Pronumele personal Pron.

personal Pronumele reflexive Pronumele demonstrative Pronumele posesiv

de politeţe

Nominativ: eu, tu, el, ea, Dumneata, Acuzativ: mă, m- De apropiere: Acesta, aceasta, Al meu, al tău, al său
noi, voi, ei, ele dumnealui, te aceştia, acestea, acestuia, Al nostru, al vostru …
Acuzativ: pe mine, mă, m- Pe noi, ne dumneaei, ne acesteia, acestora
Pe tine, te Pe voi, vă, v- dumneavoastră, vă, v- Alor mei, alor tăi, alor săi….
Pe el, îl, l- Pe ei, îi, i- dumnealor Dativ: îmi, mi De depărtare: Acela, aceea,
Pe ea, o Pe ele, le îţi. ţi aceia, acelea, aceluia, aceleia,
Alteţa Sa Regală, ne, ni acelora
Ex. Mă caută un prieten. Excelenţa vă, vi, v-
Voastră, La persoana a III-a: De identitate: Acelaşi,
Dativ: mie, îmi, mi Nouă, ne, ni Majestăţile Lor Acuzativ: pe sine, se, s- aceeaşi, aceiaşi, aceleaşi,
Ţie, îţi. ţi Vouă, vă, vi, v- Imperiale, Dativ. Sieşi, îşi, şi aceluiaşi, aceleiaşi, aceloraşi
Lui, îi, i Lor, le, li Sfinţia Sa,
Ei, îi, i Luminăţia Ta De diferenţiere: Celălalt,
Genitiv: lui, ei, lor cealaltă, ceilalţi, celelalte,
Vocativ: tu!, voi! Ex. Mă gândesc. celuilalt, celeilalte, celorlalţi,

Pronumele nehotărât Pronumele Pronumele Pronumele relative Pronumele de întărire

Altul, atât, tot, unul, cutare … negative interogativ Masc. însumi, însuţi, însuşi,
înşine, înşivă, înşişi
Fiecare, oricine, oricare, orice, oricât, cineva, Nimeni, nimic, Care?, cine?, ce?, cât? Care cine ce cât Fem. Însămi, însăţi, însăşi
ceva, careva, câtva, altcineva, altceva, altcareva, Niciunul, niciuna Ex. Ce citeşti? Ex. Ştiu ce citeşti. Însene, însevă, însele/ înseşi
oarecine, oarecare, vreunul La G- D la fem: însemi, înseţi,
înseşi

PRONUMELE
-FIŞĂ RECAPITULATIVĂ-
 PRONUMELE

Nr. Pronumele Forme Persoa Gen Nr. Dacă Observaţii

crt. na devine
adj.
pron.
1. Personal N: eu, tu, el, ea numai - la pers. I şi a II-a nu are forme pentru cazul G
noi, voi, ei, ele la pers. - - LUI, EI, LOR sunt întotdeauna pronume personale
dânsul, dânsa, + a III-a + - D. posesiv: mâna-i tremurândă
dânşii, dânsele - D. etic: “Vreau să mi te-omoare” (fără funcţie)
- forma neutră: a luat-o la sănătoasa
2. Personal de Dumneata, numai
politeţe dumitale, II, la pers.
dumnealui, III a III-a + -
dumneavoastră,
dumnealor, mata,
matale
3. Reflexiv Forme acc.: sine, - are aceeaşi persoană cu pronumele-subiect
sie, sieşi - Funcţii – forme neaccentuate:
Forme neacc.: + - + - c.d în Ac.: El se spală.
Ac: mă, te, se, s- c.i în D: El îşi aminteşte de vacanţă.
ne, vă, se atr. pron. în D: Luându-şihaina, a plecat.
D: îmi, îţi, îşi, -şi -fără funcţie: nu se poate dubla printr-o formă acc.: El se gândeşte
ne, vă, îşi (pe sine)

4. Demonstrativ De apropiere: Valori gramaticale pentru cuvântul CEL:

acesta, ăsta, art. dem.: omul cel rău
De depărtare: - + + + pron. dem.: cel de colo
acela, ăla, aceea, adj. pron. dem.: pe cel deal
aia
De identitate:
acelaşi, aceeaşi
De diferenţiere:
celălalt
5. Nehotărât Unul, altul, tot, Nu indică precis obiectul înlocuit
oricare, oricine, Valorile morfologice ale cuv. o:
orice, fiecare, + + + art. hot.: O fată se plimbă
oarecare, cineva, + - - - num. card.: O fată şi doi băieţi
ceva, altceva, adj. pron. nehot.: O fată se joacă, alta scrie.
 careva, atâţia, pron. pers.: O văd pe ea.
vreunul, mulţi, vb. aux.: O să vină
puţini, câţiva, interj.: O! Ce vreme bună!
cutare, niscai pron. pers. cu val. neutră: a luat-o la sănătoasa
subst.: Am învăţat litera o.

6. Posesiv Al meu, al tău, al - arată posesia

său, a mea, a ta, a + + + + - ca pron. are întotdeauna art. posesiv
sa, al nostrum, al - fără art. posesiv – întotdeauna adj.
vostru, a noastră, - acord: cu posesorul, în persoană
a voastră cu obiectul posedat, în gen, nr. şi caz
- ortografie: noştri, voştri – cu un singur i
7. De întărire Însumi, însămi, -insistă asupra unui pron. pers. sau subst. (îl întăreşte)
înşine, însene, + + + +‫٭‬ - ‫٭‬de obicei este adj. pron. de întărire
ănsuşi, însăşi,
înşişi, înseşi,
însele
8. Interogativ Care? Cine? - + + + - apare într-o propoziţie interogativă
Ce? Cât? - - -
9. Relativ Care, cine, ce cât, - + + + - nu apare decât în frază
ceea ce - - - - are dublu rol gramatical: element de relaţie în frază, are funcţie
în propoziţia pe care o introduce
10. Negativ nici unul, nimeni, - + + + - neagă subst. înlocuit
nimic - - - De nimic = loc. Adj.
Pe nimic = loc. Adv.
Un nimic = subst.