De la gotic la eclectic: dicționarul de arhitectură

al orașului Cluj-Napoca
 de veronica | vineri, 1 septembrie 2017

De la gotic la eclectic: dicționarul de arhitectură al orașului Cluj-

Napoca
Plimbându-mi pașii prin oraș, îmi place să arunc priviri fugare sau mai insistente împrejurimilor. În
funcție de scena care-mi captează atenția, pot zăbovi minute întregi în fața a ceva frumos.
Frumoși sunt cu siguranță toți locuitorii Clujului, însă nici clădirile acestui oraș nu sunt cu nimic
mai prejos. Ba dimpotrivă, ref

lectă armonia și bunăvoința în care trăim noi, oamenii de aici.

În nenumăratele drumuri pe care le fac pe străzile Clujului, în tumultul de gânduri care mă

încearcă ca pe orice alt muritor de rând, găsesc interesant contrastul între vechi și nou, între
ambiguitatea și dezechilibrul planului urbanistic al orașului, între cochetăria clădirilor de altădată
și noile contrucții. Peisajul arhitectural al Clujului îmi oferă mereu motive de încântare și, dintr-o
atracție greu de stăpânit, mă aflu într-o eternă căutare a unui balcon frumos, a unei clădiri
spectacoloase, nemaivăzute. Tot din această curiozitate am pornit la drum în acest scurt demers.
Îmi declar surprinderea și admirația încă de la început pentru bogăția arhitecturală a orașului
Cluj-Napoca. Nici nu mă gândeam că în orașul meu pot fi identificate atâtea stiluri arhitecturale!

#Stilul gotic, renascentist și neogotic

Celebra și inconfundabila reprezentantă a acestui stil arhitectural este Biserica Sfântul Mihail,
desigur. Atât exteriorul și interiorul poartă indiciile și reperele prețioase ale acestui stil: ogivele,
forma de tip hală, vitraliile ( deși nu sunt specifice pentru acest stil, acestea au fost generalizate
de arhitectura gotică), sistemul de boltire specific și construcția pe verticală a edificiului.
📸My nice Romania 

Cu toate acestea, edificul reprezentativ pentru stilul gotic este Biserica Reformată Centrală,
considerată cea mai mare clădire gotică cu o singură navă din Transilvania și din Sud-Estul
Europei. Renovată recent, clădirea acestui edificiu de cult impresionează prin simplitatatea,
sobrietatea și acuratețea stilului și ornamentelor care îți induc o stare de profund respect, evlavie.

📸Petric Victor 

Dacă la capitolul edificii ecleziastice în stil gotic situația este cât de cât evidentă, în cazul
arhitecturii laice situația este mai puțin cunoscută. Ei bine, dacă nu știați, vă spun pentru că și eu
am aflat că, celebra Casa Matia este unicul palat din Cluj reprezentativ pentru epoca de tranziție
de la gotic la stilul renascentist. Tot în stil renascentic este construită și Casa Wolphard-Kakas,
renumită pentru ceasul său solar.
📸Vlad Onaciu

În secolul XVIII, în Europa, are loc reafirmarea stilului gotic.

Neogoticul, așa cum a fost numită această renaștere, își găsește expresie artistică și în orașul
Cluj prin edificii ca Biserica Sfântul Petru și actualul turn cu ceas de pe fațada nordică a Bisericii
Sfântul Mihail.

📸Twentieswithadventures

#Stilul clasicist și neoclasicist

La o plimbare scurtă și grăbită, s-ar părea că toate clădirile istorice din Cluj au același stil și parcă
toate împrumută elemente decorative una de la cealaltă. Această observație este una pertinentă
pentru că majoritatea edifiicilor istorice sunt construite în stil eclectic. La o cercetare atentă însă,
ne vom da seama că există anumite diferențe.
📸Petric Victor

Deși stilul clasicist și neoclasicist este mai puțin reprezentativ pentru arhitectura Clujului, vom
identifica totuși clădiri pe care specialiștii le încadrează în acest stil arhitectural. Palatul Reduta,
situat pe strada Memorandumului 21, cel care adăpostește Muzeul Etnografic al Transilvaniei,
casa Petrechevich-Horvath, cea în care se află Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, situată
pe strada Constantin Daicoviciu, nr.2, Casa Hintz, cea care găzduiește unica și spectaculoasă
colecție a Muzeului de Istorie a Farmaciei, Hotelul Biasini, Palatul Wass (îmbină elemente
renascentiste, clasiciste și rococo) și Palatul Finanțelor situat în Piața Avram Iancu sunt
monumente istorice reprezentative pentru stilul clasicist și neoclasicist din Transilvania.

📸Petric Victor
#Stilul baroc, rococo și neobaroc

Unul din cele mai reprezentative stiluri arhitecturale ale orașului Cluj-Napoca este stilul baroc.
Efervescența acestui stil în orașul nostru se datorează influenței barocului austriac, considerat o
renaștere târzie a acestuia, care se impune în perioada cuprinsă între secolele XVIII-XIX.

📸x.u.r.21

Este foarte ușor să identificăm clădirile construite în acest stil pentru că toate poartă indiciile
prețioase pe fațadă: geometriile complicate, exagerarea formelor, a volumelor și a compozițiilor,
culorile îndrăznețe, teatralitatea și jocul optic.

📸x.u.r.21
Palatul Bánffy, cel care găzduiește Muzeul de Artă, Palatul Toldalagi-Korda situat pe strada
I.C.Brătianu, nr. 14, (construcția îmbină elementele baroce cu cele clasiciste), urcând spre strada
Mihail Kogălniceanu găsim clădirea Palatului Teleki – reprezentativă pentru barocul târziu
transilvănean, Casa Heltai sau ,,Casa tipografului”, după cum i se mai spune clădirii de pe strada
Matei Corvin, clădirea Teatrului Național ,,Lucian Blaga” și a Operei Naționale, Casa Piariștilor,
sunt doar câteva dintre monumentele laice construite în acest stil arhitectural sau cu elemente
specifice barocului.

📸Describethesmellofcoffee

La capitolul arhitectură ecleziastică în stil baroc, Clujul ne dă imagini generoase și sugestive.

Biserica Franciscană (îmbină elemente romanice, gotice și baroce), Biserica Unitariană, Biserica
Piariștilor, Biserica Bob și Biserica Evanghelică – Luterană îmbogățesc orașul cu geometrii
sofisticate și decorații interioare bogate. Le-ați admirat?

După o incursiune educativă destul de concentrată, vă propun să ne mai odihnim puțin de la

studiu, să facem o mică plimbare, adică o cercetare empirică și apoi să revenim pentru o altă
porție de lectură.

De la eclectic la modern: dicționarul de

arhitectură al orașului Cluj-Napoca – Partea a II-a
 de veronica | vineri, 24 noiembrie 2017

Viitorul ne propune infinite posibilități…

De la eclectic la modern: dicționarul de arhitectură al orașului

Cluj-Napoca – Partea a II-a
Clădirile Clujului, privite de jos în sus, au o frumusețe aparte. Sunt, desigur, orașe în țară a căror
clădiri fascinează într-un mod aparte privirea turistului sau a localnicului. Credem că este strict o
chestiune de gust iar ceea ce trebuie luat în vedere sunt stilurile arhitecturale, bogăția și
diversitatea lor. Anume acestea conferă unui oraș frumusețe. Un alt aspect care dă valoare
clădirilor istorice este grija pentru conservarea și restaurarea lor. La acest capitol, în Cluj, sunt
încă multe lucruri de realizat mai ales că discrepanța între vechi și nou este tot mai pregnantă și,
uneori, deranjantă.

📸@instagram.com/razvangabriel.dinu/
Pentru că nu am reușit să cuprindem bogăția stilurilor arhitecturale ale clădirilor orașului dintr-o
singură încercare, ne-am avântat curajos într-o a doua scurtă incursiune în arhitectura Clujului.
Primul volum poate fi consultat AICI.

📸@instagram.com/mihai.bg/

#Stilul eclectic

Stilul eclectic s-a impus în artă la începutul secolului al XIX-lea. Termenul se afirmă după
perioada neoclasicismului și face referire la îmbinarea mai multor stiluri istorice în cadrul unei
lucrări.

Afirmarea eclectismului în arhitectură a fost determinată de creșterea accentuată a orașelor și

transformarea dinamicii acestora, fapt ce a creat necesitatea construcției clădirilor cu variante
funcțiuni. În Transilvania, stilul eclectic s-a bucurat de o largă răspândire, fiind asociat, la fel ca și
în alte zone din Europa în care s-a impus, cu dezvoltarea, progresul, noutatea și modernizarea
centrelor urbane.
 📸Darius Bogdan
În Cluj, clădirile în stil eclectic au fost ridicate pentru a servi nevoilor administrative ale orașului,
aflat în plină ascensiune și expansiune. Între aceste construcții se remarcă Palatul Primăriei,
construcție în care pot fi regăsite și elemente ale arhitecturii neobaroce, Palatul de Justiție –
creație a arhitectului Gyula Wagner, Casa Municipală de Cultură, situată în Piața Unirii, nr.24,
edificiu construit în a două jumătate a secolului al XIX-lea, după planurile arhitectului Frigyes
Maetz, în care a funcționat și Asociația Meseriașilor din Cluj, Palatul Regionalei de Căi Ferate,
clădire în care a funcționat până în 1950 Asociația pentru Cultură Maghiară din Transilvania și,
desigur, Casino Centru de Cultură Urbană.

Cea mai reprezentativă clădire în stil eclectic din oraș este Hotelul Continental sau Hotelul New
York, după cum era cunoscut în epocă.

📸@instagram.com/ana_caterev/

#Stilul Secesion și Art Nouveau 

Admirând ornamentele cu forme greu de definit ale Prefecturii Cluj, construcție foarte divergentă
în raport cu clădirile din jur, observăm că ceva este diferit la acest edificiu. Și pe bună dreptate.
Este diferit prin faptul că aparține stilului secesion.
 📸Christine Namida
În Transilvania, această mișcare artistică de tranziție se impune pe filieră vieneză și budapestană
la sfârșit de secol XIX – început de secol XX. Caracterul manifest al curentului și căutarea de noi
forme de combatere a uniformizării aduse de cea de-a doua Revoluție Industrială, desprinderea
de vechile canoane arhitecturale se face remarcat și în fațada clădirii fostului Hotel Astoria,
actualul sediu al Camerei de Comerț și Industrie Cluj, de pe strada Horea, nr.3.

📸@rux.o
Chintesența secesiunii vieneze o reprezintă clădirea Palatului Urania, aflat vis-a -vis de clădirea
Astoria, construit după planurile arhitectului Géza Kappeter, la începutul secolului XX. De
asemenea, acest stil s-a impus și în arhitectura ecleziastică iar o clădire care ni se pare
încântătoare și acum este Biserica Reformată ,,cu cocoș”, ridicată în primul deceniu al secolului
XX.
 📸@instagram.com/hendeasilvia/
O altă clădire reprezentativă pentru acest stil, realizată în varianta sa franceză – Art Nouveau –
este clădirea Bibliotecii Centrale Universitare ,,Lucian Blaga”. Fiind una dintre cele mai
importante biblioteci universitare din țară, cu bogate colecții și rarități bibliografice, clădirea
bibliotecii a fost ridicată după planurile arhitecților Kálmán Giergl și Flóris Korb. Astăzi, acest
edificiu este nu doar un splendid monument de arhitectură, ci și un important centru de cultură la
nivel național.

📸Vlad Onaciu

#Arhitectura secolului XX – modernism, funcționalism, constructivism,

realism socialist 

Perioada interbelică 
Poate părea un paradox faptul că perioada interbelică s-a afirmat în arhitectură ca o etapă a
minimalismului și a reducerii considerabile a ornamentelor. Plimbându-te prin Cluj este destul de
greu să definești stilurile arhitecturale ale clădirilor, dacă nu îți este cunoscut anul construcției
acestora. Cu toate acestea, câteva indicii valoroase pot fi descoperite în clădirea Colegiului
Academic – un edificiu monumental, alb și extrem de sobru – încadrat perfect în rigorile
vremurilor în care a fost construit. O altă clădire care își trădează ,,vârsta” este cea a Palatului
Bursei de Mărfuri, cea în care se află astăzi Cercul Militar. Tot în acest stil a fost edificat și
Institutul Agronomic – o realizare a arhitectului bucureștean Florea Stănculescu.
După al Doilea Război Mondial 
După al Doilea Război Mondial, orașul Cluj – Napoca trece spre o nouă etapă de urbanizare.
Aceasta a însemnat atât redefinirea funcționalității clădirilor, a spațiului urban în ansamblu, cât și
revizuirea modalităților de expresie artistică în arhitectură. Astfel, această etapă istorică a fost
marcată de extinderea suprafeței orașului, construirea de noi cartiere, edificarea de noi clădiri,
care să corespundă noilor direcții de dezvoltare ale Clujului.

📸Tavi Rus
Reieșind din aceste coordonate și din natura regimului politic, noile rigori din artă și arhitectură au
devenit vizibile în Cluj începând cu anul 1960. Clădirea Casei de Cultură a Studenților, clădirea
actualului cinematograf Florin Piersic, clădirea Arhivelor Naționale ale României, Studioul de
Radio, Palatul Telefoanelor, hotelul Belvedere, hotelul Napoca, Gara Mică, clădirea Bibliotecii
Academiei Române sunt edificii care se încadrează în specificul unei epoci care încerca să
redefinească clasicismul într-o manieră specifică, prin construcții monumentale, impunătoare,
lipsite de bogăția ornamentelor și de suplețe.

#Secolul XXI

Cum va arăta orașul Cluj peste 50 de ani? Poate extrem de bine organizat după un plan
urbanistic atent elaborat, cu clădirile istorice impecabil restaurate și întreținute, cu zone
rezidențiale ferite de aglomerația centrală, sau poate cu mai multe construcții din sticlă, integrate
în peisajul urban sau poate mai haotic.
 📸Dan Darolți
Viitorul ne propune infinite posibilități…

📸Dan Darolți

Bulevardul Eroilor Cluj

Bulevardul Eroilor Cluj este, cu siguranță, una dintre cele mai cunoscute și mai îndrăgite artere din
orașul de pe Someș. Nefiind un obiectiv turistic în sine, bulevardul reușește totuși să atragă vizitatori
dornici de plimbări urbane. Pentru clujeni, „Eroilor” e spațiu de tranzit, de trecere dintr-o piață în
alta, precum și loc de recreere, de petrecere a timpului liber alături de prieteni pe vreuna din
numeroasele terase de aici.

Denumirea arterei a suferit modificări de-a lungul anilor. Astfel, de la sfârșitul secolului al XIX-lea
până în anul 1919, se numea Deák Ferenc utca (ulița Ferenc Deák). În perioada interbelică, bulevardul
era știut ca strada Regina Maria. În perioada comunistă, s-a numit mai întâi strada Molotov, iar
începând din anii ’60 a devenit strada Dr. Petru Groza.

Latura sudică a străzii a fost complet refăcută în anul 2006, fiind ulterior deschisă pentru trafic, iar
latura nordică a fost transformată în zonă pietonală în anul 2007.

Azi, Bulevardul Eroilor Cluj este nu doar una dintre principalele artere comerciale din oraș, ci și loc de
promenadă și de relaxare. Restaurantele, cafenelele sau pub-urile din zonă conferă dinamism străzii,
în timp ce clădirile istorice îndeamnă la momente de reflecție. La jumătatea bulevardului, în dreptul
Catedralei Greco-Catolice „Schimbarea la față” (Biserica Minoriților), putem admira Statuia Lupa
Carolina. Aceasta reprezintă cadoul făcut de statul italian către România în anul 1918 – o aluzie la
latinitatea poporului român.

Bulevardul este marcat, chiar la intrarea dinspre Piața Unirii, de Monumentul Memorandiștilor.
Acesta a fost inaugurat în anul 1994, inscripția de pe el amintind de cea mai importantă mișcare
națională de emancipare a românilor din Transilvania, înainte de Marea Unire: „Existența unui popor
nu se discută, se afirmă!” – Ion Rațiu. În capătul opus al arterei, regăsim Cinematograful Victoria și
Casa Armatei, bulevardul dând înspre Piața Avram Iancu, Teatrul și Opera Națională Română.

Dacă optați pentru o plimbare pe bulevard, vă recomandăm să ridicați privirile, să admirați

arhitectura clădirilor și să trageți cu ochiul la curțile interioare aflate dincolo de ganguri. Veți fi
surprinși de oaza de liniște pe care o veți găsi aici, în „inima clădirilor”, la un mic pas distanță de
agitația străzii.

Strada în Oglindă
Strada în Oglindă din Cluj

Strada în Oglindă din Cluj, pe numele său oficial str. Iuliu Maniu, este un obiectiv unic în zona
Transilvaniei, precum și un simbol al orașului Cluj-Napoca.

Capătul vestic al străzii, cel dinspre Piața Unirii, impresionează prin cele două clădiri care sunt
simetrice aproape în întregime. De aici și denumirea, datorită efectului de imagine în oglindă creat de
clădiri. Acestea se află între Palatul Bánffy și casa Wolphard–Kakas și conferă unicitate și armonie
străzii ce iese în Piața Unirii.

Niciodată la colț de stradă

Aici, nu te afli niciodată la colț de stradă, căci clădirile urmează o structură rotunjită. Iar turlele
acoperite de coifuri decorate accentuează rotunjimea colțurilor. Astfel, strada te îmbie să o
descoperi, să îndrăznești a-i explora clădirile…
Și nu doar cele două clădiri gemene sunt niște comori arhitecturale. Dacă înaintezi pe stradă, vei
observa și altele. De exemplu, te provocăm să admiri tavanul clădirii de pe strada Iuliu Maniu, nr. 38.

Tavanul clădirii de pe str. Iuliu Maniu 38

  de Iulia | miercuri, 4 mai 2016

Din seria Curțile interioare ale Clujului, vă prezentăm azi tavanul clădirii de pe strada Iuliu Maniu
38 🙂

Poate ai treabă prin centru, așa cum aveam și noi. Rezolvă ce ai de rezolvat și nu uita să încetinești
apoi ritmul, căci orașul are atâtea comori ascunse, neștiute de cei grăbiți…

Bătea soarele pe strada în oglindă, iar agitația care ne-a pus în mișcare în urmă cu o oră se disipa.
Aveam încă pasul grăbit, însă Tia tocmai își amintise de o clădire frumoasă, care îi atrăsese atenția
în urmă cu o zi, două, așa că am încetinit pasul și am început să privim. Dar erau cel puțin patru –
cinci clădiri frumoase în imediata apropiere. Nemaiștiind care o fi clădirea cu pricina, ni s-au oprit
ochii pe aceasta: nr. 38.

Am privit în sus, i-am admirat arhitectura, ne-am imaginat o cafea servită pe balconul boem și,
apoi, timid, am pășit în curtea interioară care nu promitea prea multe…
Adevărat, de această dată, curtea nici nu ne-a oferit prea multe frumuseți neașteptate. Cu o
oarecare dezamăgire, ne pregăteam să facem stânga-împrejur și să ne continuăm plimbările
citadine. E un obicei frumos, acesta de a privi în sus. Vreun obicei ancestral, de pe vremea când
strămoșii noștri aveau cerul nestingherit deasupra capului. Tavanul gangului era adevărata
comoară!

Cu ochii scânteind de entuziasm și nevoie de explorare, am început să privim mai cu atenție în jur:
Iar curiozitatea ne-a îndemnat să pășim, nu fără emoții, în clădire.

Indicații pentru curioși: intrați în gang, treceți pragul ușii din dreapta, urcați scările…

… încă o treaptă, încă un set de scări și o nouă comoară vă așteaptă. Tavanul clădirii de pe str. Iuliu
Maniu 38 este o bijuterie arhitecturală deosebită. Din fericire, contrar simțului nostru comun, de
oameni moderni, nu e chiar rară. Sunt numeroase astfel de curți interioare care ascund fel și fel de
curiozități arhitecturale din vremuri aproape apuse, dar care încă își farmecă musafirii, fie ei și
nepoftiți 🙂
Iulia Marc
Scurt istoric al celor două clădiri în oglindă

Ansamblul arhitectonic din capătul vestic al străzii a fost creat sub îndrumarea arhitectului Ignác
Alpár. Lucrările au fost finalizate la sfârșit de secol XIX, în anul 1899. Urmând tendințele acelor
vremuri, arhitectura clădirilor e inspirată de lucrările arhitectului Hausmann, arhitectul care a
restructurat orașul Paris în secolul XIX. La fel ca Parisul, Clujul a trecut și el prin propria sistematizare,
în anul 1895.

Cele patru loturi de pământ pe care au fost construite clădirile la acea vreme aparțineau Bisericii
Catolice. Bisericii i-au fost în prealabil demolate o serie de clădiri aflate în jurul Bisericii Sf. Mihail, pe
care le închiria ca spații pentru magazine și cârciumi. Ca o compensație în urma demolărilor făcute,
Biserica a primit pământul pe care ulterior a construit cele mai elegante palate din Cluj în secolul al
XIX-lea.

Arhitectura haussmanniană mai poate fi admirată, la noi în țară, și pe Bulevardul Magheru din
București. Clădiri similare, ridicate față în față, aproape identice ca aspect, existau prin toată Europa,
în secolul al XIX-lea. Cele mai renumite sunt, desigur, cele din Paris, dar și din Viena.

Strada ce reflectă orașul

Pășind în trecut, la sfârșit de secol XIX – început de secol XX, strada își îmbia oaspeții cu spații
comerciale elegante – la parter, birouri de avocatură sau apartamente rafinate – la etajul clădirilor. În
timp, strada a ajuns să se reflecte nu doar pe ea însăși. Strada reflectă multiculturalismul Clujului,
fiind ca o punte de legătură între Biserica Sf. Mihail și Catedrala Ortodoxă din Cluj, între Piața
Unirii și Piața Avram Iancu.
Fotografi: Lucian Nuță, Cătălin Ilea, Vlad Berte & Mihail Onaca.