UTM

Catedra de fizică

Lucrare de laborator nr.15

Tema: Studiul mişcării oscilatorii a pendulului de

torsiune.

A efectuat:
studentul gr. EE-041
A verificat:
lector superior

Cisinau 2003
Studiul mişcării oscilatorii a pendulului de torsiune.

Scopul lucrării:
Studiul oscilatiilor propriu ale pendulului de torsiune.

Aparate şi accesorii:
Ramă, electromagnet, traductor fotoelectric, scară pentru masurarea unghiurilor,
cronometru digital universal.

Schema instalaţiei:

1 – rama fixata
3
2 2 – sirma elastica de otel
1 3 – electromagnetul
4
4 – contorul fotoelectric
5 5 – scara goniometrica
2 6 – cronometru digital universal
6 7 – suportul.
7

Formule de lucru:
T – perioada oscilatiei.
t
T0 – perioada de oscolatie a ramei proprii.
T0  T1 – perioada de oscilatie a ramei cu
n
T2
momentul de inerţie mărit.
I0  I 2 0 2 I – momentul de inerţie a corpului instalat
T1  T0
pe ramă.
4 2 I
k 2 I0 – momentul de inerţie a ramei cu corpul
T1  T02
instalat.
1
I  mR 2
m – masa corpului.
2
1 A(t )
R – raza cilindrului.
  ln k – constanta elastică torsională a sîrmei de
n A(t  T )
 n
oţel.
Q ;  β – decrementul logaritmic al amortizării.
 T
n – numărul de oscilaţii.
t – timpul în care s-au efectuat oscilaţiile.
Q – factorul de calitate a sistemului.
λ – frecvenţa oscilaţiilor.
A(t)-amplitudinea la un moment t
Tabela măsurărilor şi determinărilor:
A(t+T)-amplitudinea peste o perioadă T

2
№ T0m T1m φ0 Φ1 I0 ε%I0 ΔI0 Q Β0 ε%β0 β1 ε%β1 k ε%k
1
2 2.4 2.6 44 46 41.6 0.55 30.14 0,76 0.023 0.002 0.03 0.002 24.11 0.553
3

t01 = 24,375s ; t11 = 25,149s ; π = 3.14

R = 0.02m ; ΔR = 0.05m;
φi = 70 o ; Δφ=0.5o ;
m = 1.07 kg ; Δ π = 0.005

t02 = 23,125s ; t12 = 26,0s ;

t03 = 23,759s ; t13 = 26,753s ;
n0 = 10 osc. ; n1 = 10 osc.;

Exemplu de calcul:

Calculul erorilor  :
1
ln I  ln  ln m  ln R 2 dI dm 2dR
2 I 0   
I m R
dI dm 2dR
o  0.05 2  0.05
I m R I 0    0.55
1.07 0.2
ln I 0  ln I  ln T02  ln T12  ln T02
ln k  ln 4  ln  2  ln I  ln T02  ln T12
ln I 0  ln I  0  0  0
dk 2d dI
dI 0 dI  k  0   00
 k  I
I0 I 0.01 0.05 2  0.05
k     0.553
3.14 1.07 0.2

3
 1   
ln   ln  ln  ln i   0  ln  ln i   ln  ln 1 
n  1 
d i d
d i  d i d
     
 ln i ln  i ln i  ln 
0.5 0.5
1    0.002  0.004  0.006
60 ln 60 30 n 30

Rezultat final:

Concluzie: Efectuând această lucrare de laborator am aflat ca

momentul de inerţie a unui corp depinde de masa sa şi de raza
acestuia (în cazul nostru a cilindrului). Momentul de inertie se
măreşte adată cu creşterea acestor dimensiuni. Cu cât corpul este mai
greu şi are o rază mai mare, cu atât mai mare este momentul de
inerţie a acestuia şi variaţia unghiului său la un moment dat faţă de
unghiul iniţial când încep aceste oscilaţii este din ce în ce mai mică.
Din cauza constantelor elastice, oscilaţiile sunt amortizate şi ele se
păstrează mai mult timp (oscilaeză mai mult) datorită lor.