UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV

Departamentul Autovehicule și Transporturi

Disciplina Organe de Maşini

PROIECT DE AN LA DISCIPLINA
Organe de Maşini II

Autor: Bordeanu Andrei

Programul de studii: ZI
Grupa 1882

Coordonator: Prof. univ. dr. ing. Silviu BUTNARIU

Dr. Butila Eugen

2020-2021
 UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV

FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ

Disciplina Organe de Maşini

PROIECT DE AN LA DISCIPLINA
Organe de Maşini II

Autor: Student: Bordeanu Andrei

Grupa:1882

Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. ing. Silviu BUTNARIU

Dr. Butila Eugen

2020-2021
 CUPRINS

Introducere................................................................................................................................. 6

A. MEMORIUL JUSTIFICATIV................................................................................................

1. Tematica şi schema structural-constructivă...........................................................................

1.1. Tematica şi specificaţii de proiectare..........................................................................
1.2. Schema structural-constructivă...................................................................................
1.3. Parametrii cinetostatici................................................................................................
2. Calculul de predimensionare...................................................................................................
2.1. Calculul de predimensionare a angrenajului cilindric.................................................
2.2. Calculul de predimensionare a arborilor.....................................................................
5. Calculul geometriei angrenajului cilindric (cu MDESIGN)...................................................
6. Calculul de verificare a angrenajului cilindric (cu MDESIGN).............................................
7. Calculul forţelor din angrenaj.................................................................................................
7.1. Schema forţelor...........................................................................................................
7.2. Forţele din angrenajul cilindric ..................................................................................
8. Calculul arborilor....................................................................................................................
1.1. Schema de încărcare a arborelui de intrare/ieşire......................................................
9.2. Calculul de verificare a arborelui intrare/ieşire (cu MDESIGN)................................
10. Alegerea şi verificarea montajului cu rulmenţi al arborelui intrare/ieşire..............................
11. Alegerea şi verificarea asamblării prin pană paralelă dintre roata cilindrică şi arborele de
ieşire.......................................................................................................................................
12. Alegerea şi justificarea sistemului de ungere..........................................................................
13. Alegerea şi justificarea dispozitivelor de etanşare..................................................................

Bibliografie ..................................................................................................................................

B. ANEXE ..................................................................................................................................

Desenul de ansamblu (secțiune principală, vedere și secţiuni parţiale la scara 1:1)

Desenul de execuţie al arborelui de intrare (la scara 1:1)
Desenul de execuţie al roţii cilindrice (la scara 1:1)
 INTRODUCERE
Scopul proiectului de an la disciplina Organe de maşini este să dezvolte abilităţile
practice ale studenţilor de proiectare şi sintetizare a cunoştinţelor de mecanică, rezistenţa
materialelor, tehnologia materialelor şi reprezentare grafică în decursul anilor I şi II, precum
şi modul în care aceştia pot rezolva în mod independent o lucrare de proiectare, pe baza
algoritmilor, metodelor specifice şi programelor din domeniu.

............. se vor prezenta (pe această pagină) aspecte generale legate de construcția și
proiectarea dispozitivelor de remorcare auto ........

Autorul,
MEMORIUL TEHNIC
 1. TEMATICA ŞI SCHEMA STRUCTURAL-
CONSTRUCTIVĂ

1.1 TEMATICA ŞI SPECIFICAŢII DE PROIECTARE

Tema de proiectare a unui produs este lansată de către un beneficiar şi reprezintă o

înşiruire de date, cerinţe şi condiţii tehnice care constituie caracteristicile şi performanţele
impuse viitorului produs.
În cazul proiectului de an tema de proiectare, pornind de la necesitatea unor transmisii
cu roţi dinţate reductoare adaptabile pentru diverse situaţii practice presupune concepţia şi
dimensionarea unui reductor cilindric cu funcţia globală de transmitere a momentului de
torsiune şi mişcării de rotaţie de la un arbore de intrare la un arbore de ieşire cu axele paralele
în spaţiu (fig. 1.1).
Reductorul cilindric este un sistem mecanic demontabil, cu mişcări relative între
elemente care are ca parametri de intrare, puterea (momentul de torsiune) şi turaţia arborelui
de intrare, şi ca parametri de ieşire, puterea (momentul de torsiune) şi turaţia arborelui de
ieşire.
Pe lângă funcţia principală de transmitere a momentului de torsiune şi mişcării de
rotaţie prin angrenaje cu roti dinţate se urmăreşte şi îndeplinirea următoarelor funcţii
auxiliare: respectarea prevederilor de interschimbabilitate cerute de standardele din domeniu;
respectarea condiţiilor de protecţie a omului şi mediului.
Pentru proiectarea de ansamblu reductorului cilindric (fig. 1.2) se impune
personalizarea listei de specificaţii cu următoarele cerinţe principale:
a. Momentul de torsiune la arborele de intrare, Pi [kW].
b. Turaţia la arborele de intrare, ni [rot/min].
c. Raportul de transmitere al reductorului, ir.
d. Durata de funcţionare impusă, Lh [ore].
e. Planul axelor roţilor angrenajului cilindric PaC: orizontal (O) sau vertical (V).
f. Tipul danturii angrenajului cilindric (TD): dreaptă (D) sau curbă înclimată (I).
 În tabelul 1.1 se prezintă valorile parametrilor fizici şi geometrici impuse pentru o
situaţie practică cerută

Tab. 1.1 Valorile parametrilor de proiectae

Nr.
crt.
Pi [kW] ni [rot/min] iR Lh [ore] PaC TD
4.
19 6 750 10000 Vs I
5

1.2 SCHEMA STRUCTURAL-CONSTRUCTIVĂ

În fig. 1.2 se prezintă schema structural-constructivă generală a reductoarelor
cilindrice într-o treaptă. Din punct de vedere funcţional se evidenţiază următoare elemente: I –
angrenaj cilindric cu dantură înclinată; 1I – pinion cilindric; 2I – roată cilindrică; A1 – arborele
de intrare; A2 – arborele de ieşire; L AA - lagărul A al arborelui A1; LBA - lagărul B al arborelui
1 1

A1; L AA - lagărul A al arborelui A2; LBA - lagărul B al arborelui A2

2 2

Din punct de vedere constructiv, reductorul de turaţie formează un ansamblu compus

din subansamble şi elemente constructive. Subansamblele sunt structuri independente, care se
evidenţiază printr-un grup compact compus, în configuraţie minimală, din cel puţin două
elemente constructive sau din alte subansamble şi elemente constructive, în interacţiune
permanentă, formate ţinându-se cont, cu precădere, de tehnologiile de montaj, de întreţinere şi
de exploatare.
În cazul reductoarelor cilindrice din fig. 1.2 se definesc următoarele subansamble: S C –
subasamblul carcasă; S A - subansamblul arborelui de intrare, format din pinionul cilindric (1I)
1

fixat pe arborele de intrare (A1) care la rândul său este fixat pe două lagăre (L AA şi LBA ), se
1 1

sprijină pe subansamblul carcasa SC; S A - subansamblul arborelui de ieşire, format din roata
2

cilindrică (2I) fixată pe arborele de ieşire (A 2) care la rândul său este fixat pe două lagăre (L AA
2

şi LBA ), se sprijină pe subansamblul carcasa SC.

2

Fig. 1.1 – Reductor cilindric vertical cu intrare pe sus

Fig. 1.2 – Schema structural-constructivă generală

 Parametrii funcţionali cinetostatici (turaţia, puterea, momentul de torsiune) la nivelul
arborilor reductorului, sunt: n1 = ni = 750 rot/min, P1 = Pi = 6 kW, Mt1 = Mti = 76394.3726
Nmm (arborele A1); n2 = n1/iI = 166.666 rot/min, P2 = P1 ηI = 5.76 kW, Mt2 = Mt1 iI ηI =
343774.6767 Nmm (arborele A 2); s-a considerat ηI = 0,96 randamnetul angrenajului
cilindric

2. CALCULUL DE PREDIMENSIONARE

2.1 CALCULUL DE PREDIMENSIONARE A

ANGRENAJULUI CILINDRIC

I. Date de proiectare

a. Turaţia la intrare (pinion), n1 = 750 rot/min.

b. Puterea la intrare, P1 = 6 [kW] şi din fer. (AEV-C.1) rezultă valoarea momentului de
torsiune,

30 6 P1
M t 1 (T1)= 10 = 76394.3726 Nmm.
π n1
(2.1)

c. Raportul de angrenare, u = 4.5.

Fig. 1.3 – Schema structurală a angrenajului cilindric

d. Numărul de angrenaje identice în paralel, χ =1.

e. Durata de funcţionare, Lh = 10000 ore.
13
f. Tipul danturii, dreaptă.
g. Condiţii de funcţionare: maşina motoare – motor asincron; instalaţia antrenată – utilaj
tehnologic într-o carieră de piatră, temperatura – (-25…50)oC; caracteristicile mediului
– praf şi umezeală ridicată.
h. Condiţii ecologice: utilizarea de materiale şi tehnologii eco, reciclarea materialelor,
protecţia vieţii.

II. Alegerea materialului, tratamentelor termice şi tehnologiei

Tratamentul Duritatea Rezistenta Limita de Tensiunea Tensiunea

Material STAS termic sau la rupere, curgere limita la limita la
ul termochimic Miez Flanc σr  [MPa] σc [MPa] incovoiere, contact,
(HB) (HRC) σFlim [MPa] σHlim[MP

C 15 880-88 Cementare 130 60 390 390 508 820

Având în vedere că sarcina de transmis este mărită (momentul de torsiune la intrare

Mt1 = 76394.3726 Nmm) se adoptă pentru roţile angrenajului oţel de cementare marca
13CrNi33 (0,13% C; 3,3 % Ni) căruia i se aplică tratamentul de cementare compus din
tratamentul termochimic de carburare (îmbogăţirea stratului superficial in C) urmat de
tratamentele termice de călire şi revenire joasă. Astfel, se obţin durităţile flancurilor dinţilor
58…60 HRC pe adâncimea de 08…1,2 mm şi miezului 300…340 HB.
Pentru obţinerea danturii se va dezvolta fluxul tehnologic cu următoarele operaţii:
prelucrare dantură prin aşchiere (frezare), cementare şi rectificare dantură.
Pentru calculul la contact în funcţie de caracteristicile materialului (σr = 390 MPa, σ02 =
280 MPa, E = 210000 MPa şi ν = 0,3) şi în funcţie de durităţile impuse se adoptă tensiunea
limită la contact σHlim = 204 MPa şi tensiunea limită la încovoiere σFlim = 508 MPa.

III. Calculul de predimensionare

Deoarece relaţiile de dimensionare a angrenajelor la contact şi la încovoiere conţin

factori care depind de parametri ce urmează să fie determinaţi, preliminar, se face un calcul de
predimensionare.
Alegând ca parametru de dimensionare distanţa dintre axe, pentru solicitarea la
contact şi pentru solicitarea la încovoiere, acesta se determină cu relaţiile,

-Calculul rezistenţei la solicitarea de contact:

14
 T1KA Kv KHβ KHα
a w =¿ ( u+1 ) 3
√ 2ψ a u σ 2
HP
2
( z E z ε z H z β ) = 139.4499 mm (2.2)

-Calculul rezistenţei solicitării de încovoiere:

T 1 z 1 (u+1)2 K A K v K F β K F α Y ϵ Y β Y Sa Y Fa
a w =¿

(2.3)
√
3

2ψ a cos β ( σ FP )
max
= 117.2866 mm,

unde, z1 = 20, z2 = 90, KA=1,25, Kv = 1,15, ψa =0,3, NL1=60 n1 Lh χ = 8,01 .108 cicluri,
NL2=60n1 Lh χ /ur = 2,025.108 cicluri, KHβ =1,5, KHα = 1,0 , Zε = 0,95, ZH = 2,5, ZE = 190 MPa1/2,
SHmin= 1,2, ZN1 = 0,62, ZN2 = 0,79, ZN = min (ZN1, ZN2) =0.79, SHmin = 1,15, σHP = σHlim ZN /SHmin
= 539,83 MPa, KFβ = 1,42, KFα = 1,15, Yε = 0,9, Yβ = 0,95, YSa1=1,57, YSa2=1,76, YFa1 = 2,55,
YFa2 = 2,2, SFmin = 1,5, YN1,2 = 0.62, SFmin = 1,5, YST =2, σFP1,2 = σFlimYN1,2/ SFmin YST = 419,94
MPa.
Din relaţiile (2.2) şi (2.3) rezultă că solicitarea principală a angrenajului este la contact
şi se consideră pentru calcule, în continuare, aw 139.4499 mm.
Se adoptă modulul maxim STAS : a w =140 mm.

IV. PROIECTAREA FORMEI CONSTRUCTIVE

15
Concepţia din considerente funcţionale,  constructive şi/sau tehnologice a configuraţiilor
roţilor dinţate.

a.

mn ( z2 ± z 1 )
Recalcularea distanţei dintre axe : a = = 140.0735 mm.
2 cosβ
b. Standardizarea distanţei dintre axe a w= 140 mm.
c. Verificarea condiţiei de realizare a distanţei dintre axe: standard prin deplasarea
danturii, |a w −a |≤ mn,  |140-140.0735| = 0.07 < mn=2.5 mm;  cu z2 = 90, z1=20;
raportul de transmitere, ur = 4.5, Δu= 0  %

d. Calculul unghiurilor de angrenare în plan frontal şi normal:

tg ∝n
α t = arctg = 20.3439°
cosβ

16
 a
∝wt = arccos ( cos∝ ) = 20.2626°
aw

sin ∝n
∝wn = arcsin ( sin∝ wt ) = 19.9201°
sin ∝n

e. Calculul sumei factorilor deplasărilor danturilor:

( invα wt −invα t ) ( z 2 ± z 1 )
x sn= = -0.029350
2 tgα cos β

f. Determinarea coeficienților deplasărilor danturilor

X n1= 0.253149
X n2 = -0.282499

g. Calculul diametrelor cercurilor de rostogolire

d w 1=
mn cos ∝ t
Z 1,2 = 50.909101 mm,
cosβ cos ∝ wt

mn cos ∝ t
dw 2= Z 1,2 = 229.090957 mm,
cosβ cos ∝ wt

Verificare: (d w 1 +d w 2 ¿/2=140.000029, a w =140 mm.

17
 h. Calculul lăţimii danturii:

b 2= ψa a w= 42 mm =>b 1=b 2+(1..5) = 42+3 =45 mm;

ψ d = 0.8250

ψ m=16.8

i. Calculul aproximativ al diametrelor arborilor care susţin roţile  (τat=15 MPa)

29.6014 mm

=48.8709 mm

18
 j. Calculul aproximativ al lungimilor butucilor (σas=50 MPa)

= 48.9245 mm

= 103.6367 mm

V. DIMENSIONARE ŞI VERIFICARE

a. Calculul parametrilor geometrici şi a factorilor de corecţie

19
b. Determinarea vitezei periferice a angrenajului

= 1.99919 m/s

20
c. Tensiunea efectivă maximă de contact:

= 859.8859
MPa

= 197.0047
MPa

= 204.1434 MPa

d. Factorul de siguranţă la solicitarea de contact:

21
 = 0.7156 Mpa

= 2.8700 Mpa

= 3.4019 Mpa

3. CALCULUL FORŢELOR DIN ANGRENAJE

22
3.1 FORŢELE DIN ANGRENAJUL CILINDRIC

Calculul forţelor din angrenajul cilindric

Relaţiile de calcul a forţelor:

2 T1
F t ( N ) : F t= = 3001.2069 N
dw 1

2 T1
F r ( N ) : F r= tg∝wt = 1107.9535 N
dw 1

2T 1
F a ( N ) : F a= tgᵦ = 583.375525 N
dw 1

F n ( N ) : Fn = √ F2r + F 2t + F 2a = 3251.9426 N

M t 2= 343774.6767 Nmm

Fig.3.1.1Forţele din angrenajul cilindric

4. CALCULUL ARBORILOR

23
4.1 SCHEMA DE ÎNCĂRCARE A ARBORELUI DE INTRARE

I. Date de intrare:

a. Turaţia,  n = 750 rot/min

b. Momentul de torsiune, Mt = 76394.3726 Nmm,
c.    Forţele din angrenajul roţii montată pe arbore: Ft1 = 3001.2069 N,
 Fr1 = 1107.9535 N, Fa1 = 583.3755 N
d. Parametrii geometrici de poziţionare a forţelor, dw1=51 mm
e.   Durata de funcţionare, Lh = 10000 ore

Fif.4.1 Proiectarea formei arborelui

II. Configurarea formei constructive

Tronsonul 1: D1=30mm ; L1=58mm

Tronsonul 2: D2=35mm ; L2=20mm
Tronsonul 3: D3=40mm ; L3=20mm
Tronsonul 4: D4=45mm ; L4=35mm
Tronsonul 5: D5=51 mm ; L5=45mm
Tronsonul 6: D6=45mm ; L6=35mm
Tronsonul 7: D7=40mm ; L7=20mm

24
4.2 SCHEMA DE INCARCARE A ARBORELUI DE IESIRE

I. Date de intrare:

a. Turaţia,  n = 166.666 rot/min

b. Momentul de torsiune, Mt2 = 343774.6767 Nmm, P2 = 5.76 kW
c.    Forţele din angrenajul roţii montată pe arbore: Ft2 = 3001.2069 N,
 Fr2 = 1107.9535 N, Fa2 = 583.3755 N
d. Parametrii geometrici de poziţionare a forţelor, dw1=51 mm, , dw2=229 mm
e.   Durata de funcţionare, Lh = 10000 ore

II. Formele şi dimensiunile tronsoanelor

Tronsoanele cilindrice cu secţiune plină: 1 (cap de arbore STAS), 2 (suprafaţa de etanşare, 3

(tronson montare rulment adoptat), 4 (tronson de trecere), 5 (tronson montare roată dinţată
cilindrică), 6 (tronson cu umăr de fixare axială a roţii), 7 (tronson cu umăr de fixare axială a
42
rulmentului) , 8 (tronson montare rulment adoptat); dimensiunile tronsoanelor (diametrul şi
lungimea) se vor prelua din desenul de ansamblu.

25
III. Tipurile şi poziţiile reazemelor

Reazemul A: reazem simplu (deplasările radiale în direcţiile Y şi Z nule); poziţionare în

punctul determinat de intersecţia normalelor la căile de rulare cu axa arborelui, cota B
corespunde rulmentului ales.
Reazemul B: articulaţie spaţială (deplasările radiale în direcţiile Y, Z şi axială X, nule);
poziţionare în punctul determinat de intersecţia normalelor la căile de rulare cu axa arborelui,
cota B corespunde rulmentului ales

Tronsonul 1: D1=50 mm ; L1=82 mm

Tronsonul 2: D2=55 mm ; L2=25 mm
Tronsonul 3: D3=55 mm ; L3=45 mm
Tronsonul 4: D4=60 mm ; L4=65 mm
Tronsonul 5: D5=65 mm ; L5=14 mm
Tronsonul 6: D6=60 mm ; L6=11 mm
Tronsonul 7: D7=55 mm ; L7= 20 mm

Pentru arborele de iesire se adopta rulmenti radial cu bile 6011

5. ALEGEREA ŞI VERIFICAREA MONTAJULUI CU

RULMENŢI AL ARBORELUI INTERMEDIAR

I.  DATE DE PROIECTARE

a.          Turaţia,  n = 166.6666 rot/min, constantă.

b.           Forţele din lagăre: FA  = N, RA= 1107.9535 N; FB  = N, RB= 3001.2069 N.
c.            Valorile diametrelor fusurilor de montaj, dA = 55 mm.
d.           Durata de funcţionare, Lh = 10000 ore.

Joc radial normal: e= 0.22; X= 0.56; Y= 1.53

26
II. ALEGEREA SCHEMEI DE MONTAJ ŞI A RULMENŢILOR

Din analiza datelor de intrare precum şi a recomandărilor din literatura de specialitate rezultă:
- forţele de încărcare sunt reduse: forţa radială mare, forţa axială mare;
- din considerente de eficienţă tehnologică legate de prelucrarea alezajelor în carcasă se
adoptă rulmenți identici;
- se adoptă sistemul de lăgăruire cu două lagăre care preiau sarcinile axiale, fiecare pe câte un
sens (interior-exterior).

Fig. 5.1 Schema de montaj a rulmenților arborelui intermediar.

III. SCHEMA DE CALCUL

Fig 5.2

Calculul forţelor axiale totale din lagăre

RA
F ' aA= 0,5 = 362.07 N;
Y

RB
F 'aB = 0,5 = 980.7865 N;
Y

F a 1= 583.3755 N;

Stabilirea forţelor axiale totale din lagăre

F a 1+ F ' aB = 1564.162 > F ' aA= 362.07 N

F aAt= F ' aA+ ( F a 1+¿ F ' aB - F ' aA) = 1564.162 N;

27
Verificarea rulmenţilor

F aAt
Lagărul A: = 1. 41 > e = 0,22
RA

Sarcina dinamică echivalentă:

P A =X∗R A +Y ∗¿ F aAt) = 3013.62182

y=1,53 ; V=1; X=0,56

Durabilitatea rulmentului în milioane de rotaţii:

Cr p 2 8500 3
Lh =( ) (
PA
=
3013.62182 )
= 845.8012 de rotatii

unde p = 3 pentru rulmenţi cu bile.

Durata de funcţionare asigurată (Durabilitatea rulmentului în ore):

106 Lhdat 106 10 000

L10 h= = = 222222.2222 ore de funcţionare
60 n 1 60∗750

28
6. ALEGEREA ŞI VERIFICAREA ASAMBLĂRII PRIN PANĂ
PARALELĂ DINTRE ROATA CILINDRICA ŞI ARBORELE
INTERMEDIAR

I. DATE DE PROIECTARE

Schema funcţional-constructivă

Date iniţiale

a. Momentul de torsiune, Mt =343774.6767 [Nmm]

b. Tipul sarcinii: constantă, pulsatorie sau alternantă cu şocuri
c. Diametrul tronsonului arborelui, dA=60 [mm]; se preia de la proiectarea arborelui şi/sau
butucului sau se determină prin predimensinare din solicitarea de torsiune
d. Lăţimea butucului, Lb=65 [mm]
e. Tipul asamblării: fixă sau mobilă
f. Materialele: arbore şi butuc
g. Condiţii de funcţionare: tipul maşinii motoare, tipul instalaţiei antrenate, temperatura,
caracteristicile mediului în care funcționează
h. Condiţii ecologice (utilizarea de materiale şi tehnologii eco, reciclarea materialelor,
protecţia vieţii)

II. ALEGEREA MATERIALULUI, TRATAMENTELOR TERMICE ŞI

TEHNOLOGIEI

Uzual, penele se execută din oţeluri cu rezistenţa la rupere, r = 500…600 MPa (v. fer.
MAT-G), oţeluri pentru construcţii mecanice: E295 (OL50), E335 (OL60) conform SR EN

29
10025-2 (STAS 500/2) sau oţeluri carbon de îmbunătăţire: C35 (OLC35), C45 (OLC45)
conform SR EN 10083 (STAS 880).
Se recomandă ca penele să fie executate din materiale cu rezistenţă inferioară celor
corespunzătoare materialelor arborelui, respectiv butucului.

Tensiune admisibilă la Tensiune

Materialu Tip Caracteristica
strivire sau presiunea admisibilă la
l asamblare sarcinii
admisibilă forfecare
Alternanta cu
OLC35 Fixă as=35...50 [MPa] 100=af [MPa]
socuri

III. ALEGEREA FORMEI PENEI ŞI A DIMENSIUNILOR

SECŢIUNII TRANSVERSALE

Scop: adoptarea formei penei, a dimensiunilor secţiunii transversale şi a lungimii acesteia,

necesare pentru calcul şi întocmirea desenului de ansamblu al sistemului în care se integrează.
Dimensiunile penei şi ale canalelor din arbore şi butuc se adoptă în funcţie de valoarea
diametrului tronsonului arborelui pe care se montează, dA, din STAS 1004.

Schiţa penei Dimensiunile penei

Mulţimea
Diametrul
Lăţime Înălţime lungimilo
Forma A Forma B Forma C arborelui
a a r
standard

h
d= b=18
=11[mm 35 [mm]
60[mm] [mm]
]

Calculul de dimensionare

Mt [Nmm] – momentul de torsiune transmis

d = dA [mm] – diametrul arborelui
σas [MPa] – tensiunea admisibilă de strivire sau pa [MPa] – presiunea admisibilă de
neexpulzare a lubrifiantului;
h [mm] – înălţimea penei;
Lb [mm] – lungimea butucului;

= = 17.3623 mm
lc  Lb, se adoptă o singură pană;

30
Lb < lc  2Lb, se adoptă două pene dispuse la 180o;
2Lb < lc  3Lb, se adoptă trei pene dispuse la 120o (caz rar în practică).
În cazul în care 3Lb < lc, sunt posibile două variante:
a. se măreşte diametrul arborelui şi se reia calculul;
b. se alege altă asamblare cu capacitate portantă mai mare (de ex. asamblare prin caneluri).

Lungimea necesară a penei:

l = lc + b= 35.36 pentru pană cu forma de tip A;
Se adoptă din STAS lST = 35 mm

IV. PROIECTAREA FORMEI TEHNOLOGICE

Cotarea canalelor de pană: a – din arbore; b – din butuc

Alegerea ajustajului, Xx/Yy:

Liber Normal Presat
Tipul ajustajului
Câmpul de toleranţă şi clasa de precizie
Arbore Xx H9=0.043 N9=-0.043 P9=-0.018
Butuc Yz D10=0.120 Js9=0.0215 P9=-0.018

31
Specificaţii pentru execuţie înscrise pe desen:

a. Cote dimensionale şi toleranţe: lăţimea canalului în arbore/butuc, b(Xx)/b(Yy); adâncimea

canalului în arbore/butuc, A=d-t1/B=d+t2; raza de racordare, r.
b. Abaterile de poziţie de simetrie ale canalului în arbore/butuc, Asa/Asb.
c. Rugozităţile flancurilor canalelor în arbore/butuc, Ra/Rb (uzual, Ra = Rb = 3,2).

7. Alegerea şi justificarea sistemului de ungere

Metode și dispozitive de ungere cu ulei :

Funcția principală a unui  dispozitiv de ungere: alimentarea cu debitul de ulei necesar (stabilit
prin calcul) a zonelor cu frecări.

Alimentarea cu lubrifiant se poate face manual, semiautomat, automat

Ungerea prin barbotare

Schema de ungere prin imersare (barbotare)

Recomandări practice:
a.        Pentru v ≤ 15 m/s se utilizează ungerea prin imersare (barbotare);  adâncimea de
imersare a unei unei roţi în ulei  (1..2)m < h < (6…8)m (m este modulul danturii) sau,
uzual, 10 mm ≤ h < 1/3 din raza roţii (fig. TRD-P.1.2.11.2). Distanţa de la roată la fundul

32
 băii de ulei  (3…4)δ ≤ H < (5…7)δ cu δ grosimea peretelui carcasei (uzual, δ = 7…8
mm). Roata conică trebuie să se afle în ulei pe toată înăţimea din secţiunea exterioară a
dintelui.
b.        Pentru 15 < v ≤ 20 m/s se utilizează ungerea cu circulaţie forţată a  uleiului, prin
pulverizarea uleiului direct pe dinţii roţilor în zona de angrenare.
c.         Pentru v > 20 m/s se utilizează ungerea prin pulverizare în zona plasată înainte de
angrenare.

8. Alegerea şi justificarea dispozitivelor de etanşare

Etanşările fixe ale carcaselelor se asigură prin strângerea acestora fără ca

între suprafeţele plane de separaţie (prelucrate cu mare precizie privind
planeitatea şi rugozitatea) să se monteze garnituri de etanşare care ar modifica
alezajele rulmenţilor prelucrate în subansamblul carcasă; uneori, în cazul
dimensiunilor mari, se pot folosi paste de etanşare.
Etanşările fixe între capac şi carcasă se fac cu garnituri inelare din carton
presat sau din material moale (Al sau Cu); în cazul lagărelor cu rulmenţi radial-
axiali garnitura metalică are şi rolul de reglare a jocului din rulmenţi.
Etanşările mobile la nivelul arborilor de intrare se asigură prin intermediul
garniturilor din pâslă, la viteze reduse, sau garnituri manşetă de rotaţie

Etanșări cu contact fără elemente intermediare: a – pe suprafețe plane mari; b – pe suprafețe

plane reduse; c – pe suprafețe conice; d,e – pe linii circulare;

Etanșări cu contact fixe cu garnituri profilate

33
 Etanșări cu contact de rotație cu inele de pâslă

Etanșări cu contact cu garnituri manșetă de rotație

Etanșări cu contact de translație cu cu inele O

Etanșări cu segmenți metalici

34
 Etanșări fără contact

Etanșări fără contact cu labirinți

BIBLIOGRAFIE

1. Jula, A. ş.a. Organe de maşini, vol. I,II. Universitatea din Braşov, 1986, 1989.
2. Mogan, Gh. ş.a. Organe de maşini. Teorie-Proiectare-Aplicații, Ed Universității
Transilvania din Braşov, 2012 (format electronic: www.mg.rrv.ro, user name: student;
password: mogan).
3. Moldovean, Gh. ş.a. Angrenaje cilindrice şi conice. Calcul şi construcţie. Ed. LuxLibris,
Braşov, 2001.
4. Moldovean, Gh. ş.a. Angrenaje cilindrice şi conice. Metodici de proiectare. Ed. LuxLibris,
Braşov, 2002.
5. Rădulescu, C. Organe de maşini, vol. I, II, III. Universitatea Transilvania din Braşov,
1985.
6. *** Culegere de norme şi extrase din standarde pentru proiectarea elementelor componente
ale maşinilor, vol. I. şi II. Universitatea din Braşov, 1984.

35
36