-2.

1-

Cadrul legislativ și normativ al impozitului pe venit:

- Titlul II al Codului fiscal;
- Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de
către patron în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu
practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări aprobat prin
Hotărîrea de Guvern nr. 697 din 22.08.2014;
- Ordinul ministerului finanţelor nr. 106 din 06.10.2008 cu privire la aprobarea formularului tipizat de
document primar cu regim special „Actul de achiziţie a serviciilor de locaţiune şi a cheltuielilor
aferente”;
- Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 153 din 22 decembrie 2017;
- Catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 338/2003.

Nu se impozitează, pînă la 1 ianuarie 2020, dobînzile persoanelor fizice rezidente, cu excepţia celor
înregistrate într-o formă de organizare juridică a activităţii de întreprinzător, de la depozitele bancare, valorile
mobiliare corporative sub formă de obligaţiuni şi valorile mobiliare, care sînt instrumente ale pieţei monetare,
cum ar fi certificatele bancare de depozit şi cambiile bancare, precum şi de la depunerile membrilor pe
conturile de economii personale în asociaţiile de economii şi împrumut ale cetăţenilor amplasate pe teritoriul
Republicii Moldova. Nu se impozitează dobînzile de la valorile mobiliare de stat.
Orice persoană care desfăşoară activitate de întreprinzător, orice reprezentanţă, instituţie, organizaţie,
inclusiv orice autoritate publică şi instituţie publică, reţin în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în
mărime de 7% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia deţinătorilor de patente de
întreprinzător, a întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), a cabinetului
avocatului, a notarului public, a executorului judecătoresc, a biroului individual al mediatorului, pe veniturile
obţinute de către aceasta conform art.18.
Nu se reţine, în prealabil, suma în mărime de 7% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice pe
veniturile următoare: neimpozabile conform art.20; salariile conform art.88; dividende, dobânzi şi royalty
(redevențe) conform art.89, 901; veniturile obţinute de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (leasing
1
operațional, locaţiune, arendă, uzufruct) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor
agricole conform art. 901 (3); venituri ale nerezidentului, conform art.91; din înstrăinarea mijloacelor de
transport rutier, din înstrăinarea valorilor mobiliare; suma arendei terenurilor agricole şi/sau suma înstrăinării
activelor de capital ale persoanelor fizice cetăţeni ai Republicii Moldova conform contractelor de leasing,
lease-back, gaj, ipotecă şi/sau în cazurile de înstrăinare forţată a activelor de capital.
Nu se fac reţineri a impozitului pe venit în mărime de 7% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice
dacă: plata se efectuează pentru servicii de către persoane care în condiţiile legii sînt scutiţi de plata
impozitului pe venit la buget; plata se efectuează în favoarea deţinătorilor de patentă de întreprinzător care
trebuie să fie valabilă (neexpirată) la momentul plăţii; venitul ce urmează a fi achitat este impozabil, dar scutit
de reţinere la sursa de plată; veniturile îndeptate spre plată sînt neimpozabile.
Subiecţii impunerii persoane fizice, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi transmit altor
persoane persoană care desfăşoară activitate de întreprinzător, orice reprezentanţă, instituţie, organizaţie,
inclusiv orice autoritate publică şi instituţie publică, în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct)
proprietate imobiliară, achită impozit în mărime de 7% din valoarea contractului. Persoanele menţionate sînt
obligate, în termen de 3 zile de la data încheierii contractului, să înregistreze contractul încheiat la organul
fiscal în raza căruia sînt deservite. Acest impozit se achită lunar cel tîrziu la data de 2 a lunii în curs, sau în
avans. Dacă proprietatea imobiliară a fost transmisă în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct)
după data de 2, termenul de plată în această lună va fi a doua zi din momentul încheierii contractului. Suma
impozitului achitat în avans nu se va restitui din buget.
Conform art.92 impozitul pe venit, reţinut la sursa de plată, se varsă la buget unităţii administrativ
teritoriale la locul de reşedinţă al contribuabilului care efectuează aceste reţineri. Sumele impozitului reţinut
la sursa de plată conform art. 88- 91 din Codul fiscal se achită la buget de către persoana care a efectuat
reţinerea în termen pînă la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plăţile.

Dările de seamă fiscale privind veniturile achitate şi impozitul pe venit reţinut la sursa de plată se
prezintă de către plătitorii veniturilor organului fiscal teritorial în termen pînă la data de 25 a lunii următoare
lunii în care au fost efectuate plăţile, cu excepţia dării de seamă pentru care este prevăzut alt termen de
prezentare.
Persoanele care sînt obligate să reţină impozitul în conformitate cu art. 88–91 vor prezenta Serviciului
Fiscal de Stat, pînă la data de 25 a lunii următoare încheierii anului fiscal, o dare de seamă, în care vor indica
numele şi prenumele (denumirea), adresa şi codul fiscal al persoanei fizice sau juridice în folosul căreia au
fost efectuate plăţile, precum şi suma totală a plăţii şi a impozitului pe venit reţinut. Această dare de seamă va
include şi datele despre persoanele şi/sau veniturile scutite de impozitare prealabilă conform art.90, precum şi
sumele veniturilor achitate în folosul lor.
Pînă la 1 martie al anului fiscal imediat următor celui în care au fost efectuate plăţile, să prezinte
beneficiarului acestor plăţi informaţii privind tipul venitului achitat, suma acestuia, suma scutirilor acordate,
suma deducerilor, precum şi suma impozitului reţinut, în cazul reţinerii. Astfel până la 1 martie a anului fiscal
următor celui în care au fost efectuate plăţile să remită angajatului, în folosul căruia au fost achitate plăţi
salariale, Informaţia privind veniturile calculate în folosul persoanei fizice (juridice) şi privind impozitul pe
venit reţinut din aceste venituri.

REGIMUL FISCAL AL AGENŢILOR ECONOMICI SUBIECŢI AI SECTORULUI

ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII.
Art.541 prevede un regim special de impozitare pentru agenții care nu sînt înregistraţi ca plătitori de
TVA, cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), întreprinzătorilor individuali, precum și agenților
economici la care ponderea venitului pentru anul precedent din prestarea de servicii de consultanţă pentru
afaceri și management (pct. 70.22 din Clasificatorul Activităților din Economia Moldovei) este mai mare de
60% din venitul din vînzări.
Agenții economici menționați pot alege regimul special de impozitare dacă aceștia:
a) conform situației din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de
declarare, au obținut venit din activitatea operațională din livrări scutite de TVA sau din livrări
scutite și impozabile cu TVA în sumă de pînă la 1,2 milioane de lei, cu condiţia că livrările
scutite de TVA depăşesc 50% din cele impozabile cu TVA;
2
 b) conform situației din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de
declarare, nu au obținut venit din activitatea operațională;
c) s-au înregistrat pe parcursul perioadei fiscale de declarare.
Alegerea regimului fiscal se realizează, prin indicarea lui în politica de contabilitate a agentului
economic, pînă la data de 25 aprilie, iar pentru subiecții menționați la pct. c) pînă la data de 25 a lunii
următoare trimestrului de înregistrare.

-2.2-

Impozitul pe venit se reține la sursa de plată în următoarele cazuri:

- Reţineri a impozitului pe venit la plata salariilor;
- Reţinerea finală a impozitului pe venit din unele tipuri de venit ;
- Reţinerea impozitului din dobînzi rezidentului;
- Reţinerile din veniturile nerezidentului.

REŢINERI A IMPOZITULUI PE VENIT LA PLATA SALARIILOR

La calcularea impozitului pe venit din suma veniturilor îndreptate spre plată angajaţilor se iau în
consideraţie tipurile şi mărimea scutirilor la impozitul pe venit de care beneficiază angajaţii.
Art.33-35 din CF prevede următoarele scutiri, precum:
a) fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire personală în sumă de 24000
lei pe an;
b) persoana fizică rezidentă aflată în relaţii de căsătorie are dreptul la o scutire suplimentară în sumă de
11280 lei anual, cu condiţia că soţia (soţul) nu beneficiază de scutire personală;
c) contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire în sumă de 3000 de lei anual pentru
fiecare persoană întreținută.
Scutirea reprezintă mărimea minimă a venitului unui rezident care nu se supune impunerii cu impozitul
pe venit şi se acordă la locul de muncă de bază al lucrătorilor rezidenţi.
Suma impozitului se determină şi se reţine la momentul îndreptării venitului spre plată din venitul
impozabil, calculat ca diferenţa dintre venitul obţinut de lucrător şi suma scutirilor acordate şi contribuţiilor
individuale la asigurări sociale şi medicale calculate cumulativ.

În contabilitate operațiunile privind plata salariului și reținerea impozitului pe venit din acesta sunt
înregistrate în modul următor:

1. La suma salariului calculat:

Debit 712 “Cheltuieli de distribuire”, 713 „Cheltuieli administrative”, 811 „Activităţi de bază”, 812
„Activităţi auxiliare” , 821 „Costuri indirecte de producţie”
Credit 531 “ Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 531.1 „Salariul calculat”.
2. La suma impozitului pe venit reținut din salariul îndreptat spre plată:
Debit 531 “ Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” , subcontul 531.2 „Salariul îndreptat
spre plată”
Credit 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”
3. La suma salariului îndreptat spre plată:
Debit 531 “ Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 531.1 „Salariul calculat”
Credit 531 “ Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” , subcontul 531.2 „Salariul îndreptat
spre plată”.
4. La suma salariului net achitat:
Debit 531 “ Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 531.2 „Salariul îndreptat
spre plată”
Credit 241 „Casa”, 242 „Conturi curente în monedă națională”.

3
 Exercițiu 1. Calculați impozitul pe venit pentru fiecare lună dacă salariile contabilului constituie:
ianuarie - 5720 lei x (1+0,n), februarie - 7150 lei x (1+0,n), martie - 5870 lei x (1+0,n). Angajatul
beneficiază de scutirea personală și cea pentru un copil.
Unde: n – numărul variantei. De exemplu, la varianta nr.2 coeficientul se determină astfel (1+0,02),
respectiv pentru varianta nr.15 coeficientul este egal cu 1,15 (1+0,15).
Înregistrați operațiunile menționate în conturile contabile respective.

REŢINEREA FINALĂ A IMPOZITULUI PE VENIT DIN UNELE TIPURI DE VENIT.

A.Orice persoană care desfăşoară activitate de întreprinzător, orice reprezentanţă, instituţie, organizaţie,
inclusiv orice autoritate publică şi instituţie publică, reţin un impozit în mărime de 10% din veniturile
obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie
şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei
terenurilor agricole.

Exercițiu 2. Entitatea achită lunar chiria unei persoane fizice. Chiria în scopuri de distribuire este de
23410 lei x (1+0,n), în scopuri administrative 14718 lei x (1+0,n)
De înregistrat în contabilitate cheltuielile privind chiria. De asemenea, de întocmit înregistrările
contabile referitor la reținerea impozitului pe venit reţinut la sursa de plată și operațiunea de achitare a
impozitului, respectiv a chiriei.
Impozitul pe venit reţinut la sursa de plată se înregistrează în contabilitate prin formula contabilă:
Debit 544 „Alte datorii curente”;
Credit 534 „Datorii faţă de buget”
subcontul 534.3 „Datorii privind impozitul pe venit reţinut la sursa de plată”
În baza Hotărîrii Guvernului nr. 762 din 24.06.2008 au fost făcute unele modificări şi completări în
Hotărîrea Guvernului nr. 294 din 17 martie 1998 “Cu privire la executarea Decretului Preşedintelui
Republicii Moldova nr. 406-II din 23 decembrie 1997”. Conform acestora şi ordinului ministerului finanţelor
nr. 106 din 06.10.2008 cu privire la aprobarea formularului tipizat de document primar cu regim special
„Actul de achiziţie a serviciilor de locaţiune şi a cheltuielilor aferente”a fost introdus “Actul de achiziţie a
serviciilor de locaţiune şi a cheltuielilor aferente”. Formularul tipizat al actului de achiziţie a serviciilor de
locaţiune şi a cheltuielilor aferente se utilizează în cazul operaţiunilor economice ce ţin de primirea
serviciilor, precum şi la refacturarea cheltuielilor aferente serviciilor de locaţiune, obţinute de la persoanele
fizice (cetăţeni), neînregistrate în calitate de subiecţi ai activităţii de antreprenoriat, la care se anexează în
mod obligatoriu facturile eliberate conform contractului de prestare a serviciilor publice de gospodărire
comunală.

B. De asemenea, se reține şi se achită la buget un impozit: - 6% din dividende, inclusiv sub formă de
acţiuni sau cote-părţi, cu excepţia celor aferente profitului nerepartizat obţinut în perioadele fiscale 2008–
2011 inclusiv; - 15% din dividende, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote-părţi, aferente profitului
nerepartizat obţinut în perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv; - 15% din suma retrasă din capitalul social
aferentă majorării capitalului social din repartizarea profitului net şi/sau altor surse constatate în capitalul
propriu între acţionari (asociaţi) în perioadele fiscale 2010–2011 inclusiv, în conformitate cu cota de
participaţie depusă în capitalul social; - 12% din royalty achitate în folosul persoanelor fizice. Prevederile de
la liniuţele întîi şi a doua ale prezentului alineat se aplică şi în cazul dividendelor achitate prealabil pe
parcursul perioadei fiscale.

Exercițiu 3. Suma 324750 lei x (1+0,n) dividendelor intermediare spre plată asociaţilor se
contabilizează astfel:
Debit 334 „Profit utilizat al perioadei de gestiune”
Credit 536 „Datorii faţă de proprietari”
La suma impozitului în mărime de 6% reţinută la sursa de plată din dividendele achitate asociaţilor:
Debit 536 „Datorii faţă de proprietari”
Credit 534 „Datorii faţă de buget”
4
 Achitarea impozitului pe venit reținut:
Debit 534 „Datorii faţă de buget”
Credit 242 „Conturi curente în monedă naţională”
La suma dividendelor intermediare achitate asociaţilor :
Debit 536 „Datorii faţă de proprietari”
Credit 242 „Conturi curente în monedă naţională”
Impozitul se achită la buget pînă la data de 25 a lunii următoare celei în care au fost efectuate plăţile în
contul dividendelor.

C.Cîştigurile obţinute de la jocurile de noroc, loterii şi de la campaniile promoţionale atît în formă

monetară, cît şi nemonetară în scopuri de impozitare reprezintă venituri impozabile. Conform art. 901 (33),
fiecare plătitor de câştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de: 12% din cîştigurile
de la jocurile de noroc, cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive; 12% din cîştigurile de la
campaniile promoţionale în partea în care valoarea fiecărui cîştig depăşeşte mărimea scutirii personale
stabilite la art.33 alin.(1).

Exercițiu 4. Entitatea a oferit cîștig din campaniile promoţionale în suma de 5420 lei x (1+0,n) unei
persoane fizice . De înregistrat în contabilitate cheltuielile privind oferirea acestui cîștig. De asemenea, de
întocmit înregistrările contabile referitor la reținerea impozitului pe venit reţinut la sursa de plată și
operațiunea de achitare a cîștigului din campaniile promoţionale.
Impozitul pe venit reţinut la sursa de plată se înregistrează în contabilitate prin formula contabilă:
Debit 544 „Alte datorii curente”;
Credit 534 „Datorii faţă de buget”
subcontul 534.3 „Datorii privind impozitul pe venit reţinut la sursa de plată”

D. Fiecare comisionar reţine un impozit în mărime de 10% din plăţile efectuate în folosul persoanei
fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), pe veniturile obţinute
de către acestea aferente desfacerii prin unităţile comerţului de consignaţie a mărfurilor.

Exercițiu 5. Entitatea a vîndut o pereche de încălțăminte aunei persoane fizice la preț de 724 lei x
(1+0,n). De înregistrat în contabilitate operațiunile respective pentru care comisionul constituie 25% din
preț. De asemenea, de întocmit înregistrările contabile referitor la reținerea impozitului pe venit reţinut la
sursa de plată și operațiunea de achitare a sumei persoanei vizice.

REŢINEREA IMPOZITULUI DIN DOBÎNZILE REZIDENTULUI

Conform articolului 89 al Codului Fiscal există obligaţia de a reţine şi achita ca parte a impozitului o
sumă egală cu 12% din plata: dobînzilor în folosul persoanelor fizice, cu excepţia întreprinzătorilor
individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier).

Exercițiu 6. S-a calculat dobînda de 7% pentru împrumuturile primite în sumă de 423740 lei x (1+0,n)
de la persoane fizice. De înregistrat în contabilitate cheltuielile privind dobînda. De asemenea, de întocmit
înregistrările contabile referitor la reținerea impozitului pe venit reţinut la sursa de plată și operațiunea de
achitare a dobînzii.
Impozitul pe venit reţinut la sursa de plată se reflectă prin formula contabilă:
Debit 544 „Alte datorii curente”, 412 „Împrumuturi pe termen lung”, 512 „Împrumuturi pe termen scurt”
Credit 534 „Datorii faţă de buget” subcontul 534.3 „Datorii privind impozitul pe venit reţinut la sursa de
plată”

-2.3-

5
 Metoda de evidenţă, conform art.44 CF este pentru persoanele juridice – contabilitatea de angajamente.
Prin contabilitatea de angajamente se înţelege metoda conform căreia:
a) venitul este raportat la perioada fiscală în care a fost cîştigat;
b) deducerea se permite în perioada fiscală în care au fost calculate sau au fost suportate cheltuielile ori
au fost efectuate alte plăţi, cu condiţia că aceste cheltuieli şi plăţi nu trebuie raportate la o altă
perioadă fiscală în scopul reflectării corecte a venitului;
c) pierderile aferente returnării activelor livrate în anii precedenţi, sumele reducerii de preţ,
disconturilor şi rabaturilor acordate/primite în perioada de gestiune pentru livrările/achiziţiile
efectuate în anii precedenţi se raportează şi se deduc respectiv în scopuri fiscale în perioada fiscală
în care acestea au fost constatate şi/sau calculate, şi/sau acordate;
d) cheltuielile aferente sumei TVA care se exclude din deducere conform art. 102 alin. (6) se raportează
şi se deduc respectiv în scopuri fiscale în perioada fiscală în care acestea au fost raportate la
cheltuieli;
e) venitul aferent sumei TVA, atribuită anterior la costuri sau la cheltuieli, care se deduce conform art.
102 alin. (7) se raportează în scopuri fiscale în perioada fiscală în care aceasta a fost dedusă.
Contribuabilul care foloseşte contabilitatea angajamentelor nu are dreptul să facă nici un fel de deduceri
pînă la momentul efectuării plăţilor dacă el are obligaţii faţă de o persoană interdependentă care foloseşte
contabilitatea de casă. Conform art.5 persoană interdependentă – membru al familiei contribuabilului sau
persoana care controlează contribuabilul, este controlat de contribuabil sau se află împreună cu acesta sub
controlul unui terţ. În sensul prezentului punct.

Potrivit art.84 impozitul pe venit se contabilizează şi se achită în rate la buget pentru fiecare trimestru nu
mai tîrziu de 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie şi 25 decembrie ale anului fiscal, sume egale cu 1/4 din:
a) suma calculată drept impozit ce urmează a fi plătit pentru anul respectiv; sau
b) impozitul ce urma să fie plătit pentru anul precedent.
Declaraţia cu privire la impozitul pe venit se prezintă Serviciului Fiscal de Stat nu mai tîrziu de data de
25 a lunii a treia după finele perioadei fiscale de gestiune.

În conformitate cu Planul general de conturi contabile de care se conduce contabilitatea entităţii, sunt
aplicate următoarele conturi şi subconturi la ţinerea contabilităţii impozitului pe venit din activitatea de
întreprinzător:
- contul 225 „Creanţe ale bugetului”, subcontul 225.1 „Creanţe privind impozitul pe venit”;
- contul 534 „Datorii faţă de buget”, subcontul 534.1 „Datorii privind impozitul pe venit din activitatea
de întreprinzător şi profesională”;
- contul 731 „Cheltuieli privind impozitul pe venit”, subcontul 731.1 „Cheltuieli privind impozitul pe
venit”.
Impozitul pe venitul aferent activităţii de întreprinzător se contabilizează cu ajutorul contului 534
„Datorii faţă de buget”. Acest cont este de pasiv şi se aplică la generalizarea informaţiei privind existenţa,
apariţia şi stingerea datoriilor faţă de buget.
Întrucît este un cont de pasiv în creditul contului contabil 534 „Datorii faţă de buget” se contabilizează
apariţia şi majorarea datoriilor faţă de buget, iar în debit se reflectă stingerea sau diminuarea datoriilor faţă de
buget.
Pentru ţinerea evidenţei datoriei privind impozitul pe venit pentru activitatea de întreprinzător este
prevăzut subcontul 534.1 „Datorii privind impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător şi profesională”.

Achitarea în avans a impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător

Debit contul 225 „Creanţe ale bugetului”, subcontul 225.1 „Creanţe privind impozitul pe venit”
Credit contul 242 „Conturi curente în monedă naţional”
Impozitul pe venit declarat privind activitatea de întreprinzător
Debit contul 731 „Cheltuieli privind impozitul pe venit”
Credit contul 534, subcontul 534.1
Trecerea în cont la finele anului a sumei impozitului pe venit achitat în avans
Debit contul 534, subcontul 534.1
6
 Credit contul 225, subcontul 225.1

Exercițiu 7. S-a transferat în avans la buget impozitul pe venit din activitatea antreprenorială în sumă de
47530 lei x (1+0,n). Conform declarației impozitul constituie 45210 di x (1+0,n).De înregistrat în
contabilitate operațiunile aferente impozitului pe venit.

Aceste operaţiuni cu privire la impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător au fost reflectate de
către contabilitatea entităţii în următoarele registre contabile:
- Jurnalul-order la contul 225 „Creanţe ale bugetului”;
- Jurnalul-order la contul 534 „Datorii faţă de buget”;
- Jurnalul-order la contul 731 „Cheltuieli privind impozitul pe venit”.
Datoria entităţii privind impozitul pe venitul din activitatea antreprenorială constituie obligaţiunea de a
achita la bugetul de stat o anumită cotă din profitul obţinut pentru fiecare an de raportare fiscală. Raportarea
şi respectiv calcularea impozitului pe venitul din activitatea de întreprinzător se efectuează anual.

Suma impozitului pe venit se determină la sfîrşitul anului de gestiune, luînd în consideraţie:

soldul datoriei sau creanţei privind impozitul pe venit la începutul anului de gestiune;
suma datoriei sau creanţei curente privind impozitul pe venit calculată la sfîrşitul anului de gestiune
în Declaraţie;
suma facilităţilor calculate din suma calculată a impozitului pe venit sau acordate sub formă de
scutire a impozitului pe venit;
suma trecerilor în cont şi achitată în timpul anului.
Diferenţa dintre suma declarată a impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător în baza declarației
şi suma achitată în rate pe parcursul anului constituie suma rămasă a impozitului pe venit din activitatea de
întreprinzător, care se transferă la buget nu mai tîrziu de 25 martie a anului următor perioadei fiscale de
declarare, care constituie termenul fixat pentru prezentarea declaraţiei cu privire la impozitul pe venit din
activitatea de întreprinzător.

-2.4-

În Monitorul Oficial din 07.09.2018 a fost publicat Ordinul MF nr. 149 din 5 septembrie 2018 privind
aprobarea formularului-tip “Nota de informare privind salariul şi alte plăţi efectuate de către angajator în
folosul angajaţilor, precum şi plăţile achitate rezidenţilor din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe
venit reţinut din aceste plăţi” (Forma IALS18) şi a Modului de completare a acestuia.

Persoanele care sînt obligate să rețină impozitul în conformitate cu art. 88–91 din Codul fiscal, pînă la
data de 25 ianuarie 2019, vor prezenta Serviciului Fiscal de Stat dări de seamă separate în care vor indica
numele și prenumele (denumirea), adresa și codul fiscal ale persoanei fizice sau juridice în folosul căreia au
fost efectuate plățile pe parcursul perioadei fiscale 2018, precum și suma totală a plății și a impozitului pe
venit reținut aferent.

Pînă la 1 martie 2019, beneficiarului acestor plăți, se prezintă informații privind tipul venitului achitat,
suma acestuia, suma scutirilor acordate conform art. 33–35 din Codul fiscal, suma deducerilor prevăzute la
art. 36 alin. (6) și (7) din Codul fiscal, precum și suma impozitului reținut.

Declarația cu privire la impozitul pe venit pentru agenții economici (forma VEN12) se prezintă conform
anexei nr.1 la Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 153 din 22 decembrie 2017 cu modificarea ulterioară în
baza OMF162 din 26.09.18, MO377-383/05.10.18.

Exercițiu 8. În contabilitatea financiară au fost înregistrate următoarele date:

7
Venituri din vînzări – 18 255 000 lei x (1+0,n); Costul vînzărilor – 11 320 000 lei x (1+0,n); Cheltuieli de
distribuire – 945 000 lei x (1+0,n); Cheltuieli administrative – 724 000 lei x (1+0,n); Alte venituri
operaţionale – 238 000 lei x (1+0,n); Alte cheltuieli operaţionale – 50 000 lei x (1+0,n); Venituri din
operaţiuni cu active imobilizate – 1 320 000 lei x (1+0,n); Cheltuieli cu active imobilizate – 773000 lei x
(1+0,n); Venituri financiare – 52 000 lei x (1+0,n); Cheltuieli financiare – 42 000 lei x (1+0,n); Venituri
excepţionale – 41 300 lei x (1+0,n).
Entitatea utilizează mijloace fixe, a căror cost de intrare:
Clădirea administraţiei (40 ani) – 1 480 000 lei x (1+0,n); Instalaţia de alimentare cu energie electrică
(10 ani) – 247 000 lei x (1+0,n); Computatorul (3 ani) – 32 500 lei x (1+0,n).
Entitatea a utilizat aceste mijloace fixe în decursul unei perioade de 2 ani.
Este necesar de calculat venitul impozabil la întocmirea Declarației cu privire la impozitul pe venit.

În Monitorul Oficial nr. 499-503 din 21.12.2018 a fost publicată Hotărîrea Guvernului nr. 1251 din
19.12.2018 cu privire la modificarea Hotărîrii Guvernului nr. 289/2007 pentru aprobarea Regulamentului
privind evidența şi calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopuri fiscale. Modificările au intrat în vigoare
începând cu 21 decembrie 2018.
Conform noii redacții a pct. 3 din Regulament, proprietatea pe care se calculează amortizarea este
proprietatea materială reflectată în bilanțul contribuabilului în conformitate cu legislația şi folosită în
activitatea de întreprinzător, a cărei valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei
perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depășește suma stabilită de prevederile Codului
fiscal. Mijloacele fixe primite ca aport în capitalul social şi folosite în activitatea de întreprinzător reprezintă
obiect al calculării amortizării.
Nu se calculează amortizarea terenurilor, vitelor productive şi de muncă (cu excepţia cailor de muncă,
cîinilor de pază), fondurilor de bibliotecă, plantațiilor perene care nu au intrat pe rod, mijloacelor fixe care nu
sînt folosite în activitatea de întreprinzător, construcțiilor nefinalizate.
Sînt considerate, de asemenea, proprietate pe care se calculează amortizarea investițiile efectuate în
mijloacele fixe menționate la art. 26 alin. (3) și art. 261 alin. (3) din Codul fiscal. Calcularea şi deducerea
amortizării mijloacelor fixe care fac obiectul unui contract de leasing se efectuează de către locatar în cazul
leasingului financiar şi de către locator în cazul leasingului operațional.
Nu se permite deducerea amortizării mijloacelor fixe primite cu titlu gratuit, cu excepția cazurilor în care
valoarea acestora a fost inclusă în venitul impozabil al contribuabilului. În cazul finanțării parțiale a
procurărilor mijloacelor fixe și/sau creării cu forțe proprii din surse ce constituie venituri neimpozabile,
amortizarea se va calcula pentru partea suportată de către întreprindere. Suma subvențiilor obținute în urma
efectuării investițiilor prin procurarea mijloacelor fixe din sursele proprii nu influențează asupra mărimii
bazei valorice a mijloacelor fixe.
Evidența mijloacelor fixe în scopuri fiscale conform prevederilor art. 261 din Codul fiscal se va ţine
pentru fiecare obiect separat. Amortizarea mijloacelor fixe se efectuează prin utilizarea metodei liniare de
amortizare. Amortizarea se calculează lunar începînd cu luna următoare celei în care mijlocul fix se pune în
funcțiune. În cazul ieșirii din exploatare a mijlocului fix în cursul perioadei fiscale, calculul amortizării se va
efectua pentru luna în care are loc ieșirea mijlocului fix.

Diferențele din reevaluarea mijloacelor fixe nu se recunosc în scopuri fiscale. Mărimea lunară a
amortizării mijloacelor fixe ce urmează a fi dedusă se determină prin înmulțirea bazei valorice a mijloacelor
fixe cu norma de amortizare respectivă și raportarea la 12 luni:

Am.f.=(Vm.f. * Na)/12

unde: Am.f. – amortizarea calculată în scopuri fiscale;

Vm.f. – valoarea mijlocului fix supus amortizării;
Na – norma amortizării pentru fiecare mijloc fix.

8
 Norma amortizării pentru fiecare mijloc fix se va determina ca raportul dintre 100% şi durata de
funcționare utilă a acestuia stabilită în Catalogul mijloacelor fixe și activelor nemateriale, aprobat prin
Hotărîrea Guvernului nr. 338/2003.
Durata de funcționare se utilizează pentru mijloacele fixe nou-procurate de către entitățile care aplică
prevederile art. 261 din Codul fiscal. Pentru mijloacele fixe a căror amortizare a fost calculată conform art. 26
din Codul fiscal, durata de funcționare reprezintă diferența dintre durata stabilită în Catalogul menționat și
numărul perioadelor fiscale în care a fost calculată amortizarea potrivit art. 26 din Codul fiscal. Durata de
funcționare pentru mijloacele fixe constatate conform art. 261 alin. (3) din Codul fiscal (investițiile efectuate
în mijloacele fixe care fac obiectul unui contract de leasing operațional, concesiune, arendă, comodat,
sublocațiune) reprezintă durata contractului încheiat.

În funcție de tipul (forma) arendei, leasingului se va stabili cine va suporta cheltuielile privind
amortizarea imobilizărilor, precum şi cheltuielile pentru reparație. Astfel, amortizarea imobilizărilor luate în
arendă finanțată şi leasing financiar se calculează de către locatar (arendaș) în fiecare perioadă de gestiune pe
parcursul duratei de funcționare utilă a acestora. Respectiv, în scopuri fiscale, amortizarea se calculează de
către locatar (arendaș).

Exercițiu 9. Angajatul unei entități a efectuat o deplasare în or.Bălți pe o durată de n zile. Costul
biletului de călătorie tur-retur constituie 110 lei. În contabilitatea financiară au fost înregistrate cheltuieli în
sumă de 1 350 lei. Este necesar de întocmit jurnalul de evidență a operațiunilor de decontare cu titularul de
avans. Ținînd cont de prevederile legislației fiscale se cere de explicat modul de reflectare a acestor date în
Declarația cu privire la impozitul pe venit.

Cheltuieli de delegaţii. În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite
deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului
fiscal, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător. Potrivit art. 24 alin. (3) din Codul fiscal, deducerea
cheltuielilor de delegaţii a agenţilor economici se permite în limitele stabilite de Guvern.
Modalitatea de delegare şi apreciere a plafonului de deducere a cheltuielilor aferente acesteia, sunt
stabilite prin Regulamentul cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din Republica Moldova, aprobat
prin Hotărîrea Guvernului nr. 10 din 05.01.2012.
Cheltuielile de transport. Salariatului delegat i se achită cheltuielile de transport la tarifele clasei
economice potrivit documentelor primare, inclusiv conform actelor de călătorie prezentate. În cazul
neprezentării documentelor de călătorie, compensarea cheltuielilor pentru serviciile de transport pe
teritoriul Republicii Moldova se efectuează conform tarifului minim.
Cheltuieli pentru locațiune. Salariatului delegat i se compensează cheltuielile efective pentru
locaţiune, inclusiv pentru serviciile obligatorii prestate în hoteluri, conform cerinţelor privind utilarea
camerelor din hoteluri, în mărime ce nu va depăşi plafoanele de cazare pentru fiecare 24 ore, prevăzute în
anexa nr.2 la Regulament. Chişinău – 405 lei, Bălţi – 380, Alte oraşe – 250 lei. Ucraina – 140 euro.
În cazul în care nu sînt prezentate documentele primare a cheltuielilor de locaţiune, aceste cheltuieli
se compensează salariatului la delegarea în hotarele Republicii Moldova în mărime de 25 lei, iar peste
hotare – în mărime de 10 % din norma-limită a cheltuielilor de locaţiune
Diurna. Cuantumul diurnelor pentru fiecare zi de aflare în deplasare a salariatului sînt prevăzute în
anexa nr.2 la prezentul Regulament. Chişinău – 130 lei, Bălţi – 120, Alte oraşe – 100 lei. Ucraina – 35
euro.