Pages From Consolidare - Clasa 6 I - 2020 2021 - 3242 5

45
Nume: ......................................................................................
Prenume: .................................................................................
A
Clas: ......................................................................................
coal:.....................................................................................
EL
.................................................................................................
AL
R
PA
A
R
Matematic. Clasa a VI-a

U
IT
ED
1
Acest auxiliar didactic este aprobat pentru utilizarea în unitile de învmânt preuniversitar prin
O.M.E.N. nr. 3530/04.04.2018.
Lucrarea este elaborat în conformitate cu Programa colar în vigoare pentru clasa a VI-a, aprobat
45
prin O.M.E.N. nr. 3393/28.02.2017.
Referin tiinific: Lucrarea a fost definitivat prin contribuia i recomandrile Comisiei tiinifice i
metodice a publicaiilor Societii de tiine Matematice din România. Aceasta i-a dat avizul favorabil în
ceea ce privete alctuirea i coninutul matematic.
A
EL
Redactare: Daniel Mitran
Tehnoredactare: Iuliana Ene
Pregtire de tipar: Marius Badea
Design copert: Mirona Pintilie
Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a României

ZAHARIA, DAN
AL
Matematic : algebr, geometrie : clasa a VI-a / Dan Zaharia,
Maria Zaharia. - Ed. a 9-a. - Piteti : Paralela 45, 2020
R
2 vol.
ISBN 978-973-47-3241-8
Partea 1. - 2020. - ISBN 978-973-47-3242-5
PA
I. Zaharia, Maria
51
COMENZI – CARTEA PRIN POT

A
EDITURA PARALELA 45
Bulevardul Republicii, Nr. 148, Cldirea C1, etaj 4, Piteti,
jud. Arge, cod 110177
R
Tel.: 0248 633 130; 0753 040 444; 0721 247 918
Tel./fax: 0248 214 533; 0248 631 439; 0248 631 492
E-mail: comenzi@edituraparalela45.ro
sau accesai www.edituraparalela45.ro
U
Tiparul executat la tipografia Editurii Paralela 45

E-mail: tipografie@edituraparalela45.ro
IT
ED
Copyright ¤ Editura Paralela 45, 2020

Prezenta lucrare folosete denumiri ce constituie mrci înregistrate,
iar coninutul este protejat de legislaia privind dreptul de proprietate intelectual.
www.edituraparalela45.ro
2
45
Dan ZAHARIA
Maria ZAHARIA
A
EL
matematic
AL
algebr
R
Scaneaz codul QR pentru
geometrie
PA
a accesa aplicaia MATE 2000+
clasa a VI-a
A
partea I
ediia a IX-a
R

U
mate 2000 – consolidare

IT
ED
3
Stimate cadre didactice/dragi elevi,
V mulumim c i în acest an colar ai ales s utilizai auxiliarele din colecia Mate 2000+!
45
Mate 2000+ este cea mai longeviv colecie din domeniul educaional la nivel naional i,
pentru multe generaii de elevi, astzi prini, reprezint sinonimul reuitei în carier i de ce
nu, în via. Conceput i gândit de un colectiv de specialiti în domeniul educaiei ca un
produs unic pe piaa editorial din România, MATE 2000+ a reuit s se impun, fiind în acest
moment lider pe piaa auxiliarelor colare dedicate matematicii.
A
Tehnologia a evoluat, vremurile s-au schimbat, iar toate acestea ne fac s credem c i modul
de abordare a predrii se va schimba treptat. Fideli dezideratului de a oferi elevilor informaii
EL
de un real folos, avem deosebita plcere de a v prezenta Aplicaia MATE 2000+. Creat într-un
mod intuitiv, disponibil atât în Apple Store, cât i în Play Store, cu seciuni dedicate elevilor i
profesorilor, aplicaia îmbogete partea teoretic din auxiliarele noastre.
Rolul aplicaiei MATE 2000+ este de a oferi elevilor posibilitatea de a urmri într-un
AL
mod sistematizat coninuturile eseniale din program, iar pentru profesori reprezint un
sprijin important pentru organizarea eficient a leciilor, atât la clas, cât i în sistem
online.
Pentru a accesa aplicaia urmai indicaiile din insertul auxiliarului pe care tocmai l-ai
achiziionat.
R
V dorim o experien de utilizare excelent!
Echipa Editurii Paralela 45
PA
Abrevieri:
∗ Iniiere (înelegere)
A
∗∗ Consolidare (aplicare i exersare)

∗∗∗ Excelen (aprofundare i performan)
R
∗∗∗∗ Supermate
Legend
IT
PE = portofoliul elevului
PP = portofoliul profesorului
ED
PE-PP = portofoliul elevului - portofoliul profesorului
4
Algebr
45
Capitolul I
Mulimi. Mulimea numerelor
A
naturale
EL
PP Competene specifice
1.1. Identificarea unor noiuni specifice mulimilor i relaiei de divizibilitate

în Գ
2.1. Evidenierea în exemple a relaiilor de apartenen, de incluziune, de
AL
egalitate i a criteriilor de divizibilitate cu 2, 5, 10n, 3 i 9 în Գ
3.1. Utilizarea unor modaliti adecvate de reprezentare a mulimilor i de
determinare a c.m.m.d.c. i a c.m.m.m.c.
4.1. Exprimarea în limbaj matematic a unor situaii concrete care se pot
descrie utilizând mulimile i divizibilitatea în Գ
R
5.1. Analizarea unor situaii date în contextul mulimilor i al divizibilitii în Գ
6.1. Transpunerea, în limbaj matematic, a unor situaii date utilizând
mulimi, operaii cu mulimi i divizibilitatea în Գ
PA
PE-PP 1.1. Mulimi

1.1.1. Descriere, notaii, reprezentri.
Mulimi numerice i mulimi nenumerice.
A
Relaia dintre un element i o mulime

Mulimea este o colecie de obiecte bine determinate i distincte numite elementele
R
mulimii.
Mulimile se noteaz cu litere mari, iar elementele mulimii se noteaz cu litere mici.
Dac A este o mulime i x, un element al su, atunci vom scrie x ∈ A i vom citi
U
x aparine lui A. Dac x nu este un element al mulimii A, atunci vom scrie x ∉ A i vom
citi x nu aparine lui A.
IT
O mulime poate fi dat în trei moduri:

1. numind fiecare element al mulimii; în acest caz mulimea se scrie punând între
acolade elementele sale;
ED
Exemplu: A = {0, 1, 2, 3}. A

0
1 2
2. cu ajutorul diagramei Venn–Euler; în acest caz, mul- 3
imea poate fi ilustrat desenând o curb închis i scriind în
12 interiorul ei elementele corespunztoare (fig. 1); Fig. 1
3. enunând o proprietate caracteristic elementelor mulimii (pe care o are oricare
element al mulimii i nu o are niciun alt element care nu aparine mulimii).
Exemplu: A = {x | x este numr natural i x < 4}.
45
z Mulimea care nu are niciun element se numete mulimea vid; ea se noteaz cu
simbolul ∅.
z Mulimea care are ca elemente toate numerele naturale este numit mulimea nume-
relor naturale. Aceasta se noteaz cu `. Aadar:
` = {0, 1, 2, 3, …}.
A
z Numrul de elemente al unei mulimi A se numete cardinalul mulimii A i se
noteaz card A.
EL
O O O activiti de învare O O O
PE Înelegere *
1. Scriei mulimea literelor din care este format cuvântul:
AL
a) bibliotec; b) cinematec; c) actualiti.
2. Scriei mulimea cifrelor din care sunt formate numerele:
a) 43 257; b) 524 123; c) 17 230 415; d) 425 730.
3. Scriei mulimea numerelor naturale mai mici sau egale cu 4.
4. Scriei mulimea numerelor naturale cuprinse între 6 i 14.
R
5. Scriei mulimea cifrelor: a) pare; b) impare.
6. Fie mulimile: A = {a, b, c}; B = {c, d, e}; C = {a, c, e}. Cror mulimi le aparine:
a) elementul a; b) elementul b?
PA
7. Fie mulimile: A = {1, 3, 4, 7} i B = {2, 4, 7, 9}. Scriei valoarea de adevr a propo-

ziiilor:
a) 2 ∈ A; b) 3 ∉ A; c) 2 ∉ B;
d) 12003 ∈ A; e) 4 ∈ A i 4 ∈ B; f) 1 ∈ A sau 7 ∈ B.
8. Scriei urmtoarele mulimi cu ajutorul unei proprieti caracteristice a elementelor:
A = {0, 1, 2, 3, 4, 5, 6}; B = {0, 2, 4, 6, 8}; C = {1, 3, 5, 7, 9}; D = {1, 3, 9, 27, 81, 243}.
A
9. Precizai valoarea de adevr a propoziiilor:

a) 3 ∈ {0, 1, 3}; b) 2 ∉ {1, 4, 5};
c) 4 ∈ {x ∈ ` | x ≤ 5}; d) 0 ∈ ∅;
R
e) 2 ∈ {x ∈ ` | x ≤ 3 };
21 14
f) 10 ∈ {x ∈ ` | 7 ≤ x < 12}.
PE Aplicare i exersare **
U
10. Fie A = {0, 1, 3} i B = {x | x = 2a + a i a ∈ A}. Scriei elementele mulimii B i

calculai card B.
IT
11. Indicai propoziiile false:

a) 2 ∈ {1, 7, 3}; b) 70 ∈ {1, 3, 9}; c) 4 ∉ {1, 2, 3};
d) 7 ∉ {0, 3, 7, 11}; e) 0 ∈ ∅; f) 0 ∉ ∅.
12. Scriei urmtoarele mulimi enumerând elementele acestora:
ED
A = {x ∈ ` | x < 4}; B = {x ∈ `* | x ≤ 4};

C = {x ∈ ` | 3 ≤ x < 7}; D = {x ∈ ` | 4 < x ≤ 10}.
13
13. Scriei elementele mulimilor:
A = {x | x ∈ `, x = 2k + 1, k ∈ `, k ≤ 3}; B = {x | x ∈ `, x = 2k, k ∈ `, k < 4};
45
C = {x | x ∈ `*, 2x ≤ 32}; D = {x | x ∈ `*, x3 ≤ 64}.
14. Scriei elementele mulimilor:
A = {x ∈ ` | 3x = 1 sau 3x = 27}; B = {x ∈ ` | x = 2n, n ∈ `*, n ≤ 5};
C = {x ∈ ` | x2 < 12 i x2 ≥ 9}; D = {x ∈ ` | x este ultima cifr a lui n2, n ∈ `}.
A
15. Aflai cardinalul mulimilor:
A = {x ∈ ` | x < 2 001}; B = {x ∈ `* | x ≤ 1 957}; C = {x ∈ ` | 4 ≤ x ≤ 10};
EL
D = {x ∈ ` | 2 < x < 7}; E = {x ∈ ` | 5 < x ≤ 14}; F = {x ∈ ` | 2 ≤ x < 2 002}.
16. Determinai elementele mulimilor:
A = {x | x ∈ `, x + 3 < 7}; B = {x | x ∈ `*, 23 − 5 > x i x ≤ 33 − 2};
AL
C = {x | x ∈ `, x este ptrat perfect de dou cifre}; D = { 2 x | x este cifr impar};
E = {x | x ∈ `, x este ptrat perfect i x are ultima cifr 3}; F = {x | x ∈ ` i 2x+1 = 32}.
17. Stabilii valoarea de adevr a propoziiilor:
a) {1, 2, 3} = {x ∈ `* | x + 2 ≤ 5}; b) {x ∈ ` | 2x − 20 = 63} = {6};
R
c) {1, 3, 5, 7, 9} = {x ∈ ` | x − 1 este cifr par}.
PA
PE Aprofundare i performan ***

18. Determinai elementele mulimilor:
A = {x ∈ ` | 8x + 8x+1 este ptrat perfect}; B = {x ∈ ` | 24x + 24x+1 este ptrat perfect}.
19. Scriei elementele mulimilor de mai jos. Ce observai?
A = {x ∈ ` | 7 ≤ x ≤ 11}; B = {x ∈ ` | 5 ≤ x − 2 ≤ 9}; C = {x ∈ ` | 13 ≤ 2x − 1 ≤ 21}.
A
20. Determinai mulimile: A = {x ∈ ` | x = 2ab i x ptrat perfect};

R
B = {x ∈ ` | x = 1ab i x ptrat perfect}; C = {x ∈ `* | (1 + 2 ⋅ 22 ⋅ 249) : (1 + 252) ≥ x}.

PE-PP Supermate ****

U
21. Determinai mulimile A i B care îndeplinesc simultan proprietile:

a) {1, 2, 3, 4} reprezint mulimea format din toate elementele mulimilor A i B;
IT
b) fiecare mulime are câte dou elemente; c) dac x ∈ A, atunci x + 1 ∈ B.

22. Se d mulimea A format din numere naturale, cu proprietile:
a) 9 ∈ A; b) dac x ∈ A, atunci 5x + 1 ∈ A; c) dac 7x + 4 ∈ A, atunci x ∈ A.
ED
Artai c 6 ∈ A.
14
PE-PP 1.1.2. Relaii între mulimi
z Dou mulimi sunt egale dac au aceleai elemente. Dac A i B sunt
45
dou mulimi egale, notm A = B, iar dac nu sunt egale notm A ≠ B.
z Fie A i B dou mulimi; A este inclus în B dac orice element al mulimii A este i
element al mulimii B. Se scrie A ⊂ B. Se mai spune c B include pe A i se scrie B ⊃ A. În
acest caz se spune despre A c este o submulime a lui B. Dac A nu este inclus în B,
adic A nu este o submulime a lui B, notm A ⊄ B (citim „A nu este inclus în B”) sau
A
B ⊃/ A (citim „B nu include pe A”).
z Se consider c mulimea ∅ este submulime a oricrei mulimi A.
z Orice mulime este inclus în ea însi. Deci A ⊂ A, oricare ar fi mulimea A.
EL
z Dou mulimi sunt egale dac fiecare dintre ele este o submulime a celeilalte
mulimi: A = B dac i numai dac A ⊆ B i B ⊆ A.
O O O activiti de învare O O O
PE Înelegere *
1. Scriei toate submulimile mulimilor:
a) {1, 2}; b) {2, 3, 5}; AL
c) {a, b, c}.
2. Scriei trei submulimi ale mulimii numerelor naturale.
R
3. Scriei toate mulimile X care îndeplinesc condiiile: {1, 3} ⊂ X i X ⊂ {1, 2, 3, 5, 7}.
4. Dai trei exemple de mulimi egale cu mulimea vid.
PA
5. Fie mulimile: A = {x ∈ ` | 3x ≤ 10} i B = {x ∈ `* | x + 2 < 7}.

a) Scriei elementele celor dou mulimi.
b) Stabilii dac A ⊂ B sau B ⊂ A.
6. Care dintre mulimile de mai jos sunt egale?
A = {x ∈ ` | 3 < x < 8}; B = {4, 5, 6, 7}; C = {x ∈ ` | 4 ≤ x ≤ 7};
D = {x ∈ ` | x ≥ 3, x cifr}; E = {x ∈ ` | x < 5, x numr par}.
A
7. Stabilii valoarea de adevr a urmtoarelor propoziii:

a) {1, 2, 5} ⊂ {0, 1, 2, 5, 7}; b) {1, 2, 5} ⊃ {0, 1, 2, 5, 7};
R
c) {3, 7, 11} ⊃ {3}; d) {x ∈ `* | x < 2} ⊂ {x ∈ ` | x ≤ 2};

e) ∅ ⊂ {0}; f) {x ∈ `* | x < 5} ⊂ {x ∈ ` | x este cifr a numrului 34 021}.
U
PE Aplicare i exersare **
8. Fie M = {11, 21, 31, …, 91}.
IT
a) Scriei cardinalul mulimii M.

b) Scriei trei submulimi ale mulimii M formate din câte patru elemente.
c) Scriei toate submulimile mulimii M formate din câte opt elemente.
9. Fie M = {0, 1, 7}.
ED
a) Scriei toate submulimile mulimii M.

b) Scriei mulimea X format din submulimile mulimii M.
c) Scriei cardinalul mulimii X. 15
Geometrie
45
RECAPITULAREA MATERIEI DIN
CLASA A V-A I COMPLETRI
A
EL
PP Competene generale
C1. Identificarea unor date, mrimi i relaii matematice, în contextul în care

acestea apar
C2. Prelucrarea unor date matematice de tip cantitativ, calitativ, structural,
matematice
AL
cuprinse în diverse surse informaionale
C3. Utilizarea conceptelor i a algoritmilor specifici în diverse contexte
C4. Exprimarea în limbajul specific matematicii a informaiilor, a concluziilor

i a demersurilor de rezolvare pentru o situaie dat
R
C5. Analizarea caracteristicilor matematice ale unei situaii date
C6. Modelarea matematic a unei situaii date, prin integrarea achiziiilor din
PA
diferite domenii
PE-PP 1. Elemente de geometrie

În clasa a V-a ai fcut cuno tin cu noiunile de punct, dreapt, plan, semiplan,
A
semidreapt, segment, le-ai descris, le-ai reprezentat i le-ai notat. Ai aflat c figurile
geometrice se „deseneaz”, se reprezint folosind instrumente geometrice: rigla gradat,
rigla negradat, echerul, raportorul, compasul.
R
Punctul, dreapta i planul sunt cele mai simple noiuni ale geometriei (noiuni
abstracte, create de mintea omului). În geometrie, punctul se noteaz cu litere mari de

U
tipar: A, B, C, ... dreptele se noteaz cu litere mici: a, b, c, ..., iar planele se noteaz cu
litere greceti:
, , , ... .
Uneori aceste litere sunt afectate de câte un indice inferior (exemple: A1, d2,
3, ...1)
IT
sau de câte un indice superior (exemple: A'', d ',

'', ...2).
Semiplanul reprezint toate punctele din plan aflate de aceea i parte fa de dreapta dat.
Dreapta care acoper planul în dou regiuni se nume te frontiera semiplanului.
ED
1
Citim: A unu, d doi, alfa trei, ... .
2
Citim: A secund, d prim,
secund, ... . 97
Se consider o dreapt d i un punct O situat pe aceast dreapt. Punctele dreptei aflate
de aceea i parte fa de punctul O reprezint o semidreapt cu originea în O.
Punctul O situat pe dreapta d este originea a
45
A O B d
dou semidrepte: OA i OB.
Se consider o dreapt d i dou puncte A i A B d
B situate pe aceast dreapt.
Toate punctele dreptei d situate între A i B reprezint segmentul de dreapt AB.
Dreapta d se nume te dreapta suport a segmentului.
A
Trei sau mai multe puncte care sunt situate pe aceea i dreapt se numesc puncte
coliniare.
Dac trei sau mai multe puncte nu se afl pe aceea i dreapt, se spune c punctele sunt
EL
necoliniare.
Punctele A, B i C sunt coliniare pentru c: A ∈ d, A B C d
B ∈ d, C ∈ d, dar D ∉ d. Se observ c punctele A, C i D
D respectiv B, C i D sunt necoliniare.
Date dou puncte distincte A i B, exist o singur dreapt
determinat de aceste puncte.
AL
Prin dou puncte distincte trece o dreapt i numai una.
Dou sau mai multe drepte care au un singur punct comun se
numesc drepte concurente. Dreptele a i b sunt concurente în
punctul O pentru c O ∈ a, O ∈ b i notm a ∩ b = {O}.
A
O
B
b
R
a
Dac dou drepte se intersecteaz formând unghiuri drepte, atunci a
PA
ele se numesc drepte perpendiculare.

Dreptele a i b din figura alturat sunt perpendiculare. O b
Dou sau mai multe drepte care, oricât ar fi „prelungite”, nu se b

întâlnesc niciodat se numesc drepte paralele. Dreptele paralele nu a
au niciun punct comun i notm a || b, a || c, b || c.
Distana dintre extremitile unui segment se nume te lungimea c
A
segmentului. A B
Distana dintre punctele A i B din figura alturat este de
3 centimetri. În acest caz spunem c lungimea segmentului AB este de
R
M
3 centimetri i scriem AB = 3 cm.
Dou segmente de dreapt care au aceea i lungime se numesc P Q
segmente congruente.
Segmentele din figura alturat au aceea i lungime (MN = 2,5 cm i
N
PQ = 2,5 cm). Spunem c: „segmentul MN este congruent cu segmentul
IT
PQ” i scriem: MN PQ.

Punctul situat în interiorul unui segment i care este egal A M B
deprtat de capetele acestuia se nume te mijlocul segmentului.
În figura de mai sus M este mijlocul segmentului AB, segmentele MA i MB sunt
ED
congruente; notm MA = MB, iar punctele A i B sunt simetrice fa de punctul M.

Figura geometric determinat de semidreptele care au aceea i origine se nume te unghi.
98
În figura alturat avem reprezentat unghiul AOB notat 'AOB sau n AOB .
Despre punctele C i D spunem c aparin 'AOB. A
45
Despre punctul M spunem c aparine interiorului 'AOB. C M
Despre punctul N spunem c aparine exteriorului 'AOB.
O
Unghiurile se msoar cu raportorul. Unitatea de msur
este gradul (°), a 360-a parte dintr-un cerc. Dou unghiuri care B D
au aceea i msur se numesc unghiuri congruente. Orice dou N
A
unghiuri nule sunt congruente i orice dou unghiuri alungite sunt congruente.
Dup msura lor, unghiurile se pot clasifica astfel:
O A B
– unghiuri cu msura de 0°, numite unghiuri nule; sunt
EL
unghiurile ale cror laturi se suprapun, coincid. Unghiul 'AOB
A
din figura alturat este unghi nul, laturile lui, adic semi-
dreptele OA i OB, coincid, se suprapun;
– unghiuri cu msura între 0° i 90° numite unghiuri O
ascuite. Unghiul 'AOB din figura alturat este unghi ascuit B
AL
deoarece are msura de 45° i 0° < 45° < 90°;
– unghiuri cu msura de 90°, numite unghiuri drepte. Unghiul AOB
din figura alturat este un unghi drept pentru c are msura de 90°;
A
O B
R
– unghiuri cu msura între 90° i 180°, numite unghiuri A
obtuze. Unghiul 'AOB din figura alturat este unghi obtuz pentru
PA
c are msura de 135° i 90° < 135° < 180°; O B
A O B
– unghiuri cu msura de 180°, numite unghiuri alungite,
sunt unghiuri ale cror laturi sunt una în prelungirea celeilalte. Unghiul 'AOB din figura
de mai sus este unghi alungit, laturile lui, adic semidreptele OA i OB, sunt una în
A
prelungirea celeilalte.
Dou figuri care prin suprapunere coincid se numesc figuri B C
R
congruente. Dac dou figuri sunt congruente atunci exist în

cele dou figuri perechi de segmente i perechi de unghiuri A D
congruente.
U
Dac o figur geometric se poate plia dup o dreapt, astfel

încât cele dou pri s se suprapun perfect, atunci dreapta dup F E
care s-a fcut plierea este axa de simetrie a figurii respective.
IT
Spunem c cele dou figuri congruente sunt simetrice fa de dreapta care este ax de
simetrie.
Dreapta AD este ax de simetrie a figurii de mai sus. Se pot gsi în cele dou figuri
ED
congruente, separate de axa de simetrie AD, perechi de segmente congruente i perechi de

unghiuri congruente.
99
PE 2. Exerciii i probleme recapitulative
45
1. a) Desenai un unghi 'AOB cu msura de 60° i cu OA = OB = 6 cm.
b) Msurai unghiurile 'OAB i 'OBA. Ce constatai?
c) Notai cu M mijlocul segmentului AB i msurai segmentul AM. Ce observai?
2. a) Desenai un dreptunghi ABCD cu AB = 6 cm i BC = 3 cm.
b) Msurai unghiurile 'BAC i 'DCA. Ce constatai?
A
c) Msurai unghiurile 'DAC i 'BCA. Ce constatai?
3. Se consider urmtoarele unghiuri cu msurile date: 'A = 54°, 'B = 100°, 'C =
EL
= 47°53', 'D = 115°24', 'E = 90°, 'F = 179°60', 'G = 88°120', 'H = 0°. Copiai în caiet
tabelul ce urmeaz i apoi completai-l.
Unghiuri improprii Unghiuri proprii
Nule Alungite Ascuite Drepte Obtuze
AL
4. Se consider unghiul obtuz 'AOB i o semidreapt OM, astfel încât 'AOM s fie unghi
drept. Realizai desenul i precizai ce fel de unghi este 'BOM în cazul în care:
a) semidreapta OM se afl în interiorul unghiului 'ABC;
R
b) semidreapta OM se afl în exteriorul unghiului 'ABC.
5. a) Pe o dreapt d se consider dou puncte distincte M i N. Realizai un desen.
b) În câte pri este împrit dreapta d de cele dou puncte?
PA
c) Care dintre aceste pri este semidreapt i care este segment?

6. a) Desenai trei puncte necoliniare A, B i C.
b) Desenai dreptele determinate de aceste puncte.
c) Stabilii poziia punctelor A, B i C fa de dreapta BC.
7. Desenai punctele coliniare M, N, P i Q în aceast ordine, tiind c MN = 4 cm, MQ =
A
= 9 cm i PQ = 2 cm. Calculai lungimile segmentelor: NP, MP i NQ.

8. a) Desenai un unghi ascuit, un unghi drept i un unghi obtuz.
b) Msurai unghiurile pe care le-ai desenat i notai în caiete msurile lor.
R
9. a) Desenai un unghi 'EOF cu msura de 100° i o semidreapt OM în interiorul

unghiului, astfel încât msura unghiului 'MOF s fie egal cu 40°. Aflai msura unghiu-
lui 'EOM, prin calcul i prin msurare.

U
b) Rezolvai aceea i problem în cazul în care semidreapta OM este situat în

exteriorul triunghiului 'EOF.
IT
10. a) Desenai dou unghiuri 'AOB i 'BOC astfel încât s nu aib puncte interioare comune,
'AOB este un unghi drept, iar msura lui 'BOC este o treime din msura unghiului 'AOB.
b) Calculai msura unghiului 'AOC.
ED
11. Rezolvai problema anterioar în cazul în care unghiurile 'AOB i 'BOC au puncte
interioare comune.
100
Cuprins
45
RECAPITULAREA MATERIEI DE CLASA A V-A
1. Exerciii i probleme recapitulative ........................................................................................ 5
2. Teste de evaluare ..................................................................................................................... 7
ALGEBR
Capitolul I. MULIMI. MULIMEA NUMERELOR NATURALE
A
1.1. Mulimi ............................................................................................................................... 12
1.1.1. Descriere, notaii, reprezentri. Mulimi numerice i mulimi nenumerice.
Relaia dintre un element i o mulime ................................................................................................ 12
EL
1.1.2. Relaii între mulimi .................................................................................................................. 15
1.1.3. Mulimi finite, cardinalul unei mulimi finite. Mulimi infinite. Mulimea numerelor
naturale ................................................................................................................................................ 17
1.1.4. Operaii cu mulimi: reuniune, intersecie, diferen ................................................................. 19
1.1.5. Recapitulare i sistematizare prin teste ..................................................................................... 24
Test de autoevaluare ........................................................................................................................... 27
AL
1.2. Divizibilitatea numerelor naturale ..................................................................................... 29
1.2.1. Descompunerea numerelor naturale în produs de puteri de numere prime ..............................
1.2.2. Aplicaie: determinarea celui mai mare divizor comun (c.m.m.d.c.),
numere prime între ele .........................................................................................................................
1.2.3. Aplicaie: determinarea celui mai mic multiplu comun (c.m.m.m.c.) .......................................
29
34
37
R
1.2.4. Proprieti ale divizibilitii în ............................................................................................... 39
1.2.5. Probleme care se rezolv folosind divizibilitatea ...................................................................... 43
1.2.6. Probleme de matematic aplicat în viaa cotidian .................................................................. 45
PA

Capitolul II. RAPOARTE I PROPORII

2.1. Rapoarte ............................................................................................................................. 55
2.1.1. Raport ........................................................................................................................................ 55
2.1.2. Titlul unui aliaj .......................................................................................................................... 55
A
2.1.3. Concentraia unei soluii ............................................................................................................ 56

2.1.4. Scara unui desen ........................................................................................................................ 56
2.2. Procente .............................................................................................................................. 59
R
2.2.1. Procent ....................................................................................................................................... 59

2.2.2. Aflarea a p% dintr-un numr ..................................................................................................... 60
2.2.3. Aflarea unui numr când cunoatem p% din el ......................................................................... 60

U
2.2.4. Calculul raportului procentual ................................................................................................... 60

2.2.5. Creteri i scderi cu p% ........................................................................................................... 60
2.2.6. Procente din procente ................................................................................................................ 61
IT
2.3. Proporii .............................................................................................................................. 64

2.3.1. Proporie .................................................................................................................................... 64
2.3.2. Proprietatea fundamental a proporiei ..................................................................................... 64
2.3.3. Aflarea unui termen necunoscut al unei proporii ..................................................................... 64
2.3.4. Proporii derivate ....................................................................................................................... 65
ED
2.3.5. ir de rapoarte egale .................................................................................................................. 65

2.3.6. Probleme de matematic aplicat în viaa cotidian ................................................................. 68
Test de autoevaluare ........................................................................................................................... 73 207
2.4. Mrimi proporionale ......................................................................................................... 75
2.4.1. Mrimi direct proporionale ...................................................................................................... 75
2.4.2. Mrimi invers proporionale ...................................................................................................... 76
45
2.4.3. Probleme de matematic aplicat în viaa cotidian ................................................................. 81
2.5. Elemente de organizare a datelor. Reprezentarea datelor prin grafice
în contextul proporionalitii ................................................................................................... 84
2.6. Probabiliti (Aplicaie la rapoarte) .................................................................................... 87
A
GEOMETRIE
EL
RECAPITULAREA MATERIEI DE CLASA A V-A I COMPLETRI
1. Elemente de geometrie .......................................................................................................... 97
2. Exerciii i probleme recapitulative ..................................................................................... 100
3. Teste de evaluare ................................................................................................................. 102
AL
Test de autoevaluare ......................................................................................................................... 105
Capitolul I. NOIUNI GEOMETRICE FUNDAMENTALE

1.1. Unghiuri ........................................................................................................................... 107
1.1.1. Unghiuri opuse la vârf, congruena lor .................................................................................... 107
1.1.2. Unghiuri formate în jurul unui punct. Suma msurilor lor ...................................................... 110
R
1.1.3. Unghiuri suplementare. Unghiuri complementare .................................................................. 112
1.1.4. Unghiuri adiacente. Bisectoarea unui unghi. Construcia bisectoarei unui unghi .................. 115
1.1.5. Recapitulare i sistematizare prin teste ................................................................................... 119
PA

1.2. Paralelism ......................................................................................................................... 123
1.2.1. Drepte paralele: definiie, notaie, construcie intuitiv prin translaie.
Axioma paralelelor ............................................................................................................................ 123
1.2.2. Criterii de paralelism. Unghiuri formate de dou drepte paralele cu o secant ...................... 125
1.2.3. Aplicaii practice în poligoane i corpuri geometrice ............................................................. 129
A
1.3. Perpendicularitate ............................................................................................................. 137

1.3.1. Drepte perpendiculare în plan (definiie, notaie, construcie). Oblice ................................... 137
1.3.2. Aplicaii practice în poligoane i corpuri geometrice ............................................................. 139
R
1.3.3. Distana de la un punct la o dreapt ........................................................................................ 141

1.3.4. Mediatoarea unui segment. Construcia mediatoarei unui segment.
Simetria fa de o dreapt .................................................................................................................. 143

U

1.4. Cercul ............................................................................................................................... 153
IT
1.4.1. Cerc. Elemente în cerc: centru, coard, diametru, arc de cerc ................................................ 153
1.4.2. Unghi la centru. Msuri ........................................................................................................... 156
1.4.3. Poziiile relative ale unei drepte fa de un cerc. Poziiile relative a dou cercuri .................. 158
ED
Modele de teze semestriale ............................................................................................ 165

Indicaii i rspunsuri .................................................................................................... 172
208

Pages From Consolidare - Clasa 6 I - 2020 2021 - 3242 5

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pages From Consolidare - Clasa 6 I - 2020 2021 - 3242 5

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

45

Matematic. Clasa a VI-a

Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a României

COMENZI – CARTEA PRIN POT

Tiparul executat la tipografia Editurii Paralela 45

Copyright ¤ Editura Paralela 45, 2020

a accesa aplicaia MATE 2000+

Matematic. Clasa a VI-a

mate 2000 – consolidare

∗∗ Consolidare (aplicare i exersare)

PE-PP = portofoliul elevului - portofoliul profesorului

1.1. Identificarea unor noiuni specifice mulimilor i relaiei de divizibilitate

PE-PP 1.1. Mulimi

Relaia dintre un element i o mulime

O mulime poate fi dat în trei moduri:

Exemplu: A = {0, 1, 2, 3}. A

7. Fie mulimile: A = {1, 3, 4, 7} i B = {2, 4, 7, 9}. Scriei valoarea de adevr a propo-

9. Precizai valoarea de adevr a propoziiilor:

10. Fie A = {0, 1, 3} i B = {x | x = 2a + a i a ∈ A}. Scriei elementele mulimii B i

11. Indicai propoziiile false:

A = {x ∈ ` | x < 4}; B = {x ∈ `* | x ≤ 4};

PE Aprofundare i performan ***

20. Determinai mulimile: A = {x ∈ ` | x = 2ab i x ptrat perfect};

B = {x ∈ ` | x = 1ab i x ptrat perfect}; C = {x ∈ `* | (1 + 2 ⋅ 22 ⋅ 249) : (1 + 252) ≥ x}.

PE-PP Supermate ****

21. Determinai mulimile A i B care îndeplinesc simultan proprietile:

b) fiecare mulime are câte dou elemente; c) dac x ∈ A, atunci x + 1 ∈ B.

z Dou mulimi sunt egale dac au aceleai elemente. Dac A i B sunt

5. Fie mulimile: A = {x ∈ ` | 3x ≤ 10} i B = {x ∈ `* | x + 2 < 7}.

7. Stabilii valoarea de adevr a urmtoarelor propoziii:

c) {3, 7, 11} ⊃ {3}; d) {x ∈ `* | x < 2} ⊂ {x ∈ ` | x ≤ 2};

a) Scriei cardinalul mulimii M.

a) Scriei toate submulimile mulimii M.

C1. Identificarea unor date, mrimi i relaii matematice, în contextul în care

C4. Exprimarea în limbajul specific matematicii a informaiilor, a concluziilor

PE-PP 1. Elemente de geometrie

abstracte, create de mintea omului). În geometrie, punctul se noteaz cu litere mari de

sau de câte un indice superior (exemple: A'', d ',

ele se numesc drepte perpendiculare.

Dou sau mai multe drepte care, oricât ar fi „prelungite”, nu se b

PQ” i scriem: MN PQ.

congruente; notm MA = MB, iar punctele A i B sunt simetrice fa de punctul M.

c are msura de 135° i 90° < 135° < 180°; O B

congruente. Dac dou figuri sunt congruente atunci exist în

Dac o figur geometric se poate plia dup o dreapt, astfel

congruente, separate de axa de simetrie AD, perechi de segmente congruente i perechi de

c) Care dintre aceste pri este semidreapt i care este segment?

= 9 cm i PQ = 2 cm. Calculai lungimile segmentelor: NP, MP i NQ.

9. a) Desenai un unghi 'EOF cu msura de 100° i o semidreapt OM în interiorul

lui 'EOM, prin calcul i prin msurare.

b) Rezolvai aceea i problem în cazul în care semidreapta OM este situat în

1.2.7. Recapitulare i sistematizare prin teste ..................................................................................... 46

Capitolul II. RAPOARTE I PROPORII

2.1.3. Concentraia unei soluii ............................................................................................................ 56

2.2.1. Procent ....................................................................................................................................... 59

2.2.3. Aflarea unui numr când cunoatem p% din el ......................................................................... 60

2.2.4. Calculul raportului procentual ................................................................................................... 60

2.3. Proporii .............................................................................................................................. 64

2.3.5. ir de rapoarte egale .................................................................................................................. 65

Capitolul I. NOIUNI GEOMETRICE FUNDAMENTALE

Test de autoevaluare ......................................................................................................................... 121

1.3. Perpendicularitate ............................................................................................................. 137

1.3.3. Distana de la un punct la o dreapt ........................................................................................ 141

congruente; notm MA = MB, iar punctele A i B sunt simetrice fa de punctul M.

c) Care dintre aceste pri este semidreapt i care este segment?

= 9 cm i PQ = 2 cm. Calculai lungimile segmentelor: NP, MP i NQ.

9. a) Desenai un unghi 'EOF cu msura de 100° i o semidreapt OM în interiorul

b) Rezolvai aceea i problem în cazul în care semidreapta OM este situat în

Capitolul II. RAPOARTE I PROPORII

2.3.5. ir de rapoarte egale .................................................................................................................. 65

Capitolul I. NOIUNI GEOMETRICE FUNDAMENTALE