Sunteți pe pagina 1din 29

UNIVERSITATEA TEHNICĂ ”GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI

FACULTATEA DE CONSTRUCȚII DE MAȘINI ȘI MANAGEMENT


INDUSTRIAL

PROIECT
la disciplina
MAȘINI-UNELTE 2

Student:
Numele și prenumele...Ciobanu Mălina...
Gr. 4406 IEDM

Anul univ. 2020/2021


Proiect Mașini-unelte 2

TEMĂ PROIECT MU2 – partea I


Să se proiecteze din punct de vedere cinematic cutia de viteze a unei mașini-unelte universale, pe baza
următoarelor date iniţiale:

 nmin = ...95... rot/min


 nmax = ...1180... rot/min
 z = ...12... – nr. de trepte de turații la AP
 no = ...1000... rot/min – turaţia motorului de acţionare a LCP

Etapele proiectului:
1. Calculul raţiei şirului de turaţii şi stabilirea valorilor turaţiilor normalizate (ISO).
2. Stabilirea numărului de grupe cinematice, a numerelor de rapoarte de transmitere din fiecare
grupă şi a numărului de variante structurale posibile.
3. Ecuaţiile structurale.
4. Trasarea diagramelor structurale pentru toate variantele structurale posibile.
5. Alegerea diagramei structurale optime.
6. Trasarea diagramei de turaţii.
7. Determinarea numerelor de dinţi ale roţilor dinţate din structura cutiei de viteze utilizând un
program de calcul.
8. Calculul abaterilor turaţiilor reale față de valorile normalizate si trasarea graficului de erori.
9. Determinarea dimensiunilor de gabarit ale cutiei de viteze.
10. Trasarea schemei cinematice la scară a cutiei de viteze.

Bibliografie:
1. Rener Al. şi colectiv, Îndrumar. Proiectarea cutiilor de viteze ale maşinilor-unelte, Rotaprint, I.P.Iaşi,
1985.
2. Ispas C., Predincea N., Ghionea A., Constantin G., Maşini-unelte. Mecanisme de reglare, Ed. Tehnică,
Bucureşti, 1997.

pg. 2
Proiect Mașini-unelte 2

ETAPA 1
Determinarea raţiei şirului de turaţii şi a valorilor turaţiilor normalizate

Sistemul de acţionare mecanică a unei mașini-unelte cuprinde electromotorul de acţionare şi


ansamblul lanţurilor cinematice (principal, de avans, auxiliare, de comandă), care constituie structura
cinematică a maşinii. Lanţurile cinematice (LC) de lucru includ obligatoriu un LC principal şi unul
sau mai multe LC de avans.
LC principal asigură realizarea vitezei principale de aşchiere, pe o traiectorie circulară, în cazul
mişcării principale de rotaţie, sau rectilinie, în cazul mişcării principale rectilinii-alternative. Viteza
liniară realizată la elementul final al LC principal (scula sau piesa-semifabricat) trebuie să fie egală
cu viteza optimă de aşchiere a cărei valoare se găseşte în domeniul [vmin, vmax].
Din acest motiv, în structura LC principal este necesară introducerea unor mecanisme de
reglare, care să permit realizarea gamei de reglare a vitezelor 𝑅 = respectiv a gamei de reglare
a turaţiilor 𝑅 =
Realizarea gamelor de reglare a vitezei sau turaţiei se poate face prin reglare continuă, cu
ajutorul variatorilor mecanici, sau prin reglare discontinuă (în trepte), utilizând cutii de viteze, lire cu
roţi de schimb sau electromotoare cu turaţii multiple. În cazul reglării în trepte a turaţiilor, s-a
constatat că reglarea optimă a MU este asigurată dacă cele z trepte de turaţie la elementul final al LC
principal, n1, n2,...., nz formează o progresie geometrică de raţie , ceea ce determină o valoare a

productivităţii ideale relative maxime ( ) , constantă pe toate treptele şirului de turații. Valorile
raţiei  au fost determinate în intervalul (1, 2]. Condiţia ca   1 a rezultat din faptul că şirul de turații
, n1, n2,...., nz trebuie să fie crescător, iar limita maximă pentru , respectiv  O 2 din condiţia ca

pierderea relativă maximă de productivitate ( ) , să nu depăşească 50%.
O altă condiţie impusă la stabilirea valorilor raţiei  a fost ca în şirul de turaţii să existe termini
în raportul 1:10 şi termeni în raportul 1:2, ceea ce revine la îndeplinirea relaţiilor:
𝜑 = √10 sau 𝜑 = √2 . Valorile mărimilor m şi k s-au stabilit astfel încât

( ) =5;10;20;30;40;45;50%.
Pe baza acestor condiţii au rezultat valorile normalizate ale raţiei , utilizate la determinarea
turațiilor pe maşini-unelte:

 =1.06 (m=40; k=12) => ( ) =5%

 =1.12 (m=20; k=6) => ( ) =10%

 =1.26 (m=10; k=3) => ( ) =20%

 =1.41 (m=20/3; k=2) => ( ) =30%

 =1.58 (m=5; k=1.6) => ( ) =40%

 =1.78 (m=4; k=1.2) => ( ) =45%

 =2 (m=20/6; k=1) => ( ) =50%

Pentru  = 1.06 şi n1 = 1 rot/min se obţine şirul de bază normalizat al turaţiilor, notat R 40.

pg. 3
Proiect Mașini-unelte 2

Sirul R40: n1 = 1.00; 1.06; 1.12; 1.18; 1.25; 1.32; 1.40; 1.50; 1.60; 1.70; 1.80; 1.90; 2.00; 2.12;
2.24;2.36; 2.50; 2.65; 2.80; 3.00; 3.15; 3.35; 3.55; 3.75; 4.00; 4.25; 4.50; 4.75; 5.00; 5.30; 5.60; 6.00;
6.30;6.70; 7.10; 7.50; 8.00; 8.50; 9.00; n40 = 9.50 rot/min.
Se observă că șirul R40 are 40 de termeni, de la n1 = 1 rot/min până la n40 = 9.50 rot/min. Pentru
a obține valori ale turațiilor mai mari decât n40 = 9.5 rot/min, termenii R40 se multiplică succesiv cu
10, 100, 1000 etc.
Pentru alte valori ale raţiei , diferite de 1.06, turaţiile se obţin din şirul R40, sărind peste un
număr de termeni egal cu valoarea exponentului din relaţia de legătură între valorile celor două rații
(de exemplu, pentru  = 1.26 = (1.06)4 turaţiile rezultă luând din 4 în 4 termenii şirului R40 => R40/4).
Valorile efective in sarcina ale turatiilor pot diferi de valorile calculate in limitele + 10(-1) adica (-
2% -+4%), denumita toleranță totală.

Rezolvarea Etapei 1.

Raţia  se calculează cu relaţiile de mai jos, pornind de la datele inițiale (n min, nmax și z):. =
..

Nr. nj = nj-1   = n1   j -1 nj calc nj ISO


crt.  = 1,26 [rot/min] [rot/min]
1 n1 = nmin 95 95
2 n2 = n1   119,7 118
3 n3 = n2   = n1  2 150,8 150
4 n4= n3  190 190
5 n5= n4  239,4 236
6 n6= n5  301,6 300
7 n7= n6  380 375
8 n8= n7  478,8 475
9 n9= n8  603,3 600
10 n10= n9  760,2 750
11 n11= n10  957,9 950
12 n12 =nmax = n11   = n1   11 1180 1180

pg. 4
Proiect Mașini-unelte 2

ETAPA 2

Stabilirea numărului de de grupe cinematice, a numerelor de rapoarte de


transmitere din fiecare grupă şi a numărului de variante structurale posibile
𝑧=𝑝 ×𝑝 × …× 𝑝

z=12 => z=223=2231 =>

 p1= p2=2
 p3=3
 k1=2
 k2=1

(p-numarul rapoartelor de transmitere din fiecare grupa)

w=k1+k2 (w-numarul de grupe cinematice)

 w=3

N=N1N2 (N-numarul de variante structural posibile)

𝑤!
𝑁 =
𝑘 ! × 𝑘 ! × …× 𝑘 !

N2=w!

 N1=3!/2! => N1=3 => N=18


 N2=w! => N2=3! => N2=6

pg. 5
Proiect Mașini-unelte 2

ETAPA 3

Ecuațiile structurale

Ecuaţia structurală reprezintă o relaţie analitică, indicând, pentru numărul z de turaţii care trebuie
realizat la AP al maşinii, numărul de rapoarte de transmitere din fiecare grupă cinematică şi valoarea
x atribuită fiecărei grupe.

Ecuația structurală se obține pornind de la expresia nr.-lui z de turații ca produs al nr.-lor de rapoarte
de transmitere din fiecare grupă, în care se introduc ca indice, la fiecare grupă, valorile x
corespunzătoare, determinate conform algoritmului prezentat în Etapa 2.

Ex: pentru z = 18, o ecuație structurală are forma: z = 18 = 3 (1) 3(3) 2(9). sau z = 18 = 2(3) 3(1) 3(6) etc.

Pentru ecuația structurală z = 12 = 2(1) 2(2) 3(4)

 prima grupă (2(1)) realizează p1 = 2 rapoarte de transm. și a fost aleasă de la început grupa de
bază, cu x = 1
 a doua grupă a ecuației (2(2)) realizează p2 = 2 rapoarte de transm. și a fost considerată prima
grupă auxiliară, cu x = p1 = 2
 a treia grupă din ecuație (3(4)) realizează p3 = 3 rapoarte de transm. și a rezultat ca fiind a 2-a
(ultima) grupă auxiliară, cu x = p1 p2 = 2 * 2 = 4

z=12 => z=2*2*3

Ecuația structurală z = 12 = 2(1) 2(2) 3(4)

Se scriu ecuaţiile structurale pentru cele N=18 variante structurale posibile, stabilite în Etapa 2.

2(1)2(2)3(4) 2(1)3(2)2(6) 3(1)2(3)2(6)


2(1)2(6)3(2) 2(1)3(4)2(2) 3(1)2(6)2(3)
2(2)2(1)3(4) 2(6)3(1)2(3) 3(4)2(1)2(2)
2(6)2(1)3(2) 2(2)3(4)2(1) 3(2)2(1)2(6)
2(6)2(3)3(1) 2(3)3(1)2(6) 3(4)2(2)2(1)
2(3)2(6)3(1) 2(6)3(2)2(1) 3(2)2(6)2(1)

pg. 6
Proiect Mașini-unelte 2

ETAPA 4
Trasarea diagramelor structurale

Diagrama structurală – grafic corespunzător unei ecuaţii structurale date, evidenţiind, pentru
fiecare grupă cinematică, nr. de rapoarte de transmitere şi relaţia dintre acestea.

 Are structură simetrică, cu turaţia motorului de acţionare poziţionată la mijlocul arborelui I


(nu se reprezintă valorile reale ale turaţiilor şi rapoartelor, diagrama structurală ilustrează doar modul
de repartiţie a rapoartelor în cadrul cutiei de viteze);

 Arborii se reprezintă prin linii orizontale paralele, cu dreapta superioara – arborele


conducător, I, iar dreapta inferioară – arborele principal;

 Perpendicular pe aceste drepte se trasează un număr z de drepte echidistante,


corespunzătoare, la scară logaritmică, turaţiilor la arborele principal, IV (dreptele sunt distanţate cu
valoarea log (𝑛 = 𝑛 ∙=  log = log 𝑛 − log 𝑛 = 𝑐𝑡)pentru că valorile celor z
turații sunt o progresie geometrică de rație .

 Rapoartele de transm. se reprezintă prin drepte care leagă o turaţie a arborelui conducător
de turaţia arborelui următor, condus; două turații conduse succesive sunt distanțate cu un număr de
intervale log , corespunzător valorii x din ecuatia structurală, astfel încât să se respecte simetria
rapoartelor in diagramă, și, implicit, în fiecare dintre grupele cinematice.

 Reprezentarea rapoartelor de transmitere în diagrama structurală începe de la turația


conducătoare a arborelui I (no) și trebuie să rezulte, la final, câte un traseu cinematic distinct (format
din câte un raport din fiecare grupă) pentru fiecare turație de la arborele principal, cu acoperirea
întregului domeniu de turații.

2(1)

2(2)

3(4)

n1 n2 n3 n4 n5 n6 n7 n8 n9 n10 n11 n12

pg. 7
Proiect Mașini-unelte 2

2(1)

2(6)

3(2)

n1 n2 n3 n4 n5 n6 n7 n8 n9 n10 n11 n12

2(2)

2(1)

3(4)

n1 n2 n3 n4 n5 n6 n7 n8 n9 n10 n11 n12

2(6)

2(1)

3(2)

n1 n2 n3 n4 n5 n6 n7 n8 n9 n10 n11 n12

pg. 8
Proiect Mașini-unelte 2

2(6)

2(3)

3(1)

n1 n2 n3 n4 n5 n6 n7 n8 n9 n10 n11 n12

2(3)

2(6)

3(1)

n1 n2 n3 n4 n5 n6 n7 n8 n9 n10 n11 n12

2(1)
2(1)

3(2)

2(6)

nn11 nn22 nn33 nn44 nn55 nn66 nn77 nn88 nn99 nn1010 nn1111 nn1212

pg. 9
Proiect Mașini-unelte 2

2(6)

3(1)

2(3)

n1 n2 n3 n4 n5 n6 n7 n8 n9 n10 n11 n12

2(2)

3(4)

2(1)

n1 n2 n3 n4 n5 n6 n7 n8 n9 n10 n11 n12

2(3)

3(1)

2(6)

n1 n2 n3 n4 n5 n6 n7 n8 n9 n10 n11 n12

pg. 10
Proiect Mașini-unelte 2

2(6)

3(2)

2(1)

n1 n2 n3 n4 n5 n6 n7 n8 n9 n10 n11 n12

3(1)

2(3)

2(6)

n1 n2 n3 n4 n5 n6 n7 n8 n9 n10 n11 n12

3(1)

2(6)

2(3)

n1 n2 n3 n4 n5 n6 n7 n8 n9 n10 n11 n12

pg. 11
Proiect Mașini-unelte 2

3(4)

2(1)

2(2)

n1 n2 n3 n4 n5 n6 n7 n8 n9 n10 n11 n12

3(2)

2(1)

2(6)

n1 n2 n3 n4 n5 n6 n7 n8 n9 n10 n11 n12

3(2)

2(6)

2(1)

n1 n2 n3 n4 n5 n6 n7 n8 n9 n10 n11 n12

pg. 12
Proiect Mașini-unelte 2

3(4)

2(2)

2(1)

n1 n2 n3 n4 n5 n6 n7 n8 n9 n10 n11 n12

pg. 13
Proiect Mașini-unelte 2

ETAPA 5
Alegerea diagramei structural optime

Stabilirea, dintre cele N diagrame structurale trasate în Etapa 4, a diagramei (variantei)


structurale optime, implică parcurgerea a 2 pași:
Pasul 1: Verificarea condiției constructive și eliminarea variantelor care nu respectă această
condiție.
Pasul 2: Aplicarea unor criterii pentru alegerea diagramei structurale optime, dintre variantele
care respectă condiția constructivă.
Pasul 1. Verificarea condiției constructive
Condiţia constructivă este o limitare a valorii rapoartelor de transmitere din fiecare grupă
cinematică, astfel încât să fie respectate condiţiile de gabarit impuse cutiei de viteze și are forma
generală: ≤ij≤ 2. Rapoarte de transmitere mai mici decât 1/4 sau mai mari decât 2 înseamnă

diferențe mari între diametrele roților dințate care constituie un angrenaj, ceea ce duce la dimensiuni
disproporționate ale cutiei de viteze în ansamblul mașinii-unelte.
Deci, pentru o grupă cinematică oarecare,rezultă că raportul de transmitere i max ≤ 2, iar imin ≥
¼. Ca urmare, condiția constructivă se poate scrie sub forma:
𝑖 2
≤ ≤8
𝑖 1
4
Dacă o grupă cinematică realizează "p" rap. de transmitere, ale căror valori constituie
o progresie geometrică de raţie x, se poate scrie:
i1= imin
i2 = imin
i3 = i2x= imin2x
................
ip = imax = imin(p-1)x, deci se obţine: imax/imin = (p-1)x  8
Pentru o ecuaţie structurală dată, această condiţie (inegalitate) se verifică numai în ultima
𝒍𝒐𝒈 𝟖
grupă auxiliară, pentru care x = xmax: (p-1)xmax  8→(p-1)xmax  y= ; dacă aceasta condiţie se
𝒍𝒐𝒈𝝋

verifică în ultima grupă auxiliară, evident că va fi respectată şi în celelalte grupe cinematice ale cutiei
de viteze.
Exemplu: S-a marcat cu portocaliu ultima grupă auxiliară, pentru care se verifică respectarea
condiției constructive la fiecare ecuație structurală.

pg. 14
Proiect Mașini-unelte 2

Varianta structurala Ecuatia structurala (p-1)xmax≤y


(y=9 pt. 𝜑 = 1.25)
(1) 2(1) 2(2) 3(4) (3-1)·4 = 8 ≤ 9 da
(2) 2(1) 2(6) 3(2) (2-1)·6=6 ≤ 9 da
…. ….. ….
(N) ….. ….

Se completează un tabel după modelul celui de mai sus, în care se trec toate ecuațiile
structurale în coloana 2. Apoi, pentru valoarea rației determinată în Etapa 1, se calculează valoarea
𝒍𝒐𝒈 𝟖
raportului y= , corespunzător termenului din dreapta al inegalității
𝒍𝒐𝒈𝝋

(p-1)xmax  y. (valoarea raportului y este fracționară pentru toate valorile , dar se poate
considera în inegalitate doar valoarea întreagă, dat fiind faptul că produsul (p-1)x max este număr
întreg).
În continuare, pentru fiecare dintre cele N ecuații structurale, se identifică ultima grupă
auxiliară (cea pentru care x = xmax, indiferent de poziția acesteia) si se analizează respectarea
condiției constructive – rezultatul, DA sau NU, se trece în ultima coloană din tabel.
După completarea tabelului, se evidențiază numai acele variante (diagrame structurale) pentru
care se respectă condiția constructivă (DA în tabel). Celelalte variante se elimină.
Pasul 2. Aplicarea unor criterii pentru alegerea diagramei structurale optime, dintre
variantele care respectă condiția constructivă.
Criteriile pe care trebuie să le respecte diagrama (varianta) structurală optimă:
 Prima grupă din fluxul cinematic să aibă, pe cât posibil, maxim 2 rap. de transm.
(în această grupă trebuie montate și cuplajele şi inversoarele și se evită în acest fel încărcarea prea
mare a arborelui de intrare în cutia de viteze);
 În ultima grupă cinematică, care conţine arborele principal, să nu existe, pe cat
posibil, decât maxim 2 rapoarte, pentru a nu suprasolicita arborele principal, a cărui comportare
influenţează direct precizia de prelucrare;
 Diagrama structurală să aibă aspect de evantai, cu turaţiile arborilor intermediari grupate
faţă de axa de simetrie (se obţin astfel turaţii înalte pe aceşti arbori – în diagrama de turaţii – care
asigură momente de torsiune şi încovoiere mici).
Pentru variantele rămase după eliminarea celor care nu respectă condiția constructivă se analizează
modul de respectare a celor 3 criterii de mai sus.

pg. 15
Proiect Mașini-unelte 2

Observații:
1. Pentru z = 12 turații, cutia de viteze cuprinde 2 grupe cinematice cu câte 2 rapoarte de
transmitere (12 = 2  2  3), ceea ce înseamnă că diagrama optimă poate îndeplini toate cele 3 criterii.
Practic, diagrama optimă se va alege dintre variantele la care ordinea grupelor este 2  3  2 (2 rapoarte
în prima și în ultima grupă cinematică și aspect de evantai al diagramei).
2. Pentru z = 18 turații, cutia de viteze cuprinde o singură grupă cinematică cu 2 rapoarte
de transmitere (18 = 2  3  3), ceea ce înseamnă că diagrama optimă va trebui aleasă dintre variantele
cu aspect de evantai la care grupa cu 2 rapoarte este fie prima, fie ultima în fluxul cinematic.
3. Pentru z = 27 turații, cutia de viteze cuprinde numai grupe cu 3 rapoarte de transmitere (27 =
3 3  3), astfel că singurul criteriu aplicabil este aspectul de evantai al diagramei.

y= = =9
.

Varianta (p-1)xmax≤y
Ecuatia structurala
structurala (y=9)

1. 2(1)2(2)3(4) (3-1)*4 =8 ≤ 9 DA
2. 2(1)2(6)3(2) (2-1)*6= 6 ≤ 9 DA
3. 2(2)2(1)3(4) (3-1)*4 =8 ≤9 DA
4. 2(6)2(1)3(2) (2-1)*6= 6 ≤9 DA
5. 2(6)2(3)3(1) (2-1)*6= 6 ≤9 DA
6. 2(3)2(6)3(1) (2-1)*6= 6 ≤9 DA
7. 2(1)3(2)2(6) (2-1)*6= 6 ≤9 DA
8. 2(1)3(4)2(2) (2-1)*9 = 9 ≤9 DA
9. 2(6)3(1)2(3) (2-1)*6= 6 ≤9 DA
10. 2(2)3(4)2(1) (3-1)*4= 8 ≤9 DA
11. 2(3)3(1)2(6) (2-1)*6= 6 ≤9 DA
12. 2(6)3(2)2(1) (2-1)*6 = 6 ≤9 DA
13. 3(1)2(3)2(6) (2-1)*6= 6 ≤9 DA
14. 3(1)2(6)2(3) (2-1)*6= 6 ≤9 DA
15. 3(4)2(1)2(2) (3-1)*4= 8 ≤9 DA
16. 3(2)2(1)2(6) (2-1)*6 = 6 ≤9 DA
17. 3(4)2(2)2(1) (3-1)*4 = 8 ≤9 DA
18. 3(2)2(6)2(1) (2-1)*6= 6 ≤9 DA

pg. 16
Proiect Mașini-unelte 2

Concluzie: Toate diagramele respecta conditia constructiva. Pentru z = 12 turații, diagrama


optimă va trebui aleasă dintre variantele cu aspect de evantai la care grupa cu 2 rapoarte este
fie prima, fie ultima în fluxul cinematic. Astfel, diagrama structurala optima corespunde
ecuatiei structural este: z=12=2(1) 3(2) 2(6).

pg. 17
Proiect Mașini-unelte 2

ETAPA 6
Trasarea diagramei de turaţii

Diagrama de turaţii – grafic în care turaţiile şi rapoartele de transmitere se reprezintă la valorile


lor reale, deci nu mai prezintă simetria din cazul diagramei structurale.

Date iniţiale: (1) n1, n2, ...., nz (determinate în Etapa 1 - valorile ISO)
(2) valoarea raţiei  (determinată în Etapa 1)
(3) turaţia no a motorului de acționare (din datele de proiect)
(4) ecuația structurală optimă (stabilită în etapa 4)

Recomandări: diagrama se trasează pornind de la ultima grupă din fluxul cinematic, cea care
include arborele principal IV, iar turaţiile arborilor intermediari se încearcă să fie duse cât mai spre
dreapta, în domeniul turaţiilor înalte.

Etapele trasării diagramei de turații:

Se transpun sub formă de puteri ale raţiei  limitele permise unui raport de transm. ij;
Exemplu: pentru  = 1.41 = √2, ridicînd această expresie la o putere egală cu ordinul
radicalului, adică 2, se va obține 2 = 2, deci condiția constructivă ≤ 𝑖 ≤ 2 devine 𝜑 ≤𝑖 ≤𝜑 ,
ceea ce înseamnă ca rapoartele de transmitere din orice grupă cinematică a cutiei de viteze trebuie să
se încadreze ca valoare între -4 și 2.

𝜑 = 1.12 = √2 => 2 = 𝜑 => 𝜑 ≤𝑖 ≤𝜑


𝜑 = 1.25 = √2 => 2 = 𝜑 => 𝜑 ≤𝑖 ≤𝜑
𝜑 = 1.41 = √2 => 2 = 𝜑 => 𝜑 ≤𝑖 ≤𝜑

Se scriu, pornind de la ultima grupă cinematică, variantele posibile de rapoarte de transm. din
grupe, cu respectarea conditiei constructive stabilite la pct. 1 și a termenului
corespunzător din ecuația structurală optimă.
Se reprezintă variantele de rapoarte în diagrama de turaţii, succesiv, pentru fiecare grupă,
pornind de la grupa arborelui principal, deci de la turațiile cunoscute n1, n2, ..., nz; dacă intro grupă
cinematică pot exista mai multe variante de rapoarte de transm., se va alege varianta care determină
turațiile maxime la arborele conducător din grupa respectivă.
Turația no a motorului se aproximează cu valoarea cea mai apropiată dintre turațiile n 1, n2,...,
nz realizate la arborele principal și se reprezintă corespunzător acestei turații, pe arborele I (de
exemplu, dacă ultima turație la arborele principal este n12 = 1500 rot/min și no = 1440 rot/min, no se
reprezintă la arborele I pe verticala corespunzătoare lui n18).
În diagrama de turații se înscriu la arborele IV valorile celor z trepte de turații determinate în
Etapa 1 (turațiile ISO, din ultima coloană a tabelului), astfel încât să se poată fixa corespunzător
turația no la arborele I.

pg. 18
Proiect Mașini-unelte 2

Reprezentarea rapoartelor de transmitere, scrise sub forma a, se face cu respectarea


următoarei convenții:
Dacă a  0, turația condusă se reprezintă la dreapta turației conducătoare și raportul de
transmitere este supraunitar (multiplicator), dacă a  0, turația condusă se reprezintă la
stânga turației conducătoare și raportul de transmitere este subunitar (demultiplicator), iar
pentru a = 0 rezultă raportul unitar (= 1), reprezentat pe verticală.

Date initiale:

1. Sirul de turatii: n1=95, n2=118, n3=150, n4=190, n5=236, n6=300, n7=375, n8=475, n9=600,
n10=750, n11=950, n12=1180
2. Valoarea raţiei 𝜑 = 1.25 = √2 => 𝜑 = 2 => 𝜑 ≤ 𝑖 ≤ 𝜑
3. Turaţia a motorului de acționare n0=1000
4. Ecuația structurală optimă: 2(1) 3(2) 2(6)

Grupa 3:
i1’’’ i2’’’
φ-6 φ-6 φ6 = φ0
φ-5 φ-5  φ6 = φ1
φ-4 φ-4  φ6 = φ2
φ-3 φ-3  φ6 = φ3
Grupa 2:
i1’’ i2’’ i3’’
φ-6 φ-6  φ2 = φ-4 φ-4  φ2 = φ-2
φ-5 φ-5  φ2 = φ-3 φ-3  φ2 = φ-1
φ-4 φ-4  φ2 = φ-2 φ-2  φ2 = φ0
φ-3 φ-3  φ2 = φ-1 φ-1  φ2 = φ1
φ-2 φ-2  φ2 = φ0 φ0  φ2 = φ2
φ-1 φ-1  φ2 = φ1 φ1  φ2 = φ3
Grupa 1:
i1 ’ i 2’
φ-6 φ-6  φ = φ-5
φ-5 φ-5  φ = φ-4
φ-4 φ-4  φ = φ-3
φ-3 φ-3  φ = φ-2
φ-2 φ-2  φ = φ-1
φ-1 φ-1  φ = φ0
φ0 φ0  φ = φ1
φ1 φ1  φ = φ2
2 2   = 3

pg. 19
Proiect Mașini-unelte 2

n0=1000

95 118 150 190 236 300 375 475 600 750 950 1180

pg. 20
Proiect Mașini-unelte 2

ETAPA 7

PROIECT ________________________ Grupa cinematica 1


======================================================

Ratia progresiei geometrice este 1.259921


Grupa are 2 rapoarte de transmisie
i1= 1.000 i2= 1.260
Abaterea de la raportul nominal de transmisie este cuprinsa intre -1.5% si
2.5%

Total dinti :48


1.00 (24/24) e:-0.00% 1.29 (27/21) e: 2.05%

Total dinti :50


1.00 (25/25) e:-0.00% 1.27 (28/22) e: 1.02%

Total dinti :52


1.00 (26/26) e:-0.00% 1.26 (29/23) e: 0.08%

Total dinti :54


1.00 (27/27) e:-0.00% 1.25 (30/24) e:-0.79%

Total dinti :64


1.00 (32/32) e:-0.00% 1.29 (36/28) e: 2.05%

Total dinti :66


1.00 (33/33) e:-0.00% 1.28 (37/29) e: 1.27%

Total dinti :68


1.00 (34/34) e:-0.00% 1.27 (38/30) e: 0.54%

Total dinti :70


1.00 (35/35) e:-0.00% 1.26 (39/31) e:-0.15%

Total dinti :72


1.00 (36/36) e:-0.00% 1.25 (40/32) e:-0.79%

Total dinti :74


1.00 (37/37) e:-0.00% 1.24 (41/33) e:-1.39%

Total dinti :80


1.00 (40/40) e:-0.00% 1.29 (45/35) e: 2.05%

Total dinti :82


1.00 (41/41) e:-0.00% 1.28 (46/36) e: 1.42%

Total dinti :83


1.02 (42/41) e: 2.44% 1.24 (46/37) e:-1.32%

Total dinti :84


1.00 (42/42) e:-0.00% 1.27 (47/37) e: 0.82%

Total dinti :86


1.00 (43/43) e:-0.00% 1.26 (48/38) e: 0.26%

pg. 21
Proiect Mașini-unelte 2

Total dinti :87


1.02 (44/43) e: 2.33% 1.29 (49/38) e: 2.35%

Total dinti :88


1.00 (44/44) e:-0.00% 1.26 (49/39) e:-0.28%

Total dinti :90


1.00 (45/45) e:-0.00% 1.25 (50/40) e:-0.79%

Total dinti :91


1.02 (46/45) e: 2.22% 1.28 (51/40) e: 1.20%

Total dinti :92


1.00 (46/46) e:-0.00% 1.24 (51/41) e:-1.27%

Total dinti :95


1.02 (48/47) e: 2.13% 1.26 (53/42) e: 0.16%

Total dinti :96


1.00 (48/48) e:-0.00% 1.29 (54/42) e: 2.05%

Total dinti :98


1.00 (49/49) e:-0.00% 1.28 (55/43) e: 1.52%

Total dinti :99


1.02 (50/49) e: 2.04% 1.25 (55/44) e:-0.79%

Total dinti :100


1.00 (50/50) e:-0.00% 1.27 (56/44) e: 1.02%

Total dinti :102


1.00 (51/51) e:-0.00% 1.27 (57/45) e: 0.54%

Total dinti :104


1.00 (52/52) e:-0.00% 1.26 (58/46) e: 0.08%

Total dinti :106


1.00 (53/53) e:-0.00% 1.26 (59/47) e:-0.37%

Total dinti :107


1.02 (54/53) e: 1.89% 1.28 (60/47) e: 1.32%

Total dinti :108


1.00 (54/54) e:-0.00% 1.25 (60/48) e:-0.79%

Total dinti :110


1.00 (55/55) e:-0.00% 1.24 (61/49) e:-1.19%

Total dinti :111


1.02 (56/55) e: 1.82% 1.27 (62/49) e: 0.43%

Total dinti :114


1.00 (57/57) e:-0.00% 1.28 (64/50) e: 1.59%

Total dinti :115


1.02 (58/57) e: 1.75% 1.25 (64/51) e:-0.40%

Total dinti :116

pg. 22
Proiect Mașini-unelte 2
1.00 (58/58) e:-0.00% 1.27 (65/51) e: 1.16%

Total dinti :118


1.00 (59/59) e:-0.00% 1.27 (66/52) e: 0.74%

Total dinti :119


1.02 (60/59) e: 1.69% 1.25 (66/53) e:-1.16%

Total dinti :120


1.00 (60/60) e:-0.00% 1.26 (67/53) e: 0.34%

PROIECT ________________________ Grupa cinematica 2


======================================================

Ratia progresiei geometrice este 1.259921


Grupa are 3 rapoarte de transmisie
i1= 0.397 i2= 0.630 i3= 1.000
Abaterea de la raportul nominal de transmisie este cuprinsa intre -1.5% si
2.5%

Total dinti :60


0.40 (17/43) e:-0.38% 0.62 (23/37) e:-1.32% 1.00 (30/30) e:-0.00%

Total dinti :64


0.39 (18/46) e:-1.40% 0.64 (25/39) e: 1.76% 1.00 (32/32) e:-0.00%

Total dinti :70


0.40 (20/50) e: 0.79% 0.63 (27/43) e:-0.33% 1.00 (35/35) e:-0.00%

Total dinti :74


0.40 (21/53) e:-0.16% 0.64 (29/45) e: 2.30% 1.00 (37/37) e:-0.00%

Total dinti :78


0.39 (22/56) e:-1.01% 0.63 (30/48) e:-0.79% 1.00 (39/39) e:-0.00%

Total dinti :80


0.40 (23/57) e: 1.68% 0.63 (31/49) e: 0.43% 1.00 (40/40) e:-0.00%

Total dinti :87


0.40 (25/62) e: 1.61% 0.64 (34/53) e: 1.83% 1.02 (44/43) e: 2.33%

Total dinti :88


0.40 (25/63) e:-0.01% 0.63 (34/54) e:-0.05% 1.00 (44/44) e:-0.00%

Total dinti :90


0.41 (26/64) e: 2.37% 0.64 (35/55) e: 1.02% 1.00 (45/45) e:-0.00%

Total dinti :91

pg. 23
Proiect Mașini-unelte 2
0.40 (26/65) e: 0.79% 0.63 (35/56) e:-0.79% 1.02 (46/45) e: 2.22%

Total dinti :92


0.39 (26/66) e:-0.73% 0.64 (36/56) e: 2.05% 1.00 (46/46) e:-0.00%

Total dinti :94


0.40 (27/67) e: 1.55% 0.62 (36/58) e:-1.47% 1.00 (47/47) e:-0.00%

Total dinti :95


0.40 (27/68) e: 0.05% 0.64 (37/58) e: 1.27% 1.02 (48/47) e: 2.13%

Total dinti :96


0.39 (27/69) e:-1.40% 0.63 (37/59) e:-0.45% 1.00 (48/48) e:-0.00%

Total dinti :98


0.40 (28/70) e: 0.79% 0.63 (38/60) e: 0.54% 1.00 (49/49) e:-0.00%

Total dinti :99


0.39 (28/71) e:-0.63% 0.62 (38/61) e:-1.11% 1.02 (50/49) e: 2.04%

Total dinti :103


0.39 (29/74) e:-1.25% 0.63 (40/63) e: 0.79% 1.02 (52/51) e: 1.96%

Total dinti :104


0.41 (30/74) e: 2.16% 0.63 (40/64) e:-0.79% 1.00 (52/52) e:-0.00%

Total dinti :106


0.39 (30/76) e:-0.53% 0.63 (41/65) e: 0.13% 1.00 (53/53) e:-0.00%

Total dinti :108


0.40 (31/77) e: 1.45% 0.64 (42/66) e: 1.02% 1.00 (54/54) e:-0.00%

Total dinti :110


0.39 (31/79) e:-1.12% 0.64 (43/67) e: 1.88% 1.00 (55/55) e:-0.00%

Total dinti :111


0.41 (32/79) e: 2.07% 0.63 (43/68) e: 0.38% 1.02 (56/55) e: 1.82%

Total dinti :112


0.40 (32/80) e: 0.79% 0.62 (43/69) e:-1.08% 1.00 (56/56) e:-0.00%

Total dinti :116


0.40 (33/83) e: 0.19% 0.63 (45/71) e: 0.61% 1.00 (58/58) e:-0.00%

Total dinti :118


0.40 (34/84) e: 1.99% 0.64 (46/72) e: 1.42% 1.00 (59/59) e:-0.00%

Total dinti :119


0.40 (34/85) e: 0.79% 0.63 (46/73) e: 0.03% 1.02 (60/59) e: 1.69%

Total dinti :120


0.40 (34/86) e:-0.38% 0.62 (46/74) e:-1.32% 1.00 (60/60) e:-0.00%

pg. 24
Proiect Mașini-unelte 2

PROIECT ________________________ Grupa cinematica 3


======================================================

Ratia progresiei geometrice este 1.259921


Grupa are 2 rapoarte de transmisie
i1= 0.250 i2= 1.000
Abaterea de la raportul nominal de transmisie este cuprinsa intre -1.5% si
2.5%

Total dinti :84


0.25 (17/67) e: 1.49% 1.00 (42/42) e:-0.00%

Total dinti :86


0.25 (17/69) e:-1.45% 1.00 (43/43) e:-0.00%

Total dinti :90


0.25 (18/72) e: 0.00% 1.00 (45/45) e:-0.00%

Total dinti :91


0.25 (18/73) e:-1.37% 1.02 (46/45) e: 2.22%

Total dinti :94


0.25 (19/75) e: 1.33% 1.00 (47/47) e:-0.00%

Total dinti :95


0.25 (19/76) e: 0.00% 1.02 (48/47) e: 2.13%

Total dinti :96


0.25 (19/77) e:-1.30% 1.00 (48/48) e:-0.00%

Total dinti :99


0.25 (20/79) e: 1.27% 1.02 (50/49) e: 2.04%

Total dinti :100


0.25 (20/80) e: 0.00% 1.00 (50/50) e:-0.00%

Total dinti :103


0.26 (21/82) e: 2.44% 1.02 (52/51) e: 1.96%

Total dinti :104


0.25 (21/83) e: 1.20% 1.00 (52/52) e:-0.00%

Total dinti :106


0.25 (21/85) e:-1.18% 1.00 (53/53) e:-0.00%

Total dinti :108


0.26 (22/86) e: 2.33% 1.00 (54/54) e:-0.00%

Total dinti :110


0.25 (22/88) e: 0.00% 1.00 (55/55) e:-0.00%

Total dinti :111


0.25 (22/89) e:-1.12% 1.02 (56/55) e: 1.82%

Total dinti :114


0.25 (23/91) e: 1.10% 1.00 (57/57) e:-0.00%

Total dinti :115

pg. 25
Proiect Mașini-unelte 2
0.25 (23/92) e: 0.00% 1.02 (58/57) e: 1.75%

Total dinti :116


0.25 (23/93) e:-1.08% 1.00 (58/58) e:-0.00%

Total dinti :118


0.26 (24/94) e: 2.13% 1.00 (59/59) e:-0.00%

Total dinti :119


0.25 (24/95) e: 1.05% 1.02 (60/59) e: 1.69%

Total dinti :120


0.25 (24/96) e: 0.00% 1.00 (60/60) e:-0.00%

26/26 29/23

34/54
25/63
44/44

20/80
50/50

95 118 150 190 236 300 375 475 600 750 950 1180

pg. 26
Proiect Mașini-unelte 2

ETAPA 8
Determinarea abaterilor turatiilor reale obținute la arborele principal și
trasarea graficului de erori
Pasul 1
𝑧 𝑧 𝑧
𝑛 =𝑛
𝑧 𝑧 𝑧

26 25 20
𝑛 = 1000 = 99.2
26 63 80
26 25 20
𝑛 = 1000 = 122.85
26 63 80

n3 real=155

n4 real =195.3

n5 real =250

n6 real =315

n7 real =396.82

n8 real =491.4

n9 real =620

n10 real =781.2

n11 real =1000

n12 real =1260

n0=950rot/min

95 118 150 190 236 300 375 475 600 750 950 1180

pg. 27
Proiect Mașini-unelte 2

Pasul 2
𝑛 −𝑛
∆𝑛 = × 100%
𝑛

∆𝑛 ∈ [−2% ; +3%]

99.2 − 95
∆𝑛 = 100% = 4.42%
95

122.85 − 118
∆𝑛 = 100% = 4.11%
118

n3=3.33%

n4=2.78%

n5=5.93%

n6=5%

n7=5.81%

n8=3.45%

n9=3.33%

n10=4.16%

n11=5.26%

n12=6.77%

Intrucat doar o singura valoare se incadreaza in intervalul dat, valoarea turatiei n0 se va modifica la
950 rot/min.

Astfel rezulta:

pg. 28
Proiect Mașini-unelte 2

njreal (1000 rot/min) nj (1000 rot/min) njreal (950 rot/min) nj (950 rot/min)
n1 real=99.2 n1=4.42% n1 real=94.24 n1=-0.8%

n2 real=122.85 n2=4.11% n2 real=115.9 n2=-1.77%

n3 real=155 n3=3.33% n3 real=147.25 n3=-1.83%

n4 real =195.3 n4=2.78% n4 real =185.53 n4=-2.35%

n5 real =250 n5=5.93% n5 real =237.5 n5=0.63%

n6 real =315 n6=5% n6 real =299.25 n6=-0.25%

n7 real =396.82 n7=5.81% n7 real =376.2 n7=0.32%

n8 real =491.4 n8=3.45% n8 real =466.45 n8=-1.8%

n9 real =620 n9=3.33% n9 real =589 n9=-1.83%

n10 real =781.2 n10=4.16% n10 real =741.95 n10=-1.07%

n11 real =1000 n11=5.26% n11 real =950 n11=0%

n12 real =1260 n12=6.77% n12 real =1197 n12=1.44%

n%
-2%

n12
n5
n1 n6 n7 n11
n2 n3 n8 n9 n10
n4

+3%

pg. 29

S-ar putea să vă placă și