Sunteți pe pagina 1din 5

ROMÂNIA

MINISTERULUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

UNIVERSITATEA ,,DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI

FACULTATEA TRANSFRONTALIERĂ DE ȘTIINȚE UMANISTICE, ECONOMICE ȘI


INGINEREȘTI

REFERAT LA DISCIPLINA
KINESIOLOGIE
TEMA: Structura, organizarea și funcționarea sistemului articular

Elaborat de: Cataraga Andrei


Coordonator: Dorgan Viorel

CHIȘINĂU-2020
Articulatiile sunt zone de jonctiune formate din totalitatea elementelor care participa la
unirea a doua sau mai multe oase adiacente sau la distanta. Prin intermediul lor se permite
miscarea fara frecarea suprafetelor osoase, distributia fortelor si amortizarea presiunilor aplicate
la acest nivel. De studiul articulatiilor se ocupa artrologia sau syndesmologia.

Clasufucarea articualtiilor:

- diartroze (articulatii sinoviale)


- sinartroze: sinostoza, sincondroza, sindesmoza.
- gomfoze: localizate la nivelul dintilor- alveolele dentare.

Sinartrozele

Sunt articulatii imobile ale caror suprafete osoase sunt aprope in contact iar intre elementele
scheletice exista un tesut conjunctiv fibros sau cartilaginos:
1. Articulatii fibroase – intre suprafetele articulare exista tesut conjunctiv bogat in fibre de
colagen si tesut fibro-elastic (suturi, gomfoze, sindesmoze)
2. Articulatii cartilaginoase – in acest caz elementele osoase sunt unite de un cartilaj hialin sau de
un disc fibrocartilaginos (sincondroze, simfize) .

Sinostoza: oasele sunt unite prin tesut osos. Din cauza acestui aspect, articulatiile de acest tip
sunt imobile. Acest tip de articulatie este intalnita la adult la oasele craniului.
Sincondroza:oasele sunt unite prin cartilaj hialin. Astfel de exemple sunt cartilajele epifizare
ale oaselor in crestere si intre prima pereche de coaste si stern.
Sindesmoza: oasele sunt unite prin ligament interosos format din tesut conjunctiv dens. Un astfel
de exemplu este simfiza pubiana.
Diaertrozele

Sunt articulatii cu mobilitate crescuta. Acestea unesc oasele lungi (articulatia genunchiului, a


cotului) .
Structura capsulei diartozelor este diferita in functie de articulatie, dar in majoritatea cazurilor,
acesteia i se descrie un strat extern fibros si un strat intern sinovial.
O particularitate a diartrozelor este ca legatura dintre capetele osoase se realizeaza prin
intermediul unor ligamente si a unei capsule de tesut conjunctiv. Aceasta capsula cuprinde
cavitatea articulara care la randul ei contine lichid sinovial. Acesta are rolul de a facilita glisarea
suprafetelor articulare acoperite de cartilaj hialin dar si de a hrani cartilajul articular.
Cartilajul articular contine fibre de colagen care sunt asezate in forma de arcada ogivala, aceasta
dispozitie avand rolul de a distribui uniform fortele generate prin aplicarea unei presiuni, asupra
masei tisulare. Un element important care contribuie la elasticitatea cartilajului este respingerea
electrostatica reciproca a gruparilor SH (sulfat) si COOH (carboxil), ambele electronegative, din
cadrul moleculei de glicozaminoglicani.
Socurile mecanice intermitente la care sunt supuse permanent articulatiile sunt atenuate de
cartilajul articular elastic. La nivel molecular, responsabili sunt proteoglicanii care retin cantitati
mari de apa, functionand astfel ca un amortizor biomecanic. In momentul aplicarii unei presiuni,
apa din matrice este deplasata in lichidul sinovial.

Clasificarea diartrozelor:
1. Diartrozele sunt clasificate din punct de vedere morfologic in:
- diartroze simple (acestea au o pereche de suprafete articulare)
- diartroze compuse (au mai mult de o pereche de suprafete articulare)
- diartroze complexe (sunt prevazute cu meniscuri / discuri articulare) .
2. Clasificarea diartrozelor in functie de tipul suprafetelor articulare:
- plane (artrodii) - situate intre doua oase care au suprafete articulare plane
- sferoidale
- de tip balama
- elipsoide (condilare)
- bicondiliene
- selare
- trohoide (de tip pivot) .
3. Diartrozele sunt clasificate dupa numarul de axe pe care le produce miscarea in:
- diartroze uniaxiale
- diartroze biaxiale
- diartroze triaxiale
- diartroze poliaxiale

Structura diartrozelor:
1. Suprafete articulare
2. Cartilaj articular
3. Structuri intra-articulare (discuri articulare, meniscuri articulare, labrumuri, ligamente)
4. Capsula articulara: este alcatuita dintr-o membrana fibroasa si una sinoviala.
Toate articulatiile sinoviale sunt articulatii mobile, care permit, in functie de morfologia lor,
urmatoarele miscari:
- alunecare: miscarea prin care o suprafata osoasa plata se deplaseaza fata de o alta suprafata
osoasa, din fata in spate, dintr-o parte in alta fara ca unghiul dintre aceste doua oase sa se
modifice semnificativ.
- miscari unghiulare (flexie, extensie, abductie, adductie, circumductie) : aceste miscari maresc
unghiul dintre cele doua oase care formeaza articulatia.
- rotatia: miscarea unui os in jurul axei sale longitudinale
- miscari speciale (protractia, retractia, dorsiflexiunea, inversiunea, eversiunea) .

Exemple de articulatii sinoviale:


- articulatia atlanto-axoidiana
- articulatia intervertebrala
- articulatie temporo-mandibulara
- articulatia scapulo-humerala
- articulatia cotului
- articulatia radio-carpiana
- articulatia coxo-femurala
- articulatia genunchiului
- articulatia gleznei.

Bursele si tecile tendinoase

Sunt invelisuri protectoare localizate la punctele de frecare, in mod special la nivelul


articulatiilor. Rolul acestora este de a amortiza miscarile corpului care se articuleaza.

Exemple de burse:
- bursa seroasa a soldului (articulatia coxo femurala)
- bursa suprapatelara (articulatia genunchiului) .
Bursele sunt situate pe piele si pe oase, intre tendoane si oase, intre muschi si oase sau intre
ligamente si oase, bursele nefacand parte propriu-zis din articulatii. Ele seamana cu capsulele
articulare si sunt ca niste saculeti aplatizati cu peretii alcatuiti din tesut conjunctiv fibros si sunt
inveliti de o membrana sinoviala si contin o cantitate redusa de lichid sinovial. Rolul acestor
burse este de a reduce frecarea intre articulatii dar si intre structurile vecine, cand o parte a
corpului se afla in miscare.

Lichidul sinovial
Este continut si de burse si tecile tendinoase (un fel de burse cu aspect tubular care inconjoara
tendoanele supuse frecarii intense) si are rolul de a absorbi socurile, de a asigura oxigenul si
nutrientii necesari celulelor cartilajului dar si de a elimina dioxidul de carbon si deseurile
metabolice din cartilaj. Datorita faptului ca lichidul sinovial contine si fagocite, acesta are si
rolul de a elimina microorganismele si deseurile rezultate din uzura fiziologica sau patologica a
articulatiei.