;
b. montarea dispozitivelor de închidere sau obturare a secţiunii de ieşire a gazelor de ardere la
aparatele de consum individual (sobe, maşini de gă tit, radiatoare etc.);
c. evacuarea gazelor de în podurile caselor;
d. racordarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi la canalele de fum aferente focarelor,
alimentate cu alt tip de combustibil (lemn, păcură , că rbune etc.), cu excepţia aparatelor
consumatoare de combustibili gazoşi care au fost construite pentru alimentare mixtă (gaze
naturale – combustibil lichid / solid).
43. Preluarea suflului unei eventuale explozii din încăperile în care se montează aparatele
consumatoare de combustibili gazoşi se poate realiza:
a. prin ferestre, luminatoare cu geamuri, uşi cu geam sau goluri, panouri care conform specificaţiei
tehnice date de producă tori cedează la presiuni de cel puţin 118 daN/m2, cu:
 0,03 m2 pe m3 de volum net de încă pere, în cazul construcţiilor din beton armat;
 0,05 m2 pe m3 de volum net de încă pere, în cazul construcţiilor din zidă rie.
b. Amplasarea pe pereții exteriori a suprafeţelor vitrate (balcoane, terase vitrate şi altele asemenea),
cu suprafaţă minimă totală de:
 0,03 m2 pe m3de volum net2 de încăpere, în cazul construcţiilor din beton armat;
  0,05 m2pe m3 de volum net de încăpere, în cazul construcţiilor din zidărie.
c. Amplasarea pe pereții exteriori a suprafeţelor vitrate (balcoane, terase vitrate şi altele asemenea),
cu suprafaţă minimă totală de:
 0,05 m2 pe m3 de volum net2 de încăpere, în cazul construcţiilor din beton armat;
 0,03 m2pe m3 de volum net de încăpere, în cazul construcţiilor din zidărie.
44. La alegerea traseelor instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale, se are în vedere ca :
a. Fiecare unitate locativă să fie racordată la instalaţia exterioară comună printr-o singură derivaţie;
b. In cazul în care instalaţiile de utilizare interioare se alimentează cu gaze naturale din instalaţia de
utilizare exterioară prin mai multe puncte de intrare, instalaţiile interioare aferente fiecă rui punct
de intrare să nu se interconecteze;
c. Amplasarea conductelor să nu se realizeze în subsoluri.
45. Se admite trecerea conductelor instalaţiilor de utilizare:
a. dintr-un apartament în altul,
b. dintr-un apartament în altul, în cazul conductelor existente şi a conductelor care traversează
apartamentele aflate într-un imobil deţinut în totalitate de un singur proprietar şi care alimentează
aparate de utilizare destinate prepară rii hranei
c. prin ghene sau nişe, inclusiv în spaţiul de sub acestea, în care sunt montate conducte pentru alte
instalaţii;
46. Este interzisă:
a. montarea conductelor pentru alte instalaţii în canalele pentru conductele de gaze naturale;
b. montarea conductelor pentru alte instalaţii la distanțe mai mici de 3cm de conductele de gaze ;
c. montarea conductelor pentru instalatiile de utilizare sub tablourile electrice.
47. Arzătoarele cu panou radiant cu flacără deschisă sunt admise :
a. numai în spaţii ventilate corespunză tor, cu asigurarea urmă toarelor condiţii: evitarea producerii
incendiilor prin aprinderea materialelor ca urmare a efectului radiaţiilor termice; încadrarea
concentraţiei de noxe în limitele admise de reglementă rile în vigoare
b. în clă dirile de locuit ;
c. în clă dirile de locuit  cu condiția încadră rii concentraţiei de noxe în limitele admise de
reglementă rile în vigoare.
48. Racordurile flexibile se montează între robinetul de siguranţă şi aparatul consumator de
combustibili gazoşi şi trebuie să îndeplinească urmă toarele condiţii :
a. presiunea nominală pentru care a fost construit racordul să fie egală sau mai mare decâ t
presiunea instalaţiei de gaze naturale la care se racordează ;
b. lungime maximă de 1 m şi diametru minim 10 mm, în instalaţii de utilizare cu presiune joasă ;
c. lungime maximă 20 m şi diametru maxim de 10 mm, în instalaţii industriale cu presiune pâ nă la 2
bar;
d. debitul aparatelor racordate sa fie mai mic de 5 m 3/h,
49.Robinete de închidere se prevăd:
a. înaintea fiecă rui contor cu precizarea că pe instalaţiile cu un singur contor şi distanţa între
robinetul de incendiu şi cel de contor este mai mică de 5m, robinetul de incendiu are rol şi de
robinet de contor;
b. pe fiecare ramificaţie importantă  ;
c. la baza fiecă rei coloane, sau unui grup de coloane, care alimentează minim 24 puncte de consum;
d. înaintea fiecă rui aparat consumator de combustibili gazoşi sau arză tor:
50.Numărul robinetelor de închidere care se montează înaintea fiecărui aparat consumator de
combustibil gazoşi sau arzător sunt stabilite astfel:
a. în cazul aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi racordate rigid, care nu au robinet de
manevră propriu , două robinete montate pe conductă ;
b. în cazul arză toarelor şi aparatelor de utilizare consumatore de combustibil gazoşi racordate prin
racord flexibil, care nu au robinet de manevră propriu, două robinete montate pe conductă
înaintea racordului flexibil;
c. în cazul arză toarelor şi aparatelor consumatore de combustibil gazoşi care au racord flexibil şi
robinet de manevră propriu, două robinete.
51. Clasificarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi este reglementată în :
a. SR EN 437 (SR EN 437+A:2009).
 b. normele tehnice de proiectare a instalațiilor de distribuție a gazelor combustibile
c. regulamentul de furnizare a gazelor combustibile.
52. La clădirile deservite cu gaze combustibile și prevăzute cu subsol
a. este obligatorie ventilarea naturală a subsolului clă dirilor prin orificii de ventilare pe conturul
exterior al acestora, între încă perile din subsol;
b. se poate asigura ventilarea subsolului prin legarea subsolului clă dirilor la canale de ventilare
naturală special destinate acestui scop, în afara ventilaţiilor naturale prevă zute pentru anexele
apartamentelor sau clă dirilor;
c. nu este obligatorie ventilarea naturală a subsolului clă dirilor în cazul în care canalele termice și
canivourile în care sunt montate conductele branșamentelor instalațiilor interioare la rețelele
publice sunt prevă zute ră suflă tori.