INJECTIA INTRADERMICA

1. OBIECTIVELE PROCEDURII

-injectarea de alergeni in tegument ca metoda de dg pentru depistarea reactiei alergice la

alergeni

-testarea la tuberculina si PPD

-testarea la anumite medicamente cu potential de sensibilizare a organismului (antibiotice,

anestezice)

2. PREGĂTIREA MATERIALELOR

-tavită medicala sau carucior

-seringi sterile adecvate si ace sterile fine, cu bizoul scurt

-solutii dezinfectante(alcool)

-comprese sau tampoane

-manusi de unica folosinta

-prescriptia medicala sau FO

-containere pentru colectarea deseurilor

3. PREGĂTIREA PACIENTULUI

PSIHICA:

-informam pacientul despre tehnica ce urmeaza a fi realizata

-explicam pacientului scopul injectiei, rezultatele dorite și nedorite

-obtinem consimtamantul informat

FIZICA:

-asiguram intimitate pacientului

-inspectam zonele de electie: regiunea anterioara a antebratului, fata externa a bratului si

coapsei si orice regiune in scop anestezic
 -alegem zona de electie fără ca pacientul sa aiba tegumentul pigmentat, infectat sau cu foliculi
pilosi

-asezăm pacientul in functie de zona de electie aleasă si de starea sa de sanatate (decubit dorsal,
pozitie sezanda sau semisezanda)

4. EFECTUAREA TEHNICII

-verificam prescriptia medicala

-obtinem informatii suplimentare despre medicamentul care urmeaza a fi administrat, dozare,

efecte posibile

-intervievam pacientul cu privire la profilul alergologic al acestuia si la experienta de testare

-ne spalam pe maini, imbracam manusile de unica folosinta

-realizam dilutia necesara si stabilim doza corecta conform procedurii standard acolo unde este
cazul

-aspiram solutia in seringa, respectand procedura (solutii izotone, usor resorbabile, cu densitate
mica)

-eliminam aerul din seringa

-dezinfectam cu alcool zona aleasa si lasam tegumentul sa se usuce

-intindem tegumentul din zona de electie folosind policele mainii nedominante

-pozitionam seringa aproape paralel (tangent) cu tegumentul pacientului si cu bizoul acului in

sus

-introducem acul in straturile cele mai superficiale ale pielii, aprox 4 mm, astfel incat varful
acului sa fie vizibil prin tegument

-injectam lent solutia, impingand pistonul fara sa aspiram

-observam formarea la locul inocularii a unei papule albe bine delimitate cu diamentrul de 5-6
mm

-extragem acul raspid, fara a masa locul

-indepartam manusile de siguranta si ne spalam pe maini.

5. INGRIJIREA PACIENTULUI

-ajutam pacientul sa adopte o pozitie cat mai confortabila si sa ramana in repaus la pat

-mentinem zona injectiei accesibila observatiei

-supraveghem pacientul atent dupa testarea sensibilitatii la anumite medicamente sau alergeni

-cititi reactia locala dupa 20-30 de minute sau 48-72 de ore in functie de situatie

-anuntati medicul si actionati de urgenta daca apar complicatii

6. REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA

-aruncam materialele in containerele speciale

-acul se arunca necapisonat

7. NOTAREA PROCEDURII

-notam in fisa de proceduri sau planul de ingrijire (nume, prenume, medicament, doza, data si
ora) -notam ora si data a care s-a facut citirea, precum si caracteristicile de la locul inocularii

8. EVALUAREA EFICACITATII PROCEDURII

REZULTATE DORITE:

-medicamentul este administrat respectand cele 5 reguli: 1.pacient identificat.2.medicamentul

prescris.3.doza corecta.4.calea adecvata.5.timpul potrivit.

-pacientul este relaxat, linistiti, iar la locul inocularii nu apar reactii majore de sensibilizare.

REZULTATE NEDORITE/CE FACEM:

-varful acului nu patrunde in derm si solutia se scurge in afara

-se patrunde cu aprox 1 mm mai profund in grosimea dermului

-acul patrunde prea adanc determinand o infiltratie difuza fara sa se formeze o papula alba
delimitata

-se retrage acul si se repozitioneaza in grosimea dermului

 -la locul inocularii apar reactii pozitive sau intens pozitive(vezicule, ulceratii, necroza tesutului)

-se anunta medicul

-lipotimie, risc de accidentare prin cadere daca pacientul nu ramane in repaus la pat

-se lamureste pacientul despre obligativitatea mentinerii repausului la pat 30 de minute

dupa injectie

-reactie anafilactica sau soc anafilactic care ameninta viata

-se anunta medicul, se intervine de urgenta conform protocolului.

INJECTIA SUBCUTANATA

1. OBIECTIVELE PROCEDURII

-injectarea in tesutul celular subcutana a unei solutii medicamentoase in doza prescrisa

2. PREGĂTIREA MATERIALELOR

-tavita medicala sau carucior

-seringi si ace sterile adecvate procedurii

-solutii dezinfectante(alcool)

-comprese sau tampoane

-manusi de unica folosinta

-recipiente pentru colectarea deseurilor

3. PREGATIREA PACIENTULUI

PSIHICA

-informam si explicam pacientului procedura

-informam scopul injectiei, rezultatele dorite si nedorite, efectele posibile si orarul de administrare daca
este cazul

-obtinem consimtamantul informat

FIZICA

-asiguram intimitate pacientului

-alegem locul de electie: fata externa a bratului, fata superoexterna a coapsei, regiunea supra si sub
spinoasa a omoplatului, regiunea deltoidiana, flancurile peretelui abdominal, regiunea subclaviculara

- pozitionam pacientul in functie de zona aleasa si de starea sa de sanatate: pozitie sezanda cu bratul
sprijinit de sold sau decubit dorsal

4. EFECTUAREA PROCEDURII

-verificam prescriptia medicala sau FO

-obtinem informatii despre medicamentul ce urmeaza a fi administrat, dozare si efecte posibile

-ne spalam pe maini, imbracam manusile de unica folosinta

-aspiram solutia medicamentoasa in seringa (solutii izotone, nedureroase; solutii cristaline:insulina,

histamina, cofeina)

-eliminam aerul din seringa

-schimbam acul cu altul capisonat adecvat

-pliati tegumentul intre police si index, fixandu-l si ridicandu-l de pe planurile profunde

-patrundeti cu rapiditate in tegument cu bizoul acului in sus in stratul subcutanat la 45 sau 90 de grade

-verificati pozitia acului prin aspirare

-injectati lent solutia medicamentoasa

-retrageti acul cu rapiditate dupa aplicarea tamponului cu alcool langa ac

-nu recapsulati acul

-masati locul injectarii cu tamponul cu alcool, exercitand o usoara presiune

-indepartati manusile si spalati-va pe maini

5.INGRIJIREA PACIENTULUI

-ajutati pacientul sa abordeze o pozitie confortabila in repaus

-observati in permanenta faciesul pacientului, tegumentele, comportamentul (posibil frison, agitatie).

6. REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA

-aruncati materialele utilizate in containere speciale conform P.U.

-acul se arunca necapisonat

7. NOTAREA PROCEDURII

-notati in planul de ingrijire sau in FO procedura

-notati numele, prenumele, medicamentul, doza, ora si data administratii

8. EVALUAREA EFICACITATII PROCEDURII

REZULTATE DORITE

-medicamentul este injectat lent in zona selectata cand nu se aspira sange(resorbtia incepe la 5-10
minute de la administrare si dureza in functie de cantitatea administrata)

-pacientul prezinta raspuns favorabil la medicamentul injectat, fara efecte adverse secundare: facies
relaxat, comportament adecvat.

REZULTATE NEDORITE

-acul inteapa un vas de sange atunci cand este introdus in testului subcutanat

-in acest caz acul si seringa cu solutia respectiva se arunca si se pregatesc altele pt injectare in alt
loc

-zona devine rosie, indurata si dureroasa dupa injectare

-se aplica comprese reci sau gheata

-durere violenta prin atingerea unei terminatii nervoase sau distentie brusca a tesutului

-ruperea acului

-se maseaza locul

-se extrage acul.

INJECTIA INTRAMUSCULARA

Obiectivele procedurii

-injectarea in tesutul celular intramuscular a unui medicament prescris

Materiale necesare:

- Tava medicala/carucior
- Foaia de observatie sau prescriptie medicala
- Flaconul/fiola cu medicamentul de injectat
- Seringi sterile si ace sterile de marimi in functie de cantitatea prescrisa si de caracteristicile
anatomice ale pacientului
- Manusi de unica folosinta
- Comprese sau tampoane
- Alcool sanitar
- Recipiente pentru colectarea deseurilor

Pregatirea pacientului

PSIHICA:

- Informati pacientul cu privire la tehnica ce urmeaza a fi efectuata

- Explicati pacientului scopul injectiei, rezultatele dorite si nedorite
- Obtineti consimtamantul informat

FIZICA:

- Asigurati intimitate pacientului

- Inspectati zonele de electie (muschi voluminosi, lipsiti de trunchiuri mari de vase si nervi;
regiunea superoexterna fesiera din cadranul superoextern fesier, desupra marelui trohanter;
fata externa a coapei, in treimea mijlocie, fata externa a bratului in muschiul deltoid
- Asezati pacientul in functie de regiunea aleasa pentru injectare, dar si in functie de starea sa
generala (decubit ventral, decubit lateral cu membrul inferior de deasupra relaxat, pozitie
sezanda, ortostatism)
- Asigurati-va ca zona aleasa nu este contractaata si nu prezinta noduli

Efectuarea procedurii:

- Spalati-va pe maini si imbracati manusile de unica folosinta

- Verificati prescriptia medicala
 - Aspirati solutia din fiola conform procedurii (solutii izotone, uleioase, coloidale cu densitate
mare)
- Eliminati bulele de aer din seringa
- Schimbati acul de aspirat cu altul pentru efectuarea injectiei
- Inspectati locurile posibile pentru injectie
- Dezinfectati larg zona aleasa
- Indepartati capacul acului prin tractiune
- Intindeti tegumentul ales intre policele si indexul mainii nedominante
- Introduceti rapid acul in tesutul muscular, in unghi de 90 de grade, tinand seringa in mana
dominanta intre police si celelalte degete
- Fixati amboul acului cu mana nedominanta si prindeti partea externa a pistonului cu mana
dominanta
- Aspirati lent, tragand pistonul inapoi pentru a verifica daca acul este intr-un vas de sange
- Injectati lent solutia medicamentoasa: 10 secunde pentru fiecare ml de solutie, daca nu s –a
aspirat sange
- Extrageti rapid acul adaptat la seringa fixand amboul
- Masati locul injectiei cu un tampon cu alcool, exercitand o usoara presiune

Ingrijirea pacientului

- Ajutati pacientul sa se imbrace si sa adopte o pozitie comoda

- Incurajati pacientul sa faca exercitii fizice pentru membrul inferior
- Evaluati locul injectiei dupa 2-4 ore de la administrare daca este posibil.

Reorganizarea locului de munca

- Aruncati materialele folosite in containerele speciale conform Precautiunilor Universale

- Acul se arunca necapisonat
- Spalati-va pe maini dupa indepartarea manusilor

Notarea procedurii

- Notati procedura in planul de ingrijire sau in fisa de proceduri

- Notati nume,prenume,subst administrata,doza, data si ora administrarii

Evaluarea eficacitatii procedurii

Rezultate dorite:
 - Medicamentul este injectat lent in zona selectata, cand nu se aspira sange ( resorbtia incepe
imediat dupa administrare si se termina in 3-5 min, este mai lenta pt solutiile uleioase)
- Pacientul prezinta un raspuns terapeutic favorabil la medicam administrat, faciesul este relaxat,
comportamentul linistit

Rezultate nedorite/ce faceti?

- Acul inteapa un vas de sange atunci cand este introdus in tesut

-se schimba pozitia acului sau se inteapa alt loc

- acul intampina rezistenta datorita contactului cu osul in cazul pacientului denutric, casectic

-se recomanda in astfel de situatii folosirea unor ace mai scurte si mai groase pentru a
preveni riscul ruperii acestora la contactul cu osul

- zona devine rosie, indurata sau dureroasa dupa injectare

-se aplica comprese reci sau gheata

- apar ameteli, furnicaturi sau alterarea functiei musculare in zona injectiei, determinate cel mai
adesea de iritatia nervului sciatic sau a unui ram al acestuia

-se respecta locul de electie

- paralizie prin inteparea nervului sciatic

-se recomanda respectarea cadranului supero-extern fesier pt injectare

- embolie prin injectarea intr un vas de sange a solutiei uleioase

-se anunta medicul

-se intervine de urgenta conform protocolului.

REGULI DE EFECTUARE A IMOBILIZARII PROVIZORII

-initial se efectueaza imobilizarea manuala a fracturii cu ambele maini introduse de o parte si de alta a
fracturii, apoi accidentatul va fi asezat intr o pozitie optima

-intotdeauna se face imobilizarea si celor doua articulatii de siguranta: cea proximala si cea distala fata
de focarul de fractura

-montarea atelelor se face dupa ce se capitoneaza cu vata sau alte materiale moi

-prima se asaza atela care mentine greutatea segmentului legat

-toate spatiile goale dintre segmentele corporale si atela se capitoneaza cu vata sau alte materiale moi
(fulare, prosoape etc.)

-daca exista o deformare angulara a osului fracturat, prima atela se pozitioneaza pe partea concava
(spatiul gol fiind umplut cu un rulou), iar a doua atela se pozitioneaza pe partea laterala a segmentului
lezat

-se incearca obtinerea unei axari relative a osului fracturat, prin tractiune atraumatica si progresiva in
ax( axarea nu se efectueaza in fracturi deschise)

-fixarea atelelor prin tehnica de bandajare incepe intotdeauna de la focarul de fractura, apoi spre
proximal si la final spre distal

-atelele trebuie sa depaseasca minim 4-5 cm cele doua articulatii de siguranta.

SEMNELE STOPULUI CARDIO-RESPIRATOR

1. incetarea miscarilor respiratorii, toracice si abdominale

2. oprirea batailor inimii (bataile inimii se cerceteaza prin ausculare, in partea stanga a toracelui, sub
mamelon)

3. absenta pulsului la artera carotida

4. paloare extrema sau cianoza tegumentelor si mucoaselor

5. midriaza cu globii oculari imobili

6. pierderea cunostintei

7. relaxarea completa a musculaturii inclusiv a sfincterelor, ceea ce duce la pierderi incontrolate de urina
si materii fecale

Salvatorul se va asigura ca nu este vorba de oprirea cardiaca prin: controlul pulsatiilor cardiace, controlul
respiratiei si controlul reflexului pupilar.

DEFINITIILE SI ENUMERAREATULBURARILOR DE DIUREZA

Diureza reprezinta volumul de urina secretata de rinichi intr-o perioada de timp data. Volumul normal al
urinii in 24 de ore este de 800-2000 ml urina. Tulburarile de diureza reprezinta scaderi sau cresteri ale
volumului normal de urina.
Anuria reprezinta imposibilitatea rinichilor de a forma urina (lipsa urinei din vezica urinara sau cel mult
50 ml de urina)

Oliguria reprezinta scaderea cantitatii de urina sub 800 ml

Poliuria reprezinta cresterea diurezei peste 2000 ml urina.

Oligoanuria reprezinta diureza sub 500 ml urina.

ARSURILE TERMICE

Clasificarea arsurilor din punct de vedere al profunzimii:

1. arsuri de gradul I – eritem, edem, hipertermie, usturime

2. arsuri de gradul II- flictena alba cu continut serocitrin, limpede, transparent, eritem accentuat, edem

3. arsuri de gradul III- flictena rosie cu continut sangvinolent tulbure

4. arsuri de gradul IV- escara dermica totala cu epiderm si derm distruse in totalitate, carbonizand
musculatura si chiar vasele.

Clasificarea arsurilor din punct de vedere al intinderii in suprafata:

Pentru a se putea face calculul suprafetei arse, exista numeroase tabele de calcul, prin care se poate
specifica pentru fiecare segment de corp procentul acestuia fata de suprafata totala a corpului.
Cunoscand ca suprafata unei palme reprezinta 1%, pot fi calculate din ochi cu aproximatie proportiile
leziunii. Un procedeu mai exact este regula lui 9 (Walace) care se bazeaza pe faptul ca toate partile
corpului pot fi evaluate prin cifra 9 sau multiplii ai acestuia. Astfel:

Gatul si capul insumeaza circa 9%

Fiecare membru toracic circa 9 %

Fiecare membru pelvin circa 18%

Trunchiul anterior circa 18%

Trunchiul posterior circa 18 %

Organele genitale externe circa 1%.

SEMNE DE CERTITUDINE SI PROBABILITATE IN FRACTURI

Semnele locale in fracturi se clasifica in :

Semne locale de probabilitate :

- Durere spontana in punct fix exacerbata la palpare sau mobilizare

- Impotenta functionala a segmentului afectat
- Echimoze tardive, uneori la distanta fata de focarul de fractura
- Edem
- Tumefactie
- Cresterea temp. Locale
- Deformarea si stergerea regiunii

Semne locale de certitudine:

- Deformare anormala in focar

- Netransmisibilitatea miscarilor
- Intreruperea evidenta la palpare sau inspectie a continuitatii osoase
- Perceperea palpatorie de crepitatii osoase
- Angulatia diafizara a osului lung.

SCOPUL PREGATIRII PREOPERATORII

- pregatirea pacientului inaintea unei interventii chirurgicale este un element major pentru
prevenirea infectiilor postoperatorii. De ea depinde reusita operatiei si evolutia postoperatorii
- neutralizarea surselor de suprainfectie care au originea: la nivelul pielii (incizie) sau la distanta
(nazo-faringian si vezica urinara)
- reducerea posibilitatilor de contaminare a pielii prin folosire de antiseptic
- depistarea si semnalarea unor leziuni cutanate, infectii urinare recente sau vindecate, paraziti
externi sau posibilitati de alergie.

MIJLOACE DE PREVENIRE A ESCARELOR

Escarele sunt leziuni ale tegumentelor interpuse intre doua planuri dure (os si pat).

- Schimbare de pozitie
- Alimentatie si hidratare echilibrata
- Folosirea materialelor complementare, necesare prevenirii aparitiei escarelor
- Asigurarea confortului si mentinerea unei perfecte stari de igiena a bolnavului
- Favorizarea vascularizatiei in zonele comprimate
 REGIUNI EXPUSE ESCARELOR

Decubit dorsal:

- Regiunea occipitala
- Omoplati/scapula
- Regiunea sacrococcigiana
- Regiunea fesiera
- Tendonul lui Ahile
- Calcaie

Decubil lateral:

- Umar
- Coate
- Regiunea trohanteriana
- Coapsa
- Fata laterala a genunchiului
- Maleole
- Fata laterala a talpii

Decubit ventral:

- tample
- Umeri
- Creasta iliaca
- Genunchi
- Degele de la picioare

Riscurile aparitiei escarelor sunt determinate de: starea generala, starea nutritionala, starea psihica,
capacitatea de mobilizare, incontinenta, starea pielii. Evaluarea riscului de apartiei a acestora se face la
internarea in spital a pacientului si la 8-10 zile in functie de evolutie.

SCOPUL TERAPEUTIC AL SPALATURII VAGINALE

Spalatura vaginala reprezinta introducerea unui curent de lichid (apa sau solutii medicamentoase) in
vagin care, dupa ce spala peretii vaginali, se evacueaza pe langa canula. Scopul spalaturii vaginale este
terapeutic :

- Indepartarea continutului vaginal (normal sau patologic) si dezlipirea exsudatelor patologice de

pe mucoasa
- Dezinfectia locala inaintea unei interventii chirurgicale
- Calmarea durerii
 - Reducerea proceselor inflamatoare

INDICATIILE SPALATURII GASTRICE

Spalatura gastrica reprezinta evacuarea continutului stomacal si curatirea mucoasei de exsudate si

substante straine.

Indicatii:

- Intoxicatii alimentare sau cu substante toxice

- Staza gastrica insotita de procese fermentative
- Pregatirea preoperatorie in interventii de urgenta sau de stomac
- Pregatirea pentru examen gastroscopic