Sunteți pe pagina 1din 6

Moldovan A.

Larisa, grupa 3

Tema 2: Care sunt prevederile din versiunea consolidată a Tratatelor Uniunii Europene
(2010) relevante pentru descrierea Parlamentului European?

Tratatele Uniunii Europene reprezintă principalele izvoare scrise ale dreptului


administrativ european. Acestea sunt documente oficiale care au in vedere constituirea unei
Uniuni, revizuirea unor reglementări desuete în raport cu realitatea cotidiană sau aderarea
unor state la Uniune.

În lucrarea aceasta voi avea în vedere reglementările introduse de Versiunea


Consolidată a Tratatului privind Uniunea Europeană şi cea a Tratatului privind funcţionarea
Uniunii Europene.

Parlamentul European, împreună cu Comisia Europeană şi Consiliul formează


triunghiul decizional la nivelul Uniunii Europene. Parlamentul European exercită, împreună
cu Consiliul funcţiile legislativă şi bugetară.

Pentru a descrie pe larg Parlamentul European voi evidenţia rolul, componenţa dar şi
regulile de luare a deciziei din cadrul instituţiei, apelând la articolele din documentele
precizate anterior, relevante pentru această instituţie.

Înainte de a realiza descrierea propriu-zisă a Parlamentului European, consider esenţial


a evidenţia, cu ajutorul Tratatelor Uniunii Europene, locul pe care această instituţie îl ocupă în
cadrul Uniunii. Conform articolului 13 alin. 4 din Titlul III al Tratatului privind Uniunea
Europeană1: „ Parlamentul European, Consiliul și Comisia sunt asistate de un Comitet
Economic și Social și de un Comitet al Regiunilor, care exercită funcții consultative.”

În ceea ce priveşte rolul Parlamentului European, acesta este de a exercita, împreună


cu Consiliul două funcţii extrem de importante. Conform articolului 14 alin. 1 din Tratatul
asupra Uniunii Europene : „Parlamentul European exercită, împreună cu Consiliul, funcțiile
legislativă și bugetară. Acesta exercită funcții de control politic și consultative, în
conformitate cu condițiile prevăzute în tratate. Parlamentul European alege președintele
Comisiei.”

Referitor la componenţa Parlamentului European, este cunoscut faptul că acesta este


constituit din reprezentanţii statelor membre ale Uniunii Europene. Conform articolului 14
alin. 2 din Tratatul asupra Uniunii Europene : „Parlamentul European este compus din

1
Versiunea consolidată a Tratatului asupra Uniunii Europene

1
Moldovan A. Larisa, grupa 3

reprezentanții cetățenilor Uniunii. Numărul acestora nu poate depăși șapte sute cincizeci, plus
președintele. Reprezentarea cetățenilor este asigurată în mod proporțional descrescător, cu un
prag minim de șase membri pentru fiecare stat membru. Niciunui stat membru nu i se atribuie
mai mult de nouăzeci și șase de locuri.” Conform alineatului 3 al aceluiaşi articol : „Membrii
Parlamentului European sunt aleși prin vot universal direct, liber și secret, pentru un mandat
de cinci ani.” În procesul de stabilire a componenţei Parlamentului European, un rol important
revine Consiliului, care adoptă în unanimitate, la iniţiativa şi cu aprobarea Parlamentului, o
decizie privind structura acestei instituţii. Acest fapt este reglementat, de asemenea, în
articolul 14 alin. 2 : „Consiliul European adoptă în unanimitate, la inițiativa Parlamentului
European și cu aprobarea acestuia, o decizie de stabilire a componenței Parlamentului
European”. Reglementări privind funcţiile şi rolul membrilor Parlamentului European se
întâlnesc şi în cadrul Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene2. Astfel, conform
articolului 223 alin. 1 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene : „Parlamentul
European elaborează un proiect pentru a stabili dispozițiile necesare care să permită alegerea
membrilor săi prin vot universal direct în conformitate cu o procedură uniformă în toate
statele membre sau în conformitate cu principii comune tuturor statelor membre. Consiliul,
hotărând în unanimitate, în conformitate cu o procedură legislativă specială și după aprobarea
Parlamentului European, care se pronunță cu majoritatea membrilor care îl compun, stabilește
dispozițiile necesare. Respectivele dispoziții intră în vigoare după ce au fost aprobate de
statele membre în conformitate cu normele lor constituționale.” Acelaşi articol stabileşte, în
cadrul alineatului 2, rolul Comisiei şi cel al Consiliului în organizarea Parlamentului astfel :
„După avizul Comisiei și cu aprobarea Consiliului, Parlamentul European, hotărând prin
regulamente din proprie inițiativă, în conformitate cu o procedură legislativă specială,
stabilește statutul și condițiile generale privind exercitarea funcțiilor membrilor săi. Consiliul
hotărăște în unanimitate cu privire la orice regulă și orice condiție referitoare la regimul fiscal
al membrilor sau foștilor membri.”

Modalitatea de alegere a membrilor Parlamentului European este, de asemenea,


reglementată în cadrul Tratatelor. Astfel, conform articolului 14 alin. 3 din Tratatul asupra
Uniunii Europene : „Membrii Parlamentului European sunt aleși prin vot universal direct,
liber și secret, pentru un mandat de cinci ani.” Acelaşi articol reglementează, în cadrul
alineatului 4 faptul că „Parlamentul European își alege președintele și biroul dintre membrii
săi.” Conform articolului 227 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene : „Orice

2
Versiunea consolidată a Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene

2
Moldovan A. Larisa, grupa 3

cetățean al Uniunii, precum și orice persoană fizică sau juridică având reședința sau sediul
social într-un stat membru are dreptul de a adresa Parlamentului European, cu titlu individual
sau în asociere cu alți cetățeni sau cu alte persoane, o petiție privind un subiect care ține de
domeniile de activitate ale Uniunii și care îl privește în mod direct.”

Parlamentul European se reuneşte în sesiunea anuală, în cea de a doua marţi a lunii


martie, la Strasbourg şi în sesiune extraordinară, la cererea majorităţii membrilor săi, a
Consiliului sau a Comisiei, la Bruxelles. Acest lucru este reglementat în articolul 229 din
Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene astfel „Parlamentul European se întrunește în
sesiune anuală. Parlamentul se întrunește de drept în a doua zi de marți a lunii martie.
Parlamentul European se poate întruni în perioada de sesiune extraordinară, la cererea
majorității membrilor care îl compun, a Consiliului sau a Comisiei”. Conform articolului 15
alin. 2 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene : „Parlamentul European se
întrunește în ședințe publice, de asemenea și Consiliul în cazul în care dezbate și votează un
proiect de act legislativ.”
În ceea ce priveşte regulile de adoptare a deciziilor în cadrul Parlamentului European,
există reglementări din cadrul celor două Tratate3 care se referă strict la acest aspect. Conform
articolului 225 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene „Parlamentul European,
hotărând cu majoritatea membrilor care îl compun, poate cere Comisiei să prezinte orice
propunere corespunzătoare privind chestiunile despre care consideră că necesită elaborarea
unui act al Uniunii pentru punerea în aplicare a tratatelor. În cazul în care nu prezintă
propuneri, Comisia comunică Parlamentului European motivele sale.” De asemenea, conform
articolului 226 din acelaşi document „ În îndeplinirea misiunilor sale, Parlamentul European
poate constitui, la cererea unei pătrimi a membrilor care îl compun, o comisie temporară de
anchetă pentru a examina, fără a aduce atingere atribuțiilor conferite prin prezentul tratat altor
instituții, organe, oficii sau agenții, pretinsa încălcare a normelor de drept sau administrare
defectuoasă în aplicarea dreptului Uniunii, cu excepția cazului în care pretinsele fapte sunt
examinate de o instanță judecătorească și atât timp cât procedura jurisdicțională nu este
încheiată. Comisia temporară de anchetă își încetează existența prin depunerea raportului
său.”
Reglementările esenţiale în cazul stabilirii modalităţii de luare a deciziilor în cadrul
Parlamentului European, adică a modalităţii de vot se regăsesc în Tratatul privind
funcţionarea Uniunii Europene. Astfel, conform articolului 231 al acestui document „Cu
3
Versiunea consolidată a Tratatului asupra Uniunii Europene şi cea a Tratatului privind
funcţionarea Uniunii Europene

3
Moldovan A. Larisa, grupa 3

excepția cazului în care tratatele dispun altfel, Parlamentul European hotărăște cu majoritatea
voturilor exprimate. Cvorumul se stabilește prin regulamentul de procedură.” De asemenea,
articolul 232 al aceluiaşi Tratat reglementează faptul că „Parlamentul European își adoptă
regulamentul de procedură cu majoritatea voturilor membrilor săi.”
Parlamentul European poate vota o moţiune de cenzură asupra Comisiei care, dacă
este adoptată, atrage demisia Comisie. Astfel, conform articolului 234 din Tratatul privind
funcţionarea Uniunii Europene „În cazul în care moțiunea de cenzură se adoptă cu o
majoritate de două treimi din voturile exprimate și de către majoritatea membrilor care
compun Parlamentul European, membrii Comisiei trebuie să demisioneze colectiv din
funcțiile lor, iar Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate
trebuie să demisioneze din funcțiile pe care le exercită în cadrul Comisiei.”

Printre competenţele Parlamentului European se regăseşte şi aceea de a alege


Mediatorul European sau Ombudsmanul. Conform articolului 228 alin.1 din Tratatul privind
funcţionarea Uniunii Europene : „Ombudsmanul European, ales de Parlamentul European,
este împuternicit să primească plângeri din partea oricărui cetățean al Uniunii sau a oricărei
persoane fizice sau juridice cu reședința sau sediul social într-un stat membru, care privesc
cazuri de administrare defectuoasă în activitatea instituțiilor, organelor, oficiilor sau agențiilor
Uniunii, cu excepția Curții de Justiție a Uniunii Europene în exercitarea funcțiilor
jurisdicționale ale acesteia. Acesta investighează aceste plângeri și întocmește un raport cu
privire la acestea.” Acesta prezintă, anual, un raport destinat Parlamentului European cu
privire la rezultatele investigaţiilor sale. Conform articolului 228 alin. 2 din acelaşi Tratata :
„Ombudsmanul este ales, după fiecare alegere a Parlamentului European, pe durata
legislaturii. Mandatul acestuia poate fi reînnoit. Ombudsmanul poate fi destituit de Curtea de
Justiție, la plângerea Parlamentului European, în cazul în care nu mai îndeplinește condițiile
necesare exercitării funcțiilor sale sau a comis o abatere gravă.”
Competenţele Parlamentului European sunt în strânsă legătură cu competenţele
Consiliului, cele două instituţii îndeplinind, împreună, funcţiile legislativă şi bugetară. Din
acest motiv, voi evidenţia, în continuare, competenţe şi funcţii ale Parlamentului care se
exercită împreună cu Consiliul. Conform articolului 16 alin. 1 din Tratatul asupra Uniunii
Europene „ Consiliul exercită, împreună cu Parlamentul European, funcțiile legislativă și
bugetară. Acesta exercită funcții de definire a politicilor și de coordonare, în conformitate cu
condițiile prevăzute în tratate.” Relaţia dintre Parlamentul European şi Comisia Europeană
este evidenţiată în articolul 17 alin. 7 „Consiliul exercită, împreună cu Parlamentul European,

4
Moldovan A. Larisa, grupa 3

funcțiile legislativă și bugetară. Acesta exercită funcții de definire a politicilor și de


coordonare, în conformitate cu condițiile prevăzute în tratate.” Şi în articolul 17 alin. 8 al
aceluiaşi document „Comisia, în calitate de organ colegial, răspunde în fața Parlamentului
European.”

Parlamentul European joacă un rol important în cadrul procedurii de revizuire a


Tratatelor. Acest lucru se realizează prin procedura de revizuire ordinară sau prin procedurile
de revizuire simplificate. Conform articolului 48 alin. 3 : „În cazul în care Consiliul European,
după consultarea Parlamentului European și a Comisiei, adoptă cu majoritate simplă o decizie
favorabilă examinării modificărilor propuse, președintele Consiliului European convoacă o
Convenție compusă din reprezentanți ai parlamentelor naționale, ai șefilor de stat sau de
guvern ai statelor membre, ai Parlamentului European și ai Comisiei.” De asemenea, acelaşi
articol reglementează, în cadrul alineatului 6 procedurile de revizuire simplificate astfel :
„Guvernul oricărui stat membru, Parlamentul European sau Comisia poate prezenta
Consiliului European proiecte de revizuire, integrală sau parțială, a dispozițiilor părții a treia
din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, privind politicile și acțiunile interne ale
Uniunii.”

Parlamentul European cooperează cu Consiliul în diverse domenii. Dintre acestea voi


aminti domeniul agricol, libera circulaţie a lucrătorilor pe teritoriul Uniunii, securitatea
socială, recunoaşterea diplomelor, circulaţia capitalurilor, domeniul serviciilor. Astfel,
conform articolului 43 alin. 2 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene :
„Parlamentul European și Consiliul, hotărând în conformitate cu procedura legislativă
ordinară și după consultarea Comitetului Economic și Social, stabilesc organizarea comună a
piețelor agricole prevăzută la articolul 40 alineatul (1), precum și celelalte dispoziții necesare
pentru îndeplinirea obiectivelor politicii comune în domeniul agriculturii și pescuitului.” De
asemenea, conform articolului 46 al aceluiaşi document : „Parlamentul European și Consiliul,
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară și după consultarea Comitetului
Economic și Social, adoptă, prin directive sau regulamente, măsurile necesare în vederea
realizării liberei circulații a lucrătorilor”.

În ceea ce priveşte securitatea socială, reglementarea principală în acest domeniu este


întâlnită în articolul 48 al Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene : „Parlamentul
European și Consiliul, hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară, adoptă, în
domeniul securității sociale, măsurile necesare pentru instituirea liberei circulații a

5
Moldovan A. Larisa, grupa 3

lucrătorilor, în special prin instituirea unui sistem care să asigure lucrătorilor migranți salariați
sau care desfășoară o activitate independentă și persoanelor aflate în întreținerea acestora”.
Reglementarea recunoaşterii diplomelor se regăseşte în articolul 53 alin. 1 din acelaşi Tratat :
„În vederea facilitării accesului la activitățile independente și a exercitării acestora,
Parlamentul European și Consiliul, hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,
adoptă directivele privind recunoașterea reciprocă a diplomelor, certificatelor și a altor titluri
oficiale de calificare, precum și privind coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor
administrative ale statelor membre cu privire la accesul la activitățile independente și la
exercitarea acestora.”

Personal, consider că Parlamentul European reprezintă un element vital pentru


existenţa şi funcţionarea Uniunii Europene. Funcţia legislativă, precum şi cea bugetară pe care
această instituţie le exercită împreună cu Consiliul reprezintă baza organizării şi exercitării
puterii, dar şi a controlului la nivel european. Uniunea Europeană poate fi analizată potrivit
teoriei interguvernamentalistă sau a celei federaliste. Privită ca un sistem federal, Uniunea se
prezintă ca formă de guvernare descentralizată , deciziile putând fi luate la nivel european,
însă anumite reglementări sunt stabilite la nivel naţional de către guvernul fiecărui stat, în
domeniile care ţin exclusiv de competenţa acestuia, sau în domeniile în care Uniunea are
competenţe partajate cu statele membre. Acest lucru poate deveni un argument în favoarea
descrierii Parlamentului European din perspectiva democraţiei consensualiste.

De asemenea, consider că diversele domenii în care Parlamentul European este direct,


sau indirect implicat în procesul de luare a deciziilor, reprezintă o consecinţă a
proporţionalităţii promovate în cadrul democraţiei consensualiste.

Condiţia reprezentării proporţionale este asigurată prin modul de alocare a locurilor în


cadrul acestei instituţii, şi, de asemenea, prin modul în care fiecare stat membru este
reprezentat la nivel european de către aleşii poporului, aceştia urmărind, în principal
soluţionarea problemelor fundamentale din cadrul statului sau cele de la nivelul Uniunii.

Aşadar, dintre toate variabilele democraţiei consensualiste, cea mai evidentă în cazul
Parlamentului European este cea a proporţionalităţii şi a sistemelor electorale, unde se
întâlneşte ideea de reprezentare proporţională.