Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECT
la disciplina
MAȘINI-UNELTE 2
Student:
Numele și prenumele...Ciobanu Mălina...
Gr. 4406 IEDM
Etapele proiectului:
1. Calculul raţiei şirului de turaţii şi stabilirea valorilor turaţiilor normalizate (ISO).
2. Stabilirea numărului de grupe cinematice, a numerelor de rapoarte de transmitere din fiecare
grupă şi a numărului de variante structurale posibile.
3. Ecuaţiile structurale.
4. Trasarea diagramelor structurale pentru toate variantele structurale posibile.
5. Alegerea diagramei structurale optime.
6. Trasarea diagramei de turaţii.
7. Determinarea numerelor de dinţi ale roţilor dinţate din structura cutiei de viteze utilizând un
program de calcul.
8. Calculul abaterilor turaţiilor reale față de valorile normalizate si trasarea graficului de erori.
9. Determinarea dimensiunilor de gabarit ale cutiei de viteze.
10. Trasarea schemei cinematice la scară a cutiei de viteze.
Bibliografie:
1. Rener Al. şi colectiv, Îndrumar. Proiectarea cutiilor de viteze ale maşinilor-unelte, Rotaprint, I.P.Iaşi,
1985.
2. Ispas C., Predincea N., Ghionea A., Constantin G., Maşini-unelte. Mecanisme de reglare, Ed. Tehnică,
Bucureşti, 1997.
pg. 2
Proiect Mașini-unelte 2
ETAPA 1
Determinarea raţiei şirului de turaţii şi a valorilor turaţiilor normalizate
Pentru = 1.06 şi n1 = 1 rot/min se obţine şirul de bază normalizat al turaţiilor, notat R 40.
pg. 3
Proiect Mașini-unelte 2
Sirul R40: n1 = 1.00; 1.06; 1.12; 1.18; 1.25; 1.32; 1.40; 1.50; 1.60; 1.70; 1.80; 1.90; 2.00; 2.12;
2.24;2.36; 2.50; 2.65; 2.80; 3.00; 3.15; 3.35; 3.55; 3.75; 4.00; 4.25; 4.50; 4.75; 5.00; 5.30; 5.60; 6.00;
6.30;6.70; 7.10; 7.50; 8.00; 8.50; 9.00; n40 = 9.50 rot/min.
Se observă că șirul R40 are 40 de termeni, de la n1 = 1 rot/min până la n40 = 9.50 rot/min. Pentru
a obține valori ale turațiilor mai mari decât n40 = 9.5 rot/min, termenii R40 se multiplică succesiv cu
10, 100, 1000 etc.
Pentru alte valori ale raţiei , diferite de 1.06, turaţiile se obţin din şirul R40, sărind peste un
număr de termeni egal cu valoarea exponentului din relaţia de legătură între valorile celor două rații
(de exemplu, pentru = 1.26 = (1.06)4 turaţiile rezultă luând din 4 în 4 termenii şirului R40 => R40/4).
Valorile efective in sarcina ale turatiilor pot diferi de valorile calculate in limitele + 10(-1) adica (-
2% -+4%), denumita toleranță totală.
Rezolvarea Etapei 1.
Raţia se calculează cu relaţiile de mai jos, pornind de la datele inițiale (n min, nmax și z):. =
..
pg. 4
Proiect Mașini-unelte 2
ETAPA 2
p1= p2=2
p3=3
k1=2
k2=1
w=3
𝑤!
𝑁 =
𝑘 ! × 𝑘 ! × …× 𝑘 !
N2=w!
pg. 5
Proiect Mașini-unelte 2
ETAPA 3
Ecuațiile structurale
Ecuaţia structurală reprezintă o relaţie analitică, indicând, pentru numărul z de turaţii care trebuie
realizat la AP al maşinii, numărul de rapoarte de transmitere din fiecare grupă cinematică şi valoarea
x atribuită fiecărei grupe.
Ecuația structurală se obține pornind de la expresia nr.-lui z de turații ca produs al nr.-lor de rapoarte
de transmitere din fiecare grupă, în care se introduc ca indice, la fiecare grupă, valorile x
corespunzătoare, determinate conform algoritmului prezentat în Etapa 2.
Ex: pentru z = 18, o ecuație structurală are forma: z = 18 = 3 (1) 3(3) 2(9). sau z = 18 = 2(3) 3(1) 3(6) etc.
prima grupă (2(1)) realizează p1 = 2 rapoarte de transm. și a fost aleasă de la început grupa de
bază, cu x = 1
a doua grupă a ecuației (2(2)) realizează p2 = 2 rapoarte de transm. și a fost considerată prima
grupă auxiliară, cu x = p1 = 2
a treia grupă din ecuație (3(4)) realizează p3 = 3 rapoarte de transm. și a rezultat ca fiind a 2-a
(ultima) grupă auxiliară, cu x = p1 p2 = 2 * 2 = 4
Se scriu ecuaţiile structurale pentru cele N=18 variante structurale posibile, stabilite în Etapa 2.
pg. 6
Proiect Mașini-unelte 2
ETAPA 4
Trasarea diagramelor structurale
Diagrama structurală – grafic corespunzător unei ecuaţii structurale date, evidenţiind, pentru
fiecare grupă cinematică, nr. de rapoarte de transmitere şi relaţia dintre acestea.
Rapoartele de transm. se reprezintă prin drepte care leagă o turaţie a arborelui conducător
de turaţia arborelui următor, condus; două turații conduse succesive sunt distanțate cu un număr de
intervale log , corespunzător valorii x din ecuatia structurală, astfel încât să se respecte simetria
rapoartelor in diagramă, și, implicit, în fiecare dintre grupele cinematice.
2(1)
2(2)
3(4)
pg. 7
Proiect Mașini-unelte 2
2(1)
2(6)
3(2)
2(2)
2(1)
3(4)
2(6)
2(1)
3(2)
pg. 8
Proiect Mașini-unelte 2
2(6)
2(3)
3(1)
2(3)
2(6)
3(1)
2(1)
2(1)
3(2)
2(6)
nn11 nn22 nn33 nn44 nn55 nn66 nn77 nn88 nn99 nn1010 nn1111 nn1212
pg. 9
Proiect Mașini-unelte 2
2(6)
3(1)
2(3)
2(2)
3(4)
2(1)
2(3)
3(1)
2(6)
pg. 10
Proiect Mașini-unelte 2
2(6)
3(2)
2(1)
3(1)
2(3)
2(6)
3(1)
2(6)
2(3)
pg. 11
Proiect Mașini-unelte 2
3(4)
2(1)
2(2)
3(2)
2(1)
2(6)
3(2)
2(6)
2(1)
pg. 12
Proiect Mașini-unelte 2
3(4)
2(2)
2(1)
pg. 13
Proiect Mașini-unelte 2
ETAPA 5
Alegerea diagramei structural optime
diferențe mari între diametrele roților dințate care constituie un angrenaj, ceea ce duce la dimensiuni
disproporționate ale cutiei de viteze în ansamblul mașinii-unelte.
Deci, pentru o grupă cinematică oarecare,rezultă că raportul de transmitere i max ≤ 2, iar imin ≥
¼. Ca urmare, condiția constructivă se poate scrie sub forma:
𝑖 2
≤ ≤8
𝑖 1
4
Dacă o grupă cinematică realizează "p" rap. de transmitere, ale căror valori constituie
o progresie geometrică de raţie x, se poate scrie:
i1= imin
i2 = imin
i3 = i2x= imin2x
................
ip = imax = imin(p-1)x, deci se obţine: imax/imin = (p-1)x 8
Pentru o ecuaţie structurală dată, această condiţie (inegalitate) se verifică numai în ultima
𝒍𝒐𝒈 𝟖
grupă auxiliară, pentru care x = xmax: (p-1)xmax 8→(p-1)xmax y= ; dacă aceasta condiţie se
𝒍𝒐𝒈𝝋
verifică în ultima grupă auxiliară, evident că va fi respectată şi în celelalte grupe cinematice ale cutiei
de viteze.
Exemplu: S-a marcat cu portocaliu ultima grupă auxiliară, pentru care se verifică respectarea
condiției constructive la fiecare ecuație structurală.
pg. 14
Proiect Mașini-unelte 2
Se completează un tabel după modelul celui de mai sus, în care se trec toate ecuațiile
structurale în coloana 2. Apoi, pentru valoarea rației determinată în Etapa 1, se calculează valoarea
𝒍𝒐𝒈 𝟖
raportului y= , corespunzător termenului din dreapta al inegalității
𝒍𝒐𝒈𝝋
(p-1)xmax y. (valoarea raportului y este fracționară pentru toate valorile , dar se poate
considera în inegalitate doar valoarea întreagă, dat fiind faptul că produsul (p-1)x max este număr
întreg).
În continuare, pentru fiecare dintre cele N ecuații structurale, se identifică ultima grupă
auxiliară (cea pentru care x = xmax, indiferent de poziția acesteia) si se analizează respectarea
condiției constructive – rezultatul, DA sau NU, se trece în ultima coloană din tabel.
După completarea tabelului, se evidențiază numai acele variante (diagrame structurale) pentru
care se respectă condiția constructivă (DA în tabel). Celelalte variante se elimină.
Pasul 2. Aplicarea unor criterii pentru alegerea diagramei structurale optime, dintre
variantele care respectă condiția constructivă.
Criteriile pe care trebuie să le respecte diagrama (varianta) structurală optimă:
Prima grupă din fluxul cinematic să aibă, pe cât posibil, maxim 2 rap. de transm.
(în această grupă trebuie montate și cuplajele şi inversoarele și se evită în acest fel încărcarea prea
mare a arborelui de intrare în cutia de viteze);
În ultima grupă cinematică, care conţine arborele principal, să nu existe, pe cat
posibil, decât maxim 2 rapoarte, pentru a nu suprasolicita arborele principal, a cărui comportare
influenţează direct precizia de prelucrare;
Diagrama structurală să aibă aspect de evantai, cu turaţiile arborilor intermediari grupate
faţă de axa de simetrie (se obţin astfel turaţii înalte pe aceşti arbori – în diagrama de turaţii – care
asigură momente de torsiune şi încovoiere mici).
Pentru variantele rămase după eliminarea celor care nu respectă condiția constructivă se analizează
modul de respectare a celor 3 criterii de mai sus.
pg. 15
Proiect Mașini-unelte 2
Observații:
1. Pentru z = 12 turații, cutia de viteze cuprinde 2 grupe cinematice cu câte 2 rapoarte de
transmitere (12 = 2 2 3), ceea ce înseamnă că diagrama optimă poate îndeplini toate cele 3 criterii.
Practic, diagrama optimă se va alege dintre variantele la care ordinea grupelor este 2 3 2 (2 rapoarte
în prima și în ultima grupă cinematică și aspect de evantai al diagramei).
2. Pentru z = 18 turații, cutia de viteze cuprinde o singură grupă cinematică cu 2 rapoarte
de transmitere (18 = 2 3 3), ceea ce înseamnă că diagrama optimă va trebui aleasă dintre variantele
cu aspect de evantai la care grupa cu 2 rapoarte este fie prima, fie ultima în fluxul cinematic.
3. Pentru z = 27 turații, cutia de viteze cuprinde numai grupe cu 3 rapoarte de transmitere (27 =
3 3 3), astfel că singurul criteriu aplicabil este aspectul de evantai al diagramei.
y= = =9
.
Varianta (p-1)xmax≤y
Ecuatia structurala
structurala (y=9)
1. 2(1)2(2)3(4) (3-1)*4 =8 ≤ 9 DA
2. 2(1)2(6)3(2) (2-1)*6= 6 ≤ 9 DA
3. 2(2)2(1)3(4) (3-1)*4 =8 ≤9 DA
4. 2(6)2(1)3(2) (2-1)*6= 6 ≤9 DA
5. 2(6)2(3)3(1) (2-1)*6= 6 ≤9 DA
6. 2(3)2(6)3(1) (2-1)*6= 6 ≤9 DA
7. 2(1)3(2)2(6) (2-1)*6= 6 ≤9 DA
8. 2(1)3(4)2(2) (2-1)*9 = 9 ≤9 DA
9. 2(6)3(1)2(3) (2-1)*6= 6 ≤9 DA
10. 2(2)3(4)2(1) (3-1)*4= 8 ≤9 DA
11. 2(3)3(1)2(6) (2-1)*6= 6 ≤9 DA
12. 2(6)3(2)2(1) (2-1)*6 = 6 ≤9 DA
13. 3(1)2(3)2(6) (2-1)*6= 6 ≤9 DA
14. 3(1)2(6)2(3) (2-1)*6= 6 ≤9 DA
15. 3(4)2(1)2(2) (3-1)*4= 8 ≤9 DA
16. 3(2)2(1)2(6) (2-1)*6 = 6 ≤9 DA
17. 3(4)2(2)2(1) (3-1)*4 = 8 ≤9 DA
18. 3(2)2(6)2(1) (2-1)*6= 6 ≤9 DA
pg. 16
Proiect Mașini-unelte 2
pg. 17
Proiect Mașini-unelte 2
ETAPA 6
Trasarea diagramei de turaţii
Date iniţiale: (1) n1, n2, ...., nz (determinate în Etapa 1 - valorile ISO)
(2) valoarea raţiei (determinată în Etapa 1)
(3) turaţia no a motorului de acționare (din datele de proiect)
(4) ecuația structurală optimă (stabilită în etapa 4)
Recomandări: diagrama se trasează pornind de la ultima grupă din fluxul cinematic, cea care
include arborele principal IV, iar turaţiile arborilor intermediari se încearcă să fie duse cât mai spre
dreapta, în domeniul turaţiilor înalte.
Se transpun sub formă de puteri ale raţiei limitele permise unui raport de transm. ij;
Exemplu: pentru = 1.41 = √2, ridicînd această expresie la o putere egală cu ordinul
radicalului, adică 2, se va obține 2 = 2, deci condiția constructivă ≤ 𝑖 ≤ 2 devine 𝜑 ≤𝑖 ≤𝜑 ,
ceea ce înseamnă ca rapoartele de transmitere din orice grupă cinematică a cutiei de viteze trebuie să
se încadreze ca valoare între -4 și 2.
Se scriu, pornind de la ultima grupă cinematică, variantele posibile de rapoarte de transm. din
grupe, cu respectarea conditiei constructive stabilite la pct. 1 și a termenului
corespunzător din ecuația structurală optimă.
Se reprezintă variantele de rapoarte în diagrama de turaţii, succesiv, pentru fiecare grupă,
pornind de la grupa arborelui principal, deci de la turațiile cunoscute n1, n2, ..., nz; dacă intro grupă
cinematică pot exista mai multe variante de rapoarte de transm., se va alege varianta care determină
turațiile maxime la arborele conducător din grupa respectivă.
Turația no a motorului se aproximează cu valoarea cea mai apropiată dintre turațiile n 1, n2,...,
nz realizate la arborele principal și se reprezintă corespunzător acestei turații, pe arborele I (de
exemplu, dacă ultima turație la arborele principal este n12 = 1500 rot/min și no = 1440 rot/min, no se
reprezintă la arborele I pe verticala corespunzătoare lui n18).
În diagrama de turații se înscriu la arborele IV valorile celor z trepte de turații determinate în
Etapa 1 (turațiile ISO, din ultima coloană a tabelului), astfel încât să se poată fixa corespunzător
turația no la arborele I.
pg. 18
Proiect Mașini-unelte 2
Date initiale:
1. Sirul de turatii: n1=95, n2=118, n3=150, n4=190, n5=236, n6=300, n7=375, n8=475, n9=600,
n10=750, n11=950, n12=1180
2. Valoarea raţiei 𝜑 = 1.25 = √2 => 𝜑 = 2 => 𝜑 ≤ 𝑖 ≤ 𝜑
3. Turaţia a motorului de acționare n0=1000
4. Ecuația structurală optimă: 2(1) 3(2) 2(6)
Grupa 3:
i1’’’ i2’’’
φ-6 φ-6 φ6 = φ0
φ-5 φ-5 φ6 = φ1
φ-4 φ-4 φ6 = φ2
φ-3 φ-3 φ6 = φ3
Grupa 2:
i1’’ i2’’ i3’’
φ-6 φ-6 φ2 = φ-4 φ-4 φ2 = φ-2
φ-5 φ-5 φ2 = φ-3 φ-3 φ2 = φ-1
φ-4 φ-4 φ2 = φ-2 φ-2 φ2 = φ0
φ-3 φ-3 φ2 = φ-1 φ-1 φ2 = φ1
φ-2 φ-2 φ2 = φ0 φ0 φ2 = φ2
φ-1 φ-1 φ2 = φ1 φ1 φ2 = φ3
Grupa 1:
i1 ’ i 2’
φ-6 φ-6 φ = φ-5
φ-5 φ-5 φ = φ-4
φ-4 φ-4 φ = φ-3
φ-3 φ-3 φ = φ-2
φ-2 φ-2 φ = φ-1
φ-1 φ-1 φ = φ0
φ0 φ0 φ = φ1
φ1 φ1 φ = φ2
2 2 = 3
pg. 19
Proiect Mașini-unelte 2
n0=1000
95 118 150 190 236 300 375 475 600 750 950 1180
pg. 20
Proiect Mașini-unelte 2
ETAPA 7
pg. 21
Proiect Mașini-unelte 2
pg. 22
Proiect Mașini-unelte 2
1.00 (58/58) e:-0.00% 1.27 (65/51) e: 1.16%
pg. 23
Proiect Mașini-unelte 2
0.40 (26/65) e: 0.79% 0.63 (35/56) e:-0.79% 1.02 (46/45) e: 2.22%
pg. 24
Proiect Mașini-unelte 2
pg. 25
Proiect Mașini-unelte 2
0.25 (23/92) e: 0.00% 1.02 (58/57) e: 1.75%
26/26 29/23
34/54
25/63
44/44
20/80
50/50
95 118 150 190 236 300 375 475 600 750 950 1180
pg. 26
Proiect Mașini-unelte 2
ETAPA 8
Determinarea abaterilor turatiilor reale obținute la arborele principal și
trasarea graficului de erori
Pasul 1
𝑧 𝑧 𝑧
𝑛 =𝑛
𝑧 𝑧 𝑧
26 25 20
𝑛 = 1000 = 99.2
26 63 80
26 25 20
𝑛 = 1000 = 122.85
26 63 80
n3 real=155
n4 real =195.3
n5 real =250
n6 real =315
n7 real =396.82
n8 real =491.4
n9 real =620
n0=950rot/min
95 118 150 190 236 300 375 475 600 750 950 1180
pg. 27
Proiect Mașini-unelte 2
Pasul 2
𝑛 −𝑛
∆𝑛 = × 100%
𝑛
∆𝑛 ∈ [−2% ; +3%]
99.2 − 95
∆𝑛 = 100% = 4.42%
95
122.85 − 118
∆𝑛 = 100% = 4.11%
118
n3=3.33%
n4=2.78%
n5=5.93%
n6=5%
n7=5.81%
n8=3.45%
n9=3.33%
n10=4.16%
n11=5.26%
n12=6.77%
Intrucat doar o singura valoare se incadreaza in intervalul dat, valoarea turatiei n0 se va modifica la
950 rot/min.
Astfel rezulta:
pg. 28
Proiect Mașini-unelte 2
njreal (1000 rot/min) nj (1000 rot/min) njreal (950 rot/min) nj (950 rot/min)
n1 real=99.2 n1=4.42% n1 real=94.24 n1=-0.8%
n%
-2%
n12
n5
n1 n6 n7 n11
n2 n3 n8 n9 n10
n4
+3%
pg. 29