Sunteți pe pagina 1din 8

ADMINISTRA T!

A NA/IONALÀ A PENITENCIARELOR
$coa/a Nationafà de I regàtire o Agenlilor de
Penitenciare Numele
Tàrgu Ocne

Prenumele tatàlui

Prenumele

CONCURS DE ADMITERE
Penitenciarul
Sesiunea septembrie 2019
Limba romànà

BAREM CORECTARE

GRILÀ DE RASPUNS

Notà:
1. Este obligatoriu sa se marcheze cu „X” un singur raspuns pentru
fiecare intrebare conform modelului.
2. Nemarcarea grilei conform prezentei note si a modelului alàturat la
fiecare intrebare atrage anularea lucràrii.

Nr. 25 a bcd Nr. a bcd


26 49
27 50
28 51
29 52
30 , 53
31

34
35
36
37
38
14 39 62
15 40 63
16 41 64
17 65
18 66
19
67
20
21 68
22
23
24
47
48 72
Ministerul Justitiei
Administratia Nationalà a Penitenciarelor
Scoala Nationalà de Pregütire a Agentilor de Penitenciare Tàrgu Ocna

CONCURS DE ADMITERE - SESIUNEA SEPTEMBRIE 2019


LIMBA ROMÀNÀ - Varianta 1 — BAREM DE CORECTARE

Notà:
- Timp de lucru 3 ore
- Fiecare raspuns corect se noteaza cu 0,125 puncte. Se acorda un punct din oficiu. Model de comp/efare
- Fiecare intrebare are un singur ràspuns corect.
- Este obligatoriu sa se marcheze cu „X” un singur raspuns pentru fiecare intrebare,
conform modelului
- Marcarea cu „X” a mai multor raspunsuri la o singura ïntrebare atrage anularea lucrarii.
- R aspunsurile greçite se marcheazó obligatoriu cu o linie orizontala, conform modelului.
u) h) c dJ

- Nemarcarea grilei conform prezentei note çi a modelului alaturat la fiecare intrebare atrage anularea lucrarii.
I. Marcheaz9 pe grila de ràspuns litera corespunzàtoare variantei corecte:
1. Precizeazà seria care contine doar cuvinte 2. In enuntul: Ràmàne sà mai vedem., primul
corect despàrtite in silabe: verb este:
a) Iin-gvis-ti-cà, tit-tu, bleu-ma-rin, cin-stit; a) predicativ, personal;
b) fin-gvis-ti-cà, ti-tlu, bleu-ma-rin, cin-stit; b) predicativ, impersonal;
c) Iing-vis-ti-cà, ti-tlu, bleu-ma-rin, cins-tit; c) copulativ, personal;
d) lin-gvis-ti-cà, ti-tlu, ble-u-ma-rin, cin-stit. d) copulativ, impersonal.
3. Càte cuvinte compuse existà in seria: 4. In enuntul: Frumosul lac sclipea blànd in
cardiolog, pursànge, preaderare, (a) recrea, razele stràlucinde ale acestui soare de toamnà
deplin: tàrzie., sunt formate prin conversiune:
a) doua cuvinte; a) doua cuvinte;
b) trei cuvinte; b) trei cuvinte;
c) patru cuvinte; c) patru cuvinte;
d) cinci cuvinte. d) cinci cuvinte.
5. Precizeazà numàrul substantivelor in cazul 6. Selecteazà seria in care toate adjectivele
dativ din enuntul: Dàm cursantilor programul sunt la superlativ absolut:
profesorilor scolii, conform statutului.. a) ingrozitor, tare iute, cel mai bun;
a) unul; b) nespus de emotionant, repede — repede,
b) douà; slàvit de lenes;
c) trei; c) cel mai harnic, extrem de rapid, exceptional;
d) patru. d) maxim, mel mai reusit, foarte amabil.
7. Identificà seria de cuvinte care pot dezvolta 8. Precizeazà seria care contine doar cuvinte
relatii de omonimie: corect despàrtite in silabe
a) afin, soare, varà; a) punc-taj, arc-tic, puat-nic, as-tro-no-mi-e;
b) acasà, care, tip; b) pun-ctaj, ar-ctic, pus-tnic, as-tro-no-mi-e;
c) ban, port, sare; c) punc-taj, ar-ctic, pust-nic, as-tro-no-mi-e;
d) mare, cer, telefon. d pun-ctaj, arc-tic, pust-nic, astro-no-mi-e.
9. Identificà structura care contine un pleonasm: 10. Exista numai regionalisme in seria.
a) averse distrugàtoare; a) curechi, muicà, pàpusoi;
b) averse de ploaie; b) frunzis, pàmàntesc, abur;
c) averse repetate; c) plug, mustgrie, etern;
d) averse infricosàtoare. d) pita, similar, germinat.
11. Precizeazà numàrul de cuvinte corect 12. Identificà numàrul de neologisme din
despàrt,ite in silabe din seria: au-gust, a-u-rar, enuntul: Pregàteste-ti un curriculum vitae a-
scet, e-xcur-si-e: impecabil, detaliat, scris la computer..
a) un cuvànt; a) unul;
b) douà cuvinte; b) douà;
c) treí cuvinte; c) trei;
d) patru cuvinte. d) patru.
1
13. lndicà numàrul adverbelor din enuntul: in 14. Precizeazà numarul locutiunilor de orice tip
aceastà dimineatà am gàsit usor o masinà care din enuntul: Ínvàtase pe de rost, cu luare
m-a dus rapid acolo unde v’oiam.. aminte, textul de care-i fàcuse rost profesoara..
a) douà; a) doua;
b) trei; b) trei;
c) patru; c) patru,
d) cinci d) cinci.
15. lndicà, in ordine, functiile sintactice ale 16. Pronumele din enuntul: Unii acceptà
cuvintelor subliniate din enuntul: L/n roman de minciunile lui, pe care i“nsuçi nu le crede., sunt,
aventuri place publicului fiindcà este captivant. :
in ordine:
a) atribut substantiVàl, atribut substantival, a) personal, personal, de intàrire, personal,
atribut adjectival; relativ;
b) atribut substantival, complement indirect, b) nehotàràt, personal, nehotàràt, relativ,
nume predicativ; personal;
c) complement indirect, complement indirect, c) nehotàrat, personal, relativ, de intarire,
nume predicatiV; personal;
d) atribut substantival, complement indirect, d) personal, posesiv, de ïntàrire, relativ,
atribut adjectival personal.
17. Selecteazà enuntul in care cuvàntul ”cel” sà18. Selecteazà seria care contine doar cuvinte
aibà valoare morfologicà de articol: derivate cu prefix:
a) L-am preferat pe colegul cel nou; a) inegal, neclar, prelua;
b) in cel de acolo pui poze mici; b) incapabil, indubitabil, inteligent;
c) Pe cel deal indepàrtat urcà turmele din sat; c) reluat, recalculat, repetat;
d) Cuvàntul cel are diverse valori. d nemuritor, nervos, nevrednic.
19. Ïn enuntul: Colegul tàu ar fi impresionat 20. Identifica enuntul in care verbul are
asistenta, daca vorbea., verbul a fi este: valoare
a) auxiliar al modului conditional — optativ; copulativà:
b) auxiliar al diatezei pasive; a) Armata iese pe portile cetàtii;
c) copulatlV; b) Elevul a ajuns in curtea scolii;
d) predicativ. c) Asa, el va ràmàne repetent;
d) Tortul se face cu vanilie.
21. Identificà seria de cuvinte formate 22. Selecteazà seria care contine doar
prin cuvinte
derivare parasinteticà: derivate cu sufix:
a) indignare, laborator, parvenire; a) bustean, bàimàrean, muntean;
b) nestiinta, nerecunoscàtor, recalculare; b) culturà, màsurà, muràturà;
c) inselàtor, neamuri, parvenit; c) biruitor, auriu, tocator;
d) exhumare, presedinte, newyorkez. d) barmanita, pivnità, undita.
23. Identificà seria ïn care substantivele au 24. Precizeazà seria care contine numai cuvinte
forme corecte de plural: corect accentuate:
a) seminarii, chibrite, complete, monezi; a) avàrie, fenomén, comoditàte, déspotic;
b) seminare, chibrituri, complete, monede; b) avàrie, fenómen, comoditate, despótic;
c) seminarii, chibrite, completuri, monezi; c) avàrie, fenomén, comoditàte, despótic;
d) seminare, chibrituri, completuri, monede. d) avaríe, fenómen, cómoditate, déspotic.
25. Ïn enuntul: Exemplul tàu coroboreazà 26. Selecteazà termenul care nu face parte din
argumentul., sensul cuvàntului subliniat este: familia lexicalà a cuvàntului alb.
a) pune impreund; a) albanez;
b) tine cont; b) albire;
c) asociazà ; c) ïnàlbitor;
d) intàreste. d) albisor.
27. Identificà antonimul contextual al 28. In enuntul Acest roman, tradus in romànà,
cuvàntului ar fi citit cu placere de càtre elevi., verbul a fi
subliniat din enuntul: Lucrarea are o structurà este:
omogenà. : a) auxiliar al modului conditional — optativ;
a) unitari, b) auxiliar al diatezei pasive;
b) compozita; c) predicativ;
c) distincta; d) copulativ.
d) concentrica.
29. Precizeazà, ïn ordine, cazul adjectivelor din 30. Precizeazà, ïn ordine, cazul pronumelor din
enuntul: lubità mamà,blandei rugàminti nu-i pot enuntul: Povesfind, am inteles si eu semnificatia
rezista.. càtorva..
a) nominativ, dativ; a) nominativ, dativ;
b) vocativ, dativ; b) acuzativ, genitiv;
c) nominativ, genitiv; c) nominativ, genitiv;
d) vocativ, genitiv. d) acuzativ, dativ.
31. Sensul expresiei cu nasui pe sus este: 32. Neologismele corect scrise sunt in seria
a) aerian; a) curtoazie, invectivà, pulover, troleibuz;
b) nobil; b) curtoazie, invectivà, plover, trolebuz;
c) ciudat; c) curtozie, invectiv2, pulover, trolebuz;
d) ingamfat. d) curtuazie, invectivà, plovàr, troleibuz.
33. Selecteazà perechea care nu contine 34, Identificà enuntul care contine un cuvànt
paronime: utilizat cu sens incorect:
a) alienat — aliniat; a) El are pàrul grizonant;
b) sendvis — sandvici; b) Prietenul i-a oferit un alibi grozav;
c) a evolua —a evalua; c) Participà la investitura ministrului;
d) glacial — glacial. d) A servit musafirilor o delicatesà.
35. In enuntul: Eu lucrez cu materiale fúabile., 36. Indicà enuntul ïn care neologismul a
cuvàntul friabile are sensul: servi
a) care se aprind usor; este utilizat corect:
b) care se sparg usor; a) Noi servim masa in oras;
c) care se sfàràmà usor; b) Dimineata servesc un mic dejun consistent;
d) care se topesc usor. c) Ïn acest local, chelnerii servesc
ireprotabil;
d) Seara, servesc doar un ceai si mà culc.
37. lndicà numarul adjectivelor pronominale din 38. Precizeazà numàrul articolelor de orice fel
enuntul: Talentul meu si inteligenta lui vor din enuntul : in marea ei carte gàsim faptele cele
aduna toate laudele posibile. : màrete aJe domnitorilor.:
a) unul; a) douà;
b) douà; b) trei;
c) trei; c) patru;
d) patru. d) cinci
39. Identificà seria care contine numai cuvinte 40. Identificà seria in care toate formele verbale
corect accentuate: sunt corecte
a) hótdog, únic, taxi, tàinuitór; a) s9 stii, i-ar plàcea, creeazà, amàni;
b) hotdóg, únic, tàxi, tàinuitór; b) ar fii, va cade, stiind, coase;
c) hotdòg, unic, tàxi, tàinuitór; c) cura!ind, taceti, a agreat, miroase;
d) hotdóg, únic, tàxi, tàínuitor. d) cheltuie, fàceti, scadem, toarce.
41. Selecteazà formele corecte de genitiv si 42. Selecteazà enuntul care contine un predicat
dativ: nominal:
a) ïnghetatei, inghetatelor; a) Hotelurile sunt construite aproape de mare;
b) inghetàtii, inghe!ateIor; b) Sà fi fost ajutat mai repede!;
c) ïnghetatei, inghetàtilor; c) Azi a fost ïn oras la cumparàturi;
d) inghetàtii, inghetàtilor. d) Ea era frumoasa foc.
43. Existà numai arhaisme in seria: 44. Sunt corect scrise neologismele din seria:
a) snop, prestigiu, càldurà; a) erbivor, fumoar, delincvent, funeralii;
b) jitnicer, bejanie, pre; b) ierbivor, fumuoar, delincvent, funeralii;
c) dar, dificil, specios; c) erbivor, fumoar, delicvent, funerarii;
dia os impacientat, abis. d) ierbivor, fumoar, delicvent, funeralii.
45. Identificà sensul corect al neologismului 46. Identificà enuntul care contine cel putin un
edificare.’ cuvànt format prin conversiune:
a) stràmutare; a) Bea o cafea dis-de-dimineatà;
b) lamurire; b) Lucreazà intr-o firmg bung;
c) càutare; c) Càtiva dintre ei au reusit;
d) editare d) Si-a spus oful in toate çedintele.

3
47. Precizeazà, in ordine, cazul substantivelor 48. Identificà sinonimul contextual al cuvàntului
subliníate din enuntul: A venit la noi inaintea subliniat din enuntul: El a dat un ràspuns
Mariei, conform inteIeqerii. obraznic. :
a) genitiv, genitiv; a) impermeabil ;
b) dativ, dativ; b) iritat;
c) genitiv, dativ; c) impertinent;
d datív, genitiv. d) intempestiv.
49. Selecteazà enuntul care contine un predicat 50. Selecteazà propozitia simplà
nominal: a) Mi-e sete;
a) Merele sunt culese de copii; b) Vino astàzi;
b) Merele sunt rosii de càldurà; c) Afara plouà;
c) Frunzele sunt ïngglbenite de toamna; d) Copile, mai citeste!.
d) Frunzele sunt bàtute de brumà.
51. Identificà antonimele cuvintelor: apatic, 52. Substantivele din enuntul: Nene lancu, vino
destins. ct/ co/! sunt, ïn ordine, ïn cazul:
a) ïnflécàrat, incordat; a) vocativ, nominativ;
b) entuziasmat, distant; b) vocativ, VOCàtIV;
c) energic, caracteristic; c) nominativ, vocativ;
d) alambicat, neincordat. d) nominativ, nominativ.
53. Precizeazà numàrul propozitiilor secundare 54. Precizeazà numarul propozitiilor principale
din fraza: Dacà procedezi ara i“nseamnà cà din fraza: Elevul trebuie sà invete bine si sà
vrei sà te documentezi.’ lucreze consecvent..
a) una; a) niciuna;
b) douà ; b) una;
c) trei; c) douà;
patru. d) trei.
55. Cuvàntul a menaja are sensul corect in 56. Identificà seria sinonimicà din variantele de
enuntuI: mai jos:
a) O menajeazè adeseori pe sora sa; a) a muri, a sucomba, a deceda;
b) A menajat bine camera fetei; b) gresealà, eroare, inconvenientà;
c) Voi menaja gunoiul; c) sfànt, sacru, simptomatic;
d) El a menajat corect situatia. d/ vinovat, culpabil, condamnat.
57. In enuntul: I-a produs o mare bucurie 58. Precizeazà numàrul de cuvinte corect
binemeritata apreciere despre accentuate din seria: tügadà, polítete, màiculítà,
lungmetrajul realizat asta- deúnàzi:
prímàvarà., existà: a) un cuvànt;
a) un cuvànt compus; b) douà cuvinte;
b) douó cuvinte compuse; c) trei cuvinte;
c) trei cuvinte compuse; d) patru cuvinte.
d) patru cuvinte compuse.
59. Identificà enuntul in care termenul inimà are 60. Precizeaza seria ïn care toate cuvintele sunt
sens de bazà formate prin conversiune:
a) in inima pddurii se aflà un lac; a) binele, eul, intràndul;
b) Inima este un organ vital; b) astà-iarnà, aghesmuit, incipit;
c) El este inima clasei; c) bàcàuan, nimicul, vehiculare;
d) I-a ars inima cu aceste cuvinte. d) aproapele, portaltoi, semestrial
61. Precizeazà càte numerale cu valoare 62. Selecteazà enuntul care contine o propozitie
adjectivalà existà in enuntul: Dacà vin cei subiectivà
patru, facem douà grupe implicate in trei probe a) Din ce ai spus, am inteles cà nu s-a
teoretice si o probà practicà. . intàmplat nimic;
a) douà; b) Din ce ai spus, stiu cà nu s-a intàmplat nimic;
b) trei; c) Din ce ai spus, se intelege ca nu s-a
c) patru, intémplat nimic;
d) cinci. d) Din ce ai spus, am dedus cà nu s-a
intamplat nimic.

4
63. Selecteazà enuntul care contine o propozitie 64. Selecteazà enuntul care contine o propozitie
completivà directà: subordonatà atributivà:
a) Ajunge sà facà presupuneri grave; a) Presupunerea cà intàrzie afecteazà
b) Ïti convine sà stai acasà; echipa;
c) Se crede cà nu are discernàmànt; b) Intervenea ca sà aplaneze conflictul;
d) Ïntelege foarte bine ce-i spui. c) Plàngea cu lacrimi amare, de-i impresiona
pe toti;
d) Cà nu veniti, stia de douà zile.
65. Precizeazà, in ordine, functiile sintactice ale 66. Precizeazà, in ordine, felul atributelor din
cuvintelor subliniate din enuntul: Pianul mi I-a enuntul: Zboru-i deasupra orasuIui bacàu va
cumpàrat mama din economiile sale.: fi anuntat in ziarul de màine..
a) subiect, complement direct, atribut a) atribut substantival, atribut substantiVEll,
pronominal; atribut verbal, atribut adverbial;
b) complement direct, subiect, atribut b) atribut pronominal, atribut substantival,
pronominal; atribut apozitional, atribut adverbial;
c) complement direct, subiect, atribut c) atribut substantival, atribut apozitional, atribut
adjectival ; adverbial, atribut verbal;
d) subiect, subiect, atribut adjectival d) atribut substantival, atribut pronominal,
atribut substantival, atribut adverbial
67. Selecteazà enuntul care contine un predicat 68. Identificà neologismul corect explicat:
verbal: a) fortuit - care este fortat;
a) Bolnavul este ingrijit bine; b) fastidios= care are fast;
b) Casa lui este curatà mereu; c) mizantrop= persoanà nesociabilà, ursuz;
c) Ïn clasà devine agitat; d) (a) ausculta - a trage cu urechea
d) Azi pare mai sànàtos decàt ieri. la conversatiile altora.
69. Identificà sinonimele cuvintelor nàdejde si 70. Identificà perechea de antonime din
ursuz. variantele de mai jos
a) sprijin, mormàitor; a) a releva — a revela;
b) speranté, mizantrop; b) maestru — discipol;
c) tutore, animalic; c) a inocula —a reocupa;
d) optiune, tímid. d) afabil — amabil
71. Identificà seria care contine numai cuvinte 72. Fac parte din aceeasi familie lexicalà toate
din vocabularul fundamental: cuvintele din seria:
a) càmp, cires, doi, a spàla; a) fiintà, fire, fin;
b) gheatà, galben, jitnicer, a implementa; b) poturi, purtare, reportate:
c) lant, scarà, infatuare, nebulozitate; c) scoalà, nescolit, scolàresc;
d) vistiernic, livresc, poloboc, vindicativ. d) stat, statuie, nestatutar.

Comisia pentru verificarea cunostin!elor la disciplina Limba romànà:

Presedinte: Subinspector de poIi!ie penitenciarà Ana-Maria SA


Membri: Subcomisar de politie penitenciarà Iulia S I
Profesor dr. Emilia BOGHIU
Profesor dr. Doina MARINOV
Profesor dr. Adriana CHIOARU