Sunteți pe pagina 1din 238

FR,AGMENTEL1£

PRESOCRA TICILOl<:

fragme tele presocraticilor


VOLUMUL I

Traducere

integrala dupa edi~ia NOICA

DIELS-KRANZ cu introduceri si note • de SIMINA NOICA ~i CONSTANTIN

EClTUflA

JUNIMEA 1974

.~I

Coperta:

VASILE BUJDEI

s U J\tl A R
In trod ucere ... Nota asuprn editiei
ill' 'II • .. • • • • .. ,.; ... ... •
III .. ... • • .. .. ... !II.. ..

4!

III

,.

III

!II

..

..

..

..

15

A. INCEPUTUR1

I. POEZIA COSMOLOGICA 2. Musaios


1!1 Orfeu

TIMPURIE
!!I!' .. II! ,.. "" ..

... ... . .

1m

..

1m

..

,..

...........

+ ,.. ...

!Iio

!Iio

.oIi!

..

I!

jo

..

..

!It

+ ..
• •

iP

+ ••

&

•••

•••••••••••••

3. Epimenides
4. Hesiod 5. Phokos ,6. Cleostratos

. ~.. ~..
~
• • , • • •• •

47

19

+ ••••••

"

••

••

55

II. POEZIA ASTROLOGICA


+ .. + + • •

A SECOLULUI AL VI-LEA
'
_• • • + _• .... • •••
§ • •

.,. _. . .

'•















....

~..

+ •••

69 7'2 7'3

III. POEZIA COSMOLOGICA S! GNOMICA TIMPURIE


7. Ferekyde 8. Theagenes 9. Acusilaos ,
i!i
!!I ..

.
ill • Ii ., Ii
If, iIo ill iii

77 89
87

iii

ill'

!iii

oIIi

'ii

..

oii

..

Iii

Iii

iii

.Ii

E .• ~nAGMENTELJ.: FJU)"J:OI"ILOR SECOLULUI. AL VI-lea ~I AL V-lea

10. Cei sapte intelepti ........•..................... 11. Thales 12. Anaximandru 13. Anaximene 14. Pitagora '.. ~~ ]5 -- 20 Pitagorcici mai vechi ~.
+ •• • • • • • • •
'If s

_. . . . . . . . . . ..
' • • • • • • • • • • • • • • •• • • • • • •

•••••••••

101 108 126 140 149 164216

Indice de nume Indice de autori

.....

iI!

••

;FiI!~

III!!I!'I!!

..

tlll

176

_' 5-

INTRODUCERE

lJuPif tum se ;.,tit, operele gtnditonl(JranJmori lui Soerate pe car't Flatau, Arislotel fi mai ales Teofrasi 16 avea,u inca sub ochi - nu s-au pastrat, a:fll tnc£t de timpuriu eJeau fost CU1toScute fragmental', doar din citate fi re!Min!e tile jilozofllor sau comentatcrilO1' ve,chi. 111. japt, aproape fotul d6ri.di din "Pt'lrerile ceratiitamOl" naturii", .luc4'ar~I,n :15 w/i a: lui Teoful,st, urmaful lui Aristotel la conduut':r,a Lic~uJ,ui, carenici ea nu s-a pas'frl11 ded1 paYJial. Doxogl'afti, adieu sorUtorii U! reilau opiniile jilozoJilor med vcchi" a,u reiladat' pt basa. lUct'iWii lui Teofrast do'tiA opere 11Ui,j de seamd: U« Remmat, sau Placita philosophorum, at:ribuit lui PJutarh (s, J.1 c. n.) ~i Eclogae Philosophlae, adiea o c.ulegem filozofidi, de Slobaws (f1t jwul anului 470 e. crrt.). Aceste ilouii lUU'M,t sint fi ede !olasite de SCfiitorU uriptini, ca §i de filozofii mu4 tt1'zii. Dupa Diel«, eurs« comuni! a eeio« doui! l:UC1'ari :l~':Ua'l' ii de-a dl'eptul opera lui rcofrast privitoa.rela pr(Jso,cratici, eft {I CUi{VJeY6 a, lui d,etius (autor nlcunoscm,f!rotJahil din Me .. ll £I. n.) pe lX11'e editorul gpman 0 ciUt't!tefte Aelii Piacita. Latfndul .~azt.Aetius a.rIi luat mat.'eria.lul dupd. un crez:umat pe car« tot Diels it numc§te Vetnsta.P]aci.ta :~ pe car« €I consiikrlJ alciituit in §.rotila lui Peseidowios (so lIt. e. '''',) Cd mad, illu;lti cuttori cas» .sa ftteii: crejericnj-li artii ill prtsO#atici f~, PtatOtz ,d A ristct£.l. a cMar maf'turie este sub mulU raportwyi inUrestMZtii §f cuneori hotiWtt(Jure, dar nu e intotilea,ltna' jiicuta 'ill spirit istoric. Daci$ .&uQ.§tert3a a flicut posibila 1'et1tt.!iMea gi'ndit'ict tlmtlce. ee n-a ileschis 10tl~~~ de lllfnceput cllt't'c presot1'atici .. in istoritt !ilozojiei. preocupCirile de Q.Ust £wain, flPlW yelativ ttrziu. fur de-ahia, Hegel Ii Vlllorific-a din plin, sistematico De atum;i insa i'JJ.en:sul pentru ei II f'tu.ws {)1!esc£1td . .Dupa {,8 NictzM;ne faoe 0 stt'azucittl 1'cdUa1ft." 4.e,jU'Jfil1d limitel-e intcrpntii'rii a\n.stowlic-e careia, llf!,gel ti ramlise.se fidel, pt'&socraticii. IftUUd twe·me r:e#nufi pent'Yu ei de ,ditt"l! filolagi,ajungstr fie. 1'8vendkapi de J$lozofi. A st/i.zi, €ntrcaga, nO{.1.stra culfu;ra ~ d'e 10, firit;ifJni ca tVeYnet' He.isenberg pini/. la cr/i'va ilintrepoe/ii ceitnai reprezemativi ai epacii -int>oca ~ul §i gind4"pta presocraticii. De C-ti? Poeie penn c-a e iJOT"ba, tk 0 gindire originara; Stm poate penwu cit (!if. imbold (Jmmui meilitativ ciUre'temel« ;;i atiJ.udinik jUfuM/J}wntoJe, Q:Yi ~

-7-

"fmgki'Urile de alae eS6~!1a1e elanul1li de c/,tnoa-fl.ere. Sa,t;~. cine ~ti$"J' Foatepentru ~il e oorba, eN preso:;ralicii. despr-e eeea ee II jost;;i sUi fie statornic. ~e eeea ee este, De oriee maniera am inurea sCip'ffldim. I) Jiu:em In atmosju'a, t1'(l.di[,iei. Sfintem

sa

aliI de leg'aji de acest ap'lZTent trecut. $nctl nu 11$ putem eUbera de el au:.£l a$imiltmlu-l~ nu pzdem deveni liberi d'e dinsul dedI sub tnarumm'ea lui~ Esie aceasta ,",na din ciudtlJ.eniile gtlUlirli.- ea, ntf. conduce ~',uti,p.t'ededl trecmd prtn locuriJe pc c.are le-a tuai ,pa-rcurs odaUi.lnJ.r-U'n Jel. gtmlit'Ul £nainteJJ:;ii lin~ulu:.si ochii ajintiti ,asupya a ceea ce a fos, vtind de dtnsa i'J'I1.link. asupra aC.ilui deja g€ml# care ascun4e S'Uo' d£nsul ceea ce nu a, jost inca g$ndit 'iticiod.alil. Chial" fl'e la fnceputurile s,ak, mmer;iali-smul jilozofit: mat' xisl a, 1'8sin<lit efeetui bi'nejlidiJOt' al contactului cu iJmvtlrsul prc-S(Je,ratic, iay creatorii luis--au aplf~ cu l'Uciilitate fi ri1hdrHolJreparinne llSujn!'(I. 1;!e~igiilor acesie i lumi. Stas« :1'J;1iirlurif; 'in au.st stiRS Caietele filozofiee ale lttiLtmin, 'iJQ'rbind despre alraqia pe care He?adi (I e%t1'ciJlJ. a.supra g$ndirii sale. m ~ vo#oninoascle "Ca.iete .de istotit afiJozo/iei ,picU"rien~, sima !?i seept.icen, "ilmase de la '&1"arx. in care acesta, acuP;1~du-sede ;;ooli ,.i.sisteme e6 apar'fin perica:ki heknismului tirz'iu, mediteazd tfldelung la ··i.llcefrutut miUc a1 jiloZQfiei greetf'i". 111cwx aj'lIf1.ge chiar sa promitli 0 istcwk a, g£ndirii greupti timpurii. pusli in legiUun'J ou jonnele spiriJuale in care Grecia, s-a mutat la Rom-a: "lntttl/im'tez sa fac tntr-un studi'U nl4iamanutt[it 0 expUlrere a filozo/iilcr ,(!picuriaM,. stoica: fi scep,tid}' tn lln$CfmWul lor # in tot-alilatea raporlului dinlre de.fi
gimlf,t'ea delung filo:rofidi meditaM face tot'u,1i
0

greaca idee.

nu~i timpu,ie scrisii.

p mai

lfrzie"*

pi nicivdC#ii

ldespn! conceptia

poa.te.

carew

anunflt

el,

Lucrare
d()cJ()ya;t

i.nne

tesa sa, d$

lntere~l

constant pe care, in oontinuare.

jilozo/ia 1'flOJ'xis.t-ii It poarla gfnairii

grW§Ji/i matinale nllfte din C01f1liin!tt faptulut. eli eeea ce 58 dIi Ktndirii d'Bgi)tdft devine viziW £n aria' ,isloriei jiloz(ljiei. Acest.a. este lof;ul in ('AFe ceea C$ guuJij'e.(1. tre-

bu,is sa gfntkasdllfi dtztJaluieestJlt/a. Miitfndu-sl! p'8 sine. nih necesitateo. de, a de~ iermina: ace-stlac ~ acestaesenld, 1'emmnonlm tnlcttlul pentro ca, PJ'in stabiliwo' uno,'
J

kgtltuti esrntiaie rill ceea ce s-,a manifesl«l de sprijin, trebttincios {1fid14~i uwuipas

dej.a in perioade,:l'evolu;te,sil giisim punctul inainte. ~i depl'iPr# monumte!w In mporl

cu care sPi1'itul hOstru S8 ilefine~te. ea 84 putenJ l'iimt;,U! singuri in fala 'Jfomui ce tncMrM sd ni.se a~at'e. ea sa putem da tm -rasfruns. al twstru" lac-eea ce se a4reJieazd astihi pen.tru;£n#ia oard gin.,.. ,di,.ii. cerbul de Itt tU'nsa 0 lu,o,rt' tit: fr/'imire care slJ ftc 0 tufrdegere. ~ 8$le newie' de 0 fndrutnaYe a gtudif'ii:r de 0 ed'UcflJie a ei: Est'6 :nevoietn fJrimulrintl de asIa. lar au'asllJ educa.Ue. jJusa In slujba fllozofict. ~t'U 0 :pam face decU !ilozojia, insa,l. .S1»'8 p"opriul 6i folos. N u h'ebuie sa credem €md .r;iJ 'Ileee..sitatea, care c-ondm:e gi-ntlif'ea sa, ia ~1t primire l'fltnwul pe care islol'ia ei il con.stiluu tw Ii 0 simfpld ,etapa inln!duetivilJ ~I'ti,

-8~,

dupiJ. p,twc.u'Yge?'M Mymo. nt-ampule{/, debt:wasll tls obliglljiajJenibiliia ronlmmi reluclri aacestui drum labirini'ic. Pruuat'MtYad'i/iei n,u are earacterul U'nui l'aJinat ese«: citiu aZ sj)w£tului, capabil ftumrai sii-i amJcyesuplqe # ailf'esif. s4,-l milieu asupra" vemabilekw inweMri CU/l"e, #ebuiescPUS8# sii-i sKge:rtze teknm ,adecvale rile iwal.m"e a Icy - dep osnWZia cu' incutul M face gfndirii ~i ,aceste sfffVicii. Cercnana istoriei JfJozojid. ffi glist:fkimpulsul in fap.iul td gfnairea UwdidJ, gcneYtidi:zantii e.,;primd cecil oe rej>r'aintil eonJinutm. est.mJ,a.~1un!(f., lu.ct'ull~i dat. .Ea pune in 't/tlkJaYC - Fe Unga ~inJi1J~tvYeacm4inutului de idei al UtJ1;ei.epoci ,atl-u:me- acel.t erea[i.i die mi'H/ii, om.t!ilnelti care sint ~i mt'fki, cajJabilB sa: se insme cu fOf{aTeg~nerat()Me £on tevwu,l t&:Jrdic tot mai t::J)mplet al lun'liii fi siS stimulate mnul spY!! noi ungbere ale netUincseuf,iium.

laterale pe Mrs ceneUJJcrul t1'eeuN..tluigindirii se .po,ate. :rdUid. OriRntttrM grqUiJ, ,asu,pra ansamWuluiprlJblemei,. din, care epc-ui.decu1'ge £n 1nod neoesa:r. Ifi areizvorul BnintertwetaYlUJ. aces.tui cuvt-nt: treeut - CI1,'re, c.azUl

stnt multe drumu:I'ik

gindirii,. tf'ebuie i~:s ea .ptezt'ilt. (;(l origimperm . anentf:.»'ezenta. liUatdcu noi in drnmulnostru, di:trc. 'Viiior. tktermim:nd din, interior acea.stii inainJare dit1'e viU(If. o aUii intcrpretsre di1 naf/ere, tn, tmJd /orluu, III un tuned istonsm. care sepie~'lle in disculi,i fmJjwtl diverseiM' pundt de vedue. ale .fitozojiei *i: .£p fJdIe .e/ortul £.nlretinut. dol»' de .Petltllll.te habitudini didt.utice. de p'l'oocupiit'i paseiste stJU sterile t'nClimJ!ii
S'pYf. llyuai{ie. A ttMUand noi. ginilitQrii

'nuwxi~t'i" ne .propune-m

sd It'aducem., -

ailicll

.sa

interp.retiim - fragn~tele pr£;-$'OCfaticilot', 6 jarem .pentru a educa propria noaslriJ ~e, {;-Q!I'.e ~n urmti 'm.etajizka. A ceastd dePt¥ke a ·metafizicii este bu:ii legatd lasa .cu ji.re.le lradiliei ile dtnsa. Daed depitpirea melafiriciipkt:llJit de Ia '»wJaF~, icnsi1#. Munci rastulYl1(ll'Ml carill are lot; nu este altceva ilecU «mlra-paT/ca, melalizic£i. () mdajizidJ. mgmivii. ean~ Ii ~ttJ limbojul p ti impinge etJtJlujia Ia punctul exlrem care £i este PllYmis. M etafizica 'Yasturn:atii mai este mea" metafoiciL De Dceea flnqortul de dePdjire a metafu:icii p pentrua evi~'(J.re'1uzpmle M tJpig{)'R,a"W disiltlflila.te, gtndirea 1ntJ,1'xisla.. situatiJ ion altwa s.tadiului ei ul'minal, gaults un sol fetm ItriiHitQl1' tn univt'l'sulpre.socr:ati{;1,situal p, e1 fn a/twa grMf'i/elor nmaJidcil. In aceasta i)(.mstiJ interesul eKcep{iont/il pc etW'iIl fracm8nlele gftufuorilor maret epod a spiritului gnt il prezjntd pentrunoi. Mut,a#a, care ·s-a, ptt1'ecut in giMirea, lui Soc,yat(J~Platcm,. oore /ac-e t;a un tnweg cidu wolutiv al spm'Jului eurcpean sa se i'nClMiecu dt'n§£t !'i ad ajungi! a ji. dejinil

*f

p-rin aeMa ci1 Sf! siluea::ii $nainJea lor, 0 (;(tnStiluu sem'unea, dintr8 sensibil p suprai"' st:nsibil. AcMStii sciziune. tf't'i.s4tuJ'tJ.ftmdamentalii a tot ClW1 ce in Jilozojia anlidi a derivat gindiYea lui Platen. ctm.stUuie marta, melafn:uif, ia~ prOamR1'M, .e.i feJW.e-~inti£ act",] de na,'er:e a metaf'uicR Odaia'cu PlaJon.. ,.deasuj>ra 'f"8aliJiiIiipluhjle imperiul de sine stiitdror .(9 ideiJ.or (ia'Y (t(;e$' domooiu :~nthmt este propria $'~dJieaivitale a; fuozofuluij" ~).

am

Pottl.vit

dodrinei

pla.lonice

a ideilor,

ceca ce cu ailevarat este,

siittat in aQ'lneniul lui alOiBrrm (U..M ce poa.te Ii pe,uput prin sim!uri), silU ideilc. Acestea pot ji pt1'uPttte fzumai pri'll gi-ndire (vodv J, ded pri'1IJr-o percepJw non,sftnsibiM. I deea fiind c.ea tare propri'u-zis fate luu11l sil fie. jir.ea lucrurikw apm-8 ca apcwf:i'Jiind -unui ilomeniu sup'Ulsensibil, oo'lneniul lui VOlf}'LQ: fi este cm'acterizatif. .prln modttl nons8'1'tsibil al' gitzdirii. o fituia/i.e in i1~terprelart1a kJg&urii dint;-e fire fi gindire, loaM ce arc Ioc f1~.g£nsoc,.atico-plat01~icii,prin eore s:u'iJiectivisl1J.ld" $lt'itin gfefld'itorilorgre.ci ,l'-au preudat, se instaureaza, t~z jilozojie en principiu al' d. In aceastil SPUl'lt lU a'JIJ;~ ., S'ld>i~ctitlitaiea se da drept prit~cipiu at jiloz,ofitci
ai;,pea
fl ••

oric» lucru

case

Mapa.

ale ,ase~'!iutdi ca fiwea f"1 I},indit'ea lac parl.e, deopotrit'a., din nm'fSffnsibil, au Jost gf'upate £'#1 aaasiU i:mensli desflifu'I'a'1'e proteijormit a spirii~uiui pc (;Q1tC~f un singt# ctWint, noi 0 n11-mim melaJizica. Od'aUt cu ea, fi ca expresie a ei, ia n~iere gUulirea conceptualii (n Exp:resia acesfui spirit subiutev, care itie sa ttu;;hidii i'#~ el ikalilatea, este jude-rota conceptuaUi "*'" ) fi se Ira'i1sfonna €nJelcgerea, pe cere europeanu! ,0 avea desprt pile~li2, il'eci1zilu--.siJde la atievlirul tn/efts ea dezvahti'lf! (t'il.ileSK£). propriu lumii p'Yesocratice, ta adevli'Yulfn sens de exactitate [veritas], definit co adaeqnatio Intellectus et rei, Este de. frresupus cit orice filozojie care incem:'CG sa se apropie asfifti de gfnditoni si~uati in aUf'01'a luntii eline va inttm'J-..··PUl rezislenta ,acestei iuu1Is,e ba'J'iere • r".

C(nuecint.ele incalcHlabilc
1

spi¥ituale jJe awe eei peste dQuli tn'ii. de an.i de: p'YoUjfJ'fa'Ye a 1netafoUii 0 intertJiHUJ 1:nt'Y6 noi fi spafiul nta'Yelui spirit gree, din €poca so, de ,a,U,},. Dacl1 inte-rJwetarea g£ndirii vecni Sf miica zn, pel'sjJecli'oa g€ndirii moderne, ea se rlitac~te ae la: tnceput. ial' UM ce tnbuie ,aii1tS a'Ure noi rCim.f1lc,f! voaltd sub opinii iloctnnak taraive.
Pen,t'1'1i, a avea, lleCU la (K;ed "paradis
pi-tJ1,(jlld"

al jilozoJiei,

est« fl,wme

de o

.ed1J,caia, premJizatii. pi de Utz limbaj ailecvat. Prime conil,iJiel gtndir.ea, marxism o indeplinefle. Pentn: noi, care pomim la preluarea, t,radifiei oo..re ne determi'~lt, af'ertiZl.lf!~ca filozo#a :ncasW are ca sarcina ......'.,..f. _.. . .. . rest.rw..cturGl'l a gm d· .. saJIr:t. v;.';;'I'01"111e lm:n.ru, nu 8-() murpreteze nwna~, e~enta It.ne~ I.:ru ne apare co, un lueru. firesc, iillrucit, in fdul ei propria. fi gtndir:eu, face parte din lume .. I ar transformarea gtndirii inseain,na in primul rind stahilirea unui report non cu. ce.ea ee dii gi1Ulirii de gindit. ell. ce.eace ea trebuie sa. gindeascdJ pent,ro, a fi gindire. DrumuZ; care conduce diJre ceea ee chroma spiritlll rwstru" co, oriee dnun al gin~ dirii, se tmoaree cmre origini: De aicit in:ter-{!8ulat'll de 'fJiu pe care U £wem pentru presoocrotici. Gfndirea care n.e-a precedal., situfndu-se la origini, ne intereseaza In m.asu.ra in care deschide an· orizont unde ceea ee menpne glndirea .noestra fn fiinJi.i" d~ndu.-i de ,gi,nd:it.ni ee aratii.ln acest spirit i,n.trepriniiem eforturile de trans-ducere in limba noastrii gi in c~tii1l/.a nool::tr(i, a eeea ee s-a m-aJa:l cehi mai veehi gt.,uIiri europene, f1i nu. cu
gfndire

A

-]0

i,ucn{iillnglobi1rii integrale a unor doctrine care, gregit prduate, abordale dintr'~(j optieii. i'll(Jr.ica, iUwin iremedi.abil eiizute In trecui, () gindir:e care respectd natura lucrurito1't ee modeleaza ,dttpii de )'i se descoperl! ll~ bwtina 10,., BSW o glndire exemplari:i. "Grecii oor riimine (]e-a pu.l'uri d{l.,,:~clilii rw~tri ({,unrita aee.stei grandioase naivitiiJi obiecl;Ute,care pl't!zintr.'i fiecar-e lucru, co. sa"Z!~C'em 't.'m, in lWnil'la para" a naturii saw, ehiar cin.d aceasta este o lumina palidli". =I< In glndire" lucrul cel mai dificil este sa ~I,ii dnd gi:nde~ti Cu. adtwlirat ,i dud te pirr/,i in cera: care nUl1uti in. aparen#i este gimlire. Aeum mai bine de un f'eo.e,..1I-larx avertiz-a: ,.Ep:Jca Jloa.stra. 'mai cu seama, a do.t nastere wi in filozofie UlUU· manifestliri /W!lanlUoase care Sf fae roin,oMlede eel mai mare pacat~ ikpiiiCatulimpotr«Ja spu'itului fi a ad.evitrului, tturuci; aici o inttm{ie tainica se aseunde tn dosut interpretlirii ~i.() i,~w,.prJf.are tain.icii in dosal obiectului". u Aceasla OO)idj.ie a glndirii Q anuleazi1, {lldnd-o incapabiM sii se conf;'lmle ell. .reaUtateo., sii oor:espund)f cQ1nandarnentelor C01lcrere ale CJiqii. Glndirea eSle autentidl, este ea insiisi, osunci cbullucrul pe care ea ilglnde~teeste chiar ceea ee trebui.e sa fie gindit ~ die Bache des Denkens, cum spune fIegel. Care. este aces: lucru? Iatli 0 tn.lrebare la care presocrati€ii,p"in eeea ee ei ll1fifi au gfndit~ ca ~i prin eeea e n-,au glndit nicwdatli, ne pot do. un l'iiSpUns. Cit prire§te l'imbajnl in eare ealttmile lor trebuie sa. il'lcapac pentru. a fi in.minaM cilitoridui .roman de ast&i, limha noostra se pare. cd se bucudi fn aceastii pri()inla de un..eleprwilegii rare. N u de{inem oan noi, ca .rom.rutci, sill.gara li.mbii fn care ~.ele:mentul~' presoCI'tl.litJuOP· 'to orolX€iov, so, fi suprapwluit? ,Nu~tim bine ctnd a intrat cU(l,I,ntu.l ..,stihie" in Iimba nvastrd. Dar chiar d'lci'Lar fi flicl.I,t-otirziu, pe linie lU',()greaca, inca (elzd CUTn wn ~tiu:t' sii-l falosi':Jyt- ,.,ate luminii stikii patru" - ne-ar pusea amJ.a 0 anumitii l.nJ'udire en perspectiiJa mir:ic.-ra1ional1.i a "elementului" din. gindireap.re8Qcratica. Ptna §i faptul eli, stihio: no::tStrii [ace cole fll,toarsli de In principiu rational la mit ar pusea ariUa cli tml''efelul de-a gindi al pastDrilol' de pe ar~,l Carpo.#lor §i grliiMri'i de aleasa fUozofie. ioi{i ~i ei din cecqa. milurilor, eete ,0' inrudire.. macm' pe liaia. sensibiliUitii filozolice.
Cine pa.rcUl'ge pentr« "intf,ia dau;, cul.egeroa fl"llgYlWntelo7' din pnsocMtici are 8urpl'inder,ea - ~i ponte incinta;r'lIa - sa vada ee tulbuMtor ~i greu. se de:spl'inde gindina 1'a!ion!lUi de ceo. mitiea. Legtmdal'ul Ol'feu sau Epmten£des, un Ferekyde inM/ai;or el lui Pitagora san 'Wl Ac!.'tsilaos; sint rn£ii in plin mit. Dar !Ii pe Iinia aceasta spaliul tn care trliinl- s-a tnfra/it en spap,ullegendar, de oreme ce Dionysos, 01 ciirni cult

II slujea Orfeu. era de undeoa din Dastul cuprins traeic, Orren tnsr.qi oelUla din lumea t.rQcicii de unde ap,eo.sa iasa §i Dietima; in.(fiitiiwarea. lui So enue . Dealtfel. do.ea p unem in. luminli soli(lmitatea istorica a marilor spirite profetice

din spaIiulnosil'u

ell marile spiriio, deopotFi"lJ, pro/dice $Ii rationalet din lunua preeo-

eral:icilor, atunci cum sii liUiim .1!el:nPOCat faptul ea Zal.moxis a fost, dupa H e:rodot, 'Jscla""ul'~lu.i Pilagora, ceea ee tnseo.nma pfna la urma diseipolul Wi tmplinitol"lil gin..I

*.)

Karl MaJ:x. Odele 00 istorie a 'fl:loZ)oHel ept(lmiene, st.o.lce


fbi dern.

,i

sceptlce.

11-·

du.lui pll!Zgorlc despre nsmuriro pepamfntvl dac? Platon' il~i citeaza cuveneratie. aUt p~ a~9:zsUi linie eli ?i c«. m'Jilic adeD'ara', tltm.hluitol' al ,tl'upurilor prin .medicina suflellllui. Cam s!i Uisam. neamintit faptul ea fUn spa/iulnostru, Ball din. cu:priMu.llarg in care inrra ~i sp 2iJiu!n-':),stru ,i.swric, Grecii ant.ic;' au ai'uf. de primi: ctseoa lecJii? Dxd U'1 P:JP'" fi cu!tura lui au dreptuf sa se reoendiee fi de la proto-iaori«, m.t 'num.ai de la issorio. lor, aklnci io.tli cli astfel, prin spirit, Ii lituii, eultura uoasln'i. est.e mai apl'opiald decit aUele de lumea presocra~icii.. .Df11',~rgl1U£''!.d sp!tl::n .d,~i g~o.gra.fi~ lum'J(l.presc.cralicilor este fn Bt.rtnsa.legaturii cu ,sp4iu! I".J< nin%'c, iCl§a cum 0 araut faptul ca iSlOria {)iqii urblme din acestcupriH$ $3 d'Jschid9. eu Hist.ria, colonia Miletului. Daca istoria g€ndu'ii fuoz,afice f,ncepe en ""miiesi8nii" Tnaks, Anaximznd1'u ~i A11a[Cimme, cam in ac.ela§i veae al T"ll-Vl-lea otnd se 'nfem~ia H istria; de ee sa na ne tnchipuim eli in cetatea eeeesta, pe care am §tiyJ, s-o desc'Jperim, ,i sll. ne-o inSU$im aUt de bine prin. ceroeMl'ik usl:tpm-i, se va fi aflat ''''elUl prieten, un discipol sau. un cititor - in hmgi/.e iemi dobrogene - de-oi ginduoriwl' milesieni? Alte spa#i gecgrafic.e ,din Europa. mtl'a mai tfrziu fn istoria euJlurii §i ci.piliza!iei ei. Spztiul JWstru intra odata eu lnceputurile. Ctnd l.'1.fadar, asw.zr~ Q parte din lurne se imoaree cu. caila in1£1'e8caln; pl't!SOCl'YUici - unde stntem atl'Ofi doopotripi1 de bulrazneal'a. acestora de a fi unilateroli, cltfi de CUJi1,i.ntenia ~a sluji forme de armonie 'un Wensala - exista l'l1J1'ii n a .noasui1, lor e pentru car-e fntoarcerea aeeasia. de 0 clipii. epre ,0 mai bu:nii trimit.ere inainte a gindului co.nlempol'an, eale simplii de ftku~,cad ea rep~ ca !ji o cufurl,dal'e tn adfRcurile proprii. M uite d:Jz~nteri ale cmtul'ii europene ifi au. aiGi prim.a lor oereiune ~ V nu fi MuUip~u. logos ,i fire, a:l~;;.~r,i exactilate. Grandoarea presocrtuicilo« stli fn. aceea. eli ei pU'1, dintr.Q data pro!llel'W1leslJr'tile sariimina i.nmiezul culturii noastre; Textele lor P:JLvtli in 13k 0 tri.'1."i'~resprc ceea ee ne place sa numim; in culturaeuropeanl1. diseur« a~ ra#un.ii. iar In limbo. noastra rostire pura fi simpUi:, care implidi fi Cm'int $,i PUl'teI'e: ~n roet,
Pl'eBocralcii ada!': eei dintii exigen~a exactitliJii. Dadi ,pfna la ei cullurile sou. ma,-ill! afirm iri mi~ic.religi.oase. alteori specrda~i(.!--religioase; aPOOuexigenJ,a adem I'ului d8 diltGo!o d~ ,ex2ct.ita.te, presocl'atidi Pin sa inooce adef!{ind cu exactilate ell rot. Lamea e.sre cepa precis, apa, sau nwnltr. sou. eros Ii urn comnogonwii ,u celar pall'U ek.'I1.-mu. in, u!tinui. instalija. Eo. are un consli~uent definit, salt mat degrablJ un p7'incipilt co:wtituml eare, ea stare elementarii fun.dam.en1alli, determina ~i defintJIle s!a.l.ornic lu-:rUl'ile_Nu. Sg m'ti poate gindi, dupa presocrmici, fiiril e:cactito.te. Cultura de tip aristoteli.c, care le-a urmat, He apare asttlzi cao grandi.oasd. tncercare de a aduce p~ tot, pinala ultinwl' ,am_"inunl fi argzunent, exaditatea. De aceea a f~· omin,at d dQIJiimile.n,ii ~i a putut fi - sil1{Jura ~ mmrie de irwiilamint. Dar pentro a-i '"estitui sOlSlll aMrlirat. aristotelUmul - ,sub care se CUP1"ind alit docfrin,a dt qi eXiegem nu trebuie inteles' fn {)e1'siunet'l latina. ci in f'eJ'$iu~a exegez;ei g1'9C~ti, care se lmplin£::1t'e CU cQmentariile lui Tectil Coridalelt (preOO.teta .Academiile de la Bacurefli fi I~i).

sau

12-

inBrpretare u:rnl~ e (Jo.rba lo.~ timpl/J de clt.TWafl.e:reea:-actu 1i laied, p:n;te, aristcteUSM'..tl sa se d~sfi'J§oare nea:fterat~ca 0 pri.ma oersiune a culturii t' 'lrQP~n,'J nzseatii sub s~:m.'1utex:.u.:tiltitii. In tunp ce aru.1t~t~lt"-smul aeesu: auieutic :8'(~stingea wulem let noi, pe malul'ile Dimhof)iJei ~i ale Bahluildui, 0 adouaversiu.ne a t"uUfU'ii europen« 1ft: .fiicea aparifia, in epa amodernii, ad~a fmpotl'iva aristctelismului. dar in: fond perfect armonizata stilistic cu d. Era tot 0 cultura a exactiUi,fiit de asM daM una IllabQratorului, .rrtt;d,ertwticilorfi a spiritului iswric.,lntr-o asememxt culturiisim.em
nr)'1,.r
0

p! ace:zsUi. llnie, ca

Marik dezhaJeri ale spiritualitti,Fii europene de asUizi lfi au inca riidiicinile scufundare in solrtl glndirii presocrasice: Vnl!,i Multiplu, cu l-emlinla de a ie solidariza, cum vroia Heraclis, ell fi problerrta logos - fiinta, eu dezbaterea, aceea dintre l'(1;iune, schema. 8tructurli. UlWOri doW' 6clUlJiematematica sau cod genetic uJ:timr de (J parte, ~<:irealilaua concreM de alta, como.ndii intreaga 1W(J.StM cultura filozofici1 ~i flim/ifiea. Iar 0. a treia dezvat8l'e! eea dintre adtwiir it exactitate, expl'inu'i inca ,i mai Mine sen» suril.? cullurii noastro. trimiflnd pi.nJ1la ciiuUirile ei ultinu.
Cultum ~lt. alit u.rnanista ell fi §tiinJificli., ir;,ceart-a 8ii .regaseascd UJl sens de a4evlir tntor-ctndu-S'e ciilre presQcralici~ 0 cl(pii,. 0 face asl.iizi~ en sentimentul respOl~~2bilitiff.i.it~a cum a fiicut-o in largld gfndirii "omane1ti de mat ina.inM, fie este

,lneiL

ca

("'" a diecilortmduciuori, fie cii e a cronicarilor ~i a lui Camemir,. fie in s{ir,it eli.est« d t.tnui Hasdeu, Conta, P:Ii1wtn salt Bl.afa..l'n a,.ezaroa lor, oridt de MWd, adeviirul Wi exactito:tea sUiteau. iTt, cum.pan{t. in litera tnroJdtul'ii Pl'esocratiee poole fi re.gasiUi, aUituri de 0 flmcJie a simoolului ~i a mitului, fnlelesul originar ,al unduirii mat.eriale· en gindilO1'ii pres()cratici ne regiisim izvoareie. Rostim cu adtwl1r~1 cella. sau nu? Sinsem. fUtile gl'a.itoare fi creat6are de ros!', SQJl.. ne rotim fn ist01'ie. ca atUea culluri trecute, C3 au .putut pieri iruocmai speciilo,. naturii? Chiar daM nu s-a nlJ.scuJ: ~nea u mare filoZQ(w tn 8p llim lu:gsta peste care au fJegh!!!at atiua glor.ioase ureitoare, wtu;i ctWtl ca (J (iCCil,Jie speculativil, .tn spirit larg! presocrotic. ar putea fi la locul ei aici nude gindirea a fost tm,pUntatli de to. ittce:put iN mitt.M ultiplul fn Unu,i existenJa redIa,
4" wg()S. La presocralici nu intilnim numai .problema. fiinJei PUM din perspectiM

m/iuniit dar fi pe CM a raliunii care i~iiXOJ,Ui iinta,i lL§8zareap1YJpl'ie.Avda~i spirit F SlU'J'U a1 raJ.iunii i.ntra t.otur profa1U!, care n-a irwetal nicifJdaf..ij sa se cauk pe sine, lnsufleJ~te fi cultura noasl'l'a, de la fncepmurile ei. Fie deei aet!asm originara i;nf;'lfl.ire fndreptli]irea ,i nadejdea sub care apa», t,"'r-O limbii de care nu ,tilm niti histriAJlii ~i nic;' aaeptii lui Zalm.oxis. tmele din gindwile de C4pat fi de incepm care-i VOl' fi fncercat.
EDITURA JUNI\f EA

NOTA ASUPRA EDlfIEI

Traducerea de faFt este int:reprinsii dupa editia II XIII-a (1971) a i::wegerii "Die Fragmente del" VorsoL:ratUi:eJ"". apa,rtiniml Jui H~ Diels.
~ W.Kr.mz. Spre deoseblre die cullegetea lor. ee nu are decft note de apatat ~, abia in 'idtimul volwn un indice de persoaue, loculi, ~i autori, edifia de fata are note Introductive despre fi,ccaJ'e autor Invocat, ma.i ales desprecei care sint mai pUfin cunoseujl, Pentru Thales, AnaxinumdI'll, Ana"imene ~d Pita_gora. notele intfodudive sint reduse, ffind yorba de ginditori pi'ezentap :peJarg ,in reate istoriile fUo.zofiei. Am Jim de asemenea note pentru loeurile ce reelamau Jamum ~ am alcli.tuit indice de nume istodoe, mitologice ,i geografice in afara eelui de autod. in febll acestacititot'tll tradu.cerii de fata ate un supliment de lli.mul·iri ptin raport Ia editia getmanil. . P'aranfezele dr~pte sint ale editi:lrilor (cei striiini fiind mentionati special). paranteaele rotunda ale auterilor respectlvf, Ca s,i la Diels, fragr:l1enteJe sfnt impirfite in A. cele despre autoei, ~i B. cele atcibnite lor. Am eonsultat penb:u Vlersiunea noasi.ra tradueerile in diver-se lim.bi~ euprinse in : Early Greek Philosophy de J.Burnei: (Ed . .Ill, London, 1920)-: 1- Presocratlci, eulegere die A. PasquineUi (TotinO" 1958); Die Vorsokratiker, de 'W.Capelle fEd. II, Berliin 1961); The Presocratic Philosophers de G.S.I{irk ~i J.S.Raven (Cambridge 1963. ap.1956) ,p bineinteles ver-siunea romani a lui A. ,Fl'enkian din Primii rnaterialisti greet ell 0 Introducere de Ion Banu, Numeroase Iocurl au fast gasite in editiile cu traduced din autorii respeetivl. Pentru Ioeurile Iaeare m.l existi. baduceri" sau ele n-au putut fi gisite in bibliotecile noastre, am cerut avizul emlnentltor specialil;:ti Radu Halleu ~i Petru (,retia, carol"3 Ie aducem multunUri ,1 pe aceasti

eate.

Traduca toni

INCEPUTURI

I. POEZIA

COSMOLOGICA

TIMPURIE

1.. ORFEU
NOTA, DESPRE ORFEU ~I ORFISM POO1:ultrace adesea Invocat In documentele Iiterare grece¥ti 1 ~i nenumarat! savanj.i au simfit cA orfisrnul a msemnat ceva viu ~ adevarat: 'in primul rind un .,'tel de viata.'~, daca nu chiar 0 eticli.. menita sa Imblinzaasca, poate, asprimea prim'tiva a spiritnlni grec, Totusi, multi au mcercat sa obrp.ua. ~i alteeva, Au fost cercetatort care au vrut en tot dinadinsnl sa g-'aseasca urme de orfism 1n rtttmle l?i ati udinile re~igioase ale vechilor greci ; ba m.ai mult, sa inchege chiar elemente ale unei adeviil:ate reljgii, N-au i..zblltit bLsa,_ ~i pe buna dreptate ; cad nu Be poate vorbi de 00 "rehgie orfica" .l! ,. C-el pujin ill! epoca daska orfismul nu este 0 doctrina, ci abia un cULt,S o simpla mehegare de elentente disparate: initieri ~i nustere alAturi de rttualul lor magic. citeva cartt (a carer existenta 0 eunoastem mal hine deCiit pe cei Care Ie-a:u scris) :;;i Iegende, mai ales Iegende, Jar in prim rind, binetnteles, csa asupra fabulosuhri poet, mag ~i musician trac,

sa nu ne a~tept'am. s;;' giisim legenda lui Orleu relatata intr-o simpla si unica povestire, ~i nid sa nu ne mchipuim eli ar putea exista vreuna fara variante ~i contradictu.!I 0 asemenea unitate

ar f" Incru de-a dreptul surprinzator dad' tinem seama de di:versitatea celor care au raspindrt faima pcetului, de varietab:aintentiilor lor, In sfillit de timpurife :indepartate la care se raporteaza aceasta, Iegenda,

Istorieitatea lui Orfen poate parea chiar mal lndoiell1idl dec]t


cea a lui Homer. tn, priv.in:p patriei Iul se poate admita ca ar Ii foot Tracia.5 Era credmta obi.,f;JJIluitii grecilor veacului al V-lea i.c.n. Dear nnut a
I Mai mult declt in oele arheolegiee, • Vezi Wilamowltz. Dey GltLubtl liet Hdl#l'lfl'lo II 1932. p. 182-204 \\1 1uc£ariJe mat reeente ale Jui 1."1. J.illforth, The. Arse a{O,-pheus, B rkeley 1941, p, 172-J'iS, 288-289 !Ii E.N. Dodds, The Greeks mil' ffJc lrMlkmaJ, Utllv. of Cilifornia Press m95l, p. 147 '~I urm, II Cx. 1.. MouJillielt', Orpllttet J'orphisme " l'ipoqmr dns-sifj1le. Paris rufl55, p. 42~'lS. I Vt'.ilJWl{C Guthrie, Otpheus n.ud 'Gretk ,RtUgivn. (trad. fir. Pads) 1955, p. S6. I VI,."ZiWEe 'Guthrie, cit., p. 87 care face ale sale euvlntele lui garl Robert, Die gfiedlisch" II Irl..!1~1~~f) I,. Berlfn 1.920, :p. S98~ "in tot, eazul a fose oon:o.iderat de tlmpurm din ~r.t. aoeasta .. _ h. '1I1F'ot11 iutregii antichit.l!.!la I~t intotdeauna trecut drept nasent ill Trada",

or.

19-

sou dot autorl consultatr nn spun timpede daca-I crad nascut in Tracia sau Macedonia. caci vorbesc de el ca. triiind in preajma OHmpui"ui Urm1ele unor credinte tn.tr-o origina macedoneana posibila..•locaJ.izata in preajma Olirnpuhri, siut putineG. Pinii ;;:i provincia aceea apropiata de Olimp ~j data ca lac de D~ter,e al poetuhri - Pieria - era la origina locnlta de un trib trac 1. Se poate afirma prin urmare, cbiar da..ca nu eu toabl certttudinea, cA tara de obtr~ie a lu:iiOrfeu a lost Tracia, in schimb, epoca fu care a bait bard ul xrac .ramine Inca. sub semnul tntrebirii. Tra.ditl.c'l apz~ eel mai adesea en cUeva gene-II :ra~ii:inainte de Homer.8 Nu mai putin indoiebtioe ne apar !}<i alte date in legatud. cu vtata lui. La drept vorbind al cui fiu era Orfeu ; al muzei Calliope san a~ Polhymniei? At unui zeu (Apolo), ori al unui om (Oiagro:s)? Era dusmanul lui DiollYSOS ori a introdus culeul ~ui in Grecia.?' A izbutit sa-1lli aduca sopa din Infern, el care a adus atitia alti mOll!'!l? S-a pretins mai intti ca da, apoi s-a spn5 nu, A fost sli¢at de Menade din ordinul IDni ionysos, BaU de femeile trace drept razbunare D f:atli de misoginia Iui? Dar Ia urma urmei, c.i~i. Odell all fost, unul san doi II.O? Sau nici unul H ? inh-adevM, daea asupra personajului Orfen in general ~i a influeotei exercitate de ,eI detinem 0 relatrv b:>ga'ta Infarmntie, In schimb asupra evenim.entdor care i-au arins viata, cele ~tiute sint pu~ine ~ii mai degtaba contradietorii, Intrudt asemenea intimpla,ri (ca moartea Euridi:cei., cobJilio-ea lui Odeu in Infern sau chiar calatoria sa pe nava Argo) slnt tndeob~te cunoscute san pot li lesne gl.. lte in erice enciclopedie, nn fie VOID opri asupra lor. 1.n schimb, vom incerca maj degrab!1 sa dam seama - in ctteva cuvinte - de rolla I pe care l-a putut juca legendam1 Orfeu in eadrul uned mai bune inch.~ga.ri a,spiritualitatii grece;;tL Dar in primul rind trebuie sa Be tina seama di Orfeu era totu~i me ~i, prin nrmare, orice contributie a sa pa lillie dviliza,toare poate (i revendicata. deopotriva de spatiu! ill care trlH.a. dadt nu de poporul din care facea parte. Daca. un Premeteu, prin functja sa tehnidtl~, a iz'buti,t sa. angajeze umanitatea :p~ calea ej_v1limtJeinu.teriale, Orfeu in schimb, prin magia Iegos-ului sau, a. deschis gindul omulu! dine cultura, EI a ramas hl traditie il..rept mueicianul prin excelenta, Arta sa
• A!'Ullonim. A,go.n~""jc.e, 1,23; Strabo 7, 33d)~Elldpid,e. B'iUan.tde S&O etc. 'If 'VeziTuddlde H, 99. DealUe:1 chiar Apollonios (1,31) n da dl'ept t"H\ pe t:m;cu[ Oiagros, lar seeUastuJ care QJmenteaza pe ApoUonios ¥OI:b~te de Pied:a ea de un munte a~ Tmciei. • In see. at XIV-lea sau al XIII-lea, adicll. to plini, p~rioada lusaci::m~ dupaJ. Naud,oll. Protohi.sWiTe., H:istoire UtziW!$ille,. Encicl. de J8, "clade, 1956. p.91. • Ce1 mai adeS!ea apare crept Ihd lui Ofu.gI:OS, flu,viu tn, Tt'acia. I,I! Complexita,tea, personajulul sill a fi:lcut pe ooii ermliti sa cread.i .eli I'1UeVl"ll"ba de 0 slngurii peroona1itaCe, cJ de doua sau clliar :mai muLre. VOl:<:1G~thiie ,ofJ. oit ., p. 50. TradiUa :mentionea~ adt nn Odeu ,dtn Ci'of<Jna (ve.zi Suidas), Cit ~[ pe Odell din Camaelna, _ n Prin aeeste inbreb!ri am. redat. ap~Q'I,pe'literal nedumC\rinm lui L-. ~[uuUn:ier, (QP. cit .• cap. IU) C1-1 :privire la isto:ri:ci.ta,tea cit l1'i la legend", lui Odw. II, Vezi J.P. Ve['nO\n.t, My/he e/. p8'Ml~ chu ISS' grecs, Cap. l'ro"J-ethk et 14 /oru:."jQJ!I. tedt.n~q". Paris, 1986, p.1SS-195" cit ~ aproplNUe faeute tntee cei d,o;i erol "c-i.viUzaCQri" de J. Coraan, OrJthU citJili.~aj;" d¥ flm,mlmiti (..Cahim?!> Zal.rnoxis"- p.1ibLies par M. Eliade.&l.fi'S 19S9 p, 49.~ de

20 ~

inzestratil:. cu,puteriimcantatorii Ii iI:Lhrad'U],\ o- stAll iII ire m.l':; UI11. asupra iutregii fid: ~ nu doar asupra stihiilor €ICL1Antuib', ,1 fi..udu. sAlbatice ~d a plantelor, dar deopotri~~ asupra oamenilor m I .1. zeilor. Orfeu a :izbutit sa, tmhl'inre.asca snfletnl f;il instinctell' onrului prtmitiv ~i s~-i intoa.:rcli. po:rnir:ile s.llbatice de la ornor' ~ J[~Ldm.dl·. cUre pace ~ prietenie, A MllvA:f:at oameni agricultura ~ 'tol:nd,~U1 pe ee inseamnA tihna bJ.ind.eteR. seninatatea. Tot el ern presnpus 0'1.. Ii nascocitorul serierii. I se atribuie deopotriva 0 reputatie de prim
j

ordm ca poet, fiind secotit un incepator intr-ale Iiteraturii,

Nici

medicina nn i-a fost strami'i. S-ar ,fi ocupa t ~i de ~tiinte; aproape defoate cite sa allan pe atunci la tndemrna anticilor, A:rfi exercita.t de asemenea functia de mare preot, tred.nd, adesea drept Inte1l1eietor al reUgiei lui Dionysos san, :in orlce caz, drept un sol de reformator al ei. Dar mai inainte de or'iee, Orfeu este un magician, at logos-ului, Sub fascina:~ia. dntecului dura.tam~i stl tn Ioc, Ascultrndu-i cuvintele ritmate de lira Tantal i~i lid.fAsetea ~i foarnea, Danaidele inceteaza rnai umpls butoiul fund, Sisif ved.e piatra Incremenita in cTeftetnl eolinei, roata lui. Ixion Be opre~. Unor asemenea fiinte pe care ninde nu Ie mai pubea vindeca de durerea exiSitentei in thnp, Orfeu Ie aduce eliberarea. Din. simple :incanta.pi.. d.ar puse in joe ell adevarata tehuicll d.e :terapeut:, obpne. ia~, IITiracohil: pe albia duratei se decanteaza, 0 clipA; una 8inguxa, Cell a etemitaii:ii. In fapt nimic altceva declt obisnuitnl procedeu de 1eFe" din timp. deci:t simpla anulare a distantei om-divfuitate. ~ la urma urmei la ee dneeau eosmcgeniile orfjce d.a.ca nu Ia 0 anulars a duratei prezente ~:ii Ia 0 mtoareere Inapoi catre fnceputurj, catn acea stare de unitate primordiala llltrl.lchipatl prin "oul cosmic"? ~i ia~, ce altceva urmarea viata orfica daca 111.1 faca triumfe in oamenil (n!Iscup din cenusa zeilor fulgerati de Zeus) elementuI divin asupra eelui titanic '? 0 asemenea anutare a spat;iului dintre uman \jiii divin pe care Prometsu 0 obpnuse, furfnd focul zailor ~i deschidnd o Iuma a creafiei e reaHzata, ap.dar de Orfeu printr-o terap utica magidi. a i~irii din timp. Primul va angaja ornenirea pecalea unei

sau

sa

mil.

sa

sa

cam

evolutii. tehnice, eel de al doilea catre

adlncire a vietti spiritunleF

*
Orfisrnul a fost dintotdeauna mai de graba 0 literatnrli. $i slut dovezi llU numai ale existentei. unor texte Iiterare in veacurile V -IV i.e.fl., dar chiar §i ale faptului ca ele treeeau inca din timpul aceta drapt foarte vechi, J:n:tr-adevax Orfeu e citat, Ia Ioc de frunte alAturi de Homer ~i Hesiod - atuncl clnd Alexis, poet comic al secolului a) IV-lea, aminteste ctteva opere cnnoscute. Totusi, numele dntitretului trac apare pentru intiia cara in Istoria eulturii grecesti
abia in sec. al VI-lea !iii anume prin doul'i. cnvinta scoase din conIiteraturi:ii antice) :~ii.nt:n~d.lIsr. de acal OWIJu.K..l.owv 'Op9ilv postnlui coral Ibyeos, Iiterarc ale epocii clas ice I)C ~i ehiar Ar:il'itotd. Numai dip

teA4:uI lor (ca a:ti:tea alte fragme:nte ale in serierrle unui autor ttrziu, E yorba (Orf~u en nnmele vestit) aparfintnd Dar cele mai de seama marturii sin! date de Pindar, Eu,ripide. Platen

21-.

de vreme ee numele lui Odell proprlu-ais nu apare deett rar in textel'e plndarice, unli cercetatori mal recenti in problemele orfismului 13. nu 1lli-an JargU studiile ~ asupra versurdor lui Plndar, Intructt ele nu an fost cupzinse nici :in culegerea de fata, nu vom gUmi rnult asnpra lor. Evocii.rile lui Pindar provin Iara-ndoiaUi. dintr-o fuziune a teoriei tra.:nsmigrarU sufleteloll" cu vechiul mit al Ctmpiilor Elizee, ten e care, Ia urma urmei, pot sa nu Lie neaparat' orUce ci sa faca parte dintr-un curent general, din care orfismul reprezeata expresia cea rnai de seamli. Amintim in prlmnl rfnd de acel mutt dlscutat, pasaj din olim .. pica a II~a cit ~ de thl'enosurile notate en nr, 1 :!jii 2 [ed, Puechj , ee se re'ierd. Ia soarta postuma a "t'~Llor" ~i "bunilor"; de threnos-ul

nr, 6. ill care se face aluzie Ia misterele din Eleusis ¢. deci Ia 00gina ,divina a snHetului14 L.l s~t poate fi adaugat fragmental acela pe cam A. PUeCh 11desprinde de threaosuri ~eztndu-l pdntre

fragrnentele de origina oesigura (Adela) GU Dr, 21:1.s sl tn care e ilustrata problema metempsichozei ~i a remilllscen1;ei.ll1i III ee-l priv~te pe Hcrodot, VOID pune in discutte numak pasajul (U, 81) l'1 in oare istoricul afinna. c~ egiptenii nu in:trli. tn sanctuare !?i nu se inmol'nlinteaza in ve~millte d3 Itna, prin aceasta ei Hind de aeord eu pre ..criarile numite orfiee ~i bachiee, dar care sint tn {apt "egiptene!ill pitagoreics", Fein urmare Herodct pare asociese aei orfioii ~i pitagoreicii sau eel putin dm:rile unei secte ~i ale celeilaUe, atribuindu-Ie nn numai 0 origi.lla egipteana. dar cbiar ~i relatii co. mistcrele IUl Dionysos 111. Totu~i III mijlocul secolului al V-lea. riturtle orfice nu erau neaparat iGentice cultului lui Dronyscs : ~i tntr-adev~ Guthrie reda. locul acesta anume prin "orfice sau bachlce" distmgtnd znisterele orfice de cele al lui Dionysos19. De asemeni trebnie pusa sub rez.e:rva ~i cea de a dona, afirmatia a

sa

istericului,

l:ntrncit orfismul nil poate fi confundat

cu asa-zisele

mistere a10 lui Pltagora :20. Una din. cele mai Importante martllrii asupra vietii orfice fie este oferita de Euripide. In conduita ~i modul san de viat!, Hip:)1it. diu piesa cu acela~ nume, di c:1ovad~de 0 siugularitate orgolioasa pe care Theseu o asi-

mileaza cu excentricita1;ileinipatilorin misterel orfice [vs, 953-4)~lI. El se vrea pu.r dar ,de 0 puritate pe masura unut zeu mai degraba dedt cea a unui muritor. (9'48-950). lata dece Theseu ,dezaproha
ett:;;:i pretentille de "om superior"
die care

ironic aUt sobrietatea

eleusiuian.l. in schhnb, pentru H.W. Thomas (Jt:PeMf~a Muolcb, 1938 p. 32 ~i ISS) a.r fi eleu:;ine nu nUUI.ai threnosul 6" dar ~i t, 2.• ~i cbiml' OJimpl.ca II-a,. UI .Froagmeu.tn'lns-a .Ilost pi5tnit in Mmon'-Ill lui PLaOO[l 1 b-e, 8 ~4 Veri Ed. des Places, PindaTIJ et ,PlakJn, Paris, 1949 \1ii M. P. NI~I'I, ,l,es CnljttWilUS ,.tiliglW''ti~ .d.< fa Greu 4t~iqig" Parjs, 1.955, :p. 83 ~ 35. 1>' DieI$ rindui~te aeest pasa] prlntee fragmeQtele pitagoreice ve;zi pg. 149. ~I Vezi L. MOll:Linie:r, op. cit., p. 9. Ed. des Places, op. cU., p. 199 ~ E. Rohde. ap. cit. II. 373. 1. !nu-adevar riturill<! odice nu erau 10. vremea, aceea ident:icfl (;1] mlstere~e luI DionySO$,. ~o ct. Ivan Linful'th. The Art» f)fOrphEu.s. Berkeley, 19.41,p. 49-50 • .. Vezi Ji J.P. VeJrll<l!nt, M'J'tM el pemh cJuz les Grecs, PIilris~1966, p. 272.

1<1 Vezt WEG GlIthI"le~cpo at. p. 21 ~l Ed. des Places, La religion tveCq14cG. Paris, 1969,. Jl. III ]1 E. Rohde, (PsychJ, trad, fr., Paris 1953, p. 441 n.]) nIl arordoli pl!l!HI:julul aeestula ~ illfJue:n!a

russ.

-- :22·-

dadea dovada 'tinlirul C-e-1J nnpunea nn 2ll "regim ve~d.lri.Ul!J> :respinf,-1ndmice hrana de natura animala, Sa fi facut oare E lipide din Hipolit tipnl orficuluf? E p~erea lui A. Boulanger, car: afirma eft postul b-agic aT fi conturat ciudata figura a Hipolltului 831.1. (Iii. medelele contemporane ai,ribuioou- I eomportamerrtele u nui du odic "de striete obsen:rance".23. Daea psntru M. Croiset Hipolit nu e neaparat un orfic In-schimb pentru autort mal recenti ca M. Linforth:24 san E.N. Dodds 2;; orfismul lui Hipolit ,e nu numai pus Ia indoiala dar chiar ~i negat. Un alt fragment din Cretanii (1.7,2Nauck) fji care se tncheie ell versul "rna ferasc a rna hrani eu ceea ce a fest vin" poate constitui (I alta dovada in favoarea regimnlui vegetarian orfic, Numai di versul acesta, atrage atenpa A.J. Festugtsre 2U, poate caracteriaa tot atit de bine pe un disci pol de al lui Orfeu cit liJi pe un pita.goreic, Amintim. doar, de celelalte £r-agment.e (aUate in, culegerea
~j

de fatr..) din Hypsipyle


ale orfismnlui,

Rhesos, ele neatingind probleme deosebite

Deosebit de importanta apare msll parabaza din Piisiirile lui Aristofan, in care autorul comic jnfat~e,aza 0 parodie a cosmogoniitcr
orftce,

Dupa Kidt: ~i Raven, cosmogonia aceasta e neindcielnic derivaHi dill Teogoma lui Hesiod en m.rnlificarile necesare, Guthrie, la povestiri pe care le-a parodiat, sau, poate, a. inventat chiar 0 beogonie personala. In Bf'oa~tele (vs, 1032) Aristolan rezuma tot ceea ce ~tim mal limpede daspre Orfeu: "Orfeu ne-a dezvahrit; mEsterele de ini1;iere ~ totodatli cum sa ne ferim de a. savilli omoruri." La Platon apar poa.te cele mill Irrterasarrte comenfarij ill Iegatum en orfismul, chiar dr:tca observapile sale nu stnt, adeeea, fAcute in spirit istoric opiectiv. Artstotel, ca !iii Platon, a dat putine eitate din prasocratici, Inzestrat blSl en un spirit critic superior. el a pus
Ia indoiaIl,t
llU

rmdn! s~u,

presupune

d. Aristofan.

a pus

la un loc mai

mulbe.

numai

auterrticitatea

pocmelor

lui Oefeu dar ehiar

~i cxi~tcJl:ta poctului, l1l~rtndi al istoriai ce so p.Mh~ spune pentru 't'ou nu c g.i.ralllaL .ldl~varul Iatoric, rod pentru docuin3. siguranta ~i autcnticitatoa, Cu toaie acestea atit doctrlna cit !ili eronl, nesigwri cum stnt, au exercitat 0 actiune sigura Ia Incepufur.ile culturir greccii¢i. ba ehiar una Hi.re. echlvalsnt, care se prelungeste mutt (cu tabletele die aur i}i diverseeosmogonii], inpract.ici1e ~j ccncepriile lumij gf1eGe9titil'zii. Daca figura lni Orten se riruca Ia treapta da.tatorului de culture - abia ceva mai [os de Prometen, data;tor at focului ~ii. cu el, a I civUiza!iei materiale - orfismul aduce wii.un-ll'ul culturii .raspundeLa capaeul acestor despre Orfeu ~i orfism?

a nici

1.1 PlaWn de asemenea COIlsldera absiinenta de fa ori'CC 1:traoil. de provCi1ie'll~ antmals ea 0, padil){lladtate a unul Pio.; Qriic. UnIi au.torJi at! atrfbuit 0 uguUl" identica. lui Pi.agora" Ved J. BW'J1et EMIT Gn,,~ PhiJooo/ihf (cap. des pre Pi:I:agQ:ra,) !til W. Jaeger. Paiikm,. trad. engl, 1965 p. 1Z5. til Vezi A. BoIiLang-el'. in REL, XV. 1937, p. 125. !I O"pMns. p. S~ • Z~ Tie Gfulu anilt,],e :i,.rationa~, tr.ad. Ual. FiRnze. 1959 Jl. 59. ~ Ri!vulS BWl~lU XUV. :1'935, p~ 873-74.

rea acesteia, nu numai de-a instrui~i desfata dar ~i de-a modela oameni.. Nu se poata spune, in lutninatextelor pareurse, ea orlismul a fost 0 religie,. cum nu a. tost pitagoreismul una, dedtpoate prin exeesul dkrtva discipoli izo1ati. Dar nu a fost n:id 0 simpb. eticl. A tnceroa;t :sa fie, poate de 1&incepnt. fi a eonfinuat $~ fiel ptn:1 lao eixtiD.c"punea sa, 0 tehnicli spiri'uala·. fara de care cultura risC'A sA fie e:xerc:ipu in gal.
S, N.

-·24-

A. Viapi ~, scrierl 1. SUIDAS. Orfeudin Leibethra 1. cetatea de 1a poalele Pieriei din Tracia, era fiul Iui Oiagros ~ at Calliopei. La rindul san Oiagros era al cineilea pornind de la Atlas" prin Aleyone, u.na din fiicele aeestuia. Orfeu s-a n3scut eu 11 generatii inainte de razboiul troian ~ se spune ca ar fi fost discipolul lui Linosv Dupa unit ar fi trait In vremea celei de a nona generatii, dupa altii, intr-a unsprezecea g,. .Ar fi scris 3: Triodul (Triagmoi ; unii spun tosa" ca ar apartine lui Ian tragicul] ; din aceasta Iucrare fac parte a~-numiteleVe~nTinte slink (Hierostollka), invocatii lumesti, Cele privitoare la zidil'ea templekrr [Neoteuctika). Rostiri sacre (Hieroi logoi) in 24 de cinturi [unii spun di ar fi ale lui Theognetos din Thessalia, a1tji ale lui Kerkops pitagoreicul]. Oracolele [Chresmoi] pe care unii le atribuie lui Onomacritos, Ini/ierile [Teletat) (~i acestca sint atrlbuite tot lui Onomaeritos) .. Despre pietreleprefioase [Lithica), in care e verba de gravarea pietrelor, purtind ca titlu ~i eels optzeci de pietre (Ogdoekontalithos). Mtntuirea (Soteriaj ; despre acestea se spune dt ar fi ale lui Timoclcs siraeuzanul sau ale lui Persines din Milet. Crakrek (Crateres), care [nsa ar fi ale lui Zopyros. Ridi,carea la tran a mamei zeilor [Thronismoi metrooi) ~i Bachicele (Bachika), care se spune di at" fi_ ale Iui Nikias eleatul,
1. Pe:ntru toate numele de persoane ~i Iocuri, a. se vedea Indicele de, laofinele lucrarii. 2. Interpretarea aparpnetraducAtorilo.r. Litem!: .,at' fitmit nona ge:nernpi. dupa a.l~ii unspresece", in.traducerea latina. singu.ra accesibilA noua,textul III redat literal. 3. Lexicografnl. Su.idas,care trnia eu peste l5 secole dupl epeca clasica. di in eonfinuare 0 lunga HstA de lucmri atrlbuite lui Odeu. Nu. Be poate afirrna cli. tIDate aeeste luct:hi existau 10 epcca c1a.sicli.Celemai vochi infQnna:p.i asupra lor :sint cele din Herodot (VII 6,2 IIi 3). Veri. L. Moulinie.r.Orphie e& r Ol'phisme a I' ~jx:ffJUe dassique. Paris, ]955. p. 74-75.
_. :t 2~

Coborirea in lac{t.$ul lui Hades, care ar fi ale lui Herodikos din Perinthos, Manti'.fJ (Peplos) si Niivodu.l [Drktyon], despre care de asemenea urrii spun ca ar fi ale lui Zopyros din Heraeleea, altii, ale lui Brotinos.Onontastica [Onomasticon) in 1200 versuri ~i Theogonia tot in 1200 versuri, Asironomia, Div-ina#a prin nisip (Ammoskopia) 4(?) Riiua1.u1. sacriJiciil-ar (Thyepolikon), Jertfa de _~Ua (Oiothytika) sau D'ivinalia ,prin oua (Oioscopika), in versuri, Ilzcingerea cu ve§minte sacre [Katazostikon), Imnurile (Hymnoi), Despre coryba·n,fi (Korybantikon] ~ Cele ale firii (Physika) care sint atribuite lui Brotinos, (Urmeaza alti Orleu:) Orfeu din Crotona 5" poet epic, despre care Asclepiades spune in cartea a VI-a a Celor despre scriere di ar fi avut legaturi en tiranul Pisistrate. Perioadele de tloisp-reze.ce ani (Dodekacteridas), Arg01wuticele ~i altele. Orfeu din Camarilla. poet epic, caruia ii este atribuita Cobovirea 1n liica:;ul /lui Hades. 1 a. SCIIDAS IaHippos Nisaios ... In Niivotlul arlen spune di Nisa e 0 Iocalitate asezata III Erythrai. 1 h. CLEMENS. Stromata, I 131 Cele atribuite lui Musaios se spune di ar apartine lui Onomacritos 6,. Crateru; lui Orfeu ar apartine lui Zopyros din Heracleea, iar Coborirea in In/enz lui Prodicos din Samos, 2. ALeE U fr. 80 ed. Diehl 7 Intr-adevar Orfeu infrunta destinul Indernn!ndlu-i pe oameni, odata nascuti, sa fuga Ia moarte, 0, daca aT fi foot el, natlngul, 'm to ate mtelept Si s-ar fi ridicat deasupra tuturor
4. Titlu indoielnic. Semnnl tntrebarn apartine ed, Diels, 5. La Crotona, pe vremea lui Pitagora (a dona jum.atate a veacuhri at 6-lea.) traiau, spune tradi,,(:ia. mai multi alltori de poeme orfice: Orfeu din Crotona (prob.. abil anterior lui Pitagora, dupa O. l(ern. Orpheus. Berlin, 1922; p. 3), Orfeu din Camarilla, Zopyros din Heracleea, BrO(ll)tlnos din Metapont, Kerkops etc. Vezi §-i W. K. C. Guthrie. Orphlt et 10,reliffion grccgue, trad, fr., Paris, 1956. p.241. Existenfa, a inca doi Orfeu iI face pe L. Moulinier se intrebe. spre sft~itul lnc.rArli citate, daci\ an existat do! Orfeu, unul san nie] W1Ul. 6. Onomacritos (a se vedea mdicele de nume) a transcris poemele lui Odell ca !1i pe cele ale lui Mosaics, intarpolind adesea sr versuride ale sale. 7. Text corupt, completarile aparfintnd editorului german. Daca intregirea lui Diels este bnna, illSeamu-uteli Orfeu "a tndemnat zadarnie pe oameni stl. fuga de moarte", Cf. M. P. Nilsson, Gcschi.chte dtt' Grie.chiscJu'n Religion. Mjjnchen, 1950. vol, II. p. 645.

sa

........ 26-

Ca impotriva sorocirilor lui Zeus Nu se clinteste un fir de par! 2 a. JBYCOS fro 17 din ed, Die11I Renumitul Orlena.

Prin mintea-i patrunzatoare, ar fi stiut

3. ESCHIL, Agamem.non, versul 1629 Intocmai alta e vocea ta decit cea a lui Orfeu Cad el pe toate Ie mina sub farmecul glasului sau 9. I ..~Compara SIlrIONIDE fro 22 ed. Diehl. EURIPIDE!. Bacasuele, vs. 561, IFIGENIA iN A ULIS vs, 121 i X, 30, 6/Tablou. al Infernulni d.e Polignot, dupa Diels/Iar daca-ti pled iarasi privirea ditre partea de jos a tabloului, pop vedea indata dupa Patrocle pe Orfeu sezind pe un fel de colina.: acesta apuea cithara en stinga, iar en dreapta atinge si se reazema totodata de 0 salcie care dii muguri, Dumbrava pare sa fie a Persefonei ; plopi negri cresc acolo ¢. salcii, dnpa cite mchipuie Homer/Od. X vs, 509/. tnfa~h;area lui Orfeu e intocmai celei unci. den} nici vesmintul si nici ceea ce poarta pe cap nefiind trace 10. S. PROCLOS Ad Hesiodi OPera et Dies 631. Hellanicos rn I:_'/wronis spune di Hesiod este al zecelea pornind de la Orfeu, /Impotriva acestei vederi, cf. Dielsj .. FIERODOT II, 53 Socotesc intr-adevar cit Hesiod si Homer sint mai vechi decit mine cu vreo 400 de ani 1.1 si nu ma:m.' multj ... / iar poetii 12 despre care se spune ca ar fi trait inalntca acestora s-au nascut mai tirzi.u, dura [)arerea mea I ... , Cit despre cdc co urmeaza, cite se n.:.{t·ra In Hesiod ~ Homer, en sint eel care le spunc,
8. Prill aeeste cuvinte, scoase din. corrtextul lor, seJace prima mentiune despre Orleu in istoria culturii grecesti, Ele apartin poetulni Jbycos din sec. a] Vl-ea in. e. n. Veri Guthrie, op. cit., p. 11 ~i L. Moulinier, op. eit., p. 7 wi 109. 9. Cuvintele siut rostite de Egist drept raspuns corffeului.

4. PAUSANIAS~

10. Picturile de p,e vase care-l Infa~eazA pe Orfeu tmbracat in straie grecesti stnt mai vechl declt cele care-I dan v~minte trace. Vezi Gut.hrie, op. cit., p. 76.. ·W. Helbig, ill U1u.ws'UChungenitbe,. die Ca'fn/'anisc/re WandlniUerei, L-eipzig. 1873, p. 176, sustine c;;' arti\'tilor foarte veehi Ie repugna s~ reprezinte costume bar·bare, chiar atunci etnd era Iadicat' s-o fadi.

11. De remarcat c~ Homer §-1 Hesiod sint da~i acl drept contemperam, 12. De pilda Orfeu, Musmos, Linos, OIympos.

~ 27-

357 De-as avea vocea :;;i cintu1l lui Orfeu Sa pot fermeca cu imnurile mele, fie Pe fuca Demetrei ][3, fie pe sotul ei ~i sa, te soot din Hades, Atund m-as cufunda in el14 •••• 7.. - - vs. 962 1.5 M-am avintat ~i prin taTIluul muzelor si-nspre tarii dar deprinzind nenumarate inv~;tatnri.. n-am aflat nimic mai puternic decrt Necesitatea, nici vreo taluMuire in tablitele acelea trace 16 pe care sta scris cu vintul orfeic, :;;i nici In buruienile cite Ie-a dat asclepiazilor Phoibos, 17 taindu-Ie din radacina spre a fi de leac muritorilor coplesiti de necazuri. 8. - HIPOLIT" VS. 952 /Theseu catre Hipolit-I Lauda-te de pe acum ~ mindreste-te en hrana ta din bucate neinsuflefite u; iar sub indrumarea lui Orfeu, Iasa-te prins de delir, slavind fumul multor scrieri magice 20.
VS.
"

6. EURIPIDE

A lcesia ,

13. Persefoaa,
H. Cuvmtele si:nt rostite in Ioeul sctul ui lei.

de Adm~t eatre Alcesta. care e II:1Otarlta sa moara

1.5. Cuprmsul mai degra.ba filoz'Ofical fragmentuhn ce urrnsaza, ca ~i pesimismul ultimelor versuri, fac pe eomentatorul din Scoliik la. E'1n'ipide sa remarce cii. poem! tragic ar fi eel care vorbeste prin intermediui eoruhn, 16. Asemenea. taNi.te, ce cnprindeau perscripttl de vindecare a" trupului ~i $ufletului, s-ar fi g'Asit in asa-zisul sanctear al lui Dionyses din Tracia, 18. Aceste ctteva versuri repreziutii eel, mai vechi document asupra vietH. erfioe. EUripide pare a spune cii Hipolit apartine sectei odiejlor. 'Vezi A. Boulaager, Reoue des Etudes Lati-ues, XV. 1931, p. 37; L. Meridiet, Eu'l'ipicle, 00. G. BudtS.•Paris 1927,.vol II, p. 20, nota. L: J. P. Vernant, ]I.!ytl~esf ponse& cbe_z les grecs, Paris, 1966, p. 272-273. In schimb D. V·l. Lucas, "Hi.ppolytus·'. Classical Q'UQYierly. XL, J94,6, p. 65, ca ~ 1. M. Linforth, The _.ire of Orpheus. CaUfo.rn1a Univ, Press, 1941, p. :lS, lleaga orfismn! lui Hipolit. La fel E. R. Dodds, I greei e l"il'pazionale,; trad, rtal., Firenze, 1959, p. 189 19.. E verba de regimuI vegetarian al ol'fic:il.orcare, asemenea pitagoreicilor, Interzioeau hrana animata, Cf. J. Haaissleiter, DIN 'VegClaris1'nus in der Antik6", Berlin, 193:5 p. 84. .•
1 •

17. Apolo ..

20. Serierile orfice, care probabil circulan ilt epoea lui Enripide,

Cf. Ed. de

Places, La Yeligicn, gr6Cque, Paris.

1969, p. 200.

~ 28-

9, ~

CICLOPUL,

VS. 646 Dar en cunose un neasemuit desctntec al lui Orfeu: asa Incit de la sine Iemnul Inrosit sa se infiga in teasta ~i sa mistuie prin foe pe-al pamintului fiu ell un singur ochi m.

Papyrus Oxyrhynchos VI n. 852 fr.I col. 3,8 p. 36~ed. Grenfell-Huntj P, Hypsipyle.c, In. mijloc Jinga catarg ei rosteau paianul .... iar cithara asiata a tracului Orfeu sima, poruncind vislasilor ~i ritmind bataia ramelor prelungi, Uneori naviga cu repeziciune, alteori se oprea, corabia eea din lernn de brad .... 9 b. - - I fro 64 col. 2Jed. Hunt Essneos. - Argo rn-a adus pe mine ~i pe acesta in cetatea Colchis.P", Hypsipyle. - Desprins de la 51uu1 meu r Eun. Apoi Iason, tatal men, a murit, mama! Eyps. - Vai mie, nenorociri imi spui, copile, dlnd lacrimi ochilor mei. Eun. - Orfeu rn-a adus pe mine si pe acesta catre meleagurile Traciei. Hyps. - Ai purtat veodata recunostinta sarmanului parinte? Spunc ... mi. copile. Eun, - M-a invatat sa clnt 10. cithara asiata, Fe acesta, insa, l-a har,bit armelor razboinicului Ares.
21. Satirlll Iene~ !Ji tricos din drama lui Eurlpide voia sa. recite 0 incantatie orf:idl pe temeiul careia Iemnul in{'~t tn foe s~ se p nata tnfige de la s:io.e In ochiu.1 ciclopn~ui. Orfeu deci propovaduia nu numai .,.adevarata religie" dar punea in joe ~i magia, Vezi W. K C. Gutllrie. op. cit.• p. 170 ~i J. Combarieu, His.toi1'~ de la 1Jiusique. Paris, 1953, tome I, p. 2122. Vezi ~ traducerea M. Untersteiner, I framm,enti de;, "agici grui, Milano, 1925. p. UP ~i G. W. Bond, Euripides Hypsipyre. Oxford, 1962. 23. Dupa Diels: Iason a luat en sine. de la sinul mamei lor Hypsipyle, pc cei do:i Miefi ai sai Euneos ~i Thoas, ductndu-i pe nava Argo fa Colchia, Dupa moartea sa, Orleu ia pe cei doi copii orfani ~i-ieduca in Tracia,

9 a. -

HYPSIPYLEI

_. 29-

10. - RHESOS vs, 943 (Muza" mama lui Rhesos catre Atena] Si aseunsele mistere Orfeu le-a dat la iveaHi Et ruda apropiata a omului aceluia, pe care l-ai ucis tu 24.. Iar lui Musaios al tau, vrednicuhri ceta~eall si ina1tat mai presus de toti, noi rudele de singe, Iaolalta cu Phoibos, i-am dat inva,latura. ~ 11. ARISTOFAN, Bro;a~tele, vs. 1032 Intr-adevar Odeu ne-a dezvaluit misterele de initiere ~i totodata cum sa ne ferim de a saviqi omoruri 25; iar Musaios, tamaduirea bolilor ~i tilcul oracolelor, 12. - Pilsdrile ICorul pilsaxilor vs. 693./2(; La inceput era Haosul, negrul Erebos si Tartaros eel intins. Nici pamintul, nici Aerul, nici CeruJ nu erau, Dar illl gent mile nemarginite ale Erebosului, Noaptea 27 cea ell aripile-i negre zamisle~te dintru inceput un ou farn plod 28, din care, odata cu trecerea vrernii, s-a nascut Eros doritul, eel eu
24. :Muza .. care e mama tracului Rhesos (~ii rnat"Ll~a a lui Orfeu) acuz;fi pe Atena ca Iiind raspunzatoare de omorul fiului eL Vezi Guthrie. op. cii., p. 242. 25. lata l:elc trei posihilitii:ti puse In joe de I. M Linforth (op. cit" p. 69) in intrepretarea acestui pasaj: 1. Orfen indepartcaza pe oamenl de omor; 2. pnne capat canibalisnmluj; J. tnlocuieste drept; hrana de baza a oamenilor, carnea pl'in cereale, Vezi !j)i Horatiu, Arta poetica, vs, 391-392. 26.. fn acesta parabaza a PasarUor, Aristofan da :f~,:diindoiiala 0 parodie fantezista a lui Hesiod (Tcog01zia, vs, H6 nrm.] ~i a altar teogonii de origina 0]"fica .. Vezi Guthrie, op, crt., p. 121, J. S. Kirk ~i J. E. Raven, The Presocratice J?'hilosophers, Cambridge, 1963, p. 44, 'lV. Capelle, Die Vorsokyatike:r, Berlin m961 p .. 35 ~i plansa I de la finele vol. CL Ramnonx, La Nun et ie« En/ants de 14 N"llU. Paris, 1959. 27. Noaptea e infati~ata ca existmd Inaintea zeuhri nascut din Ou ~i fin ca fiic~ a zeului, cum apare in asa-numitele •• apsodii orfice" (Vezi Kirk ~i Raven, R op. cit, nota de la p. 39). Dar poind seama de putina.tatea cunostinjelor noastre eu privire Ia teogonii!le arrtice, Guthrie presupnne (op. cit., p, 121) ca Aristofan a ameste(;a.tpovestirile pe care le parodia ~i poate duar a inveutat 0 teegonie personala. 28. In original iHu]W;lJ.toV. Semnific:apa primA. a cuvtntulni este .,purtat san rfdicat de vint". Oul cu acest adjectiv poate tnsemna prin urmnre .,OU at vlntuhri" [vezi l{id~ ~i Raven, op.. cit., p. 401J} "ou lara germen". Aristofan, de sau luu'la seama ~tient de sensnl absurd a1 acestei alaturlri. pare sa. 0 fi folosit tocmai tn vederea unui efect comic. - Dar, dupa Guthrie (op. cit., p. 12l) e PQsibila ~i 0 alt~ e~lica~ie, 'iar Lucian s.pune eli Hera l-.ar fi nascut poeHefajstos • •,coril al vintului", far~ ajutorul sotului ei. Prill. urmare oul dln care avea sA. e s iveasca Eros - ereatorul oamenilor ~i al zeii~Qr a fost produs de Noapte f1ira vreo partie ipatie masculina.

~ 30-

spinarea scaparind sub aripile-i de aur, tntocmai. vtrtejurilor stirnite de vlnt. Jar eI, unindu-se la vreme de noapte cu Haosul inaripat in Tartaros eel irrtins, a dat nastere semintiei noastre 29 ~i-aadus-o dint:ii Ia lumina. N-avea parte de fiintji o semintie a nernuritorilor, mai mainte ca Eros sa Ie fi imbinat pe toate ; iar llnbinindu-se unele cu altele, s-a ivit Cerul, Oceanul si Pamintul, precum ~i semintia nepieritoare a tuturor zeilor fericiti, 12 a. TI~~IOTHEOS Per~ii. vs, 234 eel dintii Orfeu, bogat in msusirile muzelor 30 a Hiurit lira. :£1. fiul Calliopei din Pieria, Pe dta vreme Terpandros, dupa el, si-a mstrunat muza in zece ode. 13. - CLEfrfENS, Stromata VI 15 Dintre acestea pe unele, poate, le-a spus Orfeu, pe altele Musaios, pe scurt fiecare intr-alta parte; altele iara~ij Hesiod sau Homer, 13 a. - OLY1l1PIODOROS la PHOTIOS Biblioieca c 80 61 a 31 (Oasis) Herodot 0 numeste /111,26/ pe aceasta "insula fericitilor". Herodoros insa, compunind istoria lui Odeu si a lui Musaios, ii da numele de insula feacienilor 31. 14. - P'LATON 32, Bani1tetul, 179 D. Pe Orleu al Iui Oiagros /zeii/ I-au intors din Hades, fara ca el sa fi ajuns Ia tinta, arattndu-i doar umbra sotiei dupa care venise ; pe ea lisa nu i-au dat-o, intrucit dovedise 0 fire sovaitoare, ca a unui citharist ce era, ~i nu s-a incumetat sa TI10ara perrtru dragostca sa ca. Alccsta, d s-a straduit in tot chipul sa ajunga Viti 'i.n Hades . .1)(' buna scarnii de aceea i-au si dat zeii pedeapsa .'ji au laC'llt in a~a Leica moartca sa i se traga de la niste femei.
.

29 .... a p{isarilor. 30. rrOllC1A.oJ.lQuO'OC; e redat de Dktionarul iich music". 31.. Phaiakis in original.

Liddell-Scott prin •• yielding


(d.c~ apar unele numai ca, atitu-

dinea sa fata de predecesori este adesea putin obtectiva (dupa Kirk 9i Raven, op. cit .• p. 3) mai degraba malitioasa sau chiar ironica, Indicatiih, sale referitor Ia izvoare Slut destul de vagi, pe deasupra, citarea e frecvent confuudata en parafraza,

32. Platen e eel mal timpuriu comentator at. prcsocraticilor referiute ocazjonale, ~ cum s-a, vA:::o:nt,. Ia Eurlpide ~i Aristofan)

31-

14 a. PL.A TON. Ion; 536 B Iar de aceste inele dintti, de poeti, slut atlmati altii ~i. la rtndul san, fiecare atirna de un altul: unii de Orfeu .. a1tii de Musaios, Dar eei mai multi slit subjugati ~i stapiniti de Homer. 14 b. [SOC RA TE. XI 38 ~i au tinut /poetiij despre zei in~i. asemenea euvintari cum nimeni n-ar mdrazni sa rosteasca nici despre dusmanii sal; eaci i-au j udeca t nu numai pentru furturi, adnltere, ori pentru faptul de a fi fi1cu:t pe simbriasii in slujba oamenilor .. ci au nascocit deopotriva di ~-ar inghiti copiii, si-ar scopi parintn. ~,ar pune in Ianturi mamele, ~i lea ar sa:vir~ alte multe nelegiuiri 33 139/. Chiar daca si-au ispc1¥t cum se cuvme asemenea greseli, de tot nepedepsiti n-au scapat ei, ci unii .... (Homer. Hesiod] Orfeu insa, care a cuvfntat eel mai mult tntrastfel, a pi.erit sfi~at.

15. DIODOR DIN SICILIA~ V, 64; 4..Unii, printre care ~j Ephoros, istorisesc cit neamnl Dactililor Idaici 34 s-a nascut pemuntele Ida din Frigia, ~i apoi en Mygdon au treeut ill Europa; ca magi-

cieni fiind, se indeletniceau atit eu incantatii cit ;J cu initieri in mistere, ~i petrectndu-si ei vremea in insula Sarnotrake, I-au uluit peste masura pe 'b~tin~, eu acestea, In timpul acela ~ Orfeu.' pregatit pentru arta prin firea sa deschisa catre poezie ~ muzica, s-a Jacut ucenic al lor ~i eel dintii a impamintenit Ia eleni inltierile p misterele. 16. TEOFRAST 35, Caraciere, 16. 11 Clnd are vreun vis, atunci [eel superstitios] se duee la tahnacii de 'vise, Ia prooroci, san Ia cei care cereeteaza zborul pasarilor, tntrebtnd carui zen sau carei zeite se cuvine sa i se roage, ~ tn fieeare luna se duce Ia cei ce oficiaza misterele orfice spre a se Initia, Impreuna eu nevasta (jar daea acesta nu are timp, ell. mgrijitoarea ~i copiii].
33. Hermes care a fnrat hoiii tni Apo~o, Ares !ifi Aft:odita. ApQlo slujitor' la Admet. san Cronos care i,i devorase oopiii !iii murilase pe Uranos, Hefaistos ce inllintu:ise pe Hera Ia pornnca lui. Zeus etc. 34. A se vedea indicelle final. 35. Gcatie lui Platon 'i1:i Teofrast afll:m de existenj;a acelor preoti ce setndeIetnieeau eu ritur-ile orfiee, in vreme ce primul ni-i infa*i,-eaza. ca pe nifte irnpostori care abureazA cu succes de erednhtatea pu bJicat eel de a1 doilea. ne pune in fata unul na.iv care se tncrede lor. D\I,pll;L. Monlinier pasajul acesta ar if singurnl, aIaturi do un altul din Slmw (364 e-36~ a) in care e atestata existenta unnl cult orfic,

_- 32-

B. Fragmente

rfndniala" ~ spune Orfeu, mcetati cintecnl eel bine masurat, fiindca ~i cuvintul nostru se intimpUi sa se curme cu al saselea criteriu.36.

Dar ell I~eea de a ~ea

1. PLATON.! .Fileb, 66 C (Dupa enumerarea celor cindbunuri)

2. Cratyl. 402 Be Dupa cum spnne, 1a rlndul sau, Horner: JJOceanuI 3'1 tatal zeilor ~i mama lor .Tethis Ill. :XIV,201/ Dar
J

ered ca ~i Hesiod (Theog. 337). Spune insa intr-un


cit:

tel ~ Orfeu

Oceanul, eel en unde frumoase, a loceput eel dintii prin a se casatori,

el care a luat-o pe Tethis, sora nascnta din aceeasi mama.


3. Crat),'l, 400 B C
38

Tar unii spun ca el (anume 'to crlO).lu) este mormintul (crijJill) sufletului acesta, Iiind lllgropat in el in clipa de fat!:IS. De asemenea prin faptnl di. datorita lui exprima (O'1l~iv&l) sufletul toate cite le exprima, ~i prin aceasta este
36. Textul face aluzie fi1ra-ndoi&1a 180 una din eoemogoniile orfice care ar fi indus ~ase gene.ratii divine. Vesi (ii C,ratyl 102 EC. tntreg pasajul e vizibil ironic, oonstata F. Weber in Plalunische Notiten ~ Orpheus .• MUnroen. 1898, p. 22 urm ••• Ce] de 311 ~asclea criteria" e pragul Ia care te oprcsti, spnne A. Dies pag, 92, nota :3 din tradueerea sa. ed. Blld<5.
37. "Okeanos", la O'rigin~, err<!poate un termen dcscriptiv impersonal, de

coneeput ea fiind inrudit eu hititll[ •• ugtnna" - spun Kirk ~i Raven, op. cit., p. H. - ee tnsea:mn~ ..cere", san on sanseritul •• a-t;it:yana-h", ce tnsearnna: a ceea 00 impresoarn ", Prefacerea hri tntr:..,o figura mitologica, ap cum apare in Homer ~.i Hesiod, trebnle sa fie comparativ ttr.rie. 38. tn pasajnl ee urmeasa Platen discuta etimologia cuvintu1ui ·G'~a (trup) ~ raporfurile sale posibile C11 oftllQ care ruse.mna: a) semn sau gaj b) mormint. Din tripla etimelogiepe care Platon 0 va da cuvrntului ot'1),lJO, prima, cea a frupulni - monnint .• nu pare mal pupin orfica dec'it cea de a treia care e de fapt singura atribuito\ d·e filozof orl:idloI. at rage a"benpa Wilamowitz (Det' Glaube der Hellene1'l, II. 1932, p. 199.) 89. Dupa E. R. Dodds cp. cit., p. 189 !?i Linforth op, cit., p. 147 doctrine. "Soma~'e "sema" trupula! nu ar fi orfica. tn Gorgias Socrate pretinde Ii 811ZH din. gura unui inf,elept (fa.ra-ndoiala Phitelaos din Crotona, a canli martnrie s-a plstrat) cli: trupul nu e pentru noi alteeva dec:it unmorm1nt.

sa

33

numit pe drept semn (ciiJ.lct). Totusi mai ales discipolii lui Orfeu bni par a fi cei care au stabilit numele acesta, in sensul di sufletul ispaseste pentru cele ee trebuie sa isMeasca. iar spre a se pastra (o:qx;ll'n;u) are acest adapost care intruchipeaza 0 inchisoare40. el Aceasta din urma este, asadar, "trup" (-to u&J1a), precum 0 arata $i numele, a1 sufletului, pina ce i~ va plati datoria; ~i nu trebuie data Ia 0 parte nici 0 litera din cuvint, (Compara marturia lui PhilfJloos 44 B 14)1 Dau marturie ~i vechii cercetatori ai eelor divine precum ~i proorocii ca. din prieina unor pedepse, sufletul .... e tngropat ca ~i in acest mormint (in trup),
4. Statul II 363 C Musaios si fiurll sau daruiesc eelor drepti, dill partea zeilor, bunuri mai de pret decit acestia IHesiod~i Horner I ;

Intr-adevar, ducindu-i in inchipuire catre Hades, asezindu-i Ia mas! ~i rinduind lUl ospat al cucernicilor, Ii fac sa-?i treaea vremea tntreaga, en crestetele incununate4ll. sub puterea vinului, in parerea cit cea mai frumoasa rasplata a virtutii ar fi. 0 betie vesnica 43. A1tii in schimb, /adeptii lui Musaios/ dau din partea zeilor mca mai mad dispHtti decit acestea. CAd~ spun ei, celui eucemic §i credincios juramintului ii r3mln, in urma copiii copiilor ~i semintia, Acestea si altele asemanatoare spun ei spre Iauda dreptatii, Cit despre cei necucerniei si nedrepti, ii cufunda intr-un fel de namol in Hades ~i ii silesc sa poarte apa cu ciurul, jar etta vreme sint mca in viat! ti mina catre un ran renume,

40. Jocul de euvinte mtre sen/4 (rnormtnt, semn) ~i semainein (a semnifica, a exprima] etot atit de Intraductibjl ca ~i eel de acum blm soma (:tnchisoorea trupuluil ¢. sozcin (a tine sub pazl~). 41. Ar putea fi vorba de Eumolpos [Iatemeietorul traditional al misterelor din EIensis)despre care Suidas ne spune c~ ,efiul Iui Musaios,. 'Musaios. el :insu~i. e tntotdeauna asociat Iui Oneu; fie drept fin, fie drept discipol al SHU. 12. E de remarcat, atrage atentia Ed. des Places (La Religion Grecqu.e., Pa.ris 1969, p. 203). locul emfatic 201 perfectulni ,£~UW)JJi:vooc; dupa care trebuie marcatli 0 pauza: .<be~iav~ica" e un comentariu ironic al Iui Adeimantes, nemaifllclnd parte din doetrina lui Musaios ~i a fiului si\u. 4.3.•• S-ax ere de ca nu e verba de repreze:ntilri Ideale g:rooe~i, ci trace. dud auzim de "ospa;tu1 cucsrnicilor' ~i de b4ia \l~nicli de care se bu(;ura ei" afirma. Rohde in Psyche, Fraiburg, 00. 1925. p, 129. Ca in majoritatea cazarilor - atunci ctnd e verba de presocratici - Platon comenteaza ironic! V:ezi observatta CD earacter general a lui Kirll: ~i Raven, op. cit.• p. 3 cit ~ citarea anume a Ioculni a M. Efiade, De Zalmmris a Gltt~gis-Klu;fn.Paris. 1,970. p..43.

-34-

5. - - 364 E Ei44 scot la iveab'i 0 multime de carti de-ale• • lui Musaios si Orfeu 45~ feciori ai Lunii si Muzelor - dupa cite se spune - pe temeiul carora aduc jertfe convingind nu numai pe Insii de rind dar ~i cetatile, di exista dezlegari ~ipurificari ale-greselilor prin sacrificii ~i placerile j ocului.die in timpul vietii, fie chiar ~ dupa moarte, pe care ei le numesc initieri46 ~icare ne elibereaza de relele de dincolo ; dad! ele insa nu au loc, sint de asteptat lucruri groaznice 47. S a. PLATON, Leg~"}.e, II 669 D Aldituitorii omenesti de versuri, imbinind staruitor asemenea [elemente nepotrivite] ~ ames-' tecindu-Ie Him vreo noima, ar putea stirni risul oamenilor acelora despre care Odeu spune di au ajuns in ceasul desfatarii. 6. - - IV 715 E Zeul ce are in stapinire, dupa cum spune ~ 0 verba straveche, inceputul preeum !?i mijlocul si sfirsitul a toate cite sint, patrunde de-a dreptul Iucrurile strabatind totul potrivit naturii, Lui fi urmeaza statornic justitia, razbunatoare asupra celor ce se lipsesc de rinduiala divina, 0 justitie pe care, daca stie s-o mentina, eel care vrea sa fie fericit 0 urmeaza umil ~i cu buna rinduiala, pe ctnd eel exaltat de trufie - stirnit fiind sau de bani, san de onoruri, sau chiar de frumusetea trupeasca, insotita de tinerete ~ sminteala _.. ~i infl:acareaza, sufletul ell se- ' rnetie socotindu-se de ajuns siesi ~i ramintnd parasit de sprijinul zeului ; dar paras-it fund si-nsotindu-se cu altii de felul lui, el se
4i. Pl:eo1;ii ~ pl:ofctli (.364 h) . .oj.5 ••• Ei IGreciil nn cunosc cartea sfint! a fcligiilor rti.slrit.c:nc, SitU mat precis o C1.lROSC doar acolo unde ne gasim la granita elmismnlui propriu-zis: in cerenrile orfiee", cr. Friedlander, PlaJmt, I, Berlin 1928, p. 126. 46. Simllitudinea tI1Uu1"i'iarunv ~i 'mh£T6.(; pare sa fi fost cAutat!, erede Ed. des Places, Cop. cit., p. 203). Tl1J..eunlO"(lO'lV desemneaza pe aceia~ indivizi ca !'ii t;llIoOl: ei se roaga inca din timpnl viepi spre a obtinc Iertarea gesefilor at1t ill via1j;a aceasta cit ~i In ceaLalta. Aceasta nopiune a 'u,nei rug3:min~i pentru eel morti - care-I face pe NiI5son sa se gindeasdt Ia S'ufi"agiile catolice in favoarea sufletelor din purgatorin - nu e ad.misa. nid de Guthrie (ap. cit .• p. 2,1415), nici cle I. M. Linforth (op. cit., p. 82 11. 78); ~ii mtr-adevar ea are:i'mpotdva-i un pasaj din Legile. XII, 959 B. 47. Pasajul acesta alaturi de eel din Teofrast (16.11) sint smgnrele atestari sigura pe care Ie avern in privinta unui cult proprfu-zis orfic in epoca clasica, Ii. vorba de sacrificii, mcantatri, pndficll.ri. tntr-un cuvtnt de iniperi ase111.l\'na~ tn .are celor de Ia Eleusis, Daca Guthrie (o.p_ cit., p. 9) ezitA s! ii.maginezepentru tJI fism un cult special, in sehimb L. Moulmier 11neaga de Ia bun inceput (op. cit.,

p. 70).

35-

av1:nta, tulburind

titiei 0 pedeapsa nu tocmai usoara, s~~te prin .a-siface prapadul sau~ al casei ~i a1 cetatii sale. [Cornpara eu Pseudo-Aristotel, De mundo 7:) Zeus e crestet, Zeus e mijloc, iar toate s-au zamistit din Zeus,

Si multora el1e poate pare a sa fie cineva, dar nu trece fllulta vreme ~, indurlnd datorita J us48,

toate Iaolalta

6 a. - - VIII 829 D E Sa nu cuteze nimeni a da glas vreunui ctntee fil:rii inCllviintarea pazitorilor de legi.. fie ctntecul mai dulce ehia:r decit imnurile lui Tharnyras ~i Orfeu, 7.. BttHche/'ul 218 B Cad voi toti v-ati impart~t din nebunia fi. delirul bachic ale filozofului 49 [Socrate], De aceea toti rna Yeti asculta . .. Cit despre voi, sclavi. si daca mai este vreun altul neinitiat precum ~i om de rind: puneti-va usi grele peste urechi. Compara JUSTINUS Cohortationes 15 Voi vorbi celor carora Ie este ingaduit; dar voi, neinitiatilor, inehideti usile, 8. Timeu 40 D Iar despre celelalte divinitap, a. spune ~j a cunoaste origina lor emai mult decit ne sta in putinta ; ci trebuie sa ne incredem in cei care au vorbit mai inainte, did ei STInt vliistare ale zeilor, dupa cum spuneau, iar ei ~tiu Iamurlt, i'ntr-un tel, care Ie sint stramosii, lata, dar cum trebuie socotita p infati~ta nasterea cu privire Ia acesti zei. Okeanos si Thetis s-au nascut ca fiind copii ai lui Geei ~ ai lui Uranos, iar din acestia s-an nascut Phorkys, Crones ~i Rhea ~i dti sint Impreuna eu ei : din Cronos ~ Rhea s-au nascut Zeus, Hera, precum si top. citi ti ~tim ea fiind numiti fra ti ai lor ba pe deasupra ~i alti urmasi ai acestora,
I

9. ARISTOTEL, Metaj£zica, eartea A 6. 1071 b 26 Orieum, ci e dupa spusa cereetatorilor celor divine 50 care fac sa se traga din Noapte toate cite sint, san dt e dupa cite spun cercetatorli naturii 51 cum di "toate Iucrurile erau laolalta", e la fel de imposibil. Cartea f.l 4. 1091 b 4 Poetii cei vechi spun (top) la fel ~i
-i8. Ar'putea 1i verba de Alcibiade intrudt portretul acesta presinta mari a.semanari ell alte douR pasaje (St14tul V, 494 e-d ~i Aldbia.de 104 a-b), tn care Ptaeon se Jrefem Ia tJnaruJ atenian, 49. Veai Fed,ru (2,45 be, 249 c d.); pasaietn care e vorba de eel de a1 ••patrulea
:Eelde delir",

50.Dupa Hesiod, LlIcYii-ri :;i zil.e. 51. Allaxago:m frg_l

Vii.

17 ti Teogcmia. vs, 116.

36-

anurne: di nu Noaptea ?i. Uranos, Chaos ori Okeanos sin! P' imii care domnesc ~ cirmulesc, ci Zeus, 10. - - Cartea A 3, 983 b 27 Sint UTIjj62 care cred di cei ioarte vechi, care au trait eu mult inaintea semintiei noastre ~i ,care au fost totodata cei dintii cercetatori ai celor divine 53, au COl1ceput astfel natura (ca Thales), ~i intr-adevar ei au faent pe Okeanos si Thetis parintii semintiei [divine], iar apa, juramtnt al zeilor, ea cea numita Styx de i:n~~i poeti; d3.d e eel mai de pret ee este mai vechi. Juramiutul :insa e eel rnai de pret, Ca aceasta parere despre natura se hltimpla sa fie veche ~i din vremuri departate, nu e ell totul Iimpede. 10 a. ARISTOTEL, De generaliotte, an£,naliu1t1!, B 1 734 a 16 Cad partite se rvesc fie toate deodata, ca de pilda inima, plammul, ficatul, ochiul si toate celelalte, fie pe rind precum in versurile numits ale lui Odeu. Intr-adevar el spune acolo di nasterea vietuitorului seamana ell impletirea unei plase, 11. - De anima A 5 410 b 22 ,Intr-adevar se pare ca plantele traiesc neavind parte nici de miscare, nici de sirntire ~ multe dintre vietuitoare nu au msusirea de a cugeta. Si chiar dad\ cineva ar admite acestea si ar rlndui eugetu1l drept 0 parte a sufletului, la fel ~ in ce priveste simtirea, inca nu s-ar vorbi astfel despre orice suflet in general ~i nici despre sufletul fluatl in intregime. Acest Iucru s-a tntimplat ~i eu inva1atura din versurile numite orfice. Intr ... adevar ea sustine di sufletul/provinej din univers ¥ patrunde in fiintacelor care respira, purtat fiind de vinturi. 12_ DAMASCIU8, De principiis 12454 Lucrarea mtitulata de peripatetieul Eudem S crierea despre zei a lui Orfeu a lasat sub tacere tot eetine de inteligibil . . . In schimb a pus Noaptea drept tnceput allucrurilor ~un tneeput pe care tl Instituie ~i Homer, chiar
52. Platen, pe clt separe, Vezi. ed. Tricot. 1940. 53. Pentru 900Ao-rflauvrru;. Aristotel nurneete astfel (teologi) in opozitie C\I ••fiziologu" sau "fizkienii" pe aceia in scrieeile carora preen mp~~e miticul (de pilda Homer, Hesiod, Orleu). Veai ~i Platen, Teetet, 181 b. 54. W. K, C. Guthrie atribuie, i.n linii mad, vederea asupra hrmii exprimaU de fragrnentele cosmogonice ~i teogonice secolului al VI-Jea i. e.n. (ap. cit., p. 39.' Pe baza celor afirmate de I. M. Linforth, Kirk ~i Raven asemenea cosmogonii nu pot fi trimise mai devreme de perioada helenistica, multe aparp:nind chiar perloadel romane. Rohde afirm~ de asemenea dl in foarte putmele pasaje in care e-xista 0 rerua coincident a mntre asa-numitele Rapsodii orfice ~i Ferekyde, Heraclit, Parmenide ori Empadocle, poetul Rapsodiilor e eel care Imprumuta,

37 ~

daca n-a f[cut genealogia in chip continuu. Cdci nu e de acceptat ce s~une E,-;dem,. cum dl incer.utuI ~U?1ii ar fi. de l~ Oke~nos ~i Thetis Ill. XIV. 302 Oceanul fiind parinte al zeilor ~ mama Thetis/; Intr-adevar el fHomerl pare sa stie ehiar di Noaptea 55 este intr-attt de mare zeitate ludt si Zeus 0 cinsteste . .,C~tci s-a temut sa nu-l aduca vreo suparare Noptii celei aprigi" Ill. XIV. 261/_ Dar Homer el insu~ trebuie sa mceapa de la Noapte, Hesiod imi pare sa fi istorisit ca Chaosul s--a nascut eel dintfi, numind Chaos natura de necuprins eu mintea a inteligibilului ~i peste tot una, Iar din Pamint face, pomind de-acolo, un inceput al mtregii semintii a zeilor, Daca nu cumva Chaosul reprezinta al doilea dintre principii iar Pamintul, Tartaros ~i. Eros. treimea inteligibila, Erosul fiind rinduit drept al treilea, considerat pe baza desfasurarii lui (did a~a denumeste acest lucru ~i Orteu ill Rapsodii) ... ICmnpara Damaseius 123/ Asadar i'n .Rapsodiile orfice56 mentionate, cercetarea despre zei este una ell privire Ia inteligibil, pe care Q Interpreteaza si filozofii punind in locul unui singur principiu al tuturor }lucrurilor/ pe Chronos, in Iocul a doua, Eterul si Chaosul, iar in locuI existentei ei socotesc ca ar fi pur :;;i simplu OuI, 'fadnd ca aeeasta triad! sa fie prima, Pentru a hnplini pe cea de a dona jintra in joel fie oul fecundat si care genereaza divinitatea 57; fie chitotliulstralucitor de alb, fie nond; caci din acesta a sarit afara Phanes 58.. Illtr-adevar ei filozofeaza despre miez cind lntr-un lel, cind mtr-altul ... Iar drept a treia 0 pun, pe Metis, ca Bind inte35. Noaptea

datoriUl

:56. A~a-numitele Rapsodii orfice (1£1'01 M:ryon) din care all rmnas fragmente lcitarilordin luc:rarile neoplatonicilor repcezinta 0 compilatle 'tirzie ,a unor varsuri hexametrlce de date diferite. Reproducerem mai JOB schema lttlei
••Rapsodii orfice" datorat.1 lui Darnasejns, Cronosfiter dupa ed, Kkk Raven p. 41: -> Phanes

a lui Phanes, el irum!?i oboriter din Crones. c

spare in teogoniile orfice ca

figura de mare importanta

fiica

[Metis, Erikepaios] Ve.zi ~ii Ia em. Ramnoux, La Nuit et Ies enfa~ds de la null, Faris, 1959. planiele cosmogoniilor aflate Ia fine1e cbpi. 57. Folosiraa unui ~.ouc, format din Erebos orl Eter din care sa pIoviM 0 zeitate care sa odnduiascii lazeIe ulterioare ale evolilpei eosmiee ajunge sA. constitnie un procedeu in erearea cosmogoniilor ortlce, El spare ptna ¢ in parodia ~ Aristofa.n. Vezi pag. 30" .' 58. Phanes, Ivezi mdice/, e pus tn legatura de orfici ca fiind 0 deevoltare e.xdusiv orfica de data tirzie a hesiodicului Eros inaripat. eel care a. dat nastere primei genempi de zei. Vezi Leon Robin, cp. ,Crit .• p. 36 ~i I{irk Raven p. il.

"'..HaO$J

-!>-

ou [san chiton stralucltor]

38--

lect, pe Erikepaios 59 ca putere, pe Phanes insnsi ca tata ... 1)racest fel este obisnuita cereetare orfica despre zei, ACHILLES .. lntroductio in Aratum, 4 p. 33 17 Locul pe care I-au dat corpului sferic ar fi aproape acelasi - spun omen - cu eel din oua, Rolul pe care-l are Invelisul pentru on 11 are cerul pentru univers ~ dupa cum atima de cer, in cere, eterul, la fel membrana de coaja.
J

1.3. DAMASCIUS~ 123 bis, Cercetarea orficil despre zei in felul cum a foot formulata de Hieronymos ~i. Hellanicos 60 - daca nu cumva e vorba de unul ~ acelasi autor - surra astfel: La inceput era apa si materia din care s--a,Inchegat pamintul, el (autorul] statomicmd aceste dona principii dintru mceput, apa ~ pamintul. Cit despre al treilea principiu, dupa acestea doua, s-ar fi nascut din ele, adica din apa ~ pamint, eI fiind un dragon eu capete de taur ¥ leu pe Iaturi Iar in mijloc cu chip de zeu, pe umeri avind aripi, ~i care era numit Chrono« ~ eel Jara de biitri'iWfe. precum ~iHeracles, 61 I se intovar~~te Necesitatea, care e de aceeasi natura cu Adrasteia 61 cea fara de trup, desfasurata In mtreg nniversul, atingindu-i hotarele. Aceasta, ered, este statomicita drept al treilea prineipiu, su b raportul su bstantei, nurnai di fautorul Theogoniei, dupa Capellej L-a mstituit ca fiind deopotriva masculin ~ ferninin spre_a indica principiul nascator a toate ... Acest Chronos, dragonul, ar da nastere la 0 intreita semintie: Eterul urned, spune cl, Chaosul nemarginit ?i al treilea, pe linga acestea, Erebos-ul inegurat ... In. stnul acestora Chronos a plodit un ou ... si in a1 treilea rind, pe linga acestea, un zeu ell doua trupuri, eu dona aripi de aur pe umeri ~i care are crescute pe laturi capete de taur iar pe cap- are un dragon urias aidoma cu intruchi59. AI patrulea tdtlu dat lui Phanes, Numele nn pare grec iar' pentru Ulmurirea. lui nu s-a dat nicl 0 explicape satis:fkatoare. Totuliii O. Kern respmge ideea obi~nuita., a unei origini egiptene sau orientale a lui Erikepaios a.doptlnd teza 60. Ace§otiautori n-an putu:t fi indentificap. Daruascins presupune ci! ar fi vorba de una ~i aceeasi persoana, Vezi presupunerfle puse in joe de Kirk Raven op. cit., p. 4,2. 61. Timpul (XpO\lOi;)ca figura cosmogonica prlmacl poate deriva din hlpostazierea rraniana Zvran Aka-cana (timpul fara, de .sft~.t) in ra:psodtile orfice provenienta lui oriental~ pare a fi indicati1 de forma concreta a unui ,al"pe tnari,pat cu mai multe capete. Asemenea mo~tri eu mai multe chip uri - orientali, chlar se.nritid ca origine - tnoep sa apa.r~ in arta greaea !nca din 700 len. Vezi Kirk ,i Raven op. cit.• p. 38. Timpul e un concept cosmogenic sofisticat 1n Timaio~ul Iui Piato'il' Vezi ~i CI. Ramnoux, cpo cit., p 226-28.
lui Diels du.pA care nmnele ar Ii grec (1)pl ~i KU1t't'OO).

,iI

~ 39-

parile a tot felul de salbataci.uni62• Si aceasta hl'vat~itura despre zei prearnareste pe eel diint£i nitsC'ltt .!]i il nurneste Zeus aJ, tuturor lUCf'lfr mew nuiluit-Of ~ al Intregului cosmos. De aceea ~i este numit Pan. Athenagoras 18 p. 20 ... ale lui Orfeu lnsa, care eel dintii a aflat numele lor fa! zeilor,1 care a infati~t geneza lor, care a spus cite Ii s-a i:ntimplat fiecaruia ~i diruia i s-a dat crezare de ditre ei /0 rficii, v, Capellej, cum dl da 0 invatatura rnai adevarata despre zei: pe el il urrneaza in mnIte privinte si Homer. si rom ales in. invatatura despre zei, el insu?i aratlnd di prima gened a zeilor ar fi din apa: ~IOceanul care este izvor at tuturor Incrurilor" /11. XIV. 246/. caci dupa el apa era principinl tuturor Iucrurilor, din apa s-a depus milul Iar din amindoua a Iuat nastere un dragon, ell cap de leu crescut in ctte-o parte. in timp ce In mijlocul lor era chipul nnui zen, pe nume Heracles si Chronos. Acest Heracles a dat nastere unui ou urlas care, umplut fiind pe de-a-ntregul, s-a spart in doua, frlnt de apasarea puternica a celui ce-i daduse nastere. Partee dinspre crestetnl lui a sfiq;it prin ali Uranos, cea de jos Gea 63, A i~it din eI un zeu cu dona trupuri=, Uranos tnsotindu-se en Gea a dat nastere Ia zeitclti de neam femeiesc : Clotho, Lachesis, ~ Atropos 6fJ, bhbap = Cothos eel cu 100 de miini, Gyges, B'I'iareus ~ ciclopii Brontes, Ste.,opecs si Arges. Pe acestia, inHintuindu:-i~ :i-a arnncat tn Tartar cind a aflat c,a va fi alungat el insu.~ din. domnie de ditte copii, De aceea Gea mmiindu-se a. OOt nastere Ia Titani. Tined nranizi a nascut slavita Gaia; Ii se rum spune msa ~ Titani,

coci ei s-an razbunat pe marele Uranos instelatul,

14. IDElJ.IOSTENEI Contra lui Aristogeiton. I 11 $i despre Dike 66cea neinduplecata, Orleu ne .spunc. dezvaluindu-ne misterele cele mai sacre, cum ca sta asezata linga tronul lui Zeus, avind sub privirea ei toate cele omenesti.
62. Dam in continaare schema. cosmogoniai orfice tn versuinea lui Hierony¥ Heilanieos:

lUC)S

ma

teri apa~ rra ----r J:" .... rnrn

."_tul}· Chronos eel fw-~ba.trinele"'_"'{Erebos }.ou-s-eeul en dOll~ trupuri ~:.· S


~ife
ale sortii (moirele)

matltti ale oulni at constitni 0 comparajie iar nu un procedeu, 64.. Acestea tnseamna: masculin-Ieminin.
65, Cele trei
66,. Zeita

63-, Dupi Kirk ~i Raven forroa.rea cerumi ~i a pamtntnlui. din cele dona ju-

Dreptapi.

-40-

15. MARlVIOR PARIUM, F'I'ag'tJumte de« Griechischen Histo .. rike«, ed. Jacoby 239 A 14 11995 [Orfeu, fiullui Oiagros 9] al Calliepel] a dat la Iveala propria sa creatie ; . Riipirea Corel. 6'1 !fi ClJ.ularea Demeirei precum si insamintaI"ea sav1rfita en propria-i rnIrul [Text nesigur. Conjecturam: prin care a tnv,a1at multi-mea celor ce-I ascnltau insemnatatea, grtnelor ~i a roadelor pamintului.] Cornpara TrIEMISTIOS, Orationes, 30. Ratacirea Demetrei ~i marele doliu al Persefonei, datatoare de lege cum era ea 68. 15 a. PAPYRUS BEROLINENSIS 44 s. II te.n.S9jPara ... fraza a unei versiuni orfice a Imnului Demetrei, dupa Dielst, Orfeu era fiul lui Oiagros ~i al muzei Calliope, Apolo insa, regele mnzelor, l-a Inspirat infr-astfel'IncH a ajuns, sub stapinirea puterii divine, sa compuna imnurile pe care Musaios, dupa ce le-a indreptat Intrucitva, le-a asternut tn scris, Acesta din urma a lasat drept mostenire elenilor si barbarilor sa einsteasea misterele lui Orfeu ~i era plin de r1:vl1apentru once actiune pioasa, fie ca era verba de mitieri, de mistere, de puriflcarl sau de profetii, Pe zeita Demeter ... Despre ea Orten a transmis ca este som, a lui Zeus, altii spun ca ar fi mama. Nimic dintre aceste lucruri pioase nu trebuie facnt spre simpla amintire. Are domnie [Orfeu? J de la Zeus ~i de Ia fiica Demetrei, Persefona, cea care impleteste violete sub ochii fiicelor Oceanului, ale caror nume /sintl acestea, din versurile lui Orfeu, [lntregire Diels 'IU: Unnea:dt pasaie din imn1Jrile caire Demeter ale lui Homer, 418. 420-423 col. 3: Cind oulege Narcieu; Persefona este 'I'apitii de Aidoneu«. Zeus dil aj'UtlJr jratelui, tncilroi'J1.d [vasulJ

sub tunete ~ifu,lgerc cu porci negri (i'J cu care sint puse In legi1iurii ---, .-------------

__

67. Proserpinei. 68. in privin1;a misterelor Eleusine ~i a. detalill~:r privind mitul Demetrei pot fi consultate inca eruditele cercet:liri ale Iu.iP. Foucare {Les ,Dlyste''I'BS d'E1Busis. Paris 1914) chiar daea unele din ipotezele lui (de pilda eea asupra origittii egiptene a misterelor] e ast:az~ perimata, Pentru opinii mai not, a se vedea. M. P. Nilsson op.cit., G. E. Mylonas. Ele'U.5isand the Eleusinian }.tlysteries. London, 1961; nenuma:mtele lucrll,d ale lui Ch, Picard; L. Deubner, Attische Feste. Berlin 1932, p. 6992; P. M. Sehuhl, Essai su', la formation de la pensee gruque, PUF ed. a 1I-a, 1949, p. 198. 69. Pentru aceasta legen.da celeib:tatA. a Eleusis dispunem de o mar1:U:rie l •• uniclt prin vechimea ~ tntindel'ea ei'" (d. M.P. Nilsson. Geschichte der griechisthcn Reii.g,Wn, I 2, 19 Munich 1955. p. 469): lmnul homeric al Demetrei care poa.te data din sec. al VII-lea i.e.n. ("Vezied, J. Humbert. Hombre. Hymnes. p. 41-58) ~i caruia. H corespimde in linii marl versinnea ce urmeaza. 70. Textul de pe paplrus este eorupt, Diels 1I lntn;:gefte pe cit posibfl,

-41 ~

g1ndu-~isoarta se tinguia dupa fiica-i, Calliope impreuna cu Cleisidike !iii Demonassa I? Diels/ mergind sa scoata apa impre:una cu regina, au intHnit-() pe Demeter, intocmai unei muritoare, ~i au ajutat-o in nevoia ei, spune Musaios i'n versurile sale, [Intregire Diels: Sensul ritualului de cult allui Krokos $i Hyakinthos (I). Unneaza versurile imnului lui Demeter 8 'ttrnt. (Narkissos). Col. 5~'Fuga lui Aidoneus = imnullui Dem.eter 17. 32-36, Hekase. Col. (j: Baubo (reginii) predii l·u.i Demeie« pc fiul ei Demophon 71. Et se dezvoitli minunat~ uns fiind cu ambrozie, in timpul nopfii, binecuV£ntat de foe. Baubo obserod farmecul fi exclatn1i (= Imn, Dem. 249-250).] Fafii de acestea, Demeter : "Oameni smintiti ~i nefericiti, necunoscind dinainte nici raul care are sa vina peste voi, nici binele ... JDiels: C eea ce 'U'rmeazti deviaza de La subiea. Apa-i 2'. 263~ Bliiatul esie ars. Col. 7.~ zet"/a se dezvillilie:J "Sint Demeter, adncatoarea anotimpurilor, cea ell daruri stralueite. Ce zeu ceresc ori care dintre oamenii muritori au r[pit-o pe Persefona ~i i-au amagit cugetul? lDiels: Urnu;azJ £ntoarcerea lui Keleos $i aUele in PapirusJ.
I'.

Arlemis gi Aiena, Demeter vine £91. g1'abd ,din S1{:'ilia~] Col. 4. Plin-

~ prinz.ind Orfen cu mina-i stinga cithara, incerca sa tnalte un cintec. Porin sa cinte Ielul cum pamintul, cerul, ba chiar ~i marea odinioara imbinate Iaolalta intr-o nnidi forma, au fost despartite de nimicitoarea vrajbii, fiecare de-o parle ~ de alta; apoi, felul cum astrele, luna, precum, si dirarile soarelui ~i. ca pata semn singur, pentru totdeauna in vazduh ; cum s-an ivit mnntii ~i, cum au luat nasterc riurilc susurind sub chemarile nimfelor ~i cum s-au ivit toate cite serpuie, A mal cintat si felul cum Ia lnceput Ophion precum ~i Eurynome oceamda
71. Vezi Ch, Picard, L'E-Piscae de Baftbo dQ/i'lS tes lvIysteres d'Eleusis. Revue de Thistoire des religions, XCV. 1927. p, 220-255 ~i P.M. Schuhl cp. cit .• pa,g.20S. 72. In Argonauticele lui Apollon:ios din, Rhodos (soc. IU), Odeu cin.M origina, Iumii ¢ a zeilor, Acesta e singuml text care ne ing-aduie sli. ne faeem 0 parere asupra ansamblnhii Teogoniei orfice in epoea clasica, afirma L. lvIoulinier, op, ciJ., p. 90,93. Nu apare aid nici Noaptea, nici Oceanul, nici Thetis, ci pamtntnl, csrul ~i marea, adlclt trei elem.ente din fizica antiea, Dupa A. Boulanger, Orphk. ParIS. 1925. p, 55. aeeasta teogonie ale cii:rei elemente ar fi ~mp.rtlmutate de Ja Hesiod, Ferekyde ~, Em:pedocle nu are nimlc odic.

...

16. APOLLONIONS DIN RHODOS I 494 72

-42 -

au stiipinit crestetul inzapezit aI Olimpului; ?] cum prin violenta ~i fotta bratelcr unul a trebuit sa fadt loe lui Crones, cealalta Rheei, cazind amindoi itl valurile oceanului ; iar acestia din urma au domnit asupra fericiti10r zei tit ani atita vreme cft Zeus copil fiind inca, ell mintea de prune l1i mat departe locuia mtr-o pestera a rnuntelui Dikte, in timp ee Ciclopii 73, fiii pamtntuhri, inca nu-l marmasera en fulgerul, tunetul ~i trazn.etul; dki acestea dau faima lui Zeus, Inseriptiones Grecae XIV n 638. Vei afla pe Iatura stinga a Iacasurilor lui Hades un tzvor, iar in. preajma lui sta DlaItat un chiparos alb '15. De acest izvor ~ ,sa nu te apropii I Vei gasi si un altul, a carui apa rcce ~ prinde cursu] din Iacul Mnemosynei 'f6; iar maintea lui stau straji, Atunci dol glas: "Slnt fiu al Pammtului ~ al Cerolui lnstelat '!'1 prin urmare obirsia mea e cereasca, Aceasta insa 0 ~titichiarsi voi, Sint istovit de sete si rna prapadesc 78. Ci dati-mi de Indata apa cea rece care-si 'prinde cursu! din Iacul Mnemosynei", Ei iti VOl: da sa bei din Izvorul zeiesc, ~i-ndata apoi vei sta Ia IDe de frnnte, dimpreuna ell ceilalti eroi,
7;', A~ti cielopi, trei 1a numar, Brontes, Steropes 'iii Arges IlI.U slut de CUllfundat en ciclopil din Odiseea. ci ei reprezinta .0 trinitate de tit;;l.lli de la inceputmiJ,e Iumii, provenip din c~atoria Cerulu! CD pam~:lJ.tn1. Ei au fAl1ril; pentm Zeus fulgerele. 74. Gasite in mormintele din Sudul Italiei ; presupun un icl de "carte a mortilol.··. 75. Chiparosul indica direcfia izvorului bun. 76. Opus apelor flllvinlni Lethe (Ameles Ia Platen, Statuto X, 6,21 a 5-6); care inlesn~e uitarea tntregd vie~i dinafnte, Iacnl Mnemosynei (a~ Mcmodei). asignrS amintirea rrecu,tulni ...aducfnd 0 nenmrire ncon~ent!... Vezi E. Rohde, ap, cit., p. 58;' !}i Ed. des Places, QP. cit•• p. 195. ,.,Apa nitarii<' mentionata de P1a.ton e fara..-ndoiaIa izvorul din sttnga, Snfletul regenerat trebuie 5·0 cvit'e pc aceasta, HUit,r.u:ea·· constituind - dupa Platon - g.r~eala esenpala pentru suflet, care nu. e altceva decit ignornnf;a. Veri J. P. Vemane, My the et pensee chez 1M greo«; Paris 1966" p. 62 ~ P., M. Schnhl, op'. cit .• p. 239 !?i urm., de asemeni Guthrie op. c-il.• p. 198 §i M. Eliade, Aspects ilu m"Uw, Gallnnard, 1963, p. 150-151. 77. Expresia - remarca P. Festugiere = se gas~te in inscrippile a.n:tice tncepind cu secolul al V-lea (Les Mysteres de Dionysos, Revue bfulique, 19;'5, t. XUV nr. 3, p. 371. 78. Era 0 credinth generala in vechnne ca morjit sit. fie insetati. Ace~i ru~minte apare tntr'-UD text egiptean din Cartea mortilor.

17. TiibliJele de aur din Petelia74 Sec. IV _. sec. III I.e.n.

-43 -

17 a. Tl1.blitele de aut' din Eleuthemai 79 (Creta) sec. II Le.n. Ed. Harrison-Murray 662 A. Ell. sint istovit de sete si rna prapadesc. Ci dati-mi sa beau din vesnic curgatorul izvor de Ia dreapta, unde e chiparosul, B. Cine est]? De nndeesti? A . Fiul pamirrtului Bini ~i a1 cerului mstela t. 18. - diu, Thurioi so., aceeasi perioada ca 17. Inscriptiones grecae, XIV, 641. [Sufletul mortuhri e eel care vorbeste] Sosese de: Ia cei nemtinati, 0 neintinata regina a subpammtenilor, care te afli dimpreuna cu Eukles, Eubulleus 81 ~i ceilalti
J'
1!

Intr-adevar ~i en rna laud a fi din fericita voastra semintie dar pe mine m-au doborit Moira ~i ceilalti rei nemuritori. ICuvintele urmatoare sint lacunare, lntelesul lor e Indoielnicj. . . .?i fulgerul zvirlit de astri, ~i m-am desprins de cercul trudnic, adueator de grele chinuri pasind cu picioare sprintene peste cercul rivnit 82 ~ m-am cufundat m sinul stapinei, a reginei subpamintene pa.,ind en picioare sprintene peste cercul rivnit, jRaspunsu1 zeitei, dupa Capelle/, "Norocosule ~i fericite, vei Ii zeu in loc de mnritor". led fiind, am dat peste lapte:83•

zei nernuritori,

79. La Eleuthernai, in Creta, pe partea de sud a muntelui Ida s-an descoperit trei inscriptiii aproa.pe identice, pastrate In muzeul national din Atena. Cea de de mai jes reprezintli un dialog intre sufletul celui mort ~i strajile ce apar ~i in 'ti'ibJitele d.e Ia Petelia, 80. Tabl,eta, gasiita nnpret.m.a.. ell alte dona Ia Thnrioi ~i cuprtnztnd un monolog a.l su:f]etu]ui celui mort, 81. In dezacord cu J. E. Harrison .. ,Pt'olegwnena to the Study ,0/ G1'tillk Religien, Cambddge1922, p. 587 (care vede in oele doud nume Eucles !iii Eubulans tiUuri ale aceleiasi divinitAp). WKC Guthrie - ca ~i Olivieri - crede di cele trei divinita:fi astfel invocate dan 0 trin.itate oompusa din mama, tata ~i fin. Vezi ~i mdieele de nume, Ed. de?i Place-s, ap. tit., p. 106, pune in, discnfie identiHcarea lui Eubalens cu. Hades, zeul infernal. 82. Dupa Diels: sfera cereasca in care Inltlatnl este apw-at dupa moarte fu:ta

de cercul nasterilor.
19:21. ar fi.

83. Dnpa L. R., Farnell, Giteek He:ro~CUlts and [dens of Immortality. Oxford 0 •• formuIa misfica" pe care nimeni n-a putnt 5-0 expliee fndeajuus. A. J. Festngiere, [Revue Biblique, 193.5"p. 371 n, 9) simpiifica Iuerurile. "tamber

dans du Bait queUe aubalne pour IUl chevreau I" Guthrie (op. cis., p. 199) arata ca printre numeroasele forme sub care em adorat Dionysos era ~i aceea a unui Ied

-44~

1.9. -. Inscriptiones Grecae XIV,. 641 IDubIet dar ell variantc remarcabile, dupa Capelle]. Neintinata vin de fa cei neintinati, 0,. regina a subpamintenilor, O. Eukles ioi Eubuleus, casi voi toti eeilalti zei si daimoni. Intr-adevar ~i eu m~ laud a fi din fericita voastra semintie, ~i am isp~it pedeapsa faptelor mele nedrepte m-a doborit Moira ftext eorttpt/ ... ~... ori fulgerul stralucitor, Acum lisa viu ca rugatoare Ia scinteietoarea Persefona spre a rna trimite eu gind bun catre asezarile celor nefntinati, 19 a. _, din Roma. Harrisson-Murray 672. Neintinata vine de la eei neintinati, 0 regina a subpamlntenilor, 0, Eukles si Eubuleus, strniucitit odrasla 84 a lui Zeus, Am acest dar al Mnemosynei 85, care-mi va da slava printlre. oamem, Caecilia Secundina, vino, cum cere Iegea, to cea prefacuta in zeita. 20. - din Thurioi IInscriptiones Grecae XIV. 6421 Dar cind sufletul ta u paraseste lumina soarelui, tine-o Ia dreapta, atit cit 5:i trebuie omului ca sa fie plizit in. toate[6, Bucura-te: ai Indurat ceea ce nu indurasesi mainte 8'7, Zeu ai devenit din om; ied fiind, ai dat peste lapte. Bucura-te, bucura-tevtinlnd-o tntruna la dreapta, de-a lungul pajistilor sfinte ~i-a crtngurilor Persefonei, 21. {Imn1tl or/ie al Demeirei, Dicls 8B I Maicei Gea celei dintii nascute i-a vorbit Kore Kybeleia ... fiica a Demetrei a toate vazatorule Zeus .. ~ Vapaie a soarelui, tu mergi prin toate cetatile, de cind te-aiaratat
6 ••

nnmi t Eriphos san EriphioB iar pentru mistic] nimic rnai bun decit a. fi asimilati en natura zeulut lor. Laptele ~ ca ~ IDierea ~ Hin,d asezat Ia 10e de frunte printre !ncrurUe bune, a cadea In Iapte (a da peste Iapte, in rnterpretarea n.oastd.) ar insmna. tot ceea ~ poa:te do.ri cineva, 84.. Diels ci~te1:&l(o; arM [feminin), 85. Sens indoielnic al tntregului verso 86. Wl{C Guthrie (.ap cit.. p. 2i3) atrage atenpa asupm Iectnrfi liii sensului <t"xhem de indoielnice ale acestui pasa]. 81. ,Adiclt: ..ai tndurat prefacerea pe cam-e 0 tnduras~i inca, cea care bnpli· nu nefte cicful". Cf. A. Dies, Autour de Plason, Paris 1927. p. 65. 88. Versul'i Jaeunare, 'tradueerea noastri e nesigura.

-45 -

impreuna en Izbinzile, Destinele ~i ell Moira cea lUtru-toate iscusita, ~ fad sa sporeasca straluciri, vestite daimon prin puterea fa de stapin, Domolitor a toate, puternic In toate, fulgerator peste toate. Ce1e ale Moirei trebuie Intotdeeuna indurate. Marnei du-ma" Focule, daca izbutesc sa traiesc 'lara hrana, ~apte nopti a stat fara hrana ~.i in ti.mpul zilei s-a odihnit. Sapte zi.le ti-am tinut postnl cerut de tine, Zeus Olimpianule, ?i atoate vaditorulle Soare,

di prin ~Jsuveidle cu rop. bine rotunjite" se inte1eg ~;plugurile", prin "uTzeala"t brazdele : "firol" pe de alta parte ar simbohza samtnta, iar ,,lacrimile lui Zeus" ar insemna ploaia, si apoi )JMoirele" ar fi parp.le Iunii, a treizecea zi, a cincisprezecea ~i prima zi a hmii, De aceea Ie-ar fi numit Orfeu ~ nalb invesmtntate" ca fiind parti ale Iuminii. ~i cercetatorul celor divine ar fi Spt18 de asemenea nfIoriddi'l primaverii, datorita firii ei, ~i ",cea mactiva" noptii, din pricina mcetarii oricarei activitati, ~ "chip de Gorgona" Iunii, din pricina chipului ce se poate vedea in 00; iar "Afrodita ceasului potrivit cind se cuvin facute semanaturile, 23. jVlystetienpapyr1tS /inceputul sec. III I.e.n. [Cnvinte Izolate, intraductibile ll1i eseori mcomplete. Textul nu poate interesa decit d in original]. . .
ff

22. CLEME,NS Stromata, V 49 Oare nu spune ~ Epigenes in Despre poezia lui Orfe«, deslnsind cuvintele proprii ale .acestuia,

-46 -

2. MUSAIOS
NOTA DESPRE MUSAIOS

N,ei, des,', !d~os. i pr.t: ,poetul trac,:', d~nPieria \ ~~, se~,tie nimk~.san aproape nrmic ssgur, IntocmaL ca ~l Orfeu, 'or! Linos, pare 0 f11D.t~ iteaM" desprinsa. de-a dreptul din legenda. AI fi fest ftullui Antiphemos, fi al Selenei, dupii Suidas. Unsorl :insa apare drept fiu al.Iui Orfeu, al Iui Linos ori chiar al Iui Euraolpes desi acesta din urma e dat eel mai adesea drept fiu al Iui MUSai08. Din. Pieria pare sa fi venit in Beotia, apoi l~ Atena unde, pe 4) coUna din fata, Acropolei, tredtorii an putut vedea ani de-a rtnd ul mormtntnl san. Dupa Suidas, Musaios era disclpolul Iui Orfeu iar mai tirziu tot el ar fi foot acela care i-ar fi pus in ordine i-ar Ii tngcijit opera. At'it Musaios cit ~i frul san Eumolpos an partieipat - poate _, Ia mtsterele ~ cultul z-eit:eiDemeter din Eleusis, De aoeea se ¢ spune uneori despre Musaios d s-ar fi tras din pArtile aeelea, inca din vechime i se atribuia 0 colectse intreaga de hlcrAl.i: rmnuri, oracole, 0 teogonie in trel clh"fi. sfatur'i ciltre fiul sat! Eumofpes, un iron c~tre Dionysos, altnl cltre Demeter pentru Iycomizi, De ele pare sli.se fi ingrijit aeel straniu persona], pe nume Onomacritos, carum, In vremea lui Ptsistrate, i se mcredintase corectarea ~i punerea Ia punct a mannscriselor lui Orfeu ~ MusaioB. Dar din aceste ctteva da:te ~i referinte tfrzH. Iii adesea contradictorri, en greu aJn putea reconstitui aderira'te1e tnsusiri ale poetului ce fusese cmdva egalul Iui Orleu. S.N.

,i

A. Viat' ~i scrieri
1.. SUIDAS. Atenianul Musaios nascut 1a Eleusis era fiul lui Antiphemos ,- vlastar al lui Euphemos, care Ia rindul sau era fiul Ini Ekphantos si acesta a lui Kerkyon, eel pe care I-a tnfrtnt in Iupta Theseu, - ~i al sotiei acestuia, Selene. Autor de versnri epice ; discipol al lui Orfeu, mai in. virsta rosa. Era in floarea vietii
1. Pen.tru foate numele de persoane ~i locuri, a se vedea :indicele de Ia sftrsitu] Iucrarli,

-47-

pe vremea celui de al doilea Kekrops si a scris 0 Carle de invalatura catre fiul sau Enmolpos, in ,4 000 de versnri, ~i multe alte lucrari. 1 a. HARPOCRA:TION'. Musa;ios .. Lysias, daca e vorba de eel adevarat -.in plingerea sa impotriva lui Mixidemos 2 spune: .,Acela are doi robi care-l Insotese pretutindeni pe unul numindu-I Musaios, pe celalalt Hesiod. ell acuzatul obisnuia sa-~ numeasca robii astfel, este Iucru lamurit., Despre Musaios msit" Aristoxenos, in Praxidamanticele :3. sale spune ca., dupa unii, omul acesta ar fi din Tracia, dnpa altii, bastinas din Eleusis, Iar despre el printre altii a vorbit :;i G]aucos 4. ••• De buna seama nici fiul Lunii, Musaios, stlipinlll Gratiilor, nu a Iasat-o pe Antiope nerasplatita ; ea care la picioarele asezarii eleusiene le aducea /fedoarelor I initiate puteI'nicul avint de bueurie al unor rostiri tainice, fiind sIujitoarea pUna de Iivna a zeitei Demeter cea din canpia Raros, in virtutea datinei sacre ; cunoscuta este chiar ~ in Hades, atenienii IDaltau Ia~ul Demetrei, al celei din Eleusis, a fost gasita o stela de bronz lnc-onjurata de pietre, pe care era pusa inscripiia: ).acesta este mormtntul Deiopei", despre care unii spun eli era sotia lui Musaios iar citiva cii a lost mama lui Triptolemos, 3 a. SCHOLl! LA SOFOCLE, OEDIP LA COLONOS 1053 Unii Insa spun dt ~i Eumolpos a aflat felul de initiere care era oficiat 'in fiecare an la Eleusis • .i:ncinstea Demetrei $i Corei. Andren scrie ca) fara indoiala, nu acest Eumolpos a aflat initicrea de care e vorba, ci al cincilea in_ sirnl urmasilor lui Eumolpos. Caci din Eumolpos s-a nascut Keryx, din acesta Eumolpos, apoi Antiphemos, din el Musaios poetul, apoi Eumolpos eel care a facut cunoscuta initierea. el, hierofantul,
2. Vezi Lysias, Discmws,Ed. G. Bu<1,6, tome II p. 237 ~i 260. 3. Lucrare neidentifica:tlt Da,cl Pra.xidamas e unul ~ acelq:i cu acesta din titlul operei lui Atistaxlenos el as fi trebu it sa triliasca .bla.mtea lui Arlstoxenos (320 i.e.n.) 4. E f~a-nd.oiaH\ verba de Glaucos din Rhegion. 5. Fragmentul apare Ia Athe'llai(ls XIII 597 D_

2. HERMESI AN AX Leonuo« 15

3. ARISTOTEL Miraoilia. 131. 843 b 1 Se spune cal pe cind

4B-

4. DIOGENES LAERTIOS lniroducere. 13 Musaios s-a nlhwut Ia Atena iar Lines Ia Teba. Se spune di primul era fiul lui Eumolpos. El ar Ii compus ce] dintii 0 Teogonie ~i 0 Sje1'a afirmind deopo .. triva ca toate provin din Unu §i se trag indarat in el6• 5. PAUSA/ilIAS I 22, 7 ~i daca dintre picturile lPinacotecii, dupa Dielsl lasam deoparte copilul purtind vasele ~ lup.tatoruI pe care l-a pictat Timainetos, mal. Intflnim ¥ pe Musaios. In ceea ce rna priveste, am staTUit ?i eu asupra versurilor unde se spune despre Musaios dt ar zbura multumita Insusiril pe care Boreas i-o daruise, ~i parerea mea este ca Onomacritos le-a compus. 7 ~i TIll. exista nimic sigur de al lui Musaios, afara doar de imnul ditre Demeter pentru lycomizi. 5 a. PLATON, Sfulml~ 363 C 8 Musaios ~ fiul £Au daruiesc II celor drepti, din partea zeilor, bunuri mai de pret decit acestia /Hesiod ~i Homerj ; hitr-adevar, dudndu-i in inchipuire catre Hades, asezindu-i Ia masa ~i rinduind un ospa] al eucernieilor, ii fac sa-si treaca vremea intreaga. en crestetele incununate, sub puterea vinului, in parerea di cea mai frumoasa rasplata a virtutii arfi o betie vesnica ... Cit despre cei necucernici !?i nedrepti, ii cufunda intr-un fel de namol in Hades ~i ii silese sa poarte apa eu ciurul ... 6. SCHOLlI LA ARI$TOFAN, Broastele, vs, 1033 Pbilochoros spune ca Musaios era fiul Selenei ~ allui Eumolpos, Acesta a instituit Iamuririle I? Dielsj, initierile, purificarile 9. Dar Sofocle spune ea el este talmacitor de oracole, 7. SERVJUS - C01neniarii la Vergili'U, Eneida, VI 667 Acosta fMusaiosf a lost cercetator al celor divine dupa Orleu, ~i sint Ielurite parerile despre el ; unii sustin di e fiu al Lunei, attii n VOl' al lui Orfeu, 801 carui discipol e Iucru hotarit di. a fost, Intr-adcvar, in cinstea acestuia fadiea a 1ui Mnsaios, dupa Dielsl a scris IOrfeu/ primul poem, care a fost numit Crater.
6. Rlmine indoieJnicdaca 0 asemenea afirmatie a putut aparea en adevarat intr:-un poem de Musaios. 7. Vezi indice. Onomaeritos fAceaparte dintre erudipi desemnati de Pisistrate spee a edita ·texte1e lui Homer. Tat eJ a transcris~i poemele lui Musaios dar, intruc:it interpolase :liuJ lui Pisistrate. 9. in !iii verstrri de ale sale, a lost exUat din Atena de Hipparchos

8. Vezi Orfeu pag 34..

versiunea latina: solutdones, expiationes.

purga;tiones .

. 49_

8. MARMOR P'ARIU1vI 239 A 15 II 9'95 De nude se pare cit 'Eumoplos, fiul lui Musaios, eel initiat de Orfeu, a, dezvMuit Ia Eleusis mistere1e ~i a infat~t creatiile poetice ale tatalui Sall Musaios, in anii dnd Ia Atena domnea Erechteus al Iui Pandion.
~i rnai-marele ceremoniei, 10. SCHOLJI LA DJONYSIOS THRAX. p. 183 10 Unii spun ,di Musaios e descoperitorul fliterelor v, Diels./ el eel nascut din Metion ~i Sterope, dupa Odeu.
I

Musaios, fiullui

9. DJODOR DIN SICILIA IV 25, 1 IHerakl:es/ a sosit la Atena~i a participat Ia misterele din Eleusis, pe vremea ctnd
Orfeu, era mdrumatorul

B. Fragmente 1. SCHOLII'L.A APOLWNIOS DIN RHODOS III 1171 In cartea a treia a Istoriei tUanilor, Musaios spune despre Cadmos ca a plecat de Ia sanctuarul din Delfi, sub calauzirea unci junci, 2. _. IV 156 In acestea ;;i in cele ee urmeasa, el spune ca Medeea a dispindit 0 licoare peste un ienupar spre a Ina eu sine balaurut, faeind farmece ... Ienuparul e un fel de poln acoperit cu tepi, propriu lui Apolo, dupa cum se istoriseste in cartea a treia a Iscrierilorl puse pe seama lui Musaios, am ta :p in versurile rostite de Musaios : E] care cIa nastere Ia trei, cloceste doua, iar de unul nu se ingrij~te.

da nastere la trei oua, din care insa cloceste dona, asa cum se

:t .ARISTOTEL

.Historia anitnaliu.tn Z 6.563

a 18 Vulturul

4. CLE]J;IEl\TS Stromata VI, 5 .Pe cind Musaios scria : ~ cum Intotdeauna maiestria e cu mult mai 'bun-a decit puterea, Homer spune: "Nu este mai bun. etc," III. XXIII, 315/_ Din non Musaios, compunind: 5.

Aia

cum pamintnl roditor da nastere frunzelor: ~ pe unele Ie vestejeste In copaci iar pe altele Ie face sa creased,
50 ~

tot astfel desfasoara el in roata ~ neamurile ~i semintia oamenilor Horner scrie apoi: j~Frunzele ... Ill. VI. 147-148/
~i

Eugamon din Cyrene Icare ~i-a insu~it de la Musaios] mtreaga carte despre ThesproJi ..

6. CLEMEATS Stromata VI, 25· Intr-adevar ei au Iuat in intr-egime /scrierile/ altora ~ile-au redat ca fiind proprii, preeum a facut

ce urmeaza le-a Iuat tot de la poetul Musaios, cuvint cu cuvint.

7. - - VI, 26 Hesiod versifica ~ el. ell privire la Melampns: Dar e placnt sa afli cite au cladit nemuritorii rnuritorilor ca 0 dovada limpede atrt a nevredniciei cit si a vredniciei lor. Iar cele

Ia rindul ei a dat pruncul Amalteei 10, care i-a adus 0 capra ca sa-l poata astfel aIapta. Capra aceasta i:nsa~'Inca soarelui, ar fi fost aUt de Inspaimintatoare indt zen de pe timpul Iui Crones ..temindu-se ca infa~i~rea ei sa nu sperie copilul, au cerut Geei s-o ascunda Intr-una din pesterile din Creta. ~i dupa ce au ascuns-o, pam ei a fost data Amalteei, care. I-a hranit pe Zeus cu laptele aceleia. Cind copilul a ajuns la virsta barbatiei ~i gata sa dea Inpta cu titanii, neavind arme, i s-a spus printr-o prorocire sa se foloseasca drept arma de pielea caprei, intru dt aceasta nu putea fi strapunsa de nici 0 Iovitura ~ era mspaimfrrtatoare, avind Ia mijlocul f}irii spinarii un 'chip de gorgona, Dupa co Zeus a facut toatr- :;oi S-3. aratat a fi inca odata mai mare prin lne..~:tc~u,gt11 acestn, a n.copt..rit oaseJe caprei cu alta piele si, faclnu-o vic ~i nemuritoan-, a pl'('facut-e, dupa dte se spune, Intr-un astru cerese, iar el, Zeus, ~i-a Iuat numele de ,.purtator al egidei", LACTANTIUS In,stu1J..tiones divinae I 21~ 39 Musaios povesteste di Jupiter s-a folosit de pielea caprei acesteia drept sent in lupta iInpotriva fitanilor, ~i de aceea poetii i-au spus ",purtatorul de egida", [Compara cu Epimenides 3 B 24]. Philochoros, in a treia carte, spune

8, ERATOSTHENES Calasterisnti 13 Sint reprezentate in acesta jin zodiacj Capra si Iezii. Intr-adevar, Musaios spune ca Zeus, la nasterea sa, a fast trecut de Rhea zeitei Themis, Themis

9~ HARPOCRATION.

Melite este un dem din Kekropis,

ca

demul ~-a primit nnmele in

10. Dup:l Eratosthenes Amalteea ar fi stapina eaprei, Iegandei Amaiteea III eapra sint una 'iii aceeasi.

aJlte variante ale

- 51-

de Ia Melite, fiiea lui Myrmex, potrivit cu Hesiod, Iar dnpa spusele lui Musaios fiica a lui Dios, car-e se trage din Apolo. I 14~ 3 Se recita versnri de Mnsaios - daca sint ale lui ~i aeestea=- care-I tnfa:p~aza pe Triptolernos drept fin al lui Okeanos si Gea,

10. PAUSANIAS

11. - X 5, 6 Exista Ia eleni 0 opera poetica en numele de •• Eumolpia", iar versurlle sint puse pe seama lui Musaios, fiul Iui Antiophemos. Se istoriseste in versurile acestea ea oracolul [din Delft] ar apartine deopotriva lui Poseidon si Geei~ si ca ea ar da oracolele ; pe and Poseidon l-ar fi Iuat drept ajutor In profetii pe .Pyrkon. Versnrile suna astfel: De indata glasul zeitei Pamintului rosti injeleapta yorba ~i-o insoti Pyrkon, slujitorul vestitului cntremurator al gliei. 12. PHIW.D.EM De pielate 1 Dar lui Zeus, Hefaistos i-a cat capul, ~a cum se spnne, potrivit cu Eumolpos ori cu care a compus acestea, Palamaon. SCHOLlI LA PINDAR .pica VII 66 In IversurileJ lui Musaios se spune di Palamaon
capul Iui Zeus. cind acesta a zamislit-o pe Atena. despipoetul

Oli'lna Iovit

13. PHILODEM De Pietate 97, 18 P+ 47 (Argos) ar avea patru ochi, Musaios spune eli Argos a zanrlslit "patru etiopieni" ~i •• egi ai muritorilor", cu Kelaino, fiica lui Atlas. r 14. - - 137, 5 p. 61. Intr-unele Iscrieri/ el spun.e cii toate iau nastere din Noapte si Tartaros, in altele din Hades ~i Eter, eel care a scris Titanomachia, insa, spune din Eter, in vreme ce Acusilaos e de parere cit toate s-ar ivi in primul rind din Chaos.Tar in. cele puse pe seama lui Musaios, sta scris di dinili au fiintat Tartaros ~ Noaptea, In cea de a doua carte a lucrarii IDe-spye natura, de Chrysippos, dupa Diels/ cele puse pe seama lui Orfeu si Musaios .•. tind sa fie puo;;e de acord en parerile lor. 14,. 18. ;,i in cartea a dona fa aceleiasi Despre N atu,rii, dupa Dielsj, el spune di Noaptea e cea dirrtii zeita.

15~SCHOLll

LA APOLLONIOS

DIN R'HODOS III 1

In

[versurile] puse pe seama lui Musaios, evorba de doua semintii de-ale mnzelor, cele mai in virsta din vremea domniei lui Crones, ~i cele mai tinere care se trag din Zeus ~ Mnemosyne. 52-

16. - III 1035 Musaios Istoriseste ea Zeus. CUpriJ15 de Illl'ilgo~h' pentru Asteria, s-a insotit cu ea ; iar dupii msotire a dat-e lui PC'IS('U; de Ia ea i s-ar fi nascut acestuia Hekate, [Compara ell 111 467; Musaios spune di IHekate e fiical Asteriei ~ a lui Zeus.] 17. - III 1377 Musaios spune di asemenea aparitii ale [astrilor zburatori, dupa Diels], ridicate din ocean se sting in eter, Apollo .. nics sustinea ca astrii despre care vorbeste Musaios sint in chip evident sclipiri ale luminii, 18. SCHOLl] LA ARATOS 172 ThaJes asadar spune ca ele I Hyadele dupa Diels/ sint doua . .. Musaiosvcinci, SERV IUS Come'fttarii la Georgice I vs 138 /Hyadele/ ... hranitoare ale parintelui Bachus, dupa cum, a scm Musaios, au fest nurnite Hyade de Ia fratele lor Hyas ucis la 0 vinatoare ~ pe care ele l-au jelit. SCHOLIJ LA GERlvIANICUS p. 75 10 Musaios povesteste astfel: Aethra a adus pe lume, cu Oceanus, douasprezece fiice, ajunse astri, dintre care cinci au intruchipat Hyadele ~ sapte Pleiadele .. Singur un Irate au avut, pe Hyas, pe care toate snrorile l-au iubit __ Despre el, unii SpWl di a fost ucis la vinatoare de un leu, altii de un mistre], Acestea, tot jelindu-l, s-au stins din viata ~i au fost numite unele Hyade altele Pleiade. 1.9. TEOFR'AST, Historia plantarulm IX 19, 2 $i asa cum se spune, /planta numitii/ tripolion 11 e Ielosrtoare, potrivit lui Hesiod si Mnsaios, la tot felul de Iucruribune; de aceea 0 ~ Ingroapa oamenii, noaptea, acolo unde l~ tnfig cortul,
1
J

IThrn CATRE DIONYSOS 19 a. ARISTIDES Oratione« 4'1 Sii punem pe seama lui Orfeu, a lui Musaios,ca si a celorvechi dintre Iegiuitori, imnurile initiatice ca ~ cuvintarile despre Dionysos. Compo PAPYRUS BEROLIJ.l.lENSIS 44 2 Orten. inspirat de zei, a compus imnurile, pe care Musaios, indreptmdu-le intr-o oarecare masura, Ie-a astemnt in
t

scns.

IlVIN CATRE

DEMETER

PENTRU

LYCOMIZI

20. PAUSANIAS IV 1, 5 Asadar cei dintii domnesc, in tinutul acesta, Polycaon fiul lui Lelex si Messena sotia lui Polycaon.,
1L Planta Aster tripo1:ium. Ve.:ziCapelle, op. cit., p.

is

53-

La aceasta Messena a venit din Eleusis, adudnd misterele marilor zei, Caucon fiullui Kelainos, care Ia rlndul san ilavea drept parinte pe Phlyos. Iar despre Phlyos insn~i, atenienii spun ca ar fi fiul Geei. Se potriveste ell spusele acestea ~i dntecul de slava al lui Musaios, campus lin cinsteaj zeitei Demeter, pentru lycomizi. ORAeOLE 20 a. HERODOT" VII 6 Pisistratizii 12, avindn-I ell ei pe Onomacritos, barbat atenian, tilcuitorul de oracole ~ eel care se ingrijise de Oracolele lui Musaios, au venit Ita Su.za/ dupa ce inlalurasera dusmania leu acela/. Onomacritos fusese alungat din Atena de catre Hipparehos, fiul lui Pisistra te, in.trudt Lasos din Hermione l:l prinsese pe cind introduces printre scrierile lui Musaios un oracol, cum dt insulele din apropierea Lemnosului ar fi sortite sa piara sub apa marii 13. De aceea la alungat Hipparchos, desi .ii fusese .de mare sprijin inainte: 21.. - VIII, 96 Vintul Zefir, ridicind multe din sfarirnaturile corabiilor, le-a purtat ditre tat-mul Aticei numit Colias. $i astfel s-a indeplinit oracolul, ca !?i toate cite Ie-au prezis Balds ~i Musaios ... [Urmeaza cuvintul lui. Lysistratos],

22. PAUSANIAS X, 911 Atenieni:i sint de acord ca mfringer-ea. de Ia Aigospotamoi H n-a Iost lucru curat, Intr-adevar ei ar fi fost tddati pe bani de dHre conducatorii armatei, iar Tydeus ~ Ade::imantos ar fi primit daruri de la Lysandros. $i ca dovada .a afirmatiei lor, ei aduc oracolul Sibylei ... pe celelalte 1nsa ei si Ie amintesc din oracolele lui Musaios: ~
furtuna salbatica din pricma rniseliei conducatorllor. Se va ivi ins:i a oarecare mingiiere ; fara-ndoiaIa. ruina-vor aprig cetatea, dar vina si-o vor ispa~i aceia, r
0
t

~i asupra atenienilor

se abate

12. Ac~ u~i ai lui Pisistrate no. ne sint eunoscnti .. 13. Fiind de natnm vulcanicli insulele ar fi pierit in timp. ne informeaza :Fausanias (VIII 23). H. Din anul 405 Le.n,

- 54,-

3. EPIMENlDES

NOTAIDESPREEP~NIDES en Epimenides se trece din Iumea fiintelor Iegendare Ia ceil a figurflor istorice. Dar dnpa cum rnitul nu devine de-a dreptul ratiune, Did legenda nu cedaaaa CU, totul in rata adevarulul istoric, tnsll~i viata lui Epimenides are ceva legendar In ea: emu) cadeIntr-un somn de peste 50 de ani, dupa care devine un inspi:rat ,:;;i un ales al zeilor, Pe de altA parte, rru e cumva un sens reffectat, oare- • cum gnomic, in nurnele lui chiar? Oid asa cum Prometeu ~i Epimeteu an. ca nume, sensu. de "prevedere" :p ·"int.elegere lnttrziat!". la fel "Epi-menides" ar putea avea 0 semnifica1;ieintelectiw: spiritu) [menos] de dnpa (epi) somn, In oriee caz nume1e a devenif legendaT,c\l acest ,titlu de "trezire tittie". in cultura europeana, iar Goethe a serfs 0 celebra pagina, dupa d!derea lui Napoleon .. intitulata "Des Epimenides Erwachen", prin care vorbea de propria sa 'trezire de 8U b fasciiiatla napoleoniana, lstorici ~i filologi de seama cred c~ Epimenides a existat CUi adevarat" traind in ultima treime a soc .. al VII-lea i.e.n. Ia Aten.a. Pentru altil, ax fi verba de dona persoane. Existase rnai in.n.intc un erou atic cu. numele de Epimenides [apci Dnzygcs) co era protectorul plugariei; dar • cum sliib numcle ,(IeOrfeu ~i l\iusuic)S multi rapsozl mergeau din casa in casa.spre a-siroetta teogoniile, Ia rei. - se spuno s-a putut intimp1a ca pup.1l: inainte de razboiut eu pCr§ii. un pn:ot

profet' sA. in1idin Creta, dindu-se sub numele vaehiuhii erou ~[in ldn! v aeesta s1 devin~ 0 figum Iegendara,
Oricum ar

o fignd caraceeristica epocii acesteia timpurii. Capelle adauga chiar:


d~ scrserea atribuitl este en adev'i1rat a lui Epimenides. sau e' alclituita - cum s-a spus mai tin:m - de Onomakritos sub rrumelecelui dintii, nu se mai poate ~ astazi ; dar sigur este ea apar1:inesec. al VI-lea, ~ acest Iueru import!. Ephnenides trece drept unul din il1iemeiietorii orfismului. Luerarile atribuite lui sint: a) Teolog'ia. ie~tlt din cercnl Iui Onomakritos spre finele sec. al VI-lea: b) Creticele. in prozl. ce al :potfia.tribuitelui· Mega.sthenis san lui Asat; c) PurifiChile in prod, san poate in hexa-

n, Epimenides

apare ca nn p.reot purUicator

§Ii este-

ca

metri. Dar mai mult dectt serierfle, faptele aeestui taulllaturg ~i autorde teogOllii au fost cnncscute peste tot in Inmea greaea, Pentru prle-

55~·

tenia sa, cu. Solon §Ii eontributia sa in ce prive¥e legislapa politic~ §i rfnduielile religiease, ca. ~i pentru rolUII san de pu.I'ificator al cet~ tilor, dau marturie Iegendele privitfl3.J"e Ate'na. Dar deopotr.i:vi Ia slnt unele in legatura en Sparta. Cit despre cretani, ei if adnceau jertfe ca nnui zea.

C.N.

1 109 urrn, Epimenides, dupa oite spun Theopomp 9i multi altii, avea drept tata pe Phaistios, unii 'Spun pe Dosiades, altii pe Agesarchos, Cretan fiind de neam, din Cnossos, se deosebea totusi ca In:fat~are, prin faptul ca-si lasa parul lung. Intr-un rind. trimis fiind de parintele san ]a chnp -dupa 0 oaie ~i fadnd un nco} din drum" catre amiaza, se culea tntr-o pestera si dormi timp de 57 de ani 1. Cind se trezi dupa aceea, incepu sa caute oaia, crezind ca dorrnise putin timp. Deoarece n-o gasi, se Intoarse pe ogor si, vazind toate schimbate ~ pamintul -in staplnirea altum. se duse indarat :in oras, plin de nedumerire, iar acolo, patrunzind 'in locuinta sa, dadu peste unii care-I intrebara cine este, proa ceo descoperind pe fratele sau mai tinar. ce ajnnsese mtre timp batdn. ana de Ia acesta tot adevarul, (11.0). Ficlndn-i-se astfel faima printre toti elenii, in socotit un ales al zeilor, Chiar pe timpul ace1a Pythia dadnse atcnienilor p care erau crunt apasati de ciuma, oracolul de a purifica orasnl. Atunri ei trimisera -0 naval in Creta, eu Nikias Iiul Iui Nikeratos, sa faca apel la Epimenides I. Aeesta, venind in timpul celei de a 46-a olimpiade
L Epimenides a. adonnit tn, pe,tera lui Zeus de pe rmmtele Ida. El postise

1. DIOGENES LAERTIOS

.t~coboririlorn infern" e fam-indolaUt 0 expedentl initiaticli. clas:icli (dar 1111 necesari mente ~manica) comenteaza M. EHade in Le Cl&amalnisme eJ les tt.chn,iqu8s arch.a'f.que!: de l'extQse, Paris" 1968, p. 306-307 ~!i De Zamclxis a GC1lgis-Chan, Paris, 1.970, p. 15-46 .. contrar pllrerii lui E.R. Dod.ds. I g:reci e l'iff(u'U:m.t'tk" Eirenae 1939, p. 174. du¢ care Epimenide poate Ii asimilat en tipl.ll :fl.manulluinordic. Veri:fi M.P. Nilsson, Les C1:'oya.tt(;e$ reUgieuses de 10 G1ke anJique. Paris 1955, p 37 • .Mal d,egmb-d swi1e de extaz pe care I.e in.cerca, Epimenides, vindecacile magice, ad puterile sale divinatorii ~ profetice l-ar putea apropla de tehnica flamanica. 2. De altfel prestigml asa-numitilor puzificator! c:retanie atestat in epoea ..a_rhaiclt de legenda lui Apolo care a. fest purifieat dupluciderea Pito:nului. ct.

inde1:ung~ :invatase "tehniea extatid.,". Retragerea aceasta asemanatoare ~ntiudtva

.E.R. Dodds,

op. ctt.~ p.

174.

_- 56-

/596--93/ .. le-a purificat orasnl ~ a facut sa mceteze duma, in Ielul urmator: luind niste oi a.lbe ,~ negre, le-a minat spre Areopag; acolo Ie-a Iasat sa mearga in voia lor ..poruncind celor ce le insoteau ca, ori unde se va culca la pamlnt vreuna dintre oi, acolo sa [ertIeasca zeului cuvenit 3., Astfel a pus capat raului, Ca urmare, chiar ~i acum se pot afla, in demurile ateniene, altare fara de nume, ridicate spre a cinsti fapta izbavitoare de atunei, Altii insa spun en pricina cinmii ar fi foot fapta nelegiuita a lui Kylon, relatind ~j felul cum avea sa fie curmata ciuma. In acest seop ar fi fost ucisi doi tineri 4, Cratinos si Ctesibios, si astfel 5-,31. pus capat pacostei, (lil) Atenienii au votat sa se dea acestnia {lui Epimenidesj un talant precum si 0 nava care s3.-1duca inapoi la Creta. El nu a primit banii, in sehimb s-a inchegat prietenie ~i alianta intre cei din Cnossos si cei din Atena, Intordn.du-se acasa, nu peste rnulta vreme &-a stramutat din viata, cum spnne Phlegon in lucrarea sa Despre lungitnea viejit, dupa ce traise 157 ani; dar, dupa cite spun cretanii, traise 300 de ani far~ unul, iar dupa cite afirma Xenofan din Colofon di ar fi auzit, 154 de ani. A dat 0 lucrare in versuri despre nasterea Curetilor 5 ~i Corybantilor precum ~ 0 Theogonie, in. 5 000 de versuri ; alta lucrare despre construirea navel Argo si caJ..atoria pe mare a lui Iason in Colchis, tn 6 500 de versuri, (112) A scris si in. proza Despre sacrijicii si Despr« drmuirea din Creta. iar Despre M i'nos $i Rhadat1Utnthys
(I,

3. Se pare ca de aci s-a nascnt cultul ,.2:eului necunoseut", care stli'ruiu. tn o.ra..-;ulAtenei pe vremea apostohrlai Pavel. -4. Sacrificiile umane pe care le-a ccrut Epimenii.lcs au fost aeceptate de Iocalnict. Exist! traditia cii un tln~t" atonlan s-a oIede: el tl\su~i 51 lie sacrificat, 5. Divjnitati cretane ce dansau in jurnl lui Zeus prune in pestera din muntele Ida, Iovlndu-si pavezele en s1!biile spre a face ca pUnsetele sale sa nu mai file .auzite, eel initiat in cultul lui Zeus din Ida. era numit vto~ K:06prJ~Vezt H. Jeanma.i:re, Couroi et Coureles. Lille, 1939, p. ~33-304J M,. P. Nilsson, Ge.schuhte, I, Munich, 1955, p. 322 ~i Ed. des Places. op. cu.. p. 158 etc, 6. Personaje eu caraeter de zeitate asemanatoare curetilor ~i. origmare p[1obabil din Anatolia de nord, Codbantii erau lega'ti de cultnl zeitei Cybele (Magna Mater) din Frigia, Incepmd cu veaeul al VI-lea cnrejfi eorfbantd smt co nfundati , Ja Sofocle ii Eurtpide ei fi1cind una. 7. DeSp1'8 A.linos ~i Rh·admnantes Uudecl.torii din. Infern] pare a fi un poem in versuri, d~i Diogenes Ineepuse sa vorbeasea de operele in proz~. Vezi A. Frenldan, Note ~i comentarii Ia Diogenes Laerlios ad, 1964, p. 534. I Sf: atribuie oracole, 0 teogonie. poemul despre a.rgona:uti. Incrari d.espre sacrificii §i 0 eosmo-

,:I

gOil:tie.

a scris in 4000 de versuri. A ina1tat la Atena templuI [Eumenidelor 8, v, trad. Frenkian], dupa cite afirma Lobon din Argos in scrierea Despre Poe/i. Se mai spune di el eel dinti:i a purifieat ~i ogoare, precum ~i di a intemeiat temple. Pe de alta parte unii afirma dl el nu s-ar fi culcat sa deanna, ci dear s-a abatut din drum citava vreme ca s~ culeaga ierburi de leac. (114) Dupa, spusele lui Demetrios, unii relateaza ca ar fi luat de Ia nimfe 0 mana anumita, pe care 0 pastra intr-o copita de vita si doar 01 ducea la gurli din crud I'n clnd ; nu-si golea stomacul in nici un fel ~i nici n-ar fi foot vazut vreodata rnincind. Aminteste de e] si Timaios, in cartea a doua . • Unii afirma despre cretani ca-i aduceau jertfe ca unui zeu ; se spune mtr-adevar eli ajunsese dt se poate de iscusit in cunoasterea viitorului. Astfel" vazind /dealulJ Munichia 9 de linga cetatea atenienilor, ar fi spus di ei nici nu-si dan searna cite rele Ie va pricinui acest loc ; dici de ar sti-o, l-ar roade ell dintii, Acestea le-a rostit leI cu un mar-e numar de ani mai mainte. Se mai spune dl singur s-a, socotit a fi fost mai intii Aiacos si di profetise Jacedemonienilor zdrobirea lor de dille arcadieni ; de asemenea pretindea, ell. privire la sine, ca ar fi trait in. mai rnulte rinduri, (115) Theopomp1 in scrierea sa "l\linunile". /spIDle cal pe cind Epimenides facea sa se inalte un templu al nimfelor.vs-a iscat 0 voce din cer: "Nu catre nimfe, Epimenides, ci lui Zeus", Le-a profetit cretanilor zdrobirea lacedernonienilor de catre areadieni, cum am spus adineaori, iar aeeia au ~ fest mfrinti~ Ia Orchomenos. Se spune de asemenea eli ar fi irnbatrfmt in acelasi numar de zile citi ani dormise, iar aceasta 0 afirma Theopomp. Myronianos, in cartea sa Analogii, declara ca :i s-a dat de catre cretani numele de "curet·' ,10 Trnpul san 11pastreaza laccdemonienii Ia ei, potrivit en un oracol, asa cum spune Sosibios Iaconianul. Au fost ~i alti. Epimenides ... san al lui Dosiades, san al lui Agesarchos, avind ca mama pe Blasta, f era I cretan, din Cnossos, poet epic. (EI avea teoria ca sufletul ar putea i~i oridnd
11"

2. SU IDAS. Epimenides, finlIui Phaistos

8. Eumenidele sint numite ad Semnai [sc, Thsai), zei,*ele venerabile, 9. Dealul Munichiei a fost fo:rtificat de PisistJ:ate. EI a fost Ioeul multor hrpte din istoda Atenei. Vezi Arlstotel, Constitu/ia .At.enei XIX. XXXVIII. 10. Vezi nota 5 de la Fag. 57. 11. In loc de Phaistios, Phaistos fUnd o~l.

- 58-

din trup, reintrind din non in el 12'; cit despre eI. savi~indn-se din viata. in ann tirzii is-a gasit pielea impestritata ell tot fehil de Iitere) 1.3. S-a nascut in jurul celei de a 30-a olimpiade /66fJ-6571,. asa incit ar fi trait inaintea asa-nnmitilor intelepji. san ehiar in timptll.lor~. A "pnrificatAtena de nele~uiTea lui ~ylon~ catre a 44~a olimpiada /604-· 601/, In vtrsta Hind. A scns mult : opere sacre :tn versuri ~ proz~J scrieri purifieatoare ~i alte lucrnri pline ide tilcuriascunse. tmpotriva sa scrie Solon, legislatorul, eriticind purificarea ceA trait 150 de ani. iar 60 din ei a dorm it H. Exista ~i un proverb cu "pieiea lui Epimenides" ~ dintre cele enigmatice. 3. STRABON X 479 Se spune ell Epimenides, eel care compunea scrieri purificatoare in versnri, era din Phaistos, Myron, Jjlldec~toriil alesi din familiile nobile depusera juramint pe jertfe. Fiind recunoscuta nelegiuirea ce se savirsise, aceia lAlcmeonizii uy au fost scosi din. morminte Iar neamul lor snrghiunit cu exil vesnic, Epimenides cretanul, rnai tizziu, a. purificat cetatea, PL:UTARH, Solon 12 tn vremea aceea, pe cind rascoala i~ atingea toiul !ei,mai ales ca poporul era dezbinat, Solon, care avea deja parte de ci ns tire , i~i f:leu aparitia in mijlocul taberelor.rinsotit de cei mai bum dintre atenieni si, ell rugaminti ~i mustrari, ii COD.vinse pe asa-numitii pingaritori sa se lnf~ti~ze inaintea judecatii, supunindu-se hotartrii a 300 de judecatori alesi dupa noble tea
12. Exis~ ovechetraditie ide tip ~manic pott.i:vit clroia :suOctul pli.:r~oo~te ~ reintegreazol trupw,1Asindu-i unsort vreme de ani tntins fiir~ suflu ~ii_',.d.atlblt.r...:un fcl de somn cataleptic. Vezi J.P. Vernant. op .. DiJ., p. 67 §-i E. Rohde. op. dL. p .. 335, P.M~ Sehuhl, op. d{_~ p, 2·44 etc. »Loin d'El:tre pour I'Ame un etat de tethargie et d'Irnpuissanes; Ie sommeil est un etat intermedia;ire, entre lavie et 1<'1. mort", COlnenteaza. A. Delatte. (EtUiMs sur la liUbaturepythagcrkien,'ne. Paris, 1915~p. 11). pe marginea frg. 75 §i 89 ale lui Heraclit, 13. Epnnenides ar fi avu.t trupul msemnat cu tatuaje, Acest Iueru pare sb'aniui:ntrucU greciifoloseatltatuajul numai peutru a maroa sclavii Veri E.R. Dodds~ op. cit.~ p. 175. 14.. Legenda este ell amurit fie in. Creta .• fie in Sparta unde era aratat emdva monnintul sau.impreuna cu ni~te pergamente pe care ar ii fost notate
J

taln.

4. ARI5:TOTEL

Constitujia Ate1'tei 1 ....

Fata de acuzatia lui

:tnva:{:A.turi de ale sale.

15.. Vezi Indicele de Ia finele lucruiL

- 59-

gintei .. in urma actului de acuzare al lui Myron din Phlye 16·... barbatii aceia au fost osinditi = cei vii fura surghiuniti, iar cadavrele celor rnorti, dezgropate flind, iura aruncate peste hotare, Dar in mijlocul unor astfel de tnlburari ~i sub ataeul celor din Megara,. atenienii au pierdut Nisaia "~ au fost din nou alungati din Salamina, Atunei cetatea fu cuprmsa de teama izvorita din superstitie, ea si de tot Jelul de naluciri, iar profetii spuneau di odata cu jertfele ies la iveala blesteme si miasme, care reclarna purificari, In felul acesta veni din Creta, adus fiind de ei, Epimenides din Phaistos, pe care unii n socotesc al saptelea in rindul 'iute1epiilor,. neincuviintind pe Peria.ndru. El parea sa fie iubit de zei ~i iscusit In cele sacre, adica sa aibe duh inspirat ~iinitiatic, De aceea oamemi din vremea Ide atunci n ~ numeau odrasIa nimfei pe nume Balte si .,proaspiH curet" 17, Venind deci el intr-acomo ~ bucurindu-se de prietenia lui Solon, dadu acestuia lndem.fluri lii orientari pentru alcatnirea constitutiei, Caci a fiicnt sa se procedeze en simplitate in serviciile divine ~i mai en blindete In cele de doliu, mtrunind mai multe sacrificii deodata pentru ceremonia funebra !}i Inlaturind tot ce era. chinuitor ~ barbarin obiceiurile pe care Ie practicau inainte cele mai multe dintre femei (urmeaza B 10). Epimenides, care a fost mult admirat ~ caruia is-au oferit de catre atenieni bani multi ~ mari onoruri, n-a cerut nimic altceva deeit 0 ramura din maslinul eel sfint ~i. Iutnd-o ell el, a plecat indaffit. strainul din Atena/. Caci poate ai auzit cum di a existat acolo E'pjmenid~s, un barbat Cll ~r ~ivjn> 0 ~da 9e-a noa~tra;c~re v.enind la VOl cu vreo zece am mainte de razboaiele persice a savir~It, potrivit ell. profetia divina, unele ritualuri sacre, cite ii poruncise zeul, iar atenienilor care se temeau de expeditia persanilor le-a spus ell timp de zece ani aeestia nu vor veni, cind ins~ se VOT ivi. vor fi siliti sa se retraga, neizbutind nimic din ee sperauv ci mdurind mai multe rele decit vor fi sa:vir;;it. Asadar atnnci au mtrat straro()~ii nostri in legaturi de ospetie cu voi. [Compara III p~677 D] Dar tu stii, 0 Clinias, ca ai lasat deoparte pe prietenul ivit miraculos ieri? - Oare vorbesti despre Epimenides? -_ Da de acesta ; eaci va depasea ell mult, pe toti, prin descoperirea
16. Persona] neidentificat, 17. Vezi nota de Ia pag. 57.

5, PLATON

Legile I 642 D ICretantd Clinias vorbeste catre

-60~

lui, 0 prietene, pe care Hesiod 0 profetise de mult prin cuvinte dar :In fapt a Implinit-o el. PLUT ARB, Banchetul ill!elep/ilor
p 157 D Un cuvlnt allui

retinea de la once alta hrana si, luind in gura putin din Ieacul potolitor de foame pe care el insusi 11pregatea, ~j trecea ziua fan gustare ~i prinzire . .. Solon spune ea se Intreaba daca Ardalos nu cumva a citit regula de dieta a omului aceluia, a lui Epimenides, consemnata in versurile hesiodice, Cici Hesiod este eel dintii care a pregatit semintele acestei hrani pentru Epimenides ~ care I-a ment sa vada t,ce mare bogatie exista in nalba 18 si asfodel" 19 (Lucrdri,i zile, 41). - nCrezi Intr-adevax, spuse Periandru, dt Hesiod a a vut in minte ceva din toate acestea, ~ di el n-a facut intotdeauna elogiul sobrietatii, ci doar ne-a indemnat sa folosim cele mai simple feluri de mincare ca fiind cele mai placute? Ciici e placuta Ia gust nalba ~i e dulce floarea de asfodel, Cit despre cele potolitoare de foame, aflu ca sint mai degraba Ieacuri decit hrana si ea au in ele miere ~ brinza ca ale barbarilor", 6. TEOFRAST Historia pla'lltar'U"n VII 12, '1 Sint comestibile ... atit radacina asfodelnlui cit ~i cea a cepei de mare, insa. nu a oricareia, d a celei asa-zise a lui Epirnenides, sau ell numele dipatat de la folosinta ei. [Compo Caractere 16, 13]. Cbemind preotesele., el/Superstitiosul n. tr,./ cere sa fie purificat ell ceapa de mare san eu un hoit de catel, purtati in cere in jurul sau 20. 6 a. APULEIUS Apologia 27 C€i care cerceteaza ell mai multa curiozitate rlnduirea providentiala a lumii, consacrindu-se mai staruitor zeilor, slnt numiti in chip obisnuit magi, de parca ar sti sa faca ei im;i~icele ce banuesc ci dl se fac ; asa au fost odinioara Epimenides si Orfeu, Pitagora 9i Ostanes ; jar de aceeasi natura an lost socotite purificarile lui Epimenides, daimonionul lui Socrate ~i Binele lui Platon. 7. CLEMENS PROTREPTICUS 2~26dinDesprezei, de Poseidoniosl Epimenides anticul a tn~ltat altare, la Atena, pentru Hybris ~i Anaidea. 8. PAUSANIAS I. 14, 4In fata templului acestuia jEleusinion, Ia Atena/ uncle se afla de asemenea statuia lui Triptolem,
18. Pentru [IlaM:X:1l(lat. malva}. 19. ~'\sfodelulera adus ca ofranda pe mormirrte. Vezi Homer Od.. XI. 539. unde e Yorba-de, clmpia pres1trata cu asfodel din Imern, 20. Spre a forma un cere magic io care nanorocirea nu poate pJ1tmnde.

Solon spune dt strainul Epimenides se

- 61-

exista sta tnia iDara mit a unei vaei care pare dusa spre sacrificin. Este fa.cut~i Epimenides din Cnossos, stind jos, eel despre care se spune dl mergind la cimp a adormit intr-o pestera, Somnul nu J-ar fi parasit maitnainte ca el sa fi dormit 40 de ani. Dupa aceea a compus poeme si a purifieat cetati rntre altele ti ,Atena. SERVIUS Georgice 1, 19 Tinarul nascocitor al plugului incovoiat ... sau Epimenides care mai tirziu a fost numit Buzyges, potrivit relatarii lui Aristotel Ifr. 386 ed. Rose). HESYCHIOS Buzyges ,: erou atic eel care primul a injugat b01U Ia plug. Se numea insa Epimenides 2] •

. B. Fragmente Scrierea despre zei sau oracole a lui Epimenides, Creticele, 1. PA VEL, EPisrola cCiJ:re Tit I, 12 Unul dintre ei Jdintre eretarri/, un profet mai deosebit de-al lor, a spus: ..Cretanii, vesnic mineinosi, Hare erode, pintece Ienese". CLEMENS, Stromata I 59 Al saptelea /inte1ept/ unit. spun di ar fi Periandru eorintiannl, altii Anacbarsis seitul, altii cit e Epimenides cretanul, de care aminteste apostolul Pavel in epistola catre Tit /unn,eaza citatj, HIERONY11JUS Comentarii la episffJla caire Tit VII 606 Migne, Se spune insa ca acest mic vers s-ar gasi in Oracolele lui Epimenides, poetul cretan ... In sfirsit in.s~i cartea Oracolelor este desemnata dinainte, Cll titlul ei. [Compo efristola 70 unde adauga, dnpa Diels] : ... al carui hemistih epic Callimah I-a pus in j oc mai tirziu: •.Cretanii mint totdeauna : C8cl au constnrit chiar mormintul, o. staptne, pentru tine, dar tu nu te stingi, caei esti vesnic". lvlAXIMOS DIN TYR c. 38 A venit Ia Atena si un alt barbat cretan, pe nume Epimenides, Nici acesta nu putea fi numit dasdil adevarat, dar era foarte iscusit in cele divine .. a~ in_cit prin jertfele facute a mintuit cetatea Atenei, ce suferea de ciuma
21. 1n afara titlului de nascocitor 201 jugului, Buzyges era soootit drept unul

dill prim.ii legisDatori. Se pare di a interzis uciderea boilor ~i tau:rilot' datodta faptnlui di puteaa Hi folos:ip :in agT1cultura.

62-

deoarece istorisea ea avusese drept dascal un somn 'indelungat" precum ~ un vis. C 10. A sosit dndva Ia Atena un barbat din Creta, pe nume Epimenides, aduclnd en el 0 legenda care, astfel infati~ta'J e anevoie de crezut: cazind in miee de zi intr-un somn adinc, pe timp de mai multi ani. in pestera lui Zeus Diktaios, el fnsu~i spunea ca avusese parte de un vis" in care is-au Ivit zeii ~i glasnrile zeiesti ~ Adevarul ~ Dreptatea. 2~ -.4ELIANUS,De 1'tat1,lraal1imalium, XII 7 ~i totusi se spune di chiar leul din Nemeea a cazut din Iuna, Versurile lui Epimenides graiesc astfel: Caci si en 22 sint vlastar al Lunii ell paruI eel mindru Care, cutremnrata Ieul zvirli de pe sine, II sugruma in Nemeea, la voia prea nobilei Hera /Forta divina-I infrinse~ puterea cea , heracleeanaj 23 HERODOROS La Tat-ian 28 Cum sa nu fie lucru nating sa dai erezare eartilor lui Herodoros en privire Ia legenda lui Heracles, care proclamau ea {lunal ar fi lasat sa cad~ de sus pe pamint leul pe care I-a ucis Heracles? asadar, cea alcatuita din fire in vederea vietii de fiecare zi, este chiar cea a mernbrilor familiei, pe care Harondas ii numeste ncei din j urul aceleiasi mese" iar Epimenides cretanul "cei din jurul aceltriasi
fum
(tJu

t;;i desbinare, Era iscusit in acestea, fSra de mvaiatnra.

3. ARlSTOTEL

Poliit'ca A 2. '1252 b 13 Comunitatea

4. - Retoric« I I I 1. 7. 14I 8 a 21 A vorbi 'in lata poporului este in chip firese mai greu decit a judeca, deoareee poarta asupra viitorului. Ace! Iucru [judecata] este despre ceva trecut, cunoscut dinainte profetilor, cum spune Epimenides cretanul.P Cad
22. Probabil Musaios e eel care vorbeste aid. 23. lntregit de Diels pe baza lui Hesiod, Teogonia 332. 2-4..Membrii oikos-uhri erau numtti de Epnnenides 0tJOKuxot (..cet care ma.ninci\ Ia aceeasi masa" san, dupa alta.. lectnra, 0tJOKUXVOt ..cei care respira ( acela~i fum"). Vezi J.P. Vernant, op, cu., p. 115 ~i 298. 25. La Epimenides ~tiinta divinato;rie este in tntregim8 ..retrospectiva": ea poarta asupra g~lilor vechi, d;mase necunoscuta pe care le reveleaza ~i a C~TOr inHuare 0 inlatura prin rituri de purificare, Cf. J.P. Vernant op. ,cit., p. 67.

63 ~

acela [Epimenides] nu dade a oracole despre cele ce urmau sa fie, ci despre cele trecute dar inca nescoase Ia lumina, 5. DAlVfASCIUS 124 I 320. 17 R IEudem Jr. 116/ Epimenides presupunea dona principii prime} Aeru] ~i Noaptea ...~ din care s-a nascut Tartarul, dupa parerea mea, eel de al treilea principia, ea un amestec aldituit din cele doua, de la care se trag cei doi titani (dennmind astfel mijlocia inteligibi.la deoarece ~tmde" spre .. am'indoua, atit spre inaltirne, cit ~i spre extremitate], Iar din Imperecherea acestora se naste un OU••• de unde din nou s-a rvit o alta semintie.96 PHILODEM De pietate 47 a, 2 In versurile lpu."3e pe seama, dupa Dielsl lui Epimenides toate Iucrurile ar fi fost alcatuite de Aer ~ Noapte aJ}a eUIU afirma si Homer crud arata ca Oceanul a dat nastere zeilor din Thetis] spunind: ~Okeanos obirsie a zeilor si maica Thetis" (II, XIV, 201); un .. altul socoteste drept parinte pe Crones dimpreuna cn Rhea, altii in sfhlit di Zeus ~ Hera sint tatal si marna zeilor, el ca Styx sa fie fiica Oceanului, dar ea nu ar fi foot eununata ell Pallas, ci a nascnt pe Echidna din Peiras, oricine ar fi Perras. lau fost alungateJ de copiii Iui Boreas 2"1••• 18 jar Epimenides spune ea sint odrasle ale lui Okeanos ~i Gea, ~ ca au fost ucise/?/in tinutul Rhegion/? Diels/.

6. P A USANI AS VIII 1.8, 2 Epimenides cretanul a fikut ~i

7. PHILODEA-f

De pietate 46 b 7 Harpiile, care sint zeite,

61 b 1 S-a spus di Typhon s-a razV'ritit impotriva domniei lui Zeus, asa cum afirma Eschil fn Prometeu 2J!, Acusilaos, Empedocle ~im.ul-ti altn.. tnsa Ia Epimenides, in dipa in care Typhon se a vinta hnpotriva palatului pe ctnd Zeus dorrnea ~i Infringe rezistenta paznicilor, patrunzind inallntru, Zeus sare in ajutor ~i, vazind palatul asaltat, II ucide pe acela, dupa cite se spune, co fulgeruI.
26. Daca putem :Ii siiguri ca Teogonia lui Mesiad a preeedat fiJ.ozoIiirmlesienl .. in schi:mb, atnnci dud e verba de cosmogoniile orlice san deteogonia lui Epimenides e greu de spns dad\. ele au in:Uuentat pe tnilesieni sau (]ac~ dimpotriva le datoreaza ceva, E parerea lui Guthrie .• r;p. ds., p. 39. Dupa. Kirk "i Raven. asemenea eosmogonh aparjin epocii elenistice tiuli. 27. A se vedea lndice. 28. Vs. 351 ~i urm,

s. - -

-. 64-

laos, iar Epimenides .. confirmind aceasta, adaugii- di ele ar fi Hesperidele.

9.. -

- 92 24 De asemenea Harpiile p~.scm,erele, spune Acusit

initiind in mist ere ~ sanctificind cetatea 19 prin expiatii, purificari si ctitorii, /Epimeni.des/ 0 facu supusa dreptatii si-mai deschisa catre buna tntelegere. Totusi se spune c-a vazind Munichia 3D si cercetind-o tndehmg, ar fi exclarnat catre cei de lata: cit de orb este omul in ce priveste viitorul, "Cad atenienii ar roade-o en proprii lor dinti, dadi ar prevedea ce napasta va aduce celina aceasta cetatii" .
t

ca.

1,0. PLUTARH

Solon 12 Dar eel mai de seama Incru este

11. - De defect« oraculorum 1 p 409 Exista Iegenda cit niste vulturi san lebede ... purta.[i de Ia extremitatile pamintului spre mijlocul lui, ar fi cazut lutr-un acelasi lac din Pytho [Delfi], in jurul asa-numitului om bilk. Mai tirziu in 'timp, Ise spune cal Epimenides din Phaistos, respingind mitul In ce priveste divinitatea ~i accepttnd un oracol nelamuritsi indoieInic. ar fi compus versul, Nici in mijlocul p,arn.intului nu-I VTeWl semn, nici in mare, ~i daca este vreunul, zeii tl vad, iar nu omul,

se trag din Chalkiope, fiica lui Aietes, pe cind Acusilaos si Hesiod in ,Marik dimineJi, spun di ar fi din Iophosse a lui Aietes, Jar acesta arata ca ei sint patru: Argos, Phrontis, Melas ~i. Kytisoros. Epimenides adanga un al cincilea, pe Presbon, ~

12. SCHOLII LA .AP'OLLONIOS DIN RHODOS 11: 1.122 Despre acestia /£iii lui Phryxos, dupa Dielsl Herodoros spune cit

RHODOS III 242 Epimenides afirma di Aietes e dupa nastere corintian ~i di mama
lui este Ephyra. IV 51 Dupa Epirnenides ]nsa~ acesta [Endymion] petrecindu-si timpul pe I1ngtt zeit s-a indragostit de Hera. Dat fiind en Zeus s-a miniat pe el, tinarul i-a cerut sa-l adoarma pentru totdeauna, 14. 29. Aten.a. 30. A se vedea Aristotel. CQJtstitlfl-ia Alenci, C 19. Veri -i'i nota 9 de la pag. 58.

13. SCHOLlI

LA APOLLONIOS

DiN

- 65-

..

15. SCHOLl! LA EURIPIDE. Fenicienele, 13 Epimenides spune ca el ILaios/ s-a cununat cu Euricleea, odrasla lui Ekphas, din care ar proveni Oedip, 16. - RHESOS 36 Dupa Epimenides, din Callisto ~ Zeus s-au nascut pruncii Pan ~ Arkas, gemeni, SCHOLl! LA TEOCRIT. I .3 In poemele sale, Epimenides /spune caJ gemenii Pan si Arkas sint din Zeus 9i Callisto. · 17. SCHOLl] LA PINDAR Olimpica I 127 [Numele celor 13 petitori ueisi de Oinomaos]. Numarul acesta de petitori ucisi II confirma prin marturia lui a tit Hesiod cit lii Epimenides, 18. ~ - VIr 24 Herofilos spune d1 Rhodes este fiica lui Poseidon ~i a Afroditei, pe cind Epimenides 0 face neam din Okeanos, de Ia ea tragindu-se numele cetatii, 19. SCHOLl! LA SOFOCLE, Oedip la Cdonos, vs, 42 Epimenides spune cit Eumenidele sint fiicele lui Cronos: Afrodita cu paml de aur din Zeus se trage, Moirele-eterne si eIe, ca ~i schimbatoarele-Erinii. CRETI'CE cele din Creta sint in dezacord Intre ei, nu trebuie sa ne mire, de vreme ce e vorba despre Iucruri care nu smt recunoscute de toti ; acelora ce spm.1 Iucruri mai demne de crezare ~ care inspira 0 deosebita mcredere, nOI le-am dat urmare, thiind seama de ce spun Epimenides, cercetatorul celor divine, sau Dosiadas, Sosicrates~i Laosthenidas, 21. ARATOS 163. 164 Capra cea sfinta, despre care se spune ca i-a dat lui Zeus Profetii
0

20. DIODOR DIN SICILIA V" 80 ca aceia care au scris Despre

numesc pe ea Capra lui Zeus, cea din cotul constelatiei Vizitiului,

sa

suga,

Helike, Dielsj urcara in sus catre cer de la Creta la dorinta lui Zeus eel put ernie pe care. prune fiind, il sal~luiser~ ~i-l hranisera, intr-o pestera Ul1g~ muntele Ida -66-

22. - 30 Atunci acelea /Kynosurd.

..


cu dikton-ul inmiresmat, pe vremea cind curetii dictaici I-au amagit pe Crones un an intreg. 23. SCHOLII LA ARATOS 46 E:xista un mit cretan cu privire laond-ragon't istorisind ca, pe clnd Cronos era gata 8i\-~i faca aparitla, Zeus, cuprins de temeri, se prefacn in dragon iar pe doicile sale Ie prefacn. Jill t1r~. astfel ca, reusind sa-I in~ele pe parintel.e sau~l, fOCH mai ti:rziu., dupa ce luase stapinirea lumii, sa se invesniceasca prin cercul arctic (prin Ursa) ceea ce i se intlmplase lui si doicilcr . • 24. ERATOSTHENES Caiasterismi 27 Aigokeros. Acesta este Ia chip. asemenea eu Aigipan [ell Pan tapul?]; did s-a nascut din el, In. partea de [os este animal iar pe cap are coarne .. A fost slavit, ca fiind frate de Iapte al lui Zeus, a:ra cum povesteste Epimenides in Cfeticele sale arattnd di pe Ida ii daduse sprijinul sau lui Zeus, ci'nd acesta se razboise cu titanii, (Aigokeros) se pare ca a gasit scoica cu ajutorul careia i-a chem at sub arme pe aliati, scoica numita .,panidlu• din prieina ecoului ei, ceea ce a pus pe fuga pe titani. and Zeus a luat domnia, l-a asezat pe Aigokeros printre astri, dimprenna eu muma Iui, Capra. Prin faptul ca scoica se gaseste In mare, el are adaugat semnul cozii pestelui, 25.- 5 [Marc.) (Despre Coroana) Aceasta /coroana/ se spune ar fi a Ariadnei, lucru pe care n afirma autorul C1'eticeloY, araUnd ca, atunci cind Dionysos a venit Ia Minos eu g:induL 8-0 cueereasca Ipe Ariadna? I, e] i-a oferit darul aeesta, prin care Ariad .. na sa fie amagita. Se sptme ca este 0 opera Iucrata de Hefaistos din aUTlnflacarat ~din pietre Indiene ... Mai tirziu [coroana] a fost rlnduita printre astri,
4

ca

FA·LSIFlcARI TIRZII
.26. LA URENTIUS L YD US DemensilnJ.S IV 17 Diseipolii lui Epimenides an inchipuit tntr-un mit pe Dioscuri ca Hind barbat ~i femeie, pe prirnul numindn-l veplic intocillai monadei, pe cealalla. natura, ea fiind dyadA. Cad Intr-adevar din monada si dyada se zamislea orice numar generator de viata si saflet, ,
j

31. Crones.

67-

11. POEZIA AST"ROLOGICA A SECOLtlLtH

AL VI-lea

4. HESlon
NOTA DESPRE BEStOD

fi

J:ile. Antichifama i-a atribuit ~i alte ol'ere,(le care inM istorleii nu Ie-au putut reCullOO§te drcpt R<l.tentice. Prinb'e acestea, se ~te o A st.roncmis,. din care sint dtatele demai jos, saula care se reid

Este verba de cnnoscutul autor al1"eagoniei

CP.

ljii

at operei

l.Lcrifri,

au torii respectivi.

1.. PHILIPPOS EpinO'inis 990 A E necesar ea adevdratul astronom sa fie cit se poate de mvatat) nu in felu] celui ce vorbe~te despre ~tri ca Hesiod 9-i al celor de acest soi, considerind door apusuri ~ rasarituri. ci etc. 2. CALLI1t! A CHOS EJn.grama 27 E ati:t poezia lui Hesiod cit ~i fe]ul lui de a scrie, Nu pe ultimul dintre aezi l-a unnatpoetul solian! ci, a~ cuteza sa spun dl s-a modelat dupa tot ee a fost mal ales in poezia epica, Slava voua, roetiriiscusite, rodul veghei incordate a poetului Aratos. 3.PLUT A.RH De Pythiae ora"oulis, 18. 402 F... Eudexos, Hesiod ~i Thales fiind cei care au scris mai Intii in versuri,
t. Din Soloi. ad.idl Arata:;. 69-·

B. Fragmente 'J~tiin.ta despre astri" a lui Hesiod

1. ATHENAIOS XI 491 C D IDupa Asclepiades din Myrlea, cf. Dielsj, Iar eel care a alcatuit $tiinla despre A~trit atribuita lui Hesiod, spune di Peleiadele 9 acestea sint vesnice: Cele pe care muritorii Ie numesc Peleiade.
,2A 1178/ ~ - Si din nou: Se scufunda iernaticele Peleiade,

3. /179/ - _, $i din nou:


Atunci se ascund Peleiadele.

Naturalis Histofia XVIII 213 Hesiod (cad sub numele sau exista de asemenea ,0 $tiinlil a a~rilor) a transrnis
cind se produce echinoxul echinox,

4. PLINIUS

lnvatatura cum cii apusul matinal at Pleiadelor are loc atunci


de toamna, Thales la 25 zile dupa

5. SCHOLII LA A.RATOS
cartea sa despre astri), Intr-adevir dele, dupa Dielsj:

172 (2-4 idem 254 Hesiod, in

Hesiod spune despre ele IHya.."

... fecioare asemenea Charitelor, Phaisyle ca ei Coronis, frumos incunnnata Cleeia, Phaiocea incinUitoare, Eudora en Iungu-i peplu, T oate numite Hyade de-a pammtenilor ginta,

6, IERA TOSTHENESI

Catasterism,i1. (Despre marea Ursa).

Hesiod spune eli aceasta, £ii~ a lui Lycaon, ar locui in Arcadia ~i di a fost aleasa impreuna cu Artemis sa indrume animalele salbatice din munti, Sedusa fiind de Zeus, s-a ascuns de zeita. Dar a fost regasita mai tlrziu~ pe ctnd era in pragul nasterii, fiind vazuta imbrundu-se. Atunci zeita, miniindu-se, a prefaeut-o inn-un animal salbatic ; si astfel aceasta a dat nastere unni urs ce a devenit asa-numita arkada [ursa]. Aflindu-se in padure, a 'foot
2. Pentru p,meiade.

-70 -

vinatii de niste pi1stori si data lui Lycaon, im,preuna cu puisorul ei, Dupa citva timp a gasit de cuviinta sa intre intr-un sanctuar al lui Zeus, din necunoasterea datinei, U rmarita fiind de propriul ei fiu ca ~ de arcadieni ~i pe punctul de a. fi ucisa din pricina sacrilegiului amintit, Zeus 0 feri de ei, Inind-o pe sus, in amintirea intovara~irii en ea, ~d-o aseza vprintre astri, 0 nurniUrsa .. din pricina mtimpUirii nefericite de care avusese parte. Coment. la ARATOS Suppl. 8 Despre aceasta IEootes, dnpa Diels.j se spnne eli de fapt e Arkas, eel nascut din Callisto si Zeus. Locuiain jurul Lykaionului. Dupa ce Zeus a sedus-o /pe eeeee], Lycaon, fara nici 0 prefacatorie .. l-a poftit ca. oaspete, cum spune Hesiod, .~ a pus pe masa puiul de urs taiat in bucati [APOLLODOROS Biblioteca III] EumeIos ~i alti d:tiva spun di Lycaon a avut drept fiicii ~ pe Callisto. Hesiod afirma mtr-adevar di. ea este una dintre nimfe, pe cind Asios spune di e a lui Nykteus Iar Ferekyde a lui Keteus, 7. IERATOSTHENESI Catasterismi 32 (Despre Orion). Hesiod spune ea acesta se trage din Euryale fiica. lui Minos ~ din Poseidon, precum ~ di i s-a facut darul de-a putea pi4i peste valuri ca pe pamfnt, Ducindu-se Ia Chios ?i ametindu-se cu bantmiit a siluit pe Merope, mea lui Oinopion, care, aflind de Iapta sa;vir~tli ~i neindurind jignirea, I-a orbit ~ l-a izgonit din tinutul sau. Atunci Orion a mel'S catre Lemnos, ditiicind, 9i a i'ntilnit pe Hefaistos care, mdurindu-se de el, i-a dat pe Kedalion, sclavul sau, spre a-l diUi.uzi. Lulndu-I pe acesta, I-a purtat pe umeri ca sa-i arate drumul, In drum spre rasant,; mttlnlnd pe Helios, pare sa se insamit~easctiJ astfel dt merge din nou la Oinopion spre a se razbuna 'asupra-i, Acesta tnsa fusese ascuns de catre concetatenii sai sub p~tmint. Pierzlnd nadejdea. sa-1 gaseasca pe eel diutat~ se intoarse In Creta ~i mtreprinse sa istoriseasca despre ispravile vinatorilor Iui Artemis, de fat a Hind si Leto, ba paru chiar a se fi laudat ca poole dobori once salbatidune ivita pe pamirrt. Deoarece Gea se mime impotriva-i, trimise asupra-i un scorpion urias, care-i aduse moartea prin rana pe care i-o facu acul. Datorita destoiniciei sale, Zeus l-a asezat in rtndul astrilor, cinstit fiind de Artemis ~:i Leto ; de asemenea animalnl salbatic arninteste de existenta si de isprava

lui.

71 _,

8. DIODOR DIN SICILIA IV 85.4 IStrimtoareaMessinei. dupa Die1s/. Unii spun di~in urma unor marl cntremure, istmul continentului s-a pdibu~it~ facl:nd sa se iveasdi bratul de mare prin separarea continentului de insula. Poetul Hesiod insil. aIirma dimpotriva ca, din cauza revarsarii marii Orion a fnaItat promontoriul asezat 1a Peloris, injghebind astfel teritoriul consacrat lui Poseidon, care este cinstit de catre loealnici in chip deosebit. Dupa ce a savtrsit acestea, s--a stramutat in Eubeea si a locuit acolo. Spre slava sa, este rinduit printre astrii ceresti, avind parte de 0 amintire vesnica,

5. PHOKOS (A se vedea indicele)

,_ 72-

6. C.LEOSTRATOS
NorA DESPRE CLEosrRATOS DIN TENEDOS

Este un astronom din a doua jumatate a. sec. al VI-lea. Opera care i se atribuie e un poem astronomic lnhexametri. intitl.lmt probabil A.strologia. daca nu e verba de un titlu dat mai tir,ziu. Din opera aceasta a-au ramas decit doua versuri, care niei ele fin par destul ,de clare istol'icilol". I se recunoaste lui Cleostmtos mecitul de a fi identiUcat eel dintU celui, Sagetilitornlui ~ Caprjeomulut, in calitate de astronom el era desigur. laolaltA en ceilal~i astroaomi greei, inftuenfa,t de ,Uinta babUoniana \'li b;ibuta:r Culegerilor de observaji! astronemiee f:lcute fn Babilon, ._
zodiaeul ~i de a fil

aat nume W115t'e1afillor lui,

in 'particular

Berbe-

A. Viati!1

cried

now buni, ~n diferite p~irti. precum Matriketas in Methymna, ce se tragea din Lepetymnos, Cleostratos In orasul Tenedos aflat in Ida, precum fii Phaeinos in Atena, din Lykabettos, care detinea cunostinte despre solstitii ~i pe baza invaVlturii caruia Meton a pus in rinduiala mol ce Iipsea eelor 20 de ani. Phaeinos era metec in Ateaa, pe cind Meton era atenian.

1. TEOFRAST De signis 4 A~a se face eli s-au ivit unii astro-

2. SCYLAX 95 Spre partile acelea se ana insula Tenedos ~ un port, din care se tragea Cleostratos astronomul.
73-

_ 3. A RA TOS V 2,5 Oki multi a1tii. au scris Iucrari despre fenomenele naturii, precum Cleostratos, Smynthes, Alexandru din Etolia etc. 3.a. CATALOGUS ASTRON. Cleostratcs din Tenedos,

4. ATHENAIOS VII 278 A In schimb Archestratos Opsodaidalos in scrierea Deepre 1ntttcaruri (dtci a~ spune Lycophron .. In DesJJ'fle comedie, cil se intituleaza scrierea, dupa cum Iucrarea lui Cleostratos din Tenedos este Intitulata Astronomia) etc.

B. Astronomia lui Cleostratos

1. SCHOLII LA EUR/FIDE Rhesos vs, 528 Astfel Parmeniscos spune dt se numesc ",semne prime" cele dintll par!i ale scorpionului, datorita faptului dt si cei vechi Ie numeau asa, in masura in care Bootes incepe sa se scufunde 0 data en ele, Cleostra too r anticul din Tenedos, astronom de felul sau, sene astfel urmatoarele versuri: and insa ramine cea de-a treia zi peste cele optzeci 1 (Arktophylax 2 Iuminind .. atunci eu adevarat primele stele) 3 C€le ale scorpionului cad lln mare odata ell rvirea zorilor." 2. PLINIUS Natul'alis Hisioria II.31 Traditia spnne dl semnele din el ./din zodiac, dupa Dielsl Ie-a inteles Cleostra tos, ¢ cele dintii semnul Berbeeelni ~ a1 Sagetatomlui
Cleostrat din Tenedos eel dintii dintre pagini ar fi dat indicatii despre astri,
L Adidi. a 83-a zi 2. Numele Ide Arktophylax, care euprmde fntregultablou de stele, este for,mat din Arkbtros tn seep didactic ~i anume au signran,ta de vreun profesoc tnainte de Amtos. (Dup1! Dials], J. fntregirea din paranteze aparjine lui Diels. 4. and, Bootes cu rasaritul sao tirziu z:\boveJte pe cerul nocturn 8J de zile. atunci tnceputul scorpionului apuoe in zorfi zilei odata ell primele stele din Beotes, Cf. Capelle, Die V OfFSCJu,tJ.<tiAer, Berlin, 1961 p. 61.

3. HYGINUS

Astron011'tica II 13 Se spune

ca

74-

4. CENSORINUS 18,5 Obisnnit se crede ca aceasta perio •. uH'l de opt ani a fost instituita de catre Eudoxos din Cnidos, totusi se spune dt primul ar fi rinduit-o Cleostratos din Tenedos si dupl el, int:r-unfel diferit, altii.. care au pus in. joe perioadele lor de opt ani prln intercalarea variata a lunilor, asa cum au f:lc;ut Harpalus, Nauteles, Menestratos ~i altii. "

-75 -

III. POEZIA COSMOLOGICA SI GNOMICA TIM:PURIE ~

7. FEREKYDE DIN SYROS

NOTA DESPRE

FEREK1'DE

Numele mltogratului, tanmaturgului ~i teogonlstedui Ferekyde trebuie retinut, cad este yorba de presupusul profesor af Iui Pitagora, ell em asader, legatura dintre viziuQea cosmogonioa !1i cODStmctia ra.p.onalA ar putea .fi fri(:uta de-a dreptul, Iswricii aratiidUrllia in sec. al VI-lea. - ded nu trebuie oonfundat ell. genealoglstut atenian din sec. al V-lea - unii facindu-l contemporan ell eei 7 inte1epp (acAror tnHorire este ~zata in anii 585, elM, are loc eclipsa pr:evazuta de Thales], altU eu Cyrus, cUre a 59-a olimpiadA (541-541), :tn ultima ii.poteza. ar fi un contemporan mal tinar al lui Anaximandru [v, Kirk ~i Raven, The Presotratic philoscpky, Cambridge 1963. p. i8 urm.) liii tn orice caz vtrsta i s-ar PQtrivi cu traditia ce face pe Pitagora sa-J. lngroape, La rind.ul san, dnpa Dlogenes Laertios, a avut drcpt dasc-lt.1 pe Pithacos ~ise pare dt ar fi citif en deosebit interea cafi;iic tainice ale fellicienilor.Ca sr fi dat eel dinUi Invat:atnrn despre metempsihozl n-ar Ii de mirare pentru nn dac;ciUal. lui Pltagora, dupa cum e interesant de vazut ca ~i Ferekyde poseda 0 eoncsptie despre nm:nar. adidl 0 tema ee va face gloria ek'VUlui sau. Ca principala Iuerare .i se atribute lncincita Gcnune,. co 0 semnificatie enigmatica. din care s---aupastrat doar cUeva eitate. Dupa unii Istortci, eele c.ind zone sao. reatitati diferite at fi elemente Ie: pamrnt, apa, aer; foe ~i eter ; dupa altii. ar fi divinitatile de frunte ale OHmpului Este primul autor de teogoali cunoscut ma.i bine, dupa Hesiod. Potrivit UllOT Isterict, Ferekyde pare a fi cunoscut doctrina lui Thales ~i ax fi mcereat sa. faca 0 apropiere inrre Hesiod fi. Thales. C.N.

- 17-

A. Viata ~i scderl
1. DIOGENES Laertios I 1.1.6urm. Ferekyde din SytOS flu! lui Babys, dupa cite spune Alexandra in Diadohii L,Suecesiun,ea filozofilor" • fr .139,p.240] a fost elevullui Pittacos. Theopomp afirma despre el dt ar fi scris eel dintii cu privire Ia natura ~i < originea > I zeilor, Se povestesc multe ~ minunate asupra-i, intre altele di, plimbindu-se de-a lungul coastei Samosului :;;i vazind 0 nava ce pornea sub un vint prielnic, ar fi spus cli nu peste mult avea sit se scufunde ; si mtr-adevar s~a scufundat sub ochii sRi. De are, menea, bind apa scoasa dintr-o f:intlna~ a profejit ea peste dona zile va avea loc un cutremur, ~i ~a s-a intimplat. IVlergind din Olimpia la Messene ~-a sfiituit gazda, pe Perilaos, sa plece din locuinta ell top ai casei ; dar acela nu i-a dat crezare, iar l1:essene a cazut in robie. (117) Lacedemonienilor Ie-ar fi spus sa nu cinsteasca aurul si nici argintnl, dupa cite afirma Theopomp in Mirabiiia. Se trece pe socoteala sa visul in legatudi. CD Heracle care, chiar .in noaptea aceea, ar fi indemnat pe regi sa dea ascultare lui Ferekyde. Dar unii pun acestea in legatura en Pitagora. Pe de alta parte" Hermippos spune ca, atunci cmd s-a. indus un razboi hrtre efesieni ~i magnesieni, IFerekyde/ dorin.d ca Efesienii sa invinga, a intreba t pe un treca tor ~ de uncle era, iar crnd acesta i-a raspuns di e din Efes, i-a spus: "Trage-m~ dupa tine de picioare ~i pune-ma in. tinutul magnesienilor, vestind apoi concetatenilor tai cap dupa victoria lor. sa rna ingroape acolo ~ adaugtnd di Ferekyde te-a illSarcinat sa spui acestea". Omul le-a dus mstiintarea : iar in ziua urmatoare ei, dind llavaJa. au infrlnt pe magnesieni i'i apoi I-an tnmom11ntat~ acolo, en mare cinste, pe Ferekyde eel stramutat, Mai spun unii ca. mergind Ia Delfi, s-a avintat in gol de pe rnuntele Corykion, Aristoxenos ne afirrna asupra-i, in scrierea sa Deepre Pitagor« §i £nvii!aceii lui di inlboln,avindu-se) a fost inmortn1ntat de Pitagora la Delos. Altii insa spun di ~i-a sfir~it viata napadit de paduchi 2; iar cind a venit Ia el Pitagora ~iI-a intrebat cum se rnai simtea, el, trecinduJ 1 l

1. {Origiileal este completat de H. Gompen ~ aceeptat Raven (op. cit .• p, 50) spun cit afinnapa Ini Theopomp tnseamna kyde e primul care sIi fi scris in proza. despre zei, dupA. Hesiod 2. Un asemenee ..legendar·· chip de a mnri e pus In joe de vire i1:a al*i filozofi. Ve:zj ~i comentarul Ini O. Apelt l:a Diogenes 1921, Vol. r p. 312.

de Diels, Kirk !iii probabi! Ca Fere¢ ceilalp. Diogene ~ cu prfLaertios, Leipzig,

-78-

---_--

-=

-~

~i degetul pr.in mcheietura usii 3, a spus: j,Pielea mea ti-o arata," Interpretii au dat expresiei un sens rau, pe clnd altii se In.~eaJa asupra-i, punind-o in joe in sens bun. (119) El afirma di zeii ar denumi masa "thyorostt4• Andren, efesianul, spune ca au exist at doi Ferekyde din Syros, unul astronom, altul cercetator a1 ce10r divine, fin al lui Babys .. pe Unga care ar fi tnvatat ~i Pitagora. Eratosthenes insa spune ca ei sint unul, iar un altul e alcatuitorul de genealogii din Atena. S-a pastrat de asemenea de la syrian 0. carte scrisa de el~ care incepe astfel: "Zas Ii ~i Chronos.... pamintul /fig. 1/. In con'tinuare s-a mail pastrat cadranul solar, in insula Syres, (121) S-a naseut in timpul celei de-a 59-a olimpiade (544-41).
fl

lao E.USEBIUS stralucit istoric,

Chron·ica la 01.59 Ferekyde

e socotit

un

2. SUIDAS Ferekyde din Syres, fiul lui Babys (Syros este 0 insula a Cicladelor ~Ruga Delos). S-a nascut pe timpul lui Alyattes, regele lidienilor, indt eccntemporan cu cei ~pte iJlte1epPt ~ s-a stins din viata in jurnl celei de-a 45-a olimpiade /600-5971_ Se spune ca Pitagora ar fi fost instruit de el, totusi Ferekyde in ee-l priveste nu a avut dascal, ci s-a straduit el insusi sa se instruiasca, procurindu-si c3l1ile secrete ale fenicienilor, Mai intii ar fi da t Ia iveala 0 scriere In proza, dupa relatarile unora, pe ctnd altii 0 tree pe seama lui Cadmos din Milet. El eel dintii a dat invatatura despre metempsihoza, Si-a insu~t parerile lui Thales. S-a savirsit din viaja nimicit Hind de multime, Toate cite le-a scris sint: Cele ~aPte asc-unz~~uri 6 sau Amestecul. llivin ori Theogoni« precum ~i 0. Scrier,e des]» e zei, in zece carti, cuprinzrnd nasterea ~i progenitura zeilor,
3. .,Duif'ch die Turspalte'··, la Apelt. 4. Pentru 'lpWteCa. d. Liddell- Scott, A. Frenkian propune redaeea rtermenutai prin "[ertfehaic" (,op. cit., p 53.5). P. Cbantraine, Didionnaif'8 Etymologique tome II. 1970, tradnce eOOlpO~ cu ,.mas!t de sacrificiu" d. Hesychios. Kirk ~i Raven. dan ~ \Vatroer over offerings. 5. Zeus e denumit Zas de Ferekyde, poate, pentru a exprima intens.itatea puterfi, Cf. J. P. Veroallt, Les origines de ta pensie gre&qUfJ, PUF 1969 p_ 111. Dupa Kirk: ~i Raven op, cit., p. 55, Zas n-ar veni etimologlc de Ia Zeus. 6. Lumea constl din cinei spatii (n~~IIDXO;) orl ~apte rE~UXo~) \1i in rlt'I,;.\re se ilfol'm.eazazei, afirma H. Frankel, Ditht1mg una. PhilosopMe des friiJu.m (;"ieeJumJ'U~ns, ]\il.urich .19'62, p. 281. 5-a discutat attt asupra narurii cit ~i a numa-

_ 79..

Ferekyde din Atena (mai batrin decit eel din Syres, despre care se spune dl a compus Orficele) a. scris AutQhtonii (este vorba de Istoriile vechi ale Aticei) in zece carti, ";.~ scriere exhortativa 0 in versuri, Porfir, iusa, nu admite despre eel dintii di ar fi fost in virsta, ci door dl e privit drept creatorul operii aceleia. Hecataios ... eel dintii a dat Ia rveala 0. cronica istorica in proza, In timp ce 0 opera a dat Ferekyde. Cad Iucrarile Iui

moo

Acusilaos nu sint adevarate, 3. STRABOl\7, p. 487 Este Syros dupa cei ce Iungesc prima silaba - orasul de unde se tragea Ferekyde, fiul lui Babys, Gel din Atena e mai tina.r decit el, 4. DIODOR DIN SICILIA X 3,4 [Din Aristoxenos]. Se relate-aza ca Pit agora, aflind despre Ferekyde, invatatorul san sta-j

bilit tn Delos, ca este bolnav ~ in pragul sfirsitulul, s-a dus cu corabia din Italia la Delos. Ad. ingrijindu-] pe batrin ci:tava vreme, a depus toate stradaniile spre a-I mintui de boala, iar cind Ferekyde a fost dohorlt de batrlnete ~i de rastimpul lung al bolii, l-a ingropat ca pe 0 ruda apropiata ~, dupa ce a indeplinit cu evlavie obiceiurile intocmai unci fiUt ia1a de parinte, s-a tutors in Ttalia . .PORFIR. Vita PythagQrae 56. cad Ferekyde ~i-a dat sfirsitul nainte de infrlngerea Samosului. • 5. CICERO Ttr,.scula1te I 16, 38 Cred Intr-adevar di si altii de-a lungul secolelor lau dat aceasta invatatura!., Insa ctt priveste scrierile existente, Ferekyde din Syres a spus eel dintii ca sufletele oamenilor sint nemuritoare, el, anticul de buna seama, did a trait pe timpul cind domnea purtatorul men de nume {Servius TuIlins578~S35/. [DinPOSEIDONIOSca siAPONIUS.ln CantiCU'i11, camicoru1n. in Cant. 3,5] In cele anterioare am spus di intelegenl prin "Va jur, fete din Ierusalim, pe cerboaice, pe gazelele din cimp" intruclriparile filozofiei thalesiene 9i ferekydiene.i, eu privire la care Thales a folosit ca denumire ~.i drept tnceput a] tnturor lucrurilor apa, in doctrina sa ; iar de ad toate cele ce s-au facut ~i-ar trage fiinta ca fiind facute din nevazut ~ marime, E1 a
rului ecestor J,iluxoi care au dat titlul dirtii V:ezi L Roblin, .Lapensle gret:qUfJ. Paris 1928, p. 34. Dupa unii interpre-p, ar fi vorba de c,ele cine] elemente: eter, foe, aer, apa, pammt (PreUer), dnpA aJtH at' fi divinit.ati. aJ,e Olimpului (Zeller. Conrad, Fmnkel). 7. Teologia in zece cAqi e probabil
0

confuaie

ell

Istoria

aticli a atenianului

Ferekyde, prectseaza I{irk ~i Raven op. cit .• p. 50.

- 80-

afirmat insa drept cauza a miscarii apei un spirit dinauntrul ei ; totodata, eu un simt patrunzator, a descoperit eel dintii arta geometriei, trecind chiar drept un creator al tuturor Incrurilor f,geometrice/. Despre Ferekyde, Ia rindul sau~ se spune dl a dat eel dintii auditorilor sai invatatura, transmisa prin viu grai, cum ca sufletul ornului e nemuritor ~i di ar fi viata corpului, iar pe unul dintre spirite, In ce ne priveste, I-a crezut alcatuit din cer, celalalt nascut din seminte panu:nte~i. El a descris, i'naintea tutnror celorlalte, firea ~ originea zeilor, Este vorba de 0 opera ce se dovedeste mult potrivita religiunii noastre, In masura in care stia ca se nascusera in tina, dnsesera 0 viata illCa mai mtinata, ~i mai rusines pierisera zeii pe care-i proclama cei ce cultiva Idolatria. 6. PORFIR din Cartea A a Oursului despre Filolog la Eusebiu P.E.X 3 6 Cad Andron a istorisit despre Pitagora filozoful, in Trepiedull cele privitoare Ia profetii si a reJatat ca acela, fiindcindva insetat in Metapont si scotind apa dintr-o fintina spre a ben, a proorocit ea peste dona rile va avea 10e un cutremur : ~ a adaugat Ia acestea ~ altele, spunind Incontinuare; "Pe toate acestea, istorisite de Andron despre Pitagora, le-a ccmbatut Theopomp, in sensul eft, daca ar fi yorba de Piragora, poate di ii ceilalti ar fi stiut-o despre el ~i ar fi spus: ..,Aceste cuvinte le-a rostit el msusi". Acorn insa schimbarea numelul a Hicut vadita inselaciunca. Intr-adevar lucrurile invocate sint in ele insele asa, dar Theopomp a schirnbat numele. Cad, a Hicut pe Ferekyde din Syros sa povesteasca asemenea lucruri. Dar nu nurnai prin nume creeaza el inselaciunea, ci si prin schimbarea de Ioc ; Intr-adev3tr, ceea ce este spus de Andron privitor la prevestirea cutremurului tn Metapont, Theopomp spune di ar fi fost rostit in Syres, iar In ee priveste caiatoria pc marc, sustine ca se refera nu Ia rea din Megara Sieiliei, ci Ia cea din Sames, iar cucerirea Sybarisului e pusa m Iocul celei a Messenei. Spre a parea ca spune ceva mai neobisnuit, el a adangat ~i numele strainului, spunind di l-ar fi chemat Perilaos", Maximos din T'yr, 29~5 Ferekyde a profetit celor din Sames un cutremur, 7. ARISTOTEL ll!'etaJizica N 4 1091 b 8 Aceia /dintre cercetatolii celor divine/ ce stau pe pozitii de mijloc, prin faptul ca nu spun totuI sub forma de mit. ca Ferekyde ~i altii, rinduiesc pe primul genera tor anume pe Zeus, drept supremul bine, cum fac ~ magii. 7a. PWTIN V 1.9 Asa incit, dintre eel vechi, cei din imediata. apropiere a ucenicilor lui Pitagora, a discipolilor de mai tirziu,
1
j

- 81-

-ca ili a lui Ferekyde, socoteau natura ca flind astfel !anun1.e unul vesnic ~i inteligibilf. Insa unii dintre ei au tratat lucrurile .amanuntit in scrierile 101", altii nu le-au redat in scrieri ci in simple -convorbiri, san au Iasar cu totul de-o parte Iucrurile, De p1'incipiis8 124 b Dupa Ferekyde din Syros, Zas /Zeus! este v~l}ic, dimpreuna eu Chronos 9 l?i Chtonia, 10 cele trei principii dintfi ... In ce priveste pe Chronos, el ar fi facut, -din propria lui saminta"ll foe. suflare si apt .. i.ar din acestea cinci, separate prin genunile lor, s-a intemeiat 0 numeroasa alta semintie de zei, asa-numita mcincita genune.P ceea oe lnseamna poate aceasi Iucrucn mcincita Iume /Vezi B 1/.

8. DAMASCIUS.

9. PROBUS la Vergilis», Bucolica 6),31 Ferekyde consimte si el, dar propune elemente diferite: Zeus, Chtonia ~i Crones,", -cu mtelesul de: foe, pamtnt ~ timp, eterul fiindcel ce stapme9te, pamintul ceca ce este stapinit ~ timpul eel care rinduieste universul, HERlYIIAS, Irrisio ge4liililllm phitosophorum, 12 Ferekyde
8. Ceea Ice stirn din eosmogonta lui Ferekyde, cuprinslt ~n cartea n&\rt4ruxo;, provine tn principal de la Eudem, adicin de Ia un bun izvor peripatetic \ili dintr-un papir egiptean din sec, III. en care se acorda un cita:t alIui Clement Al.exandrinnl. La i:nceputullumii e ~ezata 0 trinitate: Zas, Chronos ~i Chtonia.. 9. Ptin Chronos-ul i,ui F1erekyde se .in1;ele.ge de obicei ti,Olpun. Eltnsusi indica ac.easta semnifieatie dnd scrie ChronosIn loe de Crones. E to~i greu de adrnis (afn-ma ZeUer op. dt., p. 82) ca un ginditor dintr-o antkhitate aUt de indeparta.ta ,sa. fi rtn,duit printre primele principii ale Iucruritor conceptnl abstract am +impnlut, Pentru Robin (op. cit., p. 3-4,) fel, Chronos nu pare sA fie Limpul, cl partea infeIa Yioar8. a eerulni de unde ia.u n~te,l"e focnl, vintul ,i apa, Vezi ~i J. P. Vemant Les01'igines •.. p. tlllii J. Chevalier, Diet. des synWoles • .1969.Fiint;a, vie ~i llop.u!le .abStt-dCtil deopotriri., Chronos-ul lui F1erekyde e de l'eft-isit in teogoniilecrfiee, In

teogoniile de tipul aoesta, ase'manM:or unei alte figud mitice, Ilnviul Okeanos, care universuill, Chronos ate aspsctn] unui ~arpe mehis tn cere asupra Iui tnsu~i" a unui eielu care, tnoonjurlnd Iamea, face din cosmos, In cinda apa.renteillor de multipticitate, 0 sfedl uru..ca. eterna, (RapoJ'tucile iutre Oheanos ~i Chronoa stut bine redate de R. E. Onians, T/r.e origins of european tlu:mgh~about lM body. the mint! Jhe soul, w()71d,time, and fats, Cambridge. 1:954. p. 427 ~d nrm ..J Pentru Chronos, '~Vilamowitz a ara.tat leaadevamta iecrura. e •• ronos" afirma. C lurk ~i Raven p. ss, 10. Reprezinta putel"~aadtncurilor paruinte¢ ,i a Iumii sl1bpamintene. dupi\ H. Frankel, 01'. cit .• p. 280. H. Adidi.a lui Zas. Kirk ,i Raven, D.p. cit .• p, 57 eompara cu slmunta zeulur egiptean. prfmitiv A tum Re, san C'U mutilarsa lui Uranos, a dtrui sitmintl e ereatoare, 12. Semniij.ca;~;ia, enigmatica a aeestui 'flume (Pentemyehos) este obiect de .disputa. V~ezi nota de Ia pag. 79. 13. Capelle ob~ ortografieeea gre~ita Crones in Ioe de Chrouos.
tnconjura

- 82-

spune di principiile sint : Zeus, Chtonia si Crones, Zeus fiind eternl, Chtonia pamintul iar Crones timpul. Eterul ar fi principiul activ14, pamtntul eel pasiv, timpul elementul in care se desfa~ara cele ce se petrec, LYDUS. De mensibtf.s IV :3 IZeus estel soarele !USU~,. pentru Ferekyde. Ferekyde din Syros a spus dt pamintuI este principiu a] tuturor Iucrurilor. 11. MAXIMOS ,DIN TYR X p. 174 Ia aminte msa !?i la poemu1. syrianului IF erekydej, precum ~i la Zeus, la Chtonia, la Eros, intr-acestia, Ia nasterea lui Ophioneus.P la batalia zeilor fB 4/,.. ca $i la arbore ~i straie,

10. SEXTUS

EMPIRIC US, SchiJde pyrrhocniene, III 30. cad

12. PROCLOS~ In Timaeam 23 c I 129) lSInvatatura lui Platen nu este aut de enigmatica pe cit e cea a Iui Ferekyde,

B. Fragmente
Scrierea despre zei a lui F erekyde 1. DIOGENES LAERTIOS I 119 Zas 9i Chronos erau vesnici, precum ~i Chtonia, tnsa Chtome:ii s-,a dat numele de ~ammtJ intrucit Zas i-ar fi faent in dar pamintul, [Comp. Herodianos p. 6,151 Cad e Dis, Zen, Den 9i Zas la Ferekyde, dupa mflexiunea proplie. La. ACHILLES Introd'Uctio -in Aratum 3 Pe de alta parte Thales din Milet ~i Ferekyde din SYTOS stabilese drept principiu al tuturor apa, pe care Ferekyde 0 numeste si Chaos, luind aceasta, dupa cite e probabil, de la Hesiod ITh.1161 care spune: .Jntr-adevar
• A .. • ...

mal. Inti! s-a nascut Ch aosul'~ ... . 2. Papyrus grec GRENFELL-HUNT Selia II-a n.1L Pentm el ... 0 tesatnra. CLEMENS Str011t.ataVI 9 Din non Homer, vorbind despre seutu1. faurit de Hefaistos: Ill. XVIII~ vs, 483 ..607/: l\~lntr-unul a faurit pamintul, intr-altul cerul ~i mtr-altul marea ;
14. Doebuna seama <0 semnificatie tardiva stoicA. 15. Ophioneus este (dupa Kirk ~ Raven P: 61) inmdit Typhoneus la Hesiodera un monstru eu 100 de eapete de ~e. pond€n~1Lint,re bitWia desmisl in frag, 4 §i. cea din Hesi{)d. Ophis (~arpe)i.Exista <0 cores-

ell

- 83-

in sfirsit Iorta uriasa a fluviului Okeanos", Ferekyde din Syres spune: ..Zas .... lui Ogenos" Iv.cit.urn1./ VI" 53 Pentru ca sa afli ce este stejarultnariPat ie ~i vaIummestesugit lucrat de pe el, toate cite le-a spus Ferekyde In chip aIegoric despre zei, Iuindn-si presupunerea sa din profetia lui Cham1'i'jfiul lui Noe, sub numele caruia a existat 0 scriere apocrifa Ia care face aluzie Clemens.j Col. 1 Acestuia flui Zeus! ii fac Uic~UTi multe si marl. Iar cl:nd Ie ga:tira pe toate, dimpreuna en Iucrurile, slujitorii, slujitoarele ~i toate cite sint de trebuinta, dud asadar toate iura gata, atunci fac Duntatt:l. Dar ,dnd scsi a treia zi de mmta, Zas face 0 mantle mare ji frumoasa, tesind in ea in chip mestesugit pamintnl, pe Ogenos si lacasurile lui Ogenos ... HI Col. 2 "Caci intruci.t vreau ca a ta sa fie nunta, te cinstesc in feIul acesta, Tu lnsa fa-mi buna primire ~iintovaraseste-te mie", Acestea, zice-se, au fost la ineeput sarbatorile "dezvaluirii" 20; de aci s-a Iscat rinduiala a.tit a zeilor ctt ~i a oamenilor. Iar ea, primind ell bunavointa mantia, ii raspunse ...
t •••

El Infat~aza

3. PROCLOS In Ti11m£'U1n 32 C Ferekyde a spus ca Zeus s-ar fi preschimbat in Eros atunci cind s-a gindit sa fiiureasca lumea, did mtr-adcvar. intocmind-o din contrarii, a mlnat-o d1tre 'intelegere ~i prietenie, impUntindu-i tate ce prin toate razbate. identitatea ~n toate ~i acea uniInitu121 ell ostile rinduite •

ell mult inaintea lui Heraclit,

4. ORIGENES Contra Cels14Jm VI 42 Ferekyde in schimb, ivit


fal1reste •

16. Stejarul zburator tnehipuie, poate, osatura luml.i pluHnd in spatin. Cf. L Robin. op, cit .. p. 34. Vezi l.ntreaga discutit: Ia Iilik ~i Raven op. cit., p. 63. Iaterpretare mal pt-obabila dupa ei: stejal-ul reprezinta fundattiIe sollde ale pamrntului ~i Zeus a pus tesatu(a brodaM peste el ca reprezenttnd, en uscatnl ~i oceanal, .5uprafafa pamtneuhri, 17., Afirmatia lui Clemens e eonsiderata un nonsens de Capelle, op. cit., p. 50,

lR NUllta- dup~ Kirk ~i Raven. up. cit., p. 61 - este intre Zeus ~i Chtonia -care poarta :iii numele de 'Gea ~i este eehivalenta cu Hera. 19. Pentru Oksanos, Ruda. en aklmd.tallui Ugmna. = cere, dupa KirIe !jli Raven p. 62. Vezi ~,i pag; 69 discupa en privtre Ia cit de ortginar este Ogenos, 20. In cursul aeestui h'ieros garfi.(JS at mui Zeus l"ege en zeita subpamtnteana s-a stabilit l?,eutru prima datA modslul ritului matrimonial at Anaealypteriei (al ·dezvaltrlrii). Primind darul Iul Zeus. obscura Chl:onre se va preface in G.:!!, amtnrul p vizibil, Ved 1. P. Vernant, Les origines ..• p. 42. 21. In mitul acesta FereIzyde povestea bii,Ulia dati de Crones fmpoerlva lui Ophioneus, docnirea dintre cele dona armate, caderea in,v~ilo( in Og,enos (= ocean) ~i domnfa lui Crones 1::n plin cer,

nota. 5.

-- 84

fa~arnfu~a,una avind drept conducator pe Crones alta pe Ophioneus, si relateasa proelamajiile, hrptele lor, precum si ca s-a lvit o tnteleger etntre ei, in sensul ea oricare dintre tabere s-ar prabusi
1

in Ogenos, aceea &1. fie in.vinsa, pe clnd eel care ii VOl: ti respins ~i in1Ylnt, sa aibe In stapinire cerul. De aeeasta hotarire, spune el, tin atit legendele sa-ere referitoare la tHanii si gigantii care, dupa de catre egipteni eu privire la TYP]lon.Horos,. ~i Osiris. P:HILO DIN BY.BLOS Sanchuniatlwn [din Eusebiu P~E.]. 10,50] Ferekyde, Iuindu-si si el inceplltu.l de Ia fenicieni, a. cuvtntat ell privire Ia zei, istorisind despre zen] Ophioneus ¢ despre ophionizi, TERTULIAN De corona 7 Ferekyde relateaza di Saturn a 'fost mcoronat inaintea tuturor ; Diodor declaraca J upiter, dupa ce an lost in'frlnti titanii, 5. ORIG.ENES Contra Celsum VI 42 Istorisind poemele homerice, el /Ceh3usl spune ca vorbele lui Zeus ditre Hem reprezirrta cuvlntul zeului catre materie ; dar aceste cuvinte adresate materiei le prezirrta h1 drip enigmatic, tntrucit dintru inceput Zeul ar fi inlantuit-o ~i hnpodobit-o prin anumite proportii, caci 0 nata ca. fiiud nedesavirpta iar pe daimonii din jurul ei~ clti sint plini de sfruntare, el ii repudia, pedepsindu-i in felul de mai [os. Astfel fiind coneepute poemele lui Homer, la rfndul san Ferekyde ar Ii afirmat : .,Dar sub acea parte fa lumiil este lotul Tartarului ; .i1 apm-a pe el fecioarelevfntului nordic, Harpiile, precumsi Furtuna, Acolo arunca Zeus pe cite nnul dintre zei, atuncicrnd aoestae peste masura de sfruntat." Dealtfel de aceste glnduri se leaga ~i mitul co mantia Atenekmantie ee e arifta:ta privirilor mai ales in eadrn fprocesiunii de la sarbatoarea Panatcneelor. Cad se arata prin aceasta, spune Celsus, ca 0 divinitate :f5.di de mama ~i neintinata domneste asnpra fiintelor generate 7i pline de cutezanjii, 6. PORFIR. De amro nyrnjJharu1n 31 tnbudt Feredyke din Syros vorbeste despre genuni, gropi ~ grote, despre usi ~i porti, dind de :inieles prin aceasta nasterile ~i viata de dupa nastere a sufletelor ... PROCLOS.in Tinzaeum 29 A Gei vechi, numind Iumea grota, carcera ~ pesters .... 7.. PSEUDOGALENUS [Adica PORFI R, cf. Diels] Ad Gaurum Tar de ad, Numenios ~i cei care t~nm.iicesc gindur.iEe lui Pitagora, extrag multe, inchipuind rtul eare e numit de Plat on AmeIes 1m
22. Vezi. p.I63-179.

cite se povesteste, au dat lupte cu zen, cit ~ cele ee se rostese

J.

P. ¥el'TI.8J1t. Le /kWJe •• t.uniUs" ••.

Revue philosoplll.que.

1960..

-·85 ~

JStatul X 621 AI, de catre Hesiod ~ orfici Styx, pe cind He cane Ferekyde este numit I.rasp.indirea semintei", 8. SCfIOLII LA APOLWN lOS .DIN .RHODOS I 645 Ferekyde afirma di Aithalides a primit in dar de la Hermes ca sufletul sau sa fie clnd In Hades cindin spa pile de de-asnpra pamlntului. 9, HERODIANOS p. 7.4 Dacainsa cineva spune di Rheea e numita s,i Rhe 23 de catre syrian IFerekyde/~ atunci sa se stie di denurnirea folosita u e proprie .. 10. AP'OLLONIOS. De pronominim;ts p. 65, 15 Atit Ferekyde in Scrierile ilesp,'e Zei cit ~i Democrit se Iolosesc mai ales de formele .EJlEU ~i SJlEO. 11. - P 93,1 Este de acreditat ~i Intrebuintarea forme] contrase a nominativului, anume noi, voi, ei [cf, Diels: la ionieni], dupa cele ce se afla la Democrit, Ferekyde, Hecataios, 12. DIOGENES
"UIYorOS.
~f~. ... .-.

~4

Laenios I 119 E1 a spus

ca

zeii numesc masa

13. PHILODEM De pietate 47 a Ceilalti socotesc pe Zeus ~i pe Hera parinte ~imama ai zeilor, Pindar insa ca avind pe Cybela drept mama, in imnul dare Cybela-mama, pe cind Ferekyde din Syres ... t 3a6 P L UT A RH De facie in orbe lunae 24 p 938 B... da:ca nu vrem chiar Sa zicem ca, tntocmai cum Atena Ii strecura pe gtt lui Mile ~ ce nu voia sa Ia hrana - nectar ~ ambrozie, tot astfel ~i luna. cea cu numele ~i fiinta Atena, ar hrani pe oameni, trimittndu-le ambrozie, zilnic, cum crede Ferekyde anticul di se hranesc zeii,

Neautentice LYDUS II 7 In sflr¥.l cei din jurullui Ferekyde numeau diada cutezanta, pornire ~i opinie, dat Hind di adevarul ~i falsitatea rezi.da in parere,
23. Peate pelltru a evoea 0 "ct1:rgere". Cf. 24. Vezi pag. 79, nota i.

14. LAURENTIUS

J. P.

Vernant, Lee OYigine,s .•..• p.

In.

86·~

8. THEAGENES

NOTA DESPRE. THEAGENES

DIN RHEGliON

Preflocratieii ]['~pr~intA nu numaf wnoeputuu',ile ~tiin:teil :;;i 1:Uozofiei europene ci, :intr-u.n fel, 0 primti versnme a cult1l.U'iinoastre ins~i. ,Este atuncl firesc sa :inmnim prlntre em ~i un oovroetAtoral g'Y<amat'icii.. adicii al aeele] discipline care. de la alexandri:ni Ineosee, ave:a sa. fie (cu filologia ~iIrngvistiea] una dfn d!iscip~ineleearaeteristiee aeestek
eultnri,

tntr-adeva.r" Theagenes a putut fi numit primul repre:zentan,t al cfJrcetarii gramatieale, e d.r-ept al celei legate de bellenism, Ttaind in vremealui Cambise, el apare aJ}adar en citeva secole :i:nainte dealexandria], care aveau sa constituie ~tiinta gramaticii. I se atribuie mcrarea Despre ,limnel', in care :implete§te ~ tntoemai alexandriItt:ilorde mal tuziu - _ gramatiea, fUologia de te~t ~ interpretarea.. EI h~e drept Intemeie~ond. illterpretl1rii alegori'OO a lui Homer. S-a.flcut presupunerea IC~ Theagenes a foot in.fluentat de pitagoreici; de asernenea, s-a vazut in el tendin1;a de a glsi un aeord mtre Homer ~ nQU- ivita f.ilozofie a naturU.Fie ca a fast inf1:ueElfa;.t de pitagoJreici san de pdmii filozoii ail .n8l.:h.1rn In~i!i!~, :rfun1ne faptul ca Theagenes faee 1Il:'U nurnai opera de filo~og d ~i ~ tot pentru inttia oam poate - d.e :fllozofal eulrurn,

c.

N.

1. TATIAN 31. p.31.,16 tntr-adevar en privire Ia genul poe.ziei lui Homer, ca ~i Ia epoca in care acesta a fost in floarea

vlrstei, cei mal vechi cercetatori au fost Theagenes din Rhegion, naseut tn anii lui Cambise, Stesimbrotos din Thasos, Antitnacbos din Colofon ~ Herodot din Hallcarnas, Dionysios din Olint etc .. ,
-. 87~·

la. SCHOLI[ LA DIONYSIOS THRA,X p. 164.23 Stimta gramaticii e dubla, 'Una din parti se constituie in legatnra ell semnele ~i pronuntarea Iiterelor, ca fiind numita 'Chk1.T gramatica (propriu-zisa] si fiintind de mult, inca dinainte de razboiul Troiei, cad provine din firea lucrurilor, oarecum, Cea de a dona parte, care poarta asupra vorbirii grecesti ~i care este mai recenta a inceput de la Theagenes ~i e desavtr~ta de catre peripateticieni, Praxiphanes pre cum :;i Aristotel.! Vorbirea in genere despre zei are in ea ceva diu intocmit ~i necuviincios, Caci el /Forfir? dupa Capelle! socoteste miturile despre zei ca fiind ceva necuviineios, Dar fata de 0 asemenea acuzatie, unii explica felul acesta de exprimare in sensu] di toa te ar fi fost rostite ca alegorii privitoare Ia firea elementelor, ca de pilda atunci cmd e vorba despre infruntarile zeilor tntre ei. Caci intr-adevar, spun ei, uscatnl se razboieste en umedul, caldul en recele ~i usorul cu greul, Pe deasupra, apa stinge Iocul iar focul usuca apa ; la fel tuturor elementelor din care s-a alcatuit universul Ie revine sa fie contrarii ~iin parte ele slit snpuse pieirii odata ~i odata, dar in totalitate ramin vesnice, El tnsa mchipule chiar Iupte, dind focului pe de-n parte numele de Apolo, soare iii Hefaistos, Iar apei, pe de alta, nurncle de Poseidon 9i Scarnandru, tn timp ce luna o numeste Artemis, aerul Hera; ~i tot asa ell restul, La fel, uneori, da nume ~i dispozijiilor divine; chibzuintei pe eel de Atena, nechibzuintei pe oel de Ares, dorintei Afrodita, iseusintei rationale Hennes. ~i alte nume asemanatoare, Acest fel de justificare, ce e vechi, provenind de la Theagenes din Rhegion, care eel dintii a scris despre Homer, reprezinta asadar 0 justificare pe baza Ielului de vorbire,

2. SCHOLl!

LA HOlYIER I1XX 67 [din Porfir I 240, 14]

3. SCHOLIl LA HOMER Alia 11 I VB. 381/ [deoarece ti era Ioarte drag) Seleucos spune in Cyprice ~i Cretice ea locul ar fi: "deoal"ece Ii era drag" .. Iar Theagenes il reda asa.
genes ....

4. SUIDAS

Lucrarile lui Theagenes ... Mai sint alti doi Thea-

1. ~tiinta gramariclt se ll~te cu alexandrinrt, in particular eu Dlonysios Thrax, A fiost favorizatl1 tntr-o largA m.a.surA de analtzele din Dupre inltJrpraafe de Aristotel.

-88-

9. ACUSILAOS
NOTA DESPRE ACUSILAOS
De~i apare in sec, at V-Iea I.e.n., deci d,upam.i:1esie;Q;i (a.ltil spun in a dona jumatats a sec. al VI-lea) Acusilaos din Argos este dnduit de dUl'e aJexandrini a.laturi de Ferekyde din Syres, pe teme.hd speculatiei sale cosmogonice. Dupa unii trebuie trecut, ia~i laolalta cu Ferekyde, :in dndul celor 7 inte1ept-i. pmdit ,i ales de atunci, Opera sa consta in principal din. Genealogii. care reprezinta 0 istorie Iegendara a Iumii, pornlnd de 181. Chaos, treclnd prin Gea ~i Eros, apci ajungmd Ia Pheronsus, primul om. ~i Ia vechile sem.mpi. elnd oamarrii traian cite tOD de ani, p.tn.a la razbcinktroian. S-a spus despre el d\ "a tradus pe Hesiod in proaa", S-a rnentionat de asemenea cli. 'Onele din legendele sale atcl1tulan mid romane, cum at'li acela al Oreithylei raplte de Boreas, A Iurnizat, pare-se, 1.eglende lui Piridar. in schlmb, in ce priVClite aspectul istoric, Acusilaos este deparre de a oferi date stgure. Ii rnmine merltnt de a fi pus ordine 'in matarialul mitic, ba chiar de a fm mtrodus un fel de cronologie in Iegende, urma poate Ii glsitA In. istoria pierd 'in inceputurile ei, Dorian de origine. el scrietotuel in. ioniana. dialectul eel mal

las-

Ca scrtitor, este considerae

printrs primii prozatori


cul'turri,
in

a carolf timp ce poetll se


C.N.

A. Viatl si scrieri
, I

1. DIOGE.NES LAERT IDS 141 Unii. adauga lla cei sapte intelepti./ pe Acusilaos din Argos \ flu! lui Cabas sau Scabras i(42}
asupra prrmilor shiUno~i. Potrivit lui Damascius, a fa-cut 0 noua 'dnduire a zeltavlor hesiodiee de dupa Haos, Dar el este aproape cu toful nesemnificativ pentru Isboria filozofiei grecesti fimpurii - incheie comentarin] despre -el Kirk =P- Ravell. op. tit... p. 61. -de originalitate

:L Acnailaos era nn genealogist ce probabil a dat in rezumat

relatare lipsita

- 89-

in sehimb Hermip, in. D,espre in!depli. citeaza saptesprezece ..... care stnt: Solon, Thales, Pittacos, Bias, Chilon, /];Iyson/) Cleobulos, Periandros, Anaeharsis, Acusilaos, Epimenides, Leophantos, Ferekyde etc . .2. SUIDAS Acusilaos argiannl, fiul lui Cabas, din orasul Kerkas aflat lIDga Antis, este un istoric veehi de tot. A scris Genealogiile" dupa tablele de arama pe care se spune di tatal san Ie-a gasit sapind hitr-un Ioe al casei. 3. - Hecataios ... eel dintii a dat 0 cronica istorid in proza, iar 0 opera a. dat Ferekyde, Cad lucrm"ile lui Aeusilaos nu sint autentice. 4. CLEAIE.NS Stromota VI 26 Opera lui Hesiod a fost preschimbata in proza ~i (lata drept a lor de catre Eumelos si Acusilaos, scriitori de lucran istorice 2.• 5. SUIDAS Sabin os a fost un sofist pe vremea imparatului Adrian. EI a scris ... cornentarii ~i alte Iuerari asupra lui Tucidide ... Acusilaos ~i altii,

B. Fragmente

Geneatogiile lui A c'usUaos 3

t. DA MASCJ US. De pri'ncipi~"-s,124 La rtndul sau, Acusilaos tmi pare ell presupune drept principiu prim Chaosul, ca fiind total necunoscut, iar dupa acest principiu urmatoarele dona; Erebos pe de-a parte, principiul masculin, ~i Noaptea, prindpiul feminin... iar din amestecul lor s-ar naste Eterul, Erosul ~ Metis.., Dupa relatarea lui Eudemos, insii, eI introduce pe Unga acestia un mare numar Ide zeitatiJ nascute din cei de mai sus"
2. Acusilaos se leaga stdns de Hesiod - predzea..zll enciclopedia Panly~Wissowa - intregindu-l ~i core£t1ndu-l adesea ; speculajia ci()Smogonic:~' ra itllSa cone dusa rnai consecvenb ,i era Introdusa 0 cronologie prlnritiva_ 3. Gel"1ealogiile lui Acusilaos pal' 0 simplli. replica la ce1e ale lui Hesiod, a:iittlla L. Robin op. cit.• p. 3.5. Vezi tabelul cornogoniei lui Acusilaos in vol. La nuit' d 1(;)8 Enja:nt..s de fa. Nu#, de CI. Ramnoux, Paris, 1959. pag. 257.

ca~i alti rei. PHILODEM D1epietate 137, 13. Acusilacs Insa ii scoate pe ceilalti din Chaosul originar . .2. PLA TON Banchetul 1.78 b Hesiod spune ca mai fntb s-ar fi ivit Chaosul (.~apoipaminttim. ell pieptul eel larg, asezare sigurli In veci pentru toate, ~ inca Erosul", spune e!) Iar dupa Chaos acestea dona, Pamintnl ~i Erosnl t. [Parmenide insa spune despre Gelleza .uce] mai originar ... dintre toate"), [v. .28 B 13] Cu Hesiod este de acord ~i Acusilaos.Astfel se recunoaste din mat multe parti ca Eros este printre cei mID vechf zei, 3. SCHOLII LA TEOCRIT argo XIII {din Theon! Ineape indoiala atunci dud trebnie spus al cui fiu este Eros. Hesiod .afirma di este al Chaosului ~i pamintultri. Simonide eEt e a] lui Ares ~i Afrodit:a. Acusilaos di este al Nop tii ~ Eterultti,
t

..4., '.SchiJIii la H e$i.·od T~e.o.gonia 134/ Ace-~tia se nurnese titani ~ ... · ·btamde1' cum spune Acusilaos. 5. PHILODEM .. De pietate 92., 12 Homer spune, bltr-aderi.r~. -ca nu numai Visele sint vestiteri ai zeilor ei ca ~ Hermes eves'titor a] lui Zeus. dimpreuna eu Iris, iar dupa unii aceasta din urma este §i al Herei, ba dupa Acusilaos al iuturol"zeilor. Ferekyde din. Atena 11numeste ~ pe Hennes. De asemenea Acusilaos spune .ca Harpiile pazesc merele, iar Epimenides, afirmtnd ~i el acest Iucru, Ie face sa fie Identiee 'en Hesperidele. 6~ _. _. 42. 12 Hesiod, pe de a.lta parte, precumsi Acusilaos, spun despre erinele nemnritor, Cerber, ca se trage din Echidna .~ Typhon, cum setrag lli alte vliistall."e stranii, laolalte euvulturol care, dupa Hesiod, s-a infruptat din ficatul lui Prometeu,

7. - - = 3 B 8. 8. __ 43,1 Imbatrmind, Proteus a avut parte de nernurire ; iar unii sustineau ca 131 ar fi Iost fatal lui Phorkys, altil di Phor-

kys ar fi fost finl Eidotheei ~ Eab1nele 5 ale Iui Phorkys.~a spune ~i Acusilaos. Pe Tithonos, chiar Homer il socoteste a fi un b[hine1 nemuritor, in rete ceeelateaea despre el, jar dintre :zejtatile feminine unele sint tnfati~te de autor ca impHnite la
4.. Pasaju] acesta e soootit in general! alterat : Fedru n-ar avea nici un motiv -sa repete gbldul Rui lIesilcd tndata dupa dta.rea Dll:t. (L. Robin .• nota la tred. din -ed. G. Bride). A se veaeaTheogonia, H6 urm, 5. = rplllal. Vezi. Indlee,

-_91-

virsta, altele ca fiind fecioare ~i necasatorite, altele mai batJ'ine ~i sotii desavtrsite, altele in fine mai tinere, ca Artemis, Atena, Eirene ~i Dike. 9. - - 45 b 5 Pe Aselepios l-au descris ea fiind asezat sub Zeus: Hesiod, Pindar, Ferekyde, Athenaios, Panyasis, Andiron si Acusilaos, eatonheirii 6 sa nu eapete :i:ntiietate) i-a azvidit. in Tartar, deoarece el ljtia di acestia aveau sa itnfrunte dreapta dnduiaUi.. 9' h. ~ ~ 46 a Acusilaos .e facut mentiune tocmai lui Homer despre giganti. '9 c. - - 34 c Acusilaos spune pe
SCUTt .~

9' a .. - - ,(iO,,16 Dnpa Acusilacs, Onranos, temfnrhi-se ca He-

in-·

ca

Heracle a pierit prin foe..

10. ~ - 63;1 In Genealogii, Andron afirma ca Apolo a fest sluga a lui Admet, la porunca lui Zeus, Hesiod ~ Acusilaos rosa spun ca urma sa tie aruneat in Tartar de dare Zeus, dar, la im-· plorarile Iui Leto, a ajuns sluga a unui om, BibUoteca II 2. :Dar din zeus si. Niobe" prima ferneie muritoare careia i s-alintovar~it Zeus, s-a nascutpruneul Argos, asa cum. spune Aeusilaos, ca ~i Pelasgos, de la. care vine denumirea de pelasgi pentru cei ee Ioeuiesc Peloponesnl •.
t 1. APOLLODOR'OS

12.- ~ II 5 insa Hesiod, ea ~ Acusilaos, spune Cft ea IIo~. dupa Dielsl este a lui Peiren .. 13. -. -. II 6 IPe Argos, dupa Dielsl Acusilaos il numesteeel zarnislit din pamint. 14. =: - :11 26 /FiiceIe lui Proitos: Lysippe, Iphinoe, Iphianassa, (lupa Dielsl ·f:uracuprinse de nebunie d.nd atinsera vtrsta plina, cum spune Hesiod Ifr .. 27/,. deoarece nu vroiau sa primeasca initierea In misterele dionisiace, saul cumsptme Acnsilaos, deoareceau dispretuit Icoana de Iemn a Herei, 15. ~ ~ II 94 IMundie lui Heracle/ DJI."€pt a saptea munea 0 i-a rmduit regele Euristeu [din Tiryns] sa aduea taurul din Creta,
16. Pentru a obtine vic,toria ast'l.pra titanilol" intr-·o lupti care dtlTa~e ani. Qbmpienii. au recurs Ja ptL'terea. de nelnvills a Heeatoncheirilor (ceil ell de bra teJ. riiziboinici asemenea giga:lltilor ~j a oamenilor virstei de b;ro.3:t.
sece!Q

Slllta:..

·~·92

.-

Acesta, spune Acnsilaos, era eel care purtase cu sine pe Europa -catre Zeus. 16 - - III 30 Din Autonoe si Aristeu s-a naseut un prune, Acteon. care, erescut fiind de Chiron, a deprins mestesugul viuatoriei si care mai tuzin, pe muntele Kithairon, a fost m:incat de proprii ~i emu. E1 ~-a gasi~ in acest fel sflrsitul, dupa~ cite spune Acusilaos, din prieina miniei lui Zeus, fiindca mersese in petit la Semele. 17. _- - III 133 Menelaos asadar a dat nastere, en Elena, Hermionei, si dupa tmii lui Nieostratos, iar de la 0 sclava etoliana, Pieris, sau, dupa cite spune Acusilaos, de Ia Tereis lui Megapenthes. 118 - _ III 1.56IDul Asopos este din Okeanos si Tetis; ilnsa cum spune Acusilaos, ar fi din Pero ~i Poseidon, iar dupa altii din Zeus si Eurynome. " 19. - - III 199 Dupa cite spune Acusilaos, pe Zetes ~i Calais cei Inaripati, care navigau ell Iason si au murit urmarind Harpiile, i-a nimicit Heracle ill [urul insulei Tenos .. 20. CLElJrfENS Stromata I 10.2 Potopul din timpul lui Ogygos a avut lac In Elada, in timpul domniei lui Phoroneus, eel de dupa Inachos, iar domnia in Sikione a fost intii a lui Aigialeus, apoi .a lui Europs, pe urma a Iui Telchis ~ cea a lui Cres in Creta. Acusilaos spune ca Phoroneus a fest primul om. IULIUS AFRICANUS [in Eusebiu X 10.,7] Sub Ogygos. a avut Ioc marele ~i primul potop in Atica, In timp ce Phoroneus era conducator a1 argienilor, dupa cite relateaza Aeusilaos. 21. DIDYMOS [LA MACROBIUS Saturnalia V 18,9] Dar e mai potrivit sa se spuna ca. tntructt eel mai vechi dintre toate .riurile e Acheloos ~i oamenii ii acordau cinstire, s-au denumit pm- ~ simplu toate ape.Ie Cll. nurnele lui. Astfel Acusilaos a aratat, prin cea dintii relatare ctmoscuta, cum di Acheloos este eel rnai vechi dintre dun; dici el a spns: l.Iar Okeanos se cununa en Thetis, sora sa; din ei se nasc trei roll de riuri, Acheloos fiind cel mai batrin dintre ele ~i avind parte de cea mai mare cinstire". 22. HARPOCRATION Homerizi, .. specie de oamenii din Chios, cum spun Acusilaos in cartea a treia 7 ~i Hellanicos In A.tlanticulii, mdicind ca sint numiti dupa numele poetului,
1

7+ A genealogiilor ..

93 --

23. IOSEPlfUS Autiquitate1l J~tdaicae I 107 Ne dau marturie, cu spnsa lor, toli dintre eleni ~i barbari ce au Iasat scrieri despre

eel vechi ... caci si Manetos ... si Berosos si... se acorda cu cele spuse de mine /longevitatea patriarhilor, dupe. Dielsj. Hesiod casi Hecataios, Hellanicos ca ~i, Acusilaos, Ephoros ~i Nicolaos, spun to'ti ca cei vechi iI"maU 0 mie de ani. s-a rvit ~i numele ceta:tii IMykene, dupa Hesiod, fro 146. v, Diels!. Vorba insa care se atribuie lui Acusilaos, cum ca 'JYlykeneas ar fi feciorul lui Sparton al lui Phoronens, n-a~ putea 5-0 justific, pentru di aceia nu erau lacedernonieni,
1

24. PA USI AN AS II 16 4 Se spune asadar

ca de la aeeasta

25. SCEIOL]I LA APOLLONIOS D'IN RIIODOS II 1122 Acnsilaos lnsa ~i Hesiod in DimineJite cele n~ari spun ca se trag If iii lui Phryxos, v, Dielsj din Iophosse a lui Aietes. 26. _, IV 57 Latmos, munte In Carla, tmde se aM 0 pestera in care ~i-a petrecut tirnpul Endymion. Exista ~i un oras numit Heraeleia.; Cit despre Endymion, Hesiod ffr. 11 spunej dC, Iecior aJ lui Aethlios, fiul lui Zeus, ~i al Calykei, a primit daml' din partea lui Zeus, spre a-i fi pazitor de moarte pentru ceasul cind el ar sta sa piara / ... / $i Peisandros ca :p Acusilaos. 27. - IV 828 Dupa Acusilaos, a Hecatei, Skyila e fiica lui Phorkys

:p

28. - IV 9'92 Acusilaos spune, in cartea a III-a Ja Genealogiu01'/, cum ca, datorita castrarii lui Okeanos, au tif?nit pe pamint altfi spun gigantii s. Aleen afirrna din stropii lui Uranos,

stropi de

salnmt"t)

adica picaturi din care s-an nascut Ieacienii,

si el ca feacienii ~i trag neamul

29. _. 1146. ell privire la blana, cum ca era de aur, 0 spun cei mai multi. Acusilaos lisa afirma in Genealogii di se facuse ca purpura sub Inrfurirea marii, 30. - SCEIo.LII .LA HESIOD. Theogonia 3,79 [,)Zefirul aducater de senin, vmtul de, nord eel iute calatar ~ Anstrul."] Acusilaos spune ca, dupa Hesiod, ar fi trei vinturi, eel Nordic, Zefirul ~ Austrul, Pentru Zefir da epitetul de .,tadudttor de senin",
8. A se vedea Iocul corespunzator Ia Ferekyde, pag, 86.

-- 94-

domneasca peste troieni cei din neamnl lui Anchise, Afrodita e intov~ en Ancbise, care tree use de floarea vtrstei, dind nastere Jui Enea ; ~:i, urmarind sa creeze prilejul priibl~idi priamizilor~ a sadit in Alexandru patima dupa Elena, iar dupa dipiTea acesteia, pe de-o parte se alia cu troienii in aparenta, dar .. n i realitate mdemna la infrlngerea lor - pentru ca nu cumva ei. -deznadajduind ell totul, sa dea J:ndadit pe Elena. Istoria aeeasta e de gasit Ia Acusilaos.
:s,

,3'1.SCHOLlI LA HOMER A B La 11. XX 307 Rostindu-se oracolul ca 0 data cu prabusirea domniei priamizilor vor ajunge

sa

32. SCHOLlI LA HOMER la II. XX 296 Acnsilaos, in cartea a treia a Genelogiilor, a Inteles in chip sigur pe "Echepolos"" astfel: "Ancbises fiul lui Cleonymos, iar Echepolos al lui Anchise",
33. 'potopul, cei mai Acusilaos

multi, pe Clymene. dupa Hesiod pe Pronoia ~ dar dupa se tragea din Hesione, fuca Oceanului ~i a lui Prometeu.

LA ODlSEEA X 2 Deucalion, in timpul caruia s-a produs et-a fiul lui Prometen, avind drept mama, cum, spun

34. ~ LA ODISEEA XI 520 Enrypylos. FiulluiAstyoche ~ al lui Telephos, fecior al lui Heracle, a ajuns copil in fruntea Mysiei, dobfndind domrria stram~easdL Afltnd despre puterea acestuia, Priam trimise la el ca sa -?i-Ifaca aliat, La raspunsul Iui ca nu-i e ingaduit asa ceva din pricina mamei 9~ Priam a trimis :in dar mamei aceluia, Astyoche, 0 vita de aur. Iar ea, lnind vita, ~i trimise Ia caste fiul, pe care avea sa-l doboare Neoptolem, feciorullui Ahile. Istoria se ga~te la Aeusilaos, 35. - LA ODISEEA XVI 533 Ereehtens, regele atenienilor, avea 0 :fata en. numele de Oreithyia, de 0 deosebita frumuscte. Acoperind-o en podoabe, 0 trimite intr-o zi, in chip de purtatoare de cosuri, Ia Acropola, sa duca [ertfe Atenei Polias 1.0 /aparatoarea orasuluij. Dar Vintul de miazanoapte, indragostindu-se de fecioara, -0 rapi flara ca spectatorii ~i pazitoarele ei sa prinda de veste. Luind-o ell el in Tracia, ~i-o f~tct1 sotie, I se nascura de la ea copiii Zetes ::;i Calais, care prin virtutea lor aveau sa caJatorea.qca pe mare im.preuna en semizeii, spre Colchis in Argo, dupa blana, Istoria se ,gas~te Ia Acusilaos,
9. Vezi Homer, Od. XI, 520, JO. Adidi ocrotitoare orn~ului Atena.

95-

36. - LA ODISEEA XVII 207 Feeiorii lui Pterelaos, J:tIla;C()S p Neritos, ce se trageau din Zeus, locuiau in Cefalonia, Le-a. plikut insa.! pa:rasindu-,~ rosturile lor, sa se duca in Ithaca ~, vazind acolo 0 regiune bine 1:ntocmitii pentru 0 asezare omeneasca, din pricina ea erau Iocuri mai tnaltate deelt eele dimproj ur t se stramutara aoolo si uIntemeia.ra Ithaca. Iar de Ia Jthacos s-a 5.i numit ~ insula "Ithaca , pe dnd mtmtele alaturat se numeste Neriton, de 1a Neritos, Istoria se gase?te Ia Acusilaos, 37. SCHOLl] LA lVICANDROS THERlAKA 1.111 Aeusilaos sptme ca din singele lui Typhon s-ar fi nascut toate vietnitoarele cele crude.
.

tot raspindite spusele despre Deuealion ~i Pyrrha. Iar cil pietrele aruncate mdarat au dat oamenii, 0 adevereste Acusilaos. 39. - - Pythica IIf .25 c Pentru ce a dat en precadere cinstire [Coronis] ,.,1uiIsehys al lui Apolo"? Acusllaos sptme ca in Intenjia sa se intovarnmsca omului, de teama trufiei,

38. SCHOLII

LA PINDAR

Olimpiea IX 70 a Sint peste

40. ST.RABON X p. 472 Acusilaes argiamrl spune despre Camillos ca .,e din Cabiro ~i Hefaistos, 1.8.1:' cei trei Cabirii li'l carora ... ~i trei nimfe cabiride", 4Oa. PAPYRUS D.lN OXYRHYNCHOS 1611 fro 1 Cele spuse de Teofrast in cartea a dona D',esjJ1'£ aamnz"e, en privire la, Jancea lui Caineus 13~ sint urmatoarefe: I.Acela ell adevarat domneste, ee 0 face cu seeptrul, nu cu laneea, preeum Caineus, Cad.~ SO~)Otea d. i se didea lui Caineus sa stapineasca en Ianeea, iar no: en sceptrul, cum fac regii pe seatm de domnie ; dar InU putea", Trebuie sa ne desprindem de istoria relatata de Acusilaos argianul, Cilci e] spune despre Caineus astfel: Cn Kaine, inca lum Elates, s ·3;. n 1.
"The:Ii<?ka,'" h'lsea.mna leacuri impotdva mn~caturii fiarelor' salbatice - :dupa

CapeUe oj;. cit., p, 58. 1.2. Div:i:nimti miBterioase, slujitorl. ai zei!J:eiRhea ~i prin urmare adesea confundati cu. eoribanti] ~i curen~ii. Prineipalul lor sa;nc;tUEl.r se gasea i,Q Samothrake .. dar eran adom-ati pretutmdem, c,rua.m-~In Egipt, Ita.Memphis, spune Herodot, Dupa Acusilaos, eamiUes, eel din Hefuistos ~i Cablro, at" Ii z~mis1it: 101 .~·:i.n.dul. $Au pe cei brei Cabin.. Ace~tia erau parinp.i nimidor cahirkle, F'btrivit lui Fe:reJqrde. (:.abirii. erau ehiar fiii lui Hefaisto!>. in. aceasta versiune nimfelacablrida, :innumar de bei, erau surorile ca.birilor. VezmBell,gt Hamberg, Die I<alJ..ire-n. Upsal .• 1950. 13. Caineus era tnzemrnt, ea ~i Ahlls, eu 0 invulnerabilitate cond:itionala -e! trebnia sa fie tngropatsub pietre ea sa poata fi ucis, Vezi ~ Pindar, Ail. p.ag;. 47

tmprennat Poseidon. Apoi (intmcit ea nu dorea sa aduca pe hnne copii, niei de la el nici de Ia vreun altul), Poseidon a prefacut-o intr-un barbat invulnerabil ~i en cea mai mare putere printre eamenii de atund. ~i cind vroia cineva sa-l strapunga ell fierul sau cu arama, atunci de cele mai rnulte ori era tnfrlnt. AjW1S rege al lapitilor, acest Kaineus porni razboi hnpotriva centaurilor. A~a apoi 0 lance in agora. ~.i porunci s~ fie socotita in rindul zeilor, Lor insa nn le-a foot pe vole ~i vazindu-l Zeus savtrsind astfel de Iueruri, se mime si stimi centaurii asupra-i. Acestia n doborira la piimint, drept cum statea, fli pusera deasupra-i 0 stmca in chip de piatra de mormint, Iar el se stinse", Cad aceasta inseamna, poate .. Iaptul c~ domneste en lancea Kaineus,

I.NDOI ELN ICE


eli Pindar a fost in legaturi cu vechiul istoriograf. Intr-adevar~ acela da urmatoarea genealogie: Eurypylos at lui Hyperoche din care se trage OrnleTIOS,apoi Pheres, din el Amyntor, iar din acesta Astydameia mama lui Tlepolemos, $i Amyntor el insll~ ¥ urea neamul pina la Zeus.

41. SCOLII LA PINDAR~ Olimpica a VlI--a 42 a. Se pare

- 97-