UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

GHIDUL PROFESORULUI

CREAREA CURSURILOR ONLINE

pe platforma electronică MOODLE, versiunea 3.x

Chișinău 2019
CZU 004.41:378.091(072)
T 68

Colectiv de autori: Petru Todos

Stela Balan
Cristina Ghencea

Recenzenți: Sergiu Portărescu

Nicolae Secrieru

Coperta: Cristina Ghencea

Stimați utilizatori,
prezentul ghid de utilizare îşi propune să ofere о privire de ansamblu asupra activităţii didactice
desfăşurate prin intermediul tehnologiei online a platformei educaționale MOODLE, versiunile
3.x. Au fost selectate pentru explicaţii în detaliu cele mai reprezentative aspecte prin intermediul
cărora utilizatorii, cadrele didactice, pot desfăşura activităţi de management universitar în
acelaşi timp cu predarea materialelor didactice şi cu evaluările finale. Un capitol aparte este
consacrat problemelor de asigurare a calitătii cursurilor online.
Ghidul cuprinde un număr important de figuri, print-screen-uri ale diferitelor ferestre de lucru
din cadrul platformei informatice, cu instrucţiuni detaliate acolo unde configurarea platformei
este mai complexă.
Adresa web a platformei electronice de învățământ „Cursuri online UTM” este: moodle.utm.md

Lucrarea a fost elaborată în cadrul proiectului instituțional de cercetare nr. 15.817.02.21F

„Crearea unui sistem durabil de e-learning”

DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAȚIONALE A CĂRȚII

Todos, Petru.
Ghidul profesorului. Crearea cursurilor online pe platforma electronică
MOODLE, versiunea 3.x / Petru Todos, Stela Balan, Cristina Ghencea;
Univ. Tehn. a Moldovei. – Chişinău: Tehnica-UTM, 2019. – 97 p. fig., tab.
Aut. sunt indicaţi pe vs. f. de tit. – Referinţe bibliogr.: p. 97 (5 tit.). – 100 ex.

ISBN 978-9975-45-564-0.
004.41:378.091(072)
T 68

ISBN 978-9975-45-564-0 © Autorii

© UTM, 2019

2
 CUPRINS

INTRODUCERE 5
1. STRUCTURA DE BAZĂ A UNUI SITE MOODLE 6
1.1. Prima pagină 6
1.2. Navigarea în site-ul Moodle 8
1.3. Blocul de setări, alegerea modului de editare 8
1.4. Administrarea conturilor 9
1.5. Customizarea/personalizarea interfeței 10
1.6. Backup-ul şi restaurarea 11
2. MANAGEMENTUL CURSURILOR ŞI A CATEGORIILOR 12
2.1 Personalizarea cursului 12
2.2 Resursele și activitățile cursului 15
2.2.1. Resursele cursului 16
2.2.1.1 Eticheta 16
2.2.1.2 Dosar 16
2.2.1.3 Resursă 17
2.2.1.4 Pagina 18
2.2.1.5 Resursa URL 19
2.2.2 Activitățile cursului 20
2.2.2.1 Alegerea 20
2.2.2.2 Baza de date 22
2.2.2.3 Activitatea Chat 25
2.2.2.4 Activitatea Forum 26
2.2.2.5 Activitatea Glosar 28
2.2.2.6 Activitatea Lecție 31
2.2.2.7 Activitatea Seminar 33
2.2.2.8 Activitatea Sondaj 35
2.2.2.9 Activitatea Lucrare 37
2.2.2.10 Activitatea Wiki 39
3. INSTRUMENTE DE EVALUARE 41
3.1. Testul – aspecte generale 41
3.2. Setarea unui test 42
3.3. Completarea testului cu întrebări 44
3.4. Structurarea băncii de întrebări pe categorii 46
3.5. Editarea întrebărilor 48

3
 3.5.1. Întrebarea de tip calculat (Calculated) 48
3.5.2. Întrebări de tip calculate cu alegeri multiple (Calculated multichoice) 54
3.5.3. Eseu 59
3.5.4. Matching – potrivire (corelare) 59
3.5.5. Întrebare cu răspunsuri multiple 62
3.5.6. Alege un singur răspuns corect din mai multe posibile 67
3.5.7. Intrebare cu Răspuns scurt 67
3.5.8. Intrebări de tip Numeric 73
3.5.9. Random Short-Answer Matching – Potrivire din listă 74
3.5.10. Adevărat sau fals 74
3.5.11. Embedded answers (Close) 75
3.5.12. Drag and drop into text /Trage și plasează în text 76
3.5.13. Drag and drop onto image 78
3.5.14. Intrebare de tip Trage și fixează marcatori 83
3.6. Importul şi exportul întrebărilor 87
4. ASIGURAREA CALITĂȚII CURSURILOR ONLINE 89
4.1 Asigurarea calității 89
4.2. Structura recomandată a cursurilor / modulelor online 89
4. 3. Evaluarea externă a cursurilor online 92

4
 INTRODUCERE

Precizăm că platforma electronică de învățământ online, folosită la Universitatea Tehnică a

Moldovei se bazează pe programul open source Moodle.
Acest ghid îşi propune să ofere utilizatorilor profesori instrucțiuni practice şi sugestii
pedagogice referitor la modalitatea de folosire a platformei de e-learning a Universității Tehnice a
Moldovei în procesul didactic. El conține informații menite să faciliteze utilizarea acesteia în
scopul alcătuirii şi organizării adecvate a conținutului învățării şi a utilizării optime a eforturilor
depuse în procesul didactic.
În descrierea noastră vom porni de la premisa că aveți deja un cont în platforma de e-learning
a UTM. Mai mult, vom considera, ipotetic, că aveți deja alocat spațiul cursului dumneavoastră, la
care aveți acces de profesor. Administratorul platformei dă acceptul la formarea unui nou curs in
categoria „Cursuri în dezvoltare”, iar după obținerea avizului pozitiv al comisiei de evaluare, va fi
trecut în una din categoriile de cursuri active.
În primul capitol a lucrării sunt descrise succint, în mod telegrafic, cele mai importante
actiuni introductive care orientează utilizatorul privind structura paginii principale, lista cursurilor,
formarea profilului personal, alegerea limbii de lucru/comunicare.
Materialele capitolelor doi și trei ghidează utilizatorul în activitățile de creare a cursului -
definirea structurii acestuia, completarea cu resurse și activități de învățare destinate studenților.
Capitolul 4 conține mai multe indicații și recomandări care trebuie urmate pentru a asigura o
mai bună calitate a cursurilor plasate pe platformă.
Dorim să atragem atenția utilizatorului asupra faptului că lectura Ghidului poate da rezultate
bune doar lucrând concomitent pe platformă în cadrul unui curs propriu în elaborare sau deja
elaborat de altcineva (model). Utilizatorul poate afla mai multe informații cu caracter de ghidare
activând butoanele de informare care însoțesc titlurile activităților, ce urmează a fi îndeplinite de
acesta. Pentru o mai bună înțelegere a materialului, lucrarea conține un număr mare de imagini
ilustrative, care au fost captate în baza unor exemple concrete, formulate în cadrul cursurilor de
formare a formatorilor – creatori de cursuri desfașurate la UTM.

5
 1. STRUCTURA DE BAZĂ A UNUI SITE MOODLE

Un utilizator cu drepturi de profesor poate adăuga/edita conținuturi în cadrul unui curs, la fel
şi un administrator şi creator de cursuri. În figura 1.1 se află pagina site-ului Moodle cu lista
categoriilor de cursuri și a cursurilor aferente lor, aşa cum este văzută de un student sau oricare alt
vizitator.

Figura 1.1. Pagina cu cursuri disponibile

1.1. Prima pagină

Prima pagină este pagina inițială văzută de oricare persoană (vizitator) care accesează un site
Moodle, înainte sau după logare. De exemplu, în figura 1.1. studentul logat vede lista cursurilor
diponibile care este împărțită pe categorii şi câteva blocuri de informare. Vizitatorul, făcând clic pe
o categorie, poate lista Lista cursurilor. La accesarea titlului unui curs, el va vedea descrierea
textuală și o imagine-simbol a cursului. Astfel, vizitatorul poate selecta cursul/cursurile de interes
pentru el.
După logare, oricare vizitator își va crea profilul propriu, făcând pașii următori: pe pagina
principală apasă butonul din colțul de sus dreapta la care se deschide un meniu derulant (o lista cu
mai multe opțiuni, figura 1.2); se accesează opțiunea respectivă, apoi se completează câmpurile
tuturor secțiunilor.

6
 Figura 1.2. Setarea profilului

Profilul meu (figura 1.3.) conține mai multe informații despre utilizator: locație, activități,
interese, cursuri la care este înscris. Utilizatorul poate reveni oricând și efectua modificări în fișa
profilului, de asemenea, are posibilitatea de a încărca o imagine simbol sau o fotografie cu profilul
personal.

Figura 1.3. Setări generale asupra unui profil

7
 1.2. Navigarea în site-ul Moodle

Navigarea într-un site Moodle se face apelând la blocul Meniul Principal şi bara de
navigare. Meniul Principal (figura 1.4) conține un meniu expandabil de tip „tree”, care include trei
butoane: Pagina principala, Pagini site şi Cursurile mele.

Figura 1.4. Meniul Principal

Bara de navigare cuprinde rândul de link-uri situat în partea de sus a site-ului Moodle (figura
1.5). Bara de navigare informează utilizatorul despre poziția curentă în context, conține link-uri
spre pozițiile precedente, la care acesta poate reveni.

Figura 1.5. Bara de navigare

1.3. Blocul de setări, alegerea modului de editare

Blocul de setări (figura 1.6) în formă de coloană poate fi

găsit pe majoritatea paginilor unui site Moodle în partea laterală
pe dreapta. Este alcătuit din link-uri către submeniuri. Atunci când
se face click pe un submeniu, acesta se expandează.
Continutul blocului de setări depinde de context (pagina în
care se află utilizatorul şi de drepturile acestuia).
Cu butonul Activează modul de editare (figura1.7), situat în
partea de sus dreaptă a paginii Moodle, se activează posibilitatea
pentru un utilizator cu drepturi corespunzătoare să editeze
conținutul unui curs.

Figura 1.6. Blocul de setări

Figura 1.7. Butonul de activare/dezactivare a regimului de editare

8
 1.4. Administrarea conturilor

Pe Pagini Site la activarea butonului Participanți se afișează lista utilizatorilor înscrişi pe

site-ul Moodle (figura 1.8). Această pagină pune la dispoziția administratorului o listă cu toți
utilizatorii înscrişi pe site-ul Moodle. În cadrul unui curs profesorul poate vedea lista
participanților la curs.

Figura 1.8. Răsfoieşte lista participanților

Profesorii pot căuta aici un utilizator folosind diferite câmpuri prin acționarea butonului
Adaugă filtru, după care pot modifica datele (drepturile) acelui utilizator (tabelul 1).

9
 Tabelul 1. Clase de utilizatori

Clasa de utilizator Descriere

Managerii pot accesa cursurile, le pot modifica, dar de
Manager
obicei nu participă la ele.
Course creator (Creator de
Acest tip de utilizator poate crea cursuri.
cursuri)
Acest tip de utilizator poate face orice în interiorul unui
Teacher (Profesor) curs, poate să modifice activități şi să noteze
studenții/studenții.
Non-editing teacher (Profesor Pot nota studentul/studenții dar nu pot modifica sau
fără drepturi de editare) adăuga activități şi resurse.
Aceşti utilizatori pot lua parte la un curs fără a-i putea
Student (Student/Student)
modifica conținutul.
Utilizatori care nu au un cont pe site și care, de obicei, nu
Guest (Vizitator)
pot lua parte la cursuri.
Authenticated user (Utilizator
Toți utilizatorii autentificați.
autentificat)
Authenticated user on frontpage
(Utilizator autentificat pe prima Toți utilizatorii autentificați pe pagina principală.
pagină)

1.5. Customizarea/personalizarea interfeței

Blocuri. Un bloc în Moodle conține o funcționalitate care se încarcă în partea stângă sau
dreaptă a paginii principale din cadrul unui curs. Există mai multe tipuri de blocuri standard pe
site-ul Moodle. Fiecare curs are un meniu derulant de adăugare a blocurilor ca în figura 1.9, prin
intermediul căruia profesorul activează blocurile necesare.

Figura 1.9. Adăugarea blocurilor

10
 Limba. Limba de lucru/comunicare poate fi schimbată din meniul din partea de sus dreapta a
paginii Moodle (figura 1.10).

Figura 1.10. Selectarea limbii de comunicare

1.6. Backup-ul şi restaurarea

Curs backup . Un curs poate fi salvat parțial sau în totalitate folosind backup-ul de curs. În
mod normal, administratorul site-ului va programa un orar în care se va face automat backup la
toate cursurile de pe site, dar un profesor cu drepturi de editare va putea face backup unui curs, îl
va putea descărca pentru siguranță sau folosire ulterioara pe un alt site Moodle. Fiind în cadrul
cursului se apelează la meniul blocul Setari (ex. figura 1.6) în care se activează butonul Copie de
rezervă, apoi se realizează setările (pot fi acceptate cele propuse implicit de platformă). Pe
penultima pagină derulantă apasați butonul Accept copia de rezervă. Pe următoarea pagină se vor
afișa parametrii backup-urilor din ultimul timp. Selectați copia realizată la moment. Pe desktop se
va plasa un fișier de tip ics cu copia cursului.
Exportul calendarului. Moodle permite utilizatorilor cu drepturi de administrator, profesor
sau student să exporte calendarul pentru a putea fi ulterior încărcat în alte programe. Procesul de
export a calendarului va genera un fişier ics. Sunt posibile doua moduri prin care se poate crea
acest fişier: crearea unui fişier ics pentru a fi descărcat pe computer sau crearea unui link.
Restaurare. Cursurile pot fi restaurate daca există un backup făcut în Moodle. De obicei
aceste backup-uri se află în fişierul backupdata. Pentru restaurare se folosește link-ul Restaurează
aflat, de obicei, lângă linkul de backup (ex. figura 1.6).

11
 2. MANAGEMENTUL CURSURILOR ŞI A CATEGORIILOR

2.1 Personalizarea cursului

Utilizatorul cu drepturi de profesor, după ce şi-a creat un cont pe platforma Moodle, va dori
să adauge conținuturi pentru studenții săi. Pentru aceasta trebuie, mai întâi, să inițieze crearea
cursului preconizat, acționând butonul Adaugă curs nou, situat pe Pagina principala sub lista
categoriilor de cursuri (figura 2.1)

Figura 2.1. Butonul Adaugă curs nou

În fereastra care apare (figura 2.1) este afișată o fișă întitulată Adaugă curs nou, care conține
mai multe blocuri care la rândul lor conțin câmpuri ce urmează a fi completate, urmând titlurile
afișate ale câmpurilor și indicațiile de ghidare, ce vor derula la activarea butoanelor aferente notate
cu semn de întrebare. Astfel în această fișă se vor descrie parametrii de bază ai cursului.
Blocul General.
Numele compet curs și Numele scurt al cursului. Numele complet al cursului, introdus aici,
va apărea în partea superioară a paginii cursului, iar numele scurt apare în succesiunea de link-uri
de sus, precum şi în panoul de navigare din partea laterală, care ne permit să ajungem mai repede la
un curs sau la capitolul dorit al cursuluit.

12
 Figura 2.2. Formularul de parametrizare/personalizare a cursului

Număr ID al unui curs este folosit doar pentru identificarea cursului pe sisteme externe şi nu
este afişat nicăieri pe site. Dacă cursul are un nume de cod oficial (cum ar fi cel din planul de
învățământ), poate fi introdus, altfel acest câmp poate fi lăsat gol.
Blocul Descriere
Descrierea cursului comunică studenților/vizitatorilor informații generale despre acest curs.
Descrierea se va afişa în lista cursuri şi ajută la operația de căutare lângă numele cursului.
Descrierea se introduce în două campuri: Sumar curs – descriere textuala și Fișier al sumarului de
curs – o imagine. În figurile 2.2 și 2.3 este prezentat un exemplu de completare a câmpurilor din
compartimentul Descriere.
Recomandări: În sumar se va indica destinația cursului, scopul şi finalitățile de studii,
programa exprimată în ore de contact direct, titularul cursului. Volumul total al textului – până la
500 caractere.
Imaginea din Fișierul de sumar al cursului va reflecta simbolic esența cursului. Imaginea
afişată nu va depăşi dimensiunea 7x3 cm.p. Formatul acceptat al imaginii: PNG.

13
 Figura 2.3. Descrierea cursului

Blocul Format curs

În continuare trebuie specificat Formatul cursului. Sunt posibile câteva opțiuni:
- Formatul social are un singur forum şi este potrivit pentru cursurile mai puțin formale.
- Formatul cu teme va prezenta câte o secțiune pentru fiecare temă, iar numărul acestora
este la latitudinea profesorului şi poate fi oricând modificat; la fiecare temă se pot adăuga
propriile resurse şi activități.
- Formatul săptămânal, cu secțiune distinctă pentru fiecare săptămână, este potrivit atunci
când studenții au un orar fix; numărul secțiunilor poate fi şi în acest caz actualizat
oricând.
Blocul Aspect
Vizibilitate precizează dacă acest curs va fi sau nu disponibil cursanților.
Dată începere curs precizează când devine cursul activ. În cazul formatului săptămânal,
prima săptămână va începe la această dată. După data stabilită aici vor putea fi accesate rapoartele
de activitate şi de participare.
Secțiuni ascunse precizează dacă acestea sunt complet ascunse cursanților sau apar în formă
minimizată.
Numărul ştirilor ce vor fi afişate stabileşte câte ştiri apar în blocul Ultimele ştiri din pagina
de curs. În cazul valorii 0, blocul nu va apărea.
Blocul Fișiere și încărcări
Dimensiune maximă de încărcare precizează mărimea maximă pe care o pot avea fişierele
încărcate în curs, de către profesor sau studenți. Această mărime nu o poate depăşi pe cea stabilită

14
de administrator pentru întregul site. Ulterior, se poate restricționa şi mai mult mărimea fişierelor
trimise de studenți, prin setările realizate la activități.
Blocul Grupuri
Mod grupuri stabileşte dacă utilizatorii cursului sunt organizați în grupuri sau nu, iar în caz
afirmativ, dacă grupurile se pot sau nu vedea între ele. Acestor situații le corespund cele trei valori
posibile pentru acest parametru: Fără grupuri, Grupuri separate, Grupuri vizibile.
Mod grupuri obligatoriu stabileşte dacă în cazul suprascrierii modului de grup al cursului de
către modul de grup al unei activități acesta va fi ignorat sau nu.
Limba stabileşte ce limbă doreşte profesorul să fie folosită în cadrul cursului. Studenții nu
pot alege pentru curs altă limbă decât cea de aici.
Blocul Redenumire roluri
Redenumire roluri asociază anumite nume la rolurile din curs, fără a modifica permisiunile
standard. Aceste noi nume apar apoi pe pagina participanților la curs.
La final, putem apăsa butonul Salvați și reveniți pentru a salva setările făcute, sau Anulează
pentru a le anula.
Parametrii cursului oricand pot fi revazuti de catre profesor, revenind la fișa examinată,
selectând opțiunea Editează setări din Meniul Administrare curs.

2.2 Resursele și activitățile cursului

Un curs deja personalizat trebuie completat cu continuturi. Pentru a adăuga la curs propriile
materiale, trebuie să activăm modul de editare, apăsând butonul Activează modul de editare.
Conținutul ecranului se schimbă (figura 2.3), oferind posibilitatea de a adăuga resurse de învățare
şi activități de învățare la fiecare topic din curs.

Figura 2.4. Conținutul ecranului după activarea modului de editare

15
 2.2.1. Resursele cursului
Pentru a adauga resurse într-o sectiune a cursului se activează butonul Adauga resurse și
activităț, situat în secțiunea respectivă. Se va afișa o lista a tipurilor de resurse și activități de
învățare, acceptate de versiunea curentă a platformei electronice. În figura 2.5 este prezentată lista
tipurilor de resurse admise: etichetă, dosar, pachet de conținut IMS, pagină, carte, resursă şi URL.
Mai jos urmează o scurtă descriere privind utilizarea acestor tipuri de resurse. Modul de setare este
cât se poate de simplu, utilizatorul va putea completa fișele respectiva urmând intitulările
câmpurilor afișate.

Figura 2.5. Tipuri de activități

2.2.1.1 Eticheta
Etichetele adaugă text sau imagini pe pagina cursului, pentru un plus de claritate sau
precizarea unor instrucțiuni.
Atunci când edităm o etichetă, aceasta poate fi făcută vizibilă sau ascunsă, sau o putem face
accesibilă doar între anumite date calendaristice sau în anumite condiții. Elementele de sub
etichetă pot fi indentate, aşa cum se vede şi în figura anterioară (figura 2.5), realizând gruparea pe
secțiuni ale activităților şi resurselor.

2.2.1.2 Dosar
Dosarul nu este altceva decât ceea ce înțelege prin aceasta orice utilizator al sistemului de
operare Windows. Dosarul ajută la gruparea unor fişiere într-o zonă de memorare, pentru a fi mai
uşor regăsite.
La crearea unui dosar ni se permite să specificăm, pe lângă nume, şi o descriere a acestuia. În
dosar putem adăuga fişiere şi crea alte dosare, în care, la rândul lor, putem adăuga fişiere şi crea
alte dosare şi aşa mai departe. În exemplul din figură 2.6 dosarul conține 4 fişiere de tip docx.

16
 Figura 2.6. Conținutul dosarului

Şi dosarele pot fi făcute vizibile sau ascunse, sau pot fi accesibile doar între anumite date
calendaristice sau în anumite condiții.

2.2.1.3 Resursă
Profesorul poate încărca aici fişier de orice tip. După ce precizează numele resursei şi
introduce o scurtă descriere a acesteia, apasă butonul Add.

Figura 2.9. Butoanele pentru încărcarea unui fişier

În fereastra Selector de fișiere care apare, secțiunea Încarcă un fișier, se apasă întâi butonul
Choose File, apoi butonul Încărcați acest fișier.

În secțiunea Options putem alege pentru Display dintre mai multe moduri de afişare:
- Alegând valoarea Automat nu noi decidem ce se întâmplă când utilizatorul face clic
pe numele fişierului, ci anumite setări ale Moodle.
- Valoarea Integrează face ca fişierul să apară, precedat de titlu/descriere, în cadrul
paginii Moodle, cu antet, subsol şi blocuri.

17
 - Valoarea Impune download obligă utilizatorul să descarce fişierul.
- Valoarea Deschide duce la deschiderea fişierului într-o fereastră nouă.
- Valoarea În pop up produce apariția unei ferestre pop up, a cărei mărime poate fi
specificată în setările avansate. Apoi suntem întrebați dacă dorim să deschidem
fişierul, să-l salvăm sau să anulăm operația.

2.2.1.4 Pagina
O pagină permite adăugarea de text, de imagini, caractere speciale, ecuații şi altele, si
editarea acestora în mod direct cu ajutorul editorului HTML (tabelul 2).

Tabelul 2. Butoanele editorului HTML și semnificația acestora

Butonul Semnificația
Undo (anulează ultima operație de editare) şi Redo (refă ultima
operație de editare)

Butoane pentru scris îngroşat, aplecat, subliniat, tăiat cu o linie,

indice şi exponent

Aliniere la stânga, centrat, la dreapta

Anulează formatarea

Listă neordonată, respectiv ordonată

Elimină indentarea, respectiv indentează

Inserează/editează un link, elimină un link, respectiv previne

crearea automată a unui link

Inserare/editare imagine

Inrerare/editare media

Inserare ecuație

Inserare caracter special

Inserare tabel

Editare sursă HTML

18
 În figura 2.7 este prezentat un exemplu din care se văd setările unei resurse de tip Pagina, iar
în figura 2.8 cum arata textul editat fiind plasat pe pagina cursului.

Figura 2.7. Exemplu de setare a resursei de tip pagină

Figura 2.8. Exemplu de text pe pagina cursului, care a fost introdus cu resursa de tip Pagina

2.2.1.5 Resursa URL

Permite includerea în curs a legăturilor către pagini web. Când creăm un URL, după
specificarea numelui şi a descrierii, precizăm adresa paginii în secțiunea URL extern (ex. figura
2.10).

19
 Figura 2.10. Adăugarea unui URL
Un URL în curs arată astfel:

2.2.2 Activitățile cursului

Activitățile sunt materiale
interactive care impun participarea activa
a studenților. Pentru a adăuga o activitate
la un curs, intrăm la curs, apăsăm butonul
Activează modul de editare din colțul de
sus dreapta, apoi activam butonul Adauga
activitate sau resursa din secțiunea
respectiva a cursului.
Din lista care se va afișa, în
secțiunea ACTIVITĂȚI (figura 2.11)
selectăm activitatea corespunzătoare
secțiunii cursului și facem alegerea dorită.
Se completează câmpurile urmând
Figura 2.11. Lista activităților susținute de
titlurile acestora, la nevoie, vom consulta platforma Moodle
îndrumările care derulează la activarea iconițelor incluse pe pagină langă titluri. Ulterior putem
reveni oricând la aceste setări, pentru a le modifica. La final apăsăm butonul Salvează şi afişează
de la baza paginii, pentru a vedea activitatea creată sau Salvează şi revino la curs. Mai jos este
prezentată descrierea activităților care sunt cel mai des folosite în cursurile online.

2.2.2.1 Alegerea
Activitatea de tip Alegere permite lectorului să pună studenților o întrebare cu variante
multiple de răspuns şi să colecteze răspunsurile acestora. Este ca un vot exprimat de aceştia. Se

20
poate folosi şi la testarea inițială în cadrul unei prelegeri.
Se completază numele formularului de evaluare, apoi, la Text introductiv, enunțul întrebării.
Dacă la secțiunea Limită selectăm optiunea Dezactivează, oricâți participanți vor putea alege unul
din variantele de raspuns; dacă se selecteaza optiunea Activează, atunci profesorul poate stabili
numărul maxim de participanți care pot alege o variantă de răspuns.

Figura 2.12. Fereastra de editare a unei alegeri

În continuare, în câmpurile Opțiune (figura 2.13) se

introduc variantele de răspuns dintre care studenții trebuie să
aleagă, iar în câmpurile Limită, se vor introduce valorile. Dacă
sunt mai puțin de 5 variante de răspuns, vom lăsa ultimele
câmpuri necompletate.
Dacă sunt mai mult de 5 variante de răspuns, mai putem
adăuga câte avem nevoie, apăsând butonul Adaugă 3 câmpuri
la formular.
În continuare putem bifa faptul că dorim să precizăm
perioada de timp în care se acceptă răspunsuri la această
alegere, apoi ni se permite stabilirea momentului inițial şi a
celui final.
Figura 2.13. Fereastra de editare a unei alegeri
(continuare)

21
 Secțiunea de setări diverse ne permite să stabilim:
- dacă dorim să afişăm opțiunile pe orizontală sau pe verticală (de obicei, răspunsurile arată
mai bine pe verticală, mai ales dacă sunt multe variante);
- cum publicăm rezultatele (nu le publicăm, le arătăm studenților imediat după ce au
răspuns, le arătăm studenților doar după momentul închiderii alegerii, le arătăm mereu
studenților);
- confidențialitatea rezultatelor (dacă arătăm numele şi răspunsurile studenților sau le
păstrăm anonimatul);
- dacă permitem alegerii să fie actualizate (dacă da, studentul se poate răzgândi, dacă nu,
studentul decide doar o dată);
- dacă afişăm o coloană pentru întrebări la care nu s-a răspuns (permite studenților să vadă
numărul celor care nu au răspuns).
Secțiunea de Setări generice module permite să stabilim:
- mod grupuri (are aceeaşi semnificație ca setarea cu acelaşi nume de la crearea cursului, şi
va fi ignorată dacă a fost precizată acolo);
- vizibilitatea (dacă studenții văd sau nu această activitate).
După apăsarea unuia dintre butoanele Salvează şi revino la curs sau Salvează şi afişează,
alegerea devine disponibilă studenților în momentul precizat pentru deschidere.
Ulterior, profesorul poate vedea răspunsurile oferite de studenți, urmând link-ul din dreapta
sus al alegerii.
Rezultatul poate fi downloadat într-un format ales de utilizator, prin apăsarea unuia dintre
cele trei butoane de la baza paginii.

2.2.2.2 Baza de date

Baza de date permite utilizatorilor să construiască în colaborare, să afişeze şi să interogheze
o bancă de articole privitoare la un anumit topic. Articolele pot conține imagini, fişiere, numere,
texte, URL-uri şi altele.
Mai întâi vom tasta un nume şi o descriere pentru baza de date (figura 2.14). Dacă bifăm
Disponibil din şi Disponibil pentru, acolo vom selecta datele calendaristice între care se poate
edita conținutul bazei de date.
Dacă bifăm Vizibil din şi Vizibil pentru, acolo selectăm datele între care baza de date se poate
consulta, dar nu edita.
La Articole obligatorii profesorul scrie câte articole trebuie să introducă fiecare student,
pentru ca baza de date să fie considerată completă; studentul va fi atenționat printr-un mesaj dacă

22
nu a predat numărul cerut de articole.
La Articole obligatorii, înainte de vizualizare, profesorul scrie câte articole trebuie să
elaboreze fiecare student, pentru a putea vedea ceea ce au lucrat ceilalți utilizatori. Înainte de
împlinirea acestui număr, studentul vede doar pagina de introducere a unui nou articol.
La Comentarii profesorul stabileşte dacă permite introducerea de comentarii la articole. În
caz afirmativ, acestea se vor vedea doar în modul de vizualizare a câte unui singur articol pe
pagină. Comentariile oferă feedback studenților şi îi pot ajuta să îmbunătățească ceia ce au lucrat.
La Necesită aprobare profesorul stabileşte dacă intrările studenților trabuie aprobate de către
cineva cu un rol corespunzător, înainte ca ele să fie vizibile tuturor utilizatorilor. În acest fel
studenții pot fi ajutați să producă un lucru de calitate, oferindu-le feedback înainte de a le aproba
articolul.
În secțiunea Ratings se stabilesc rolurile, care conferă permisiunea de a nota articolele.
Rolurile se pot stabili folosind linkul Permisiuni din blocul Setări.
Aggregat type defineşte cum sunt combinate scorurile pentru a obține nota finală din catalog.
Putem alege între a face media scorurilor, a considera numărul articolelor notate, minimul,
maximul sau suma scorurilor. Dacă alegem No ratings, activitatea nu va apărea în catalog.
Notarea articolelor poate fi restricționată doar la o anumită perioadă de timp, pentru care se
pot specifica data şi ora de început şi de sfârşit.
Mod grupuri are aceeaşi semnificație ca setarea cu acelaşi nume de la crearea cursului, şi va
fi ignorată dacă a fost precizată acolo.
Vizibil stabileşte dacă studenții văd sau nu această activitate.
Număr ID foloseşte la identificarea activității în procesul de calculare a notelor. Câmpul
poate fi lăsat gol dacă activitatea nu serveşte la calculul notelor.
După apăsarea butonului Salvează şi afişează, suntem conduşi către operația de definire a
câmpurilor, pentru a stabili structura bazei de date şi a determina felul informațiilor care pot fi
introduse de către studenți.
Câmpurile pot avea diverse tipuri prestabilite:
- căsuța de selecție – permite studenților să bifeze una sau mai multe casete de
validare;
- data – permite studenților să aleagă ziua, luna şi anul dintr-o listă derulantă;
- fişier – permite studenților să încarce un fişier din calculator;
- imagine – permite studenților să încarce un fişier imagine;
- latitudine/longitudine – permite studenților să introducă o locație geografică;
- meniu – permite studenților să facă o alegere dintr-un meniu derulant;

23
 - meniu (selecție multiplă) – permite studenților să facă alegeri multiple într-un meniu
derulant, ținând apăsată tasta Ctrl sau Shift;
- număr – permite studenților să introducă un număr;
- butoane radio – permite studenților să selecteze o singură opțiune dintr-o listă;
- text – permite studenților să introducă un text de până la 60 caractere;
- textarea – permite studenților să introducă un text mai lung de 60 de caractere şi să-l
formateze;
- url – permite studenților să introducă un URL.
Atunci când dorim să creăm un câmp al unei baze de date, după alegerea tipului trebuie să
introducem numele, descrierea sa şi, eventual, să precizăm alte opțiuni (de exemplu mărimea unei
imagini la vizualizarea individuală şi la vizualizarea în listă sau numărul de linii şi de coloane ale
unei zone de text).

Figura 2.14. Creare unui câmp al bazei de date

Câmpurile create apar pe ecran într-un tabel. La finalizarea operației de definire a

câmpurilor, apăsăm butonul Salvează.
După adăugarea articolelor, acestea pot fi vizualizate unul sub altul pe pagina Afişează listă
sau câte unul pe pagină, pe optiunea Afişează unul singur.
Se recomandă ca articolele studenților să primească o notă si comentarii, spre a recompensa
munca depusă de aceştia, si să înțeleagă de ce au primit o anumită notă.

24
 Implicit, studenții pot comenta articolele colegilor lor, dar numai profesorii pot nota. Dacă
dorim ca şi studenții să participe la notare, în blocul Settings din partea stângă urmăm linkul
Permisiuni, la Advance role override alegem Student, iar în fereastra cu permisiunile pentru rolul
de student, la secțiunea Activitate: Bază de date alegem Permite pe linia Evaluează articole.

2.2.2.3 Activitatea Chat

Chat-ul permite participanților să aibă o discuție sincronă în timp real. Profesorul trebuie să
creeze mai întâi o cameră de discuții, pentru care precizează momentul când aşteaptă să se logheze
studenții. Sesiunea se poate repeta pe parcursul cursului, sau poate avea loc o singură dată.
Fereastra de editare a unui chat permite în secțiunea General să specificăm (fig. 2.15):
- numele camerei de discuții;
- un text introductiv care este bine să ofere instrucțiuni privind desfăşurarea acestei
acivități;
- ora de începere a următoarei sesiuni;
- cum dorim să aibă loc repetarea sesiunii (aici putem alege între a repeta sesiunea
zilnic/săptămânal la aceeaşi oră, a nu o repeta sau a păstra mereu camera deschisă şi a nu
afişa ora la care au loc conversațiile);
- perioada pentru care putem salva o transcriere a mesajelor, la Salvează sesiuni anterioare;
- dacă toți utilizatorii pot vizualiza jurnalele de conversație.

La secțiunea Setări generice module putem stabili:

- mod grupuri (setare care se ignoră dacă a fost stabilită la nivelul cursului);
- dacă activitatea este vizibilă pentru studenți sau nu;
- număr ID pentru identificarea activității în vederea calculării notelor.
La apăsarea butonului Salvează şi revino la curs observăm cum numele chatului a devenit un
link pe pagina cursului. În acelaşi timp, în calendar s-au creat marcaje pentru a atrage atenția
asupra acestei activități.
Studenții pot accesa oricând chatul, nu doar la momentul stabilit. Ei pot să comunice cu ei
înşişi sau cu alți studenți care se află acolo. Atunci când dorim să participăm la un chat, trebuie să
alegem între cele două versiuni ale acestei activități (cea obişnuită (fig.2.16) şi cea fără frame-uri
şi JavaScript).

25
 Figura 2.15. Crearea unui chat
Dacă urmăm linkul Click pentru a intra în conversație, vom folosi versiunea obişnuită de
chat. Aceasta prezintă la baza ferestrei o casetă de text pentru introducerea mesajului, care se
trimite oricui este logat la chat, la apăsarea tastei Enter sau a butonului Trimite. Fereastra de chat
se actualizează periodic, la fiecare 5 secunde.

Figura 2.16. Versiune obişnuită de chat

Versiunea fără frame-uri şi JavaScript permite tastarea mesajului într-o casetă de text şi
trimiterea acestuia la apăsarea butonului Trimite. În partea dreaptă se pot vedea toți participanții la
chat.

2.2.2.4 Activitatea Forum

Forumul este un instrument pentru discuții asincrone. Profesorul poate solicita tuturor
studenților înscrişi la curs să subscrie la un forum; astfel aceştia vor primi prin email înştiințări la
apariția fiecărui nou post şi vor putea comunica oricând între ei şi cu profesorul.
Fiind o comunicare asincronă, studenții au timp să îşi gândească mai bine răspunsul şi sunt
mai putin presați de timp. Mulți studenți preferă să se exprime pe un forum, decât să vorbească la
ore în clasă. În special studenții cu dizabilități de comunicare, sau cei timizi, sau care nu stăpânesc
bine limba, cei care se tem să nu greşească, au astfel şansa să se gândească atât cât au nevoie pentru
a formula un enunț de care să fie mulțumiți.
Există trei tipuri de forum dintre care poți alege:

26
 Fiecare student publică o singură intervenție – e doar un singur subiect, totul pe o singură
pagină. Folositor pentru dicuții scurte, concentrate.
Forum standard pentru uz general – este un forum deschis în care oricine poate propune
oricând un subiect.
Un singur subiect de discuție – fiecare persoană poate publica un singur subiect de discuție şi
oricâte intervenții.
Aunci când inițiem crearea unui forum, în secțiunea General trebuie să precizăm numele, să
decidem de ce tip dorim să fie şi să oferim o scurtă descriere a acstuia.
La Subscription mode trebuie să alegem un mod de a subscrie. Primul mod permite
participanților să aleagă dacă subscriu la forum. În al doilea mod participanții subscriu automat şi
nu pot să renunțe la aceasta. În al treilea mod participanții subscriu automat la început, dar ulterior
pot renunța. Ultimul mod nu permite subscrierea.
La sectiunea Se urmăreşte citirea intervențiilor pe acest forum? se poate selecta una dintre
valori: opțional (participanții pot alege dacă se abonează sau nu la primirea mesajelor), activat
(abonarea este activată) şi dezactivat (abonarea este dezactivată).
La campurile Atașamentele și Numărul de cuvinte precizăm numărul maxim de fişiere ce
pot fi ataşate la un post pe forum, precizăm dimensiunea maximă a fişierului ce poate fi ataşat la un
post pe forum, numărul de cuvinte.
În secțiunea Stabiliți limită pentru blocare se pot lua anumite măsuri pentru ca un student să
nu trimită prea multe postări într-o perioadă scurtă.
La Interval de timp pentru blocare precizăm o durată, de la o zi până la o săptămână, dacă
dorim să putem bloca studenții, sau nu bloca în caz contrar.
La Stabiliți limită pentru blocare precizăm numărul maxim de postări pe care le poate
efectua un student în perioada de timp precizată anterior.

Figura 2.17. Crearea unui forum

În secțiunea Note putem preciza care sunt rolurile care permit operația de evaluare.
Notări stabileşte cum vor fi combinate evaluările pentru a obține nota finală din catalog.
Alegem Fără notă doar dacă activitatea nu va apărea în catalog.

27
 Optiunea Restricționați evaluările pentru itemii cu datele din acest interval permite să
limităm evaluarea posturilor doar la cele publicate într-o anumită perioadă.
După operația de salvare, forumul va apărea ca un link pe pagina cursului.

2.2.2.5 Activitatea Glosar

Glosarul este ca un dicționar întreținut de participanți. Fiecare disciplină are proprii termeni
de specialitate, cuvinte noi, acronime, prescurtări. Moodle ne ajută ca în cadrul oricărui curs să
putem elabora un set de termeni cu definițiile lor, definiții care să poată fi accesate cu uşurință prin
intermediul linkurilor.
Profesorul crează de obicei un glosar principal în secțiunea generală de la începutul cursului
şi mai multe glosare secundare în alte secțiuni, unde sunt necesare. Acestea din urmă pot fi
configurate pentru a fi editate şi comentate de studenți. În glosarul principal pot fi importate
intrările din cele secundare. Dacă acest import nu este necesar, atunci putem crea doar glosare
secundare.
Pe pagina pentru crearea unui glosar, în secțiunea General precizăm numele şi dam o scurtă
descriere, apoi câte intrări dorim să fie afisate pe o pagină.
Glosarul global are termeni accesibili de pe întregul site, nu doar dintr-un curs. De aceea
doar administratorul poate crea un glosar global.
La Tip glosar precizăm dacă dorim să creăm un glosar principal sau unul secundar.
La Implicit aprobat decidem dacă dorim ca intrările să necesite aprobarea unui profesor
înainte de a deveni vizibile pentru toți participanții.
La Permite intrări duplicate specificăm dacă permitem să existe mai multe intrări cu acelaşi nume.
La Permite comentarii la intrări specificăm dacă dorim ca participanții care au permisiunea
de a posta comentarii, să poată comenta intrările glosarului.
La Automatically link glossary entries precizăm dacă dorim ca orice apariție în cadrul
cursului a termenilor din glosar să aibă forma unui link către explicația asociată.
La Format afişare alegem unul dintre cele 7 formate de afişare disponibile. Primul afişează
ca linkuri datele autorului şi fişierele ataşate. Al doilea afişează fişierele ataşate ca linkuri. Al
treilea listează înregistrările una după alta, separate doar prin icoanele de editare. Al cincilea este
ca primul, având în plus şi imaginile afişate în linie. Al şaselea nu afişează autorii, iar ataşamentele
apar sub formă de linkuri. Ultimul are cuvintele „ÎNTREBARE” şi „RĂSPUNS” anexate
definițiilor conceptelor.

28
 Figura 2.18. Lista formatelor de afişare

Afişează alfabet stabileşte dacă participanții pot parcurge glosarul în ordine alfabetică.
Afişează linkul TOATE stabileşte dacă vor putea fi răsfoite toate intrările deodată.
Afişează link-ul special precizează dacă se va putea parcurge glosarul după caractere
speciale.
Allow print view stabileşte dacă li se afişează cursanților un link (disponibil mereu
instructorilor) spre o versiune printabilă a glosarului.
În secțiunea Note stabilim, aşa cum am prezentat şi la activitățile anterioare, care sunt
rolurile care permit evaluarea intrărilor, cum are loc agregarea notelor pentru a obține nota finală
din catalog şi dacă notarea se restrânge la o anumită perioadă de timp precizată.

Figura 2.19. Fereastra de editare a glosarului

Figura 2.20. Glosarul pe pagina cursului

29
 Atunci când urmăm linkul glosarului de pe pagina cursului, suntem conduşi pe pagina
glosarului, unde putem adăuga noi termeni, după apăsarea butonului Adaugă intrare nouă.

Figura 2.21. Pagina glosarului imediat după crearea sa

Pe pagina de adăugare a unei noi intrări ni se cere să scriem conceptul şi definiția sa,
cuvintele cheie asociate, să precizăm dacă dorim ca aparițiile acestui concept în curs să devină
link-uri către definiția sa, dacă ținem cont de tipul literelor (mari şi mici) în cuvânt şi dacă în curs
se va semnala doar apariția cuvântului singur sau şi când este inclus în alte cuvinte.

Fig. 2.22. Glosarul ordonat alfabetic

Intrările în glosar pot fi vizualizate alfabetic, pe categorii de cuvinte, în funcție de data

editării, după autor, doar o anumită literă sau toate la un loc.

30
 Vizualizarea după autor ne permite să menținem o evidență a contribuției adusă de fiecare
student. Profesorul poate crea şi pune la dispoziția studenților categorii de cuvinte, care pot fi apoi
folosite pentru căutarea în glosar.
Este bine ca studenții să adauge în glosar definiția termenilor nefamiliari, pe măsură ce îi
întâlnesc în curs. Toți studenții pot fi implicați în adăugarea termenilor, definițiilor sau a
comentariilor asupra definițiilor propuse de colegi, sau pot alege dintre definițiile multiple ale unui
concept, pe cea mai reuşită. Aceasta îi va implica mai mult în procesul de învățare, îşi vor aminti
mai bine explicația conceptelor şi vor începe să le folosească mai repede.

2.2.2.6 Activitatea Lecție

Lecția creată de profesor constă într-un număr de pagini pe care trebuie să le parcurgă
studentul. În general, la sfârsitul fiecărei pagini se află o întrebare pentru student. În funcția de
corectitudinea răspunsului oferit, studentul este condus la pagina următoare sau întors la o pagină
anterioară.
Pe fisa de adăugare/personalizare a unei lecții, în secțiunea General completăm numele şi o
scurtă descriere a lecției, iar dacă activăm sectiunea Limită de timp, atunci vom preciza în câte
minute trebuie parcursă lecția de către cursant. Cursantul poate să depăşească acest timp limiă, dar
răspunsurile oferite cu întârziere nu mai sunt luate în considerare la determinarea notei.
Activând butoanele Disponibil din şi Dată limită, putem preciza datele calendaristice între
care este disponibilă lecția.
Maximum numbers of answers reprezintă numărul maxim de variante de răspuns care se pot
găsi pe paginile lecției.
În secțiunea Opțiuni note specificăm la Practice lesson dacă este doar o lecție de
antrenament, care nu se trece în catalog.
Punctarea personalizată permite ca fiecărui răspuns să i se poată acorda o valoare numerică,
pozitivă sau negativă, în scopuri de evaluare.
Dacă Retaks-alowed are valoarea DA, cursanții vor putea parcurge de mai multe ori
lecția.Dacă permitem cursanților să acceseze de mai multe ori lecția, stabilim în Handling of
retakes cum le acordăm nota (ca o medie sau ca un maxim al tuturor încercărilor).
Afişează scor curent produce afişarea pe fiecare pagină a punctajului total obținut de cursant
până în acel moment.
În secțiunea Flow control putem preciza:
- dacă dorim ca pe ultima pagină a cursului să fie prezent un buton care să permită reluarea
lecției de către cursant, prin valoarea DA a opțiunii Permite verificare de către cursanți;

31
 - apariția unui buton după oferirea unui răspuns greşit la o întrebare, prin valoarea DA a
opțiunii Afişează buton de verificare. Cursantul poate alege să răspundă din nou, fără a
primi credit, sau să continue lecția;
- care să fie numărul maxim de încercări permise pentru fiecare întrebare. La atingerea
acestui maxim, cursantul va fi automat condus la pagina următoare;
- să se afişeze, în cazul răspunsurilor fără un feedback specific, mesajele ”Acesta este
răspunsul corect” sau ”Acesta este un răspuns greşit”, alegând DA pentru Afişează
feedback implicit;
- să se afişeze o bară de progres la baza paginilor lecției, la alegerea valorii DA a opțiunii
Progress Bar;
- să se afişeze o listă a paginilor, la alegerea DA a opțiunii Afişează meniu stânga.

Secțiunea Pop-up to file or web page permite, prin opțiunea cu acelaşi nume, să alegem un
fişier spre a fi afişat într-o fereastră pop-up la începutul lecției. Celelalte pagini conțin câte un link
către acea fereastră.
În secțiunea Depinde de putem stabili o dependență între notă şi performanțele cursantului
din altă lecție a cursului (timpul petrecut, dacă a finalizat acea lecție, dacă a obținut un scor mai
mare/mic decât cel specificat).
La accesarea linkului nou creat, suntem conduşi către o pagină de inițiere a editării
conținutului lecției. Pagina are 4 taburi/regimuri - Preview, Edit, Reports şi Grade Essays -
dintre care primele două sunt cele mai folosite.
Lecția este alcătuită din pagini. Cursantul interacționează cu două tipuri de pagini: Content
page şi Question page. Primul tip, pe lângă conținut, poate furniza linkuri spre alte pagini,
semănând cu un cuprins. Nu are niciun efect asupra notei. Al doilea tip - are un titlu, conținut şi o
întrebare la baza paginii. În funcție de corectitudinea răspunsului oferit, studentul este admis la
urmatoarea pagina.
Se obişnuieşte ca in lista primul răspuns să fie cel corect, iar următoarele greşite. Atunci
când cursantul parcurge lecția, aceste alegeri apar într-o ordine aleatorie. De multe ori, când creăm
o pagină, nu putem stabili corect la ce pagină dorim să realizăm saltul, deoarece acea pagină nu a
fost creată şi salvată şi astfel nu apare în lista derulantă spre a putea fi aleasă. În acest caz, facem o
altă alegere, salvăm pagina şi reluăm editarea ei după ce pagina dorită a fost creată.

32
 2.2.2.7 Activitatea Seminar
Seminarul este o activitate Moodle complexă, cu mare potențial pedagogic, ce implică
realizarea unor teme şi un cadru structurat de evaluare sau feedback. Profesorul precizează mai
multe aspecte ale sarcinii de lucru, care sunt evaluate separat şi apoi combinate pentru obținerea
notei finale. Cursanții nu trimit doar temele, ci participă la evaluarea acelora trimise de colegi,
furnizând feed-back, sugestii şi note. Această modalitate de evaluare oferă cursanților posibilitatea
de a vedea alte teme şi de a învăța din ele şi din feed-back-urile oferite de ceilalți.
Paşii de bază în această activitate Moodle sunt:
- profesorul stabileşte tema de lucru, criteriile acesteia şi strategia de notare;
- opțional încarcă exemple de teme bune şi rele, pe care studenții se antrenează evaluându-le;
- cursnații îşi elaborează şi trimit temele. Ei au posbilitatea de a-şi descărca tema de pe
platforma moodle, a o reface şi a o trimite din nou;
- opțional cursanții îşi evaluează tema;
- opțional cursanții primesc un număr satbilit de teme alese aleatoriu, spre a le aprecia,
comenta şi evalua. Notele lor pot fi suprascrise de către profesor;
- opțional profesorul evaluează temele şi calitatea aprecierilor făcute de cursanți;
- se stabileşte nota finală, prin combinarea notei pentru tema realizată cu accea pentru
evaluarea făcută.
Atunci când cursanții nu evaluează şi există o singură strategie de notare, activitatea este
similară cu aceea numită Teme.
Dacă tema constă în trimiterea unui eseu şi sunt foarte mulți cursanți, profesorul poate
verifica aleatoriu câteva evaluări realizate de aceştia. El va fi antenționat asupra lucrărilor pentru
care sunt diferențe mari de notare, caz în care va trebui să stabilească singur nota pentru lucrarea
autorului şi notele pentru aprecierile făcute de cursanți.
Cursanților li se poate cere să-şi prezinte lucrarea în clasă, caz în care la notare se va ține cont
şi de calitatea prezentării.
Atunci când doreşte să obțină lucrări de o bună calitate, profesorul poate proceda astfel: în
perioada inițială permite doar comentarea temelor, nu şi notarea lor. Pe baza comentariilor primite,
cursanții îşi refac temele şi le retrimit aceloraşi evaluatori, spre notare. Procesul se poate relua
până la obținerea calității dorite a lucrărilor.
În secțiunea General a paginii de adăugare a unui seminar, trebuie să precizăm numele
acestuia şi o scurtă introducere a sa.
În secțiunea Workshop features putem stabili:
- dacă furnizăm exemple de teme pe care studenții să exerseze evaluarea, bifând opţiunea Use

33
 examples;
- dacă studenții primesc alte teme spre evaluare, bifam Use peer assessment;
- dacă studentul poate primi spre evaluare propria sa temă, bifam opțtiunea Use self-
assessment.
- In secțiunea Grading settings putem preciza:
- nota maximă ce o pot obține pentru tema trimisă, în Grade for submission;
- nota maximă ce o pot obține pentru evaluările făcute, în Grading grade;
- strategia de evaluare, prin valorile alese în lista derulantă Grading strategy. În primul caz,
nota şi comentariile se referă la anumite aspecte specifice; în al doilea se fac comentarii, dar
nu se atribuie note; în al treilea caz comentariile şi evaluările de tip da/nu se referă la
afirmații specifice; în ultimul, evaluarea are la bază mai multe criterii.

Fig. 2.23. Seminarul pe pagina cursului

In secțiunea Submission settings se pot stabili instrucțiuni pentru trimitere, numărul maxim
de fişiere care pot fi încărcate şi dimensiunea limită a acestora.
In secțiunea Assessment settings putem preciza câteva criterii pe care trebuie să le
îndeplinească lucrările trimise.

Figura 2.24. Pagina de adăugare a seminarului

După salvare, seminarul se regăseşte sub formă de link pe pagina cursului.

Dacă urmăm acest link, suntem conduşi pe pagina seminarului, unde vedem, în afară de
cerințe, etapa la care suntem în această activitate Moodle.
Se observă, de exemplu, ca primele două etape au fost parcurse, fiind bifate, iar acum trebuie
să precizăm cum dorim ca studenții să evalueze temele colegilor lor. Pentru aceasta urmăm linkul Edit

34
assessment form, care ne conduce la pagina Accumulative grading. Aici putem completa toate
criteriile de care trebuie să se țină cont la evaluare, precum şi punctajul şi ponderea acordate fiecăruia.
Studentul poate accesa linkul Submit your work pentru a trimite fişierul cu tema lucrată. Este
condus către o pagină pe care sunt afişate instrucțiunile pentru trimitere, completate de către
profesor în etapa de creare a seminarului.

2.2.2.8 Activitatea Sondaj

Această activitate oferă un număr de instrumente standard verificate de efectuare a sondajelor,
utile pentru a evalua ce fac şi ce gândesc studenții în clasă şi pentru a stimula procesul de învățare în
medii online. Profesorii pot utiliza datele colectate de la studenți pentru a-i cunoaşte mai bine şi
pentru a reflecta la propria sa activitate de predare. Profesorul poate să adauge propriile întrebări la
un sondaj doar dacă instalează un modul nestandard, cum ar fi Chestionar sau Feedback.
Pe pagina de adăugarea a unui sondaj introducem un nume pentru acesta, apoi alegem ce tip
de sondaj dorim să creăm (fig.2 25). Mai jos vom examina pe scurt unele utilizari ale acestora.

Figura 2.25. Tipuri de sondaje

ATTLS (Attitudes to Thinking and Learning Survey) – evaluează atitudinea studenților față
de procesul de învățare şi gândire, printr-un set de 20 de întrebări. Permite profesorului să
stabilească măsura în care o persoană este cooperantă, simpatică, îi place să învețe, să folosească
ideile celorlați colegi, sau are o atitudine critică față de învățare.
Incidente critice – cere studenților să răspundă la un set de 5 întrebări, luând în considerare
evenimentele petrecute recent în cadrul clasei.
COLLES (Constructivist On-Line Learning Environment Survey) – permit monitorizarea

35
măsurii în care caracteristicile interactive ale World Wide Web pot fi folosite pentru a angaja
studenții într-un proces dinamic de învățare. Cuprinde întrebări privind redundanța cursului,
bazate pe teoria constructivismului social.
COLLES (Actual) – ajută profesorul să înțeleagă cât de eficient este procesul de învățare
pentru lecția curentă. Fiecare dintre cele 24 de întrebări se referă la experianța studentului în cadrul
acestei lecțiii.
COLLES (Preferată şi Actuală) – are tot 24 de itemi, în care studentului i se cere să
compare experiența sa preferată (ideală) cu cea actuală din cadrul lecției curente.
COLLES (Preferată) – cere studentului, prin cele 24 de afirmații, să îşi exprime preferințele
(idealul) legate de procesul de învățare pentru lecția curentă.
Răspunsurile responsabile şi bine gândite ale studentului vor ajuta profesorul să
îmbunătățească în viitor modalitatea în care lecția este prezentată.
După salvare sondajul va apărea ca un link pe pagina cursului.
Dacă accesăm linkul sondajului pe pagina cursului, vom fi conduşi pe pagina sondajului, ca
în imaginea de mai jos (fig.2.26). În partea de sus a acestei pagini se află linkul pe care profesorul
îl poate accesa pentru a vedea răspunsurile fiecărui student. Studenții nu pot vedea raspunsurile
colegilor, dar profesorul poate vedea sondajele tuturor studenților şi nu există nici o posibilitate ca
acestea să devină anonime.
Profesorul poate descărca rezultatele sondajului, urmând linkul Download results din blocul
Settings, situat în partea dreaptă jos pe pagina sondajului. Rezultatele pot fi descărcate în mai
multe formate: text, Excel sau Open Document Spreadsheet.

Figura 2.26. Pagina sondajului

36
 2.2.2.9 Activitatea Lucrare
Lucrarea permite studenților să trimită profesorului rezultatele digitate ale muncii lor, spre
evaluare (eseuri, foi de calcul tabelar, prezentări, pagini web, audio sau video clipuri, fotografii).
Profesorul notează şi oferă feedback studentului.
Putem stabili la Acceptati lucrari de la prima zi de când începem să primim lucrările
studenților, iar la Termen de predare data limită până la care sunt acceptate temele.
La Dimensiune maximă a aplicării stabilim limita superioară a mărimii fişierelor
încărcate.
Putem stabili apoi care dorim să fie Numărul maxim de fişiere încărcate.
Dacă opțiunea Permite comentarii feedback este activată, studenții vor avea la dispoziție o
zonă de text în care vor putea scrie.
Opțiunea Activează Trimite spre notare permite studenților să anunțe profesorul că au
terminat de lucrat la o temă. Acesta poate aduce din nou proiectul la statut de ciornă, dacă
apreciază că mai trebuie lucrat la el.

Figura 2.27. Pagina de adăugare a temei

După operația de salvare, tema va apărea sub formă de link pe pagina cursului.

37
 Profesorul poate accesa linkul Afişează xxx teme trimise situat în dreapta sus pe pagina
temei. Va fi condus la o pagină pe care apare un tabel cu toți studenții care au trimis fişiere şi
numele acestora, ca în imaginea (fig. 2.28).

Figura 2.28. Pagina cu temele trimise de studenți

În partea dreapta sus a paginii (fig. 2.29) apare un link pentru vizualizarea tuturor notelor
primite de studenți. Dacă accesăm acel link, vom fi conduşi la pagina unde se află catalogul.
Comentariile pe care le-am făcut la notele acordate temelor trimise de studenți devin şi ele vizibile
la simpla poziționare a mouse-ului pe note.

Figura 2.29. Catalogul şi comentariile profesorului

38
 Temele offline folosesc la înregistrarea notelor de la activitățile din lumea reală, prin
adăugarea unei noi coloane în catalog. Putem nota acolo o evaluare a participării studentului la ore,
a activității sale, a oricărei acțiuni din afara sferei digitale.

2.2.2.10 Activitatea Wiki

Wiki permite crearea colectivă a documentelor, cu păstrarea unui istoric al tuturor
modificărilor efectuate. La un wiki poate lucra întreaga clasă sau un singur student, ajutat de
profesor şi colegi. Se începe cu o primă pagină, la care studenții pot adăuga altele, creând legături
către noile pagini, care încă nu există. Pagina inițială poate fi concepută ca un cuprins, cu linkuri
către alte pagini.
Numele de wiki provine de la termenul hawaiian ”wiki, wiki”, care înseamnă ’’foarte
repede”. Aceasta pentru că wiki este într-adevăr o metodă foarte rapidă de creare a documentelor
în grup. De obicei nu există o persoană care să dețină controlul editorial.
Pe pagina de creare a unui wiki tastăm numele şi o scurtă descriere a acestuia.
In secțiunea Wiki settings precizăm numele primei pagini, dacă dorim ca acest wiki să fie
colaborativ (toată lumea îl poate edita) sau individual (poate fi editat de către o singură persoană),
formatul implicit (folosit la editarea paginilor wiki) şi daca forțăm formatul (nu se mai poate alege
formatul când se editează o pagină wiki).

Figura 2.30. Formatele Wiki implicite

În primul format (fig.2.30) este disponibil editorul HTML. Creole este un limbaj de marcare
pentru wiki, ce prezintă o mică bară cu instrumente de editare. Nwiki este un alt limbaj de marcare.
După operația de salvare, noul wiki devine link pe pagina cursului.
Când un utilizator accesează linkul, este condus la o pagină în care vede descrierea activității
wiki, numele paginii inițiale, poate alege unul dintre cele trei formate şi apoi, apăsând butonul
Create page, inițiază crearea acesteia.
Pentru crearea unei pagini avem la dispoziție editorul HTML cunoscut. Putem adăuga text,
tabele, imagini, putem formata textul. Dacă dorim să adăugăm o pagină nouă, creăm întâi un link
către ea, scriind un text încadrat între paranteze pătrate duble.

39
 Figura 2.31. Pagina de creare a unui wiki

Figura 2.32. Editarea paginii inițiale

Apăsând butonul Save, vom vizualiza pagina şi putem observa legăturile create.
Dacă efectuăm clic pe una dintre legăturile care tocmai au apărut în modul vizualizare, vom
fi din nou conduşi către o pagină unde se inițiază crearea unei pagini noi, care va fi asociata
legăturii respective. Titlul acesteia este textul pe care l-am încadrat înainte între parantezele pătrate
duble. Edităm şi această pagină şi apăsăm butonul Save. Pentru revenirea la pagina inițială atunci
când vizualizăm altă pagină, apăsăm butonul Search wikis din colțul de sus din dreapta.

40
 3. INSTRUMENTE DE EVALUARE

3.1. Testul – aspecte generale

Crearea testului se face în interiorul cursului de care aparține. Se activează modul de lucru
editare, prin activarea butonului corespunzător şi din lista de activități se alege opțiunea test, fig.
3.1.

Figura 3.1. Selectarea activității test

Ca urmare a acestei solicitări sistemul deschide o fereastră nouă care reprezintă formularul
de configurare a viitorului test. În caz de necesitate, după ce Parametrii au fost setați, se permite
revenirea în modul editare chiar şi după popularea testului cu întrebări. Restricții pot să intervină
abia după ce testul a fost rulat de un grup de cursanți.

41
 3.2.Setarea unui test

Adăugai un titlu
sugestiv și
instrucțiuni clare,
includeți informații
despre evaluare,
atenționând
cursanții să verifice
feedback-ul
precum și limita de
timp
Data îceperii
testului

Data închiderii

Termenul limită stabilit

pentru completarea
testului

Ordinea întrebărilor

Ordinea întrebărilor

Permite afiarea în ordine

aleatorie a întrebărilor

42
43
 Figura 3.2. Configurarea unui test

Evaluarea rezultatelor poate să se facă prin reținerea punctajului minim, a punctajului maxim
sau a punctajului mediu.
După ce s-a creat structura testului se trece la completarea cu întrebări.

3.3. Completarea testului cu întrebări

Trecerea la completarea testului cu întrebări se face prin activarea butonului editare, fig. 3.3.

Figura 3.3. Activarea acțiunii de editare a unui test

44
 Trecerea întrebărilor din banca de întrebări în lista întrebărilor efectiv utilizate în derularea
testului se poate face întrebare cu întrebare, cu ajutorul săgeților orizontale duble. Într-un test pot
să fie incluse anumite întrebări pe care creatorul de test le doreşte să existe în mod explicit şi altele
pe care le extrage sistemul în mod aleatoriu dintr-o categorie sau din alta. Întrebările, la rândul lor,
pot avea răspunsurile în ordinea în care au fost editate sau în ordine aleatorie şi care se schimbă la
fiecare prezentare, fig. 3.4. Numărul de întrebări afişate pe o pagină văzuta de cursant, poate fi
precizat de creatorul de test sau poate fi nelimitat. Varianta număr nelimitat este avantajoasă
pentru cel care crează testul la etapa de verificare a funcționării testului, dar nu este bună pentru
verificări la clasă şi examene, mai ales atunci când setul din care se extrag conține un număr relativ
mic de întrebări. Cea mai bună variantă pentru un test de verificare de cunoştințe este afişarea unei
singure întrebări pe pagină.

Figura 3.4. Modul de populare a testului cu întrebări

Modul cum arată testul populat cu întrebări se vede în fig. 3.5. Testul a fost setat să arate
toate întrebările pe aceeaşi pagină şi să le afişeze în ordinea în care sunt în lista de conținut.

45
 Figura 3.5. Testul cu întrebări

3.4. Structurarea băncii de întrebări pe categorii

Asigurarea unei bune flexibilități la construirea testelor, necesită ca întrebările în banca de

întrebări să fie repartizate pe categorii, structurate pe capitole şi pe tipuri de întrebări (fig. 3.6).

Figura 3.6. Aranjarea categoriilor în banca cu întrebări

46
 Organizarea întrebărilor pe categorii şi subcategorii este esențială dacă se lucrează cu
pachete mari de întrebări, pentru că o categorie de întrebări de rang superior poate apela întrebările
din toate subcategoriile pe care le include pentru realizarea unui test.
O categorie de întrebări aparține de regulă unui curs. Există posibilitatea moştenirii dacă
pentru acestea s-a setat atributul public sau dacă sunt ataşate unui curs care face parte la rândul lui
dintr-un metacurs. Modul de structurare pe categorii, respectiv subcategorii, depinde în
exclusivitate de administratorul de curs. Când sunt multe întrebări există riscul ca în cazul în care
întrebările nu sunt organizate foarte bine, să apară într-un test aceeaşi întrebare de mai multe ori.
Se selectează prima dată cursul de care va aparține categoria, apoi se activează butonul
„Banca cu Întrebări” din partea stângă a ferestrei din modulul de administrare fig. 3.7.

Figura 3.7 Modulul de administrare a cursului

Pentru fiecare curs există categoria implicită (default) a cursului. Începătorii în activitatea pe
platformă obişnuiesc să folosească exclusiv această categorie, fapt care ulterior poate avea
implicații nedorite, mai ales în situația în care acel bloc este partajat între mai mulți profesori. Se
crează astfel posibilitatea de interferență pentru teste.
Se alege categorii, apoi se alege categoria părinte pentru categoria pe care dorim să o creăm
fig. 3.8. Dacă sunt multe categorii implementate trebuie să derulăm până la sfârşitul listei.

47
 Figura 3.8. Selectarea categoriei

In figura 3.6 este prezentat un exemplu de Catalog de categorii. In paranteze este indicat
numărul de itemi (întrebări) care se conțin în fiecare categorie.
Săgeți de deplasare stânga-dreapta, sus-jos permit schimbarea poziției unei categorii.
Săgețile sus, jos pot schimba poziția între categorii de întrebări de acelaşi rang, iar dacă sunt de
ranguri diferite au ca efect şi schimbarea rangului prin creştere sau retrogradare. Săgețile
stânga-dreapta au efect schimbarea rangului subcategoriei respective.
Se editează numele categoriei eventual se editează şi informațiile explicative, după care se
punctează pe butonul „Adaugă categorie”.

3.5. Editarea întrebărilor

Versiunea 3.x a platformei electronice Moodle
are încadrate 17 tipuri de întrebări (fig.3.9) care pot fi
create de către profesor ca ulterior sa fie utilizate în
cadrul testelor de autoevaluare sau evaluare curentă și
finală a studenților. Profesorul va alege tipurile de
întrebări care sunt mai efective într-un conext sau
altul. Urmează o succintă descriere a procesului de
setare a problemelor.

3.5.1. Întrebarea de tip calculat (Calculated)

Întrebarea de tip Calculated oferă o modalitate
de a crea întrebări cu metavariabile. Se folosesc
variabile de tipul x, y, luate între paranteze pentru a
crea jokerii {x}, {y} care în timpul testului vor fi
înlocuiți cu valori numerice aleatorii.

Figura 3.9. Tipuri de întrebări

acceptate pe platforma Moodle

48
 Astfel, probabilitatea că două teste vor avea aceleaşi date de calcul este foarte mică. De
exemplu, dacă doriți să creați pentru studenți un număr mare de variante a problemei „Calculați
aria dreptunghiului”, atunci întroduceți în întrebare doi jokeri (adică baza {a} şi înălțimea {b} ),
iar pe câmpul "= formula răspunsului corect „plasați produsul metavariabilelor - {a}*{b}, unde *
este simbolul multiplicarii.
Succesiunea setării parametrilor în cadrul acestui tip de întrebări se examinează în baza
unui exemplu din cursul Fizică/Electrotehnică:
Calculați reactanța XL a unei bobine dacă este cunoscută inductivitatea acesteia L, care
este exprimată în mH (mili Henri), şi frecvența nominală a tensiunii de alimentare de curent
alternativ, exprimate în Hz. Formula de calcul este cunoscută studenților de la cursul respectiv:
XL= 2* π *f*0.001*L = 6,28 *0.001*f*L.
Se setează codul întrebării, apoi textul întrebării (fig.3.10) și indicațiile suplimentare pentru
student.

Figura 3.10. Textul întrebării

In secțiunea Răspuns se întroduce formula de calcul (căsuța Correct answer formula), nota,
toleranța (devierea admisă a rezultatului întrodus de student, în raport cu cel calculat de program),
tipul toleranței (care poate fi: absolută sau relativă), răspunsul corect este vizibil (cu n zecimale),
formatul răspunsului (se alege una din opțiunile: zecimal, /) și un feedback. Formula de calcul se
va înscri astfel: 6.28*{f}*0.001*{L}.

49
 Figura 3.11. Setarea secțiunii Răspuns

Secținea Unități de măsură se setează ca şi în cazul întrebărilor numerice.

Figura 3.12. Programarea seturilor de date în problemele cu metavariabile

In primul bloc (1) pe a doua pagină a formularului (fig.3.13) se selectează proprietățile

seturilor de date (Choose wildcards dataset properties) pentru metaparametrii (carduri) cuprind și
între acolade, {x}).
În cadrul întrebărilor individuale metaparametrii {x} vor fi înlocuiți cu date selectate
aleatoriu din seturile respective (2).
În mod obligatoriu se definesc toți metaparametrii prezenți în formulele de calcul a
răspunsurilor (3)
Pentru fiecare parametru, {x} sunt posibile doua opțiuni, care se selectează cu butonul (4): se
va folosi un set de date privat existent / se va utiliza un nou set de date.
Pe linia (5) este indicat numărul variantelor de date deja formate pentru parametrul
respectiv, în cazul dat pentru {R}.
Blocul de sincronizare (pe aceiași pagină) a datelor din seturile de date comune pentru mai
multe întrebări într-un test (6) permite trei opțiuni: fără sincronizare, cu sincronizare, sincronizare
și afișarea numelui grupurilor de date partajate ca prefix al numelui întrebării.

50
 Figura 3.13. Blocurile de programare a seturilor de date pentru probleme cu metavariabile

În blocul „adaugă item – Item to add” (fig. 3.14) pentru fiecare din variabile {f} şi {L} se
definesc: valoarea curentă, și limitele de variație (valorile max și miin), numărul zecimalelor și
modul de distribuție (uniformă sau logaritmică). Programul propune limitele de la 1 la 10 și date
operaționale aleatorii din acest interval. Puteți modifica datele respective după nevoile problemei,
dar pentru aceasta pe pagina precedentă trebuie să stea opțiunea „fără sincronizare – utilizează un
set nou de date”.

Figura 3.14. Setarea limitelor de variație a variabilelor

În secțiunea (Answers tolerance parameters) (fig. 3.15) sunt afișate în formă desfășurată
calculele efectuate de program (formulele de calcul și calculele numerice). Puteți urmări cum au
fost percepute formulele întroduse pentru răspunsurile corecte și cele eronate (la casuta (1)). In caz
de necesitate puteți mări sau reduce valoarea relativă a toleranței (căsuța (2)). Puteți modifica și
tipul tolerantei (relativ, normal, geometric) Răspunsul corect este vizibil, cu butonul (3) se

51
selectează un număr îtreg care va determina numărul zecimalelor afișate (de la 0 la10).
Formatul (butonul (4)) – definește două opțiuni: format zecimale și cifre semnificative
(significant figures).
Secția „Adaugă” cu seria de butoate (5) „Element de adăugat” se permite selectarea unei din
trei opțiuni: (reuse previous value if available/forceregeneration of only non-shared wildcards/
forceregeneration of all wildcards) reutilizați valoarea anterioară dacă este disponibilă / generare
de date pentru parametrii noi, non-partajați / regenerarea tuturor cardurilor.
Caseta (6) permite „Obținerea unui nou item pentru al adăuga acum (Get new ‘item to add’
now)” la setul de itemi existenţi.
La setarea butonului „Adaugare item” - (new set(s) of wild card(s) values) un nou set de
valori pentru wildcard-uri se va genera. Numărul seturilor este definit de cifra selectată în caseta
(7).
În secțiunea „Șterge” se programează ştergerea de la 1 la 100 seturi de date din cele
existente.
În secțiunea „Set x” (7) se afișează valorile operaționale ale variabilelor și rezultatele
calculelor. Aceste rezultate vor fi afișate pe pagina de previzualizare.

Figura 3.15. Vizualizarea valorilor operaționale ale variabilelor şi parametrilor setați

Pe pagina de vizualizare studentul va vedea textul problemei cu valori numerice

individualizate pentru variabilele L şi f. Urmează să introducă răspunsul numeric şi să selecteze
unitatea de măsură corespunzătoare.

52
 Figura 3.16. Întrebarea de tip calculat (Calculated)

Sintaxa scrierii formulelor de calcul:

O regulă generală este: scrieți formula așa cum ați scrie pe un calculator. De exemplu: 3 + 5
* sin (3 / {x}) Există o excepție pentru funcțiile exponențiale, unde x la puterea a trei nu poate fi
introdus ca {x} ^ 3. Aici se va folosi funcția pow({x}, 3). Fiecare marcaj de substituire și alte
argumente ale unei funcții ar trebui să fie între paranteze. De exemplu, dacă doriți ca studentul să
calculeze sinusul unui unghi și cosinusul unghiului dublu veți scri sin({a}) + cos ({b} * 2). În
general, se recomandă să se pună mai degrabă mai multe paranteze, decât un număr insuficient.
Sistemul va ignora parantezele adăugate în plus.
Nu există o multiplicare implicită. Nu poate fi 5 (23) sau 5x25. Pentru sistem doar simbolul
* este perceput ca semn de multiplicare.
Orice funcție matematică specială trebuie să conțină argumentul cuprins între paranteze. De
exemplu, sin(3 / x).
Nu este nici o constantă predefinită, decât pi(), ca o funcție fără parametru.
Funcțiile disponibile. Întrebările de tip calculați pot folosi următoarele funcții:
Functiile trigonometrice: cos(x), sin(x), tan(x), asin(z), acos(z), atan(z), - argumentul se
exprima în radiani. Conversia din grade în radiani trebuie făcută până la apelare la funcția
respectivă.
Funcțiile hiperbolice: cosh, sinnh, tanh. Acosh, asinh, atanh - argumentul se exprimă în
radiani. Conversia din grade in radiani trebuie făcută până la apelare la funcția respectivă.
abs – valoarea absolută
atan2 – arc tangenta a două variabile – introduceți variabilele ca (x, y), și veți obține
atan(y/x), ajustată la cadranul respectiv
bindec, decbin – conversia binar in decimal si invers
ceil, floor – rotungirea la un intreg superior, respectiv inferior
decoct, octdec - conversia decimal în octal și invers
deg2rad, rad2deg – conversia grade în radiani și invers,
exp, expm1 – e la putere și invers , Returns exp(number) - 1, computed in a way that is
accurate even when the value of number is close to zero

53
 fmod - renvoie le modulo (nombre à virgule flottante) de deux nombres - C'est à dire le reste
de la division du premier nombre par le second.
Log10, log – logarit in baza 10, respective in baza e
log1p – Returns log(1 + number), computed in a way that is accurate even when the value of
number is close to zero
max, min – valoarea maxima, valoarea minima
pow (number To Raise, Number RaisedTo) – ridicarea la putere
rand – generarea aleatorie a unui numar intreg.
Round – rotungirea unui număr cu virgulă zecimală
Sqrt – rădăcina pătrată

3.5.2. Întrebări de tip calculate cu alegeri multiple (Calculated multichoice)

Acest tip de întrebare de calcul după structură este foarte aproape de întrebarea de tip alege
unu sau a mai multe răspunsuri corecte dintr-o listă cu răspunsuri corecte și incorecte, acestea fiind
amesticate. Deosebirea constă doar în modul de formare a listei de răspunsuri. In cazul întrebărilor
de tip calculated multichoise răspunsurile se calculează folosind formule pentru răspunsuri corecte
și formule cu erori tipice, care conduc la rezultate eronate. Aceste rezultate permit depistarea erorii
admise de student și formularea unui feedback util studentului.
Procedeele de setare în mare măsură sunt preluate de la întrebările de tip calculated.
Câmpurile pentru întroducerea formulelor sunt mai lungi, dar totună vă recomandăm să culegeți
formulele de calcul într-un alt spațiu liber și doar după o verificare minuțioasă să le copiați în
căsuțele respective ale boxelor pentru programarea răspunsurilor.
Pe paginile următoare sunt prezentate secțiunile de bază în stare programată pentru un
exemplu deja în mare măsură explicat în paragraful precedent.
Formularea problemei
Exemplu: Se examinează un circuit electric RLC serie. Valorile elementelor pasive ale
acestui circuit sunt: R={R}, XL={XL}, XC={XC}, unitatea de măsură este Ohm-ul. Frecvența
tensiunii de alimentare: f1=50Hz.
Definiți parametrii impendanței echivalente (modulului D și a unghiului de fază Fi). Definiți,
de asemenea, valoarea frecvenței de rezonanță.
Explicații: Se cer a se efectua trei calcule separate, folosind relațiile matematice demonstrate
la curs:
Z=sqrt({R}*{R}+({XL}-{XC})*({XL}-{XC})) - Formula corectă pentru calculul
modulului impendanței;

54
 Fi= atan2(({XL}-{XC}),{R}) – formula corecta pentru calculul unghiului de fază, care va fi
exprimat in radiani.
Frecvența de rezonanță se calculă cu formula:
fr=f1*sqrt({XC}/{XL})
Alte variante ale formulelor de calcul cu posibile erori:
Z= {R}+({XL}-{XC}) sau Z= squrt({R}+({XL}+XC}) sau Z= squrt({R}*{R} +
({XL}+{XC})*({XL}+{XC})).
Fi= atan2({R},({XL}-{XC})) sau Fi= atan2({R},({XL}+{XC}))
fr=f1*sqrt({XC}/{XL}) sau fr=f1*sqrt({XC}*{XL})
PS: Se poate abserva modul de utilizare a funcțiilor specifice: rădăcina pătrată squrt, și
arctg(y/x) - atan2(y, x). Ridicarea la pătrat se poate face folosind funcția pow({x},2).
Întrebarea examinată conține trei parametri variabili de tip willd card. Pentu a face
problema mai interesantă, a fost întrodus si un desen tehnic – schema circuitului electric.
Setarea problemei
In figurile de mai jos sunt prezentate paginile setate pentru problema formulată mai sus.

Figura 3.17. Secțiunea generală

55
 Figura 3.18. Formule pentru răspunsuri corecte

Figura 3.19. Variante de formule pentru răspunsuri incorecte

56
Figura 3.20. Secțiunea Feedback combinat

57
 Figura 3.21. Setarea paginii 3, secțiunea Itemi

Figura 3.22. Setarea paginii 3, secțiunile de vizualizare

58
 3.5.3. Eseu
La acest tip de întrebare răspunsul este un text pe care studentul îl scrie ca răspuns la
întrebare, iar examinatorul îl notează. Sistemul nu poate face evaluare în mod automat. Pentru
evaluare profesorul trebuie să intervină, să citească răspunsul dat de cursant şi să noteze în mod
clasic. Fereastra de editare a întrebării este prezentată în fig. 3.23.

Figura 3.23. Fereastra de editare a întrebării de tip eseu

3.5.4. Matching – potrivire (corelare)
Acest tip de întrebare cere potrivirea răspunsurilor corecte din listele de răspunsuri posibile
(fig. 3.24).

Figura 3.24. Întrebare de tip matching

59
 În blocul de întrebări şi răspunsuri (fig.3.25) se introduce pentru fiecare întrebare răspunsul
potrivit. Completați cel puțin două întrebări și răspunsuri. Puteți introduce până la 10 complete.
Puteți introduce răspunsuri suplimentare greșite prin completarea câmpului de răspuns și lăsând
câmpul de întrebare gol.
Pentru exemplul nostru (fig. 3.25 ) au fost formulate trei întrebări: ( I1 ?; I2 ?; I3 ?) şi patru
variante posibile de răspuns (Condensator; Rezistenţă; Inductanţă; Sursă).

Figura 3.25. Afişarea răspunsurilor întrebării de tip matching

În blocul de setare a feedback-ului combinat (fig 3.26) se întroduc aprecieri şi recomandări

corespunzătoare punctajului obţinut de student la întrebarea respectivă. In continuare se setează o
penalizare pentru orice încercare incorectă. Se face clic pe Salvează modificările, după care se
revine la banca de întrebări.

60
Figura 3.26. Setarea blocului de întrebări și răspunsuri

Figura 3.27. Pagina de vizualizare a problemei

61
 Pe pagina de vizualizare (fig. 3.27) se afişează problema, lista întrebărilor în prima coloană
şi butoanele de alegere a răspunsurilor. La activarea unui buton se afişează lista cu toate
răspunsurile corecte şi incorecte.

3.5.5. Întrebare cu răspunsuri multiple

Acest tip de item propune un set de răspunsuri. Există două tipuri de întrebări cu alegere
multiplă: cu un singur răspuns corect și cu mai multiple răspunsuri corecte. Profesorul poate seta
în blocul de setări General al întrebării (fig.1) opțiunea “un singur răspuns corect” sau
“autorizarea răspunsurilor multiple“.
In cazul variantei „un singur răspuns corect” studentul poate alege doar un singur răspuns.
Lista afişată a răspunsurilor este însoțită de butoane radio care anuleaza alegerile anterioare. De
obicei nu se dau puncte pentru un răspuns incorect, se dă doar punctajul maxim pentru răspunsul
corect.
În cazul opţiunii „autorizarea răspunsurilor multiple” studentul poate să aleagă unu sau mai
multe dintre variantele prezentate ale răspunsului, activând butoanele alăturate opțiunilor de
răspuns. Se vor specifica note non-negative pentru fiecare răspuns corect astfel ca punctajul
pentru toate răspunsurile corecte să constituie 100%. Pentru fiecare răspuns incorect poate fi setat
un punctaj negativ. Un feedback poate fi asociat cu un anumit set de răspunsuri sau cu întrebarea
în întregime.
În secţiunea (blocul) Generală (fig. 3.28 ) se selectează categoria întrebării. Se introduce un
nume descriptiv pentru întrebare. Acesta va ajuta la găsirea întrebării în banca respectivă. Astfel
un nume de tipul „Întrebarea 1” nu poate fi cel mai reuşit. Ar fi potrivit un nume care să permită
recunoaşterea întrebării într-o listă fără a o deschide şi a citi conținutul acesteia.
Se va întroduce textul întrebării. Dacă utilizați editorul HTML, puteți întroduce întrebarea ca
într-un program de texte. Selectați o imagine pentru a o afișa, dacă este necesar. Pe pagina
studentului, imaginea va fi afișată imediat sub textul respectiv al întrebării. În editorul HTML
faceți clic pe pictograma inserează o imagine (stejarul), va apărea fereastra de inserare a imaginii.
Puteți, de asemenea, face un link către adresa URL a unei imagini pe internet.
Se setează: - opţiunea de selectare a unui singur sau a mai multe răspunsuri;
- schimbarea aleatorie a ordinii răspunsurilor;
- numerotarea răspunsurilor (a,b,c; A,B,C; 1,2,3 sau fără numerotare).
Dacă este necesar, se adaugă un feedback general. Acesta va apărea după trimiterea
răspunsului de către student.

62
 Figura 3.28. Setarea blocului General

Figura 3.29. Selectarea răspunsurilor prin butoane

63
 In secţiunea Răspunsuri (fig. 3.29) se întroduce primul răspuns pe câmpul Varianta 1. Puteți
întroduce, de asemenea, un cod HTML în acest câmp pentru a insera un fișier imagine sau sunet
(după caz).
Întroduceți următoarele opţiuni de răspunsuri corecte şi incorecte în câmpurile Varianta 2, 3,
etc. Puteţi adăuga câmpuri noi pentru mai multe răspunsuri accesând pictograma „Blancs for 3
more choices”. Pot rămâne câmpuri goale, acestea vor fi ignorate.
Alegeţi un procentaj din nota generală pentru fiecare răspuns. Este vorba despre valoarea
răspunsului în procente, în raport cu nota totală pentru întrebare. Puteți alege procente pozitive
sau negative. Astfel pentru un răspuns corect din doua se dau 50% din puncte, în timp ce pentru un
răspuns greșit studentul pierde din punctaj 10 sau mai multe procente. De menţionat că pentru o
întrebare cu răspuns multiplu, scorurile totale trebuie să fie de 100% pentru răspunsurile corecte.
Penalizarea pentru răspunsurile incorecte poate fi până la suta de procente. In caseta „notă” la
variantele de răspuns incorecte se întroduc procente cu semnul minus (se selctează din lista “notă”
, în partea de jos a acesteia) ceea ce va penaliza tentativa studentului de a obţine o notă mai bună
prin activarea tuturor sau a mai multor butoane. În cazul în care scorul total este nul sau negativ,
nota pentru această intrebare va fi 0. Aceste condiţii vor fi aduse la cunoştinţă studenţilor.

Figura 3.29. Exemple de completare a variantelor cu răspunsuri corecte

64
 Butoane de selectare

Figura 3.30. Exemple de completare a variantelor cu răspunsuri incorecte

Figura 3.31 Pagina de vizualizare, până la introducerea răspunsului

65
 Figura 3.32. Feedback-ul combinat

În secţiunea Combined feedback (fig. 3.32), dacă este necesar, se poate adăuga un feedback
pentru fiecare răspuns. Acest lucru va cere mai multe eforturi, dar este foarte informativ/
important pentru studenţi, ei mai uşor vor putea înțelege de ce un răspuns este considerat corect
sau greșit, ei vor putea analiza propriile gândiri privind problema în cauză. Aceste feedback-uri
se afișează numai în cazul în care în fişa testului este activată opțiunea „Arată feedback-ul“.
După setarea tuturor blocurilor faceți clic pe pictograma „Salvează modificările”, situată în
partea de jos a fişei de setări, pentru a reveni la biblioteca de întrebări.
Notă: În cazul unor erori la setarea blocurilor Salvarea va fi refuzată. In acest caz examinaţi
atent indicaţiile suplimentare, colorate în roşu, care au apărut în blocurile de setare a întrebării.
Cele mai frecvente erori sunt:
- Nu este indicată nota pentru un răspuns corect,
- Punctajul pozitiv rezultant nu întruneşte 100%,
- Sunt indicate mai multe răspunsuri corecte, dar a fost setată în blocul general
opţiunea “un singur răspuns corect”.
Vizualizarea rezultatelor setării se face accesând „lupa” din lista instrumentelor care
urmează după titlul întrebării. În figurile 3.31 şi 3.33 sunt prezentate captări de ecran cu pagini de
previzualizare până şi după introducerea şi trimiterea răspunsului.

66
 Figura 3.33. Pagina de vizualizare, după introducerea unui răspuns parţial corect
3.5.6. Alege un singur răspuns corect din mai multe posibile
Acest tip este similar cu cel anterior, deosebirea este că se alege doar un singur răspuns fig. 3.34

Figura 3.34. Setarea opțiunii un singur răspuns corect

3.5.7. Intrebare cu Răspuns scurt

Într-o întrebare cu răspuns scurt, studentul întroduce ca răspuns un cuvânt sau o propoziţie.
Întrebarea poate să includă şi o imagine. În dependenţă de opţiunea selectată, răspunsul poate fi
sensibil sau nu la litere majuscule/minuscule.
Răspunsul poate fi un cuvânt sau o expresie, dar trebuie să se potrivească întocmai la unul
dintre răspunsurile acceptate (programate). Răspunsul corect (programat) ar trebui să fie cât mai
scurt posibil, pentru a evita greșelile ortografice. Întrebările cu răspuns scurt sunt folosite în
activitățile Test şi Lecție. Explicațiile care urmează sunt funcţionale pentru ambele activități.
În continuare se examinează cum se execută etapele programării unei întrebări cu răspuns
scurt: setarea întrebării, factorul de penalităţi, utilizarea joker-ilor, feedback-ul pentru răspunsuri

67
greșite, specificul utilizării întrebării într-o activitate de tip lecție.
În blocul „General”, fig. 3.35:
- Se alege o categorie pentru întrebare.
- Se întroduce un nume descriptiv pentru întrebare, astfel încât să o puteți găsi cu
ușurință în banca respectivă de întrebări.
- Se introduce textul întrebării. În editorul HTML, o puteți face sub formă de text ca
într-un program obişnuit de texte. Se recomandă: în cazul în care răspunsul este
legat de completarea unui spaţiu gol în text, utilizați simboluri de subliniere (5 sau
mai multe) pentru a indica unde se află acest gol. După textul de bază al întrebării
întroduceţi şi cele mai importante indicaţii pentru student.
- Se introduce una sau mai multe imagini, dacă sunt necesare (consecutivitatea pașilor
de inserţie este similara cu cea de introducere a imaginilor în text, începeţi cu
accesarea stejarului pe bara cu instrumente). Pe pagina studentului, aceastea vor fi
afișate direct sub întrebare, înainte de caseta pentru răspuns.
- Se setează dacă răspunsurile trebuie să fie sensibile la litere majuscule.
- Dacă este necesar, se adaugă un feedback general. Acest text (feedback) va apărea
imediat după ce răspunsul la întrebare va fi trimis de către student.

Figura 3.35. Setarea blocului general

În blocul „Răspuns (Answer)”, fig.3.36 trebuie să se introducă cel puţin un răspuns corect.
Primul răspuns din listă care va fi găsit că corespunde cu răspunsul studentului va fi utilizat pentru
determinarea notei şi a feedback-ului. Boxele pentru răspunsurille necompletate nu se iau în
consideraţie. Un asterix poate fi utilizat ca wildcard pentru înlocuirea unui caracter oricare.

68
 Se setează nota pentru fiecare răspuns. Punctajul maxim se atribuie pentru răspunsul
(fiecare răspuns) corect la această întrebare, pentru răspunsurile incorecte selectaţi nota
„Niciunul” .
Se setează răspunsurile acceptabile. Puteți decide de a reduce o parte din punctaj în cazul în
care răspunsul este bun, dar conține greșeli de ortografie.
Se întroduce feedback-ul pentru răspunsuri. Acesta va apărea după trimiterea unui răspuns
de către student.
Notă: Se recomandă utilizarea unui joker * pentru ultimul răspuns. Indicaţi un feedback și o
notă care va apărea la orice răspuns dat de studenți, altul decât cele incluse în boxele precedente.
Faceți clic pe Salvați pentru a adăuga întrebarea în categoria respectivă.

Figura 3.36. Setarea blocului răspunsuri

În figura 3.37 este prezentată pagina pe care o va vedea studentul după accesarea întrebării,
introducerea răspunsului şi trimiterea rezultatului.

69
 Figura 3.37. Pagina studentului după accesarea butonului “Trimite”

Factorul de penalizare
Factorul de penalizare (fig. 3.38 ) se aplică numai în cazul în care întrebarea este utilizată
într-un test cu modul adaptiv, adică în cazul în care studentul are dreptul la mai multe încercări la
aceeași întrebare în aceeași tentativă de testare. Factorul de penalizare este un procentaj perdut de
student de la punctajul maxim pentru fiecare încercare, alta decât prima. De exemplu, în cazul în
care nota implicit este de 10 puncte, iar factorul de penalizare este de 33,3%, atunci la orice
încercare, alta decât prima, studentul va pierde 3,33 puncte.

Figura 3.38. Setarea blocului „factor de penalizare”

Utilizarea Joker-ului
Puteți folosi un asterisc (*) ca un wildcard (joker) care indică faptul că acolo este acceptat
orice caracter. De exemplu: dacă se scrie “pla*at” , atunci va fi acceptat ca răspuns corect orice
cuvânt sau o clauză care începe cu pla și se termină cu at. Dacă doriți ca răspunsul să fie
într-adevăr un asterisc, folosiți bara, după cum urmează: \*.
Dacă puneți o întrebare care necesită două răspunsuri legate, ex. „combustibil” și „oxigen”
trebue să aveți posibilitatea de a limita numărul de variante de scriere: Combustibil * oxigen .
Acesta va accepta răspunsurile „oxigen & combustibil“, „combustibil, oxigen“, „combustibil și
oxigen”, „combustibil and oxigen“. Se va accepta, de asemenea, răspunsurile: „combustibil sau
oxigen“, „combustibil fără oxigen“ și „combustibil / oxigen“ care nu sunt întru totul corecte dar nu
este un alt sistem absolut sigur!
Ordinea răspunsurilor este importantă. Răspunsurile sunt evaluate de la primul până la
ultimul. Atunci când este găsit un răspuns corect, procesul se oprește. În cazul în care nici un

70
răspuns nu se potriveşte, nota este 0 și se utilizează feedback-ul general.
Este bine de pus un joker ca ultim răspuns (cu feedback-ul respectiv).
PS. In exemplul de mai sus, pentru a evita problemele de ortografie, mai ales cele de tipul
wat, watul, kwat, kwatul. Vom scri - *wat*, care substituie variatiile, kvat, watul, kwatul.
Feedback pentru răspunsuri greșite
Deoarece numărul de răspunsuri posibile ar trebui să fie limitat, puteți furniza un feedback
care va însoți joker-ul * (wildcard-ul) pentru orice alt răspuns inacceptabil.
Exemplu:
Intrebarea: Ce este un iepure?
Răspunsul 1: Animal. Feedback: corect, 100%
Răspunsul 2: Mamifer. Feedback: corect, 100%
Raspunsul 3: Vertebrată. Feedback: corect, 100%
Răspunsul 4: Feedback: Răspuns greșit. Notă zero.
Ţineţi minte că acest tip de întrebări nu pot fi apreciate negativ, nimic altceva, decât
răspunsurile corecte şi corect întoduse vor fi tratate ca răspunsuri bune, deoarece wildcard-ul
(reprezentând orice alt răspuns, inclusiv un răspuns bun care conține erori ortografice) va rezulta 0
puncte.
Sugestii: întrebare prototip
Puteți fomula un prototip de întrebare pentru a obţine răspunsuri comune acceptabile care
nu o să vă facă griji. Începeți cu creare unui număr limitat de răspunsuri acceptabile. Întroduceţi
întrebarea şi răspunsurile într-un test şi spuneţi studenţilor despre faptul că testați o nouă întrebare.
Odată ce testul va fi completat, examinați răspunsurile studenţilor și pe cele mai interesante dintre
acestea adaugaţi-le în listă.
Programarea blocului de previzualizare
Acest bloc este asemănător penttru toate tipurile de întrebări. Cu ajutorul acestui bloc
creatorul de curs poate să realizeze activitățile de previzualizare. La acest bloc de previzualizare
se ajunge prin accesarea instrumentului de previzualizare “oglinda“ pe bara de instrumente, care
urmează imediat după titlul întrebării în bancă. Şase butoane (fig.3.38) care urmează după textul
problemei şi caseta penrtu raspuns au următoarea destinație :
1. Start again (1) - Incepe din nou.
2. Save (2) – Salvați
3. Fill in correct reponses (3) -Completați răspunsurile corecte
4. Submit and finish (4)- Trimiteți și finalizează
5. Close preview (5)– previzualizarea se închide

71
 6. Check (verifică) – programul va verifica raspunsul întrodus sau selectat.
Dacă butonul Informaţie tehnica este activ – se afișează (numai pentru profesor) o informaţie
detaliată referitor la problemă și la răspunsul corect.

Figura 3.39. Instrumentele paginii de vizualizare

Boxa întitulată „Schimbarea opţiunilor” are un şir de butoane cu opţiuni de
programare a afişării:
1. Cum se comportă întrebărilea (How questions behave). Studenţii pot interacționa
cu întrebările din test în moduri diferite. De exemplu, ați putea dori ca studentul să
întroducă un răspuns la fiecare întrebare și apoi să i se trimită aprecierea la întregul
test. Acesta ar fi modul de „feedback-ul”. În mod alternativ, ați putea dori ca
studentul să trimită fiecare întrebare şi să obțină feedback imediat și, dacă nu a
reușit, să încerce de mai multe ori cu o reducere a punctelor obţinute. Acesta ar fi
modul „Interactiv cu mai multe încercări”. Acestea sunt două moduri de
comportament cele mai frecvent utilizate.
2. Răspunsul corect – se afişează sau nu,
3. Marks (nota) – modul de afișare a notei obţinute (nota maxima, nota obținută,
raportul faţă de nota maximă),
4. Semne zecimale după virgulă în notă – se setează numărul dorit,
5. Feedbackul la întrebare – se afișează sau nu,
7. Răspunsul corect – se afișează sau nu,
8. Istoria răspunsurilor – se afişează sau nu,
9. După fiecare reprogramare faceţi clic pe butonul „Restart cu parametrii reînnoiţi”

72
 Figura 3.39. Instrumente de programare a interacțiunii întrebare-student

3.5.8. Intrebări de tip Numeric

Acest tip de întrebare aşteaptă ca răspuns o valoare numerică. Se prestează foarte bine pentru
disciplinele abstracte pentru verificarea rapidă a unor probleme care presupun calcule. Răspunsul
corect poate fi în limita unei abateri precizate prin eroarea înscrisă la editare. fig. 3.40.

Figura 3.40. Stabilirea răspunsului, erorii și a punctajului

73
 Figura 3.41. Câmpurile cu numere trebuie deplasate ca să fie în ordine
3.5.9. Random Short-Answer Matching – Potrivire din listă
Dacă există o categorie cu mai multe întrebări cu răspuns scurt cu acest tip de întrebare se pot
extrage un număr din acestea în mod aleatoriu. Modul de stabilire a numărului de întrebări extrase
aleatoriu se ilustrează în fig. 3.42.

Figura 3.42. Stabilirea numărului de întrebări cu răspuns scurt care se extrag

3.5.10. Adevărat sau fals

Pentru acest tip de întrebare se alege prin buton radio dacă enunțul este adevărat sau fals.
Răspunsul se selectează cu buton radio fig. 3.43.

74
 Figura 3.43. Întrebare adevărat sau fals
3.5.11. Embedded answers (Close)
Acest tip de întrebări are drept caracteristică principală faptul că se editează în aceeaşi casetă
şi enunțul întrebării şi răspunsurile. Conținutul întrebării este mai repede un şablon de construcție
pentru tipurile de întrebări cele mai uzuale care de fapt s-au prezentat până acum. În imaginea din
fig. 3.44, se prezintă modul în care se impune editarea întrebărilor.

Figura 3.44. Conținutul unei întrebări de tip embedded

Ca răspuns, sistemul afişează informațiile, şi anume: enunțul întrebării, valoarea penalizării,

toate răspunsurile, feedbackul pentru fiecare răspuns şi modul de aranjare pe ecran. fig 3.45.

Figura 3.45. Afişarea tuturor tipurilor de întrebări permise de categoria embedded

75
 Dacă totul este corect, se cere salvarea întrebării sau a grupului inclus. Acest tip de întrebare
se poate constitui ca un test de sinestătător. Tocmai pentru-că admite mai multe tipuri de întrebări
se consideră a fi foarte flexibil.
Sunt şase tipuri de întrebări pe care le poate accepta în aria de editare. Pe aceeaşi casetă,
folosind şabloanele corespunzătoare, se pot edita următoarele tipuri de întrebări:
1. cu răspuns scurt (SHORTANSWER, SA sau MW) răspuns text
2. sensibil sau nu la litere mari,
3. cu răspunsuri scurte (SHORTANSWER_C) alese prin potrivire,
4. cu răspuns numeric,
5. cu mai multe variante de răspuns, unul adevărat ales dintr-o listă derulantă verticală
(MULTICHOICE sau MC),
6. cu mai multe variante de răspuns, unul adevărat ales dintr-o bară verticală de butoane,
(MULTICHOICE_V sau MCV),
7. cu mai multe variante de răspuns, unul adevărat ales dintr-o bară orizontală de butoane,
(MULTICHOICE_H sau MCH).

3.5.12. Drag and drop into text /Trage și plasează în text

În cazul întrebărilor de tip „Trage si plaseaza in text” respondentul este obligat să tragă
cuvinte sau fraze în spațiile corespunzătoare din textul întrebării. Numerele cu paranteze duble
[[1]], [[2]], [[3]], sunt utilizate ca substituenți în textul întrebării, răspunsurile corecte fiind
specificate in lista respectivă de alegere. Răspunsurile preconizate pentru alegere pot fi grupate
astfel încât toate răspunsurile (corecte şi incorecte) de la un anumit grup să fie colorate în același
culoare cu golurile din textul întrebării. Răspunsurile marcate cu opțiunea “nelimitat” pot fi
utilizate pentru completarea mai multor goluri din text.
Cum creăm o întrebare Trage și plasează în text ?
- Dați întrebării un nume descriptiv care să vă ajute să o găsiți în banca de întrebări
(Studentii nu vor vedea acest nume).
- In secțiunea Textul întrebării, adăugați întrebarea utilizând orice format dorit. In text în
locul cuvântului pe care studentul trebuie să-l găsească întroduceti un număr cuprins de paranteze
pătrate duble "[[n]]“ (marchetar).

76
 Figura3.46. Textul întrebării

În secțiunea Opțiuni (fig. 3.47): adăugați cuvintele sau expresiile pentru selectare. Acestea
trebuie să urmeze în ordinea în care sunt numerotați marcatorii [[xx]] în text. Puteți adăuga, în
continuare, alte cuvinte suplimentare (incorecte dar provocatoare), pentru a face problema mai
complexă. Dacă bifați opțiunea „Shuffle” în caseta respectivă din această secțiune, ordinea de
afișare a cuvintelor pentru alegere va fi amestecată.
Este permisă formatarea textului utilizând optiunile: <sub>, <sup>, <b>, <i>, <em> și
<strong>.
Cuvintelor pentru alegere pot fi grupate prin selectarea cifrei respective în caseta “grup”.
Astfel cuvintele, care fac parte dintr-un grup, vor fi colorate într-o culoare și pot fi amplasate doar
in golul din text de aceiaşi culoare. Cuvintele care sunt marcate cu optiunea "Nelimitat” pot fi
utilizate în mai multe locații din text.

Figura3.47. Opțiuni răspunsuri, grupuri

77
 Studentii vor vedea Grupul 1 ca niște căsuțe colorate în alb, grupul 2 ca căsuțe gri, iar grupul
trei de culoare albastră (fig.3.48):

Figura 3.48. Ecranul studentului

Scoruri și feedback
Toate golurile marcate în text sunt apreciate identic. Numai golurile completate corect vor
valora. Nu este prevăzută careva notare negativă a golurilor completate incorect.
Dacă se foloseşte modul interactiv de testare, cu mai multe încercări, un feedback combinat
se va afișa după fiecare încercare, precum și după finalizarea întrebării.
Parametrul "Afișați numărul de răspunsuri corecte" , în cazul modului interactiv cu mai
multe încercari, este setat in secțiunea "Setări pentru mai multe încercări" din formularul de
editare.
Penalizare pentru fiecare încercare incorectă este obişnuită, punctajul disponibil va fi
redus după a doua încercare și încercările ulterioare.De exemplul, un răspuns corect la a doua
încercare va rezulta doar 0.6666667 din punctajul disponibil și un răspuns corect la a treia
încercare va rezulta 0,33333334 din punctajul disponibil.

3.5.13. Drag and drop onto image

Întrebările de tip drag and drop onto image (Plasați pe imagine prin alunecare) necesită ca
participantul să tragă și să plaseze texte sau imagini în zonele de depozitare definite pe o imagine
de fundal. Elementele drag-and-drop pot fi grupate astfel încât elementele care aparțin de un grup
să aibă aceeași culoare ca și zonele de pe imaginea de fondal. Elementele marcate ca reutilizabile
pot fi plasate pe una sau mai multe zone.
Setarea întrebării
În parametrii întrebării drag-and-drop, completați următoarele câmpuri:
Blocul General (fig.3.49):
Numele întrebării: alegeţi un nume descriptiv care vă va ajuta să găsiți întrebarea în banca

78
de întrebări (rețineți că studentul nu vede acest nume).
Textul întrebării: Introduceți întrebarea cu formatul dorit.
Implicit Notă: Indicați nota în această casetă acum sau după ce întrebarea va fi adăugată
testului.
Feedback general: întroduceți un feedback general adresat tuturor studenților dacă au trecut
sau nu întrebarea.
Blocul Previzualizare (adăugarea imaginii de fundal):
Primul pas este plasarea imaginii de fundal. Există două moduri de plasare a imaginii de
fundal: cu butonul Alegeți fișierul sau prin glisarea unui fisier de pe desktop și fixarea acestuia în
spațiul atribuit. Imaginile mari trebuie să fie reduse la 600x400 pixeli. Tipurile de fişiere admise:
GIF, JPEG, PNG .
Să fim atenți ca cuvintele sau imaginile pe care le vom folosi pentru a adnota imaginea să nu
ascundă careva detaliile importante ale imaginii de fundal.

Figura 3.49. Setarea blocului general

Crearea unei întrebări în care pe imagine se plasează texte

Pe ecranul studentului problema se va prezenta: imaginea de fundal cu un număr anumit de
zone conturate, textul problemei mai sus de imagine si lista elementelor (textuale) care urmează a
fi aduse prin glisare în zonele corespunzătoare (fig. 3.50).

79
 Figura 3.50. Formularea problemei cu elemente glisante textuale

Blocul Elemente pentru glisare şi plasare

Pentru fiecare element se fac următoarele setări (fig.3.51 ):
- Dacă este bifată caseta de Amestecare a elementelor deplasabile, la fiecare încercare nouă
ordinea elementelor în listă se va modifica.

Figura 3.51. Definirea elementelor pentru glisare şi fixare

- Alegeți tipul de răspuns din meniul derulant: tip text sau imagine.
- Alegeți grupul de răspunsuri. Grupul permite gruparea diferitelor răspunsuri printr-o
culoare.
- Bifați caseta de reutilizare, dacă doriți ca răspunsul să fie folosit de mai multe ori.
- Introduceți în câmpurilel Text răspunsul (numele elementelor).
Următoarele formate pot fi utilizate: <sub> (subscript), <sup> (exponent), <i> sau <em>
(italic), <b> sau <strong> (bold) și <br/> on-line); C <sub> 2 </ sub> H <sub> 6 </ sub> pentru

80
C2H6, Cu <sup> 2 + </ sup> dăpentru Cu2+; <i> text </ i> sau <em> text </ em> pentru date text;
<b> text </ b> sau <strong> text </ strong> pentru text; linia 1 <br/> linia 2 permite să mergeți la
linia.
Blocul Zonele de depozitare prin glisare:
- Alegeți pentru fiecare zonă de depozitare un element din meniul derulant. Aceste element
imediat după selectare se afișează într-o listă sub imaginea de fundal.
- Glisați fiecare element la locul potrivit pe imaginea de fundal. Astfel se vor determina
coordonatele zonelor care se vor înregistra automat în casetele Stânga şi Sus (3.52).

Figura 3.52. Definirea coordonatelor

O întrebare în care pe imaginea de fundal se plasează anumite imagini se crează similar cu

intrbările cu elemente textuale. În figura 3.53 este prezentat un exemplu în care elementele
deplasabile reprezintă imagini - simboluri impresionante ale oraşelor din diferite regiuni ale
Australiei, pe care studentul trebuie să le selecteze.

Figura 3.53. Zonele de depozitare

Penrtu fiecare element imagine se fac următoarele setări:

- Alegeți din meniul derulant pentru tipul de răspuns opțiunea imagine.

81
 - Alegeți Grupul de răspuns. Grupul permite gruparea diferitelor răspunsuri printr-o
culoare.
- Bifați caseta Reutilizare, dacă doriți ca răspunsul să fie folosit de mai multe ori.
- Aduceti imaginile pentru plasare cu ajutorul butonul Alegeți un fișier sau glisând un
fișier de pe desktop în spațiul disponibil.
- Introduceți răspunsul în câmpul Text. Dimensiunea maximă a imaginilor de tip
drag-and-drop este de 150x100 pixeli (lățime x înălțime). Dacă acestea sunt mai mari, ele vor fi
reduse automat în timpul importului.

Figura 3.54. Alegerea elementelor-imagini pentru depozitare prin glisare

- Alegeți din meniul derulant pentru tipul de răspuns opțiunea Imagine.

- Alegeți Grupul de răspuns. Grupul permite gruparea diferitelor răspunsuri printr-o culoare.
- Bifați caseta Reutilizare, dacă doriți ca răspunsul să fie folosit de mai multe ori.
- Aduceti imaginile pentru plasare cu ajutorul butonul Alegeți un fișier sau glisând un
fișier de pe desktop în spațiul disponibil.
- Introduceți răspunsul în câmpul Text. Dimensiunea maximă a imaginilor de tip
drag-and-drop este de 150x100 pixeli (lățime x înălțime). Dacă acestea sunt mai mari, ele vor fi
reduse automat în timpul importului.
Nu uitați să oferiți o scurtă descriere fiecărei imagini.

Blocul Zonele pentru plasare prin alunecare

Pentru fiecare zonă de plasare efectuați următoarele setări:
- Selectați din meniurile derulante imaginea care va fi plasată prin glisare.
- Setați poziția stângă și cea de sus a zonei tragând fiecare imaginea pe imaginea de
fundal.
- Coordonatele stânga și de sus sunt modificate automat. Puteți ajusta poziția zonei
întroducând alte valori în aceste două câmpuri.

82
 Notă: Câmpurile din aceluiași grup au toate dimensiunile corespunzătoare celui mai lung
element. Zonele din același grup sunt marcate cu aceeași culoare.
Alte setări:
Notarea. Toate zonele de completat au aceeași greutate la formarea notei. Doar zonele
completate corect aduc puncte. Nu există nici o pedeapsă (puncte negative) pentru zonele
completate incorect.
Feedback-ul combinat : este un feedback care poate fi folosit pentru întrebări care nu au
feedback pentru fiecare răspuns posibil. Există sfaturi generale pentru succes, succes parțial sau
eșec total. Pentru acest tip de întrebare, este suficient ca o singură zonă să nu fie completată corect
pentru a corespunde feedback-ului Pentru orice Răspunsul parțial corect. Este necesar ca nicio
zonă să nu fie completată corect, pentru un feedback Răspuns incorect.
Feedback comun. Indiferent dacă este combinat sau nu, afișarea feedback-ului pentru
studenți este setată în Încercări multiple. Atunci când testul este în regim „Interactiv cu mai multe
încercări” , participanții au voie la mai multe încercări pentru a găsi răspunsul corect. Această
opțiune controlează modul în care sunt penalizați pentru fiecare încercare incorectă. Vedeți pagina
Setări de testare. Penalizare pentru fiecare incercare este de ex. de 1/3 din punctajul obținut.

3.5.14. Intrebare de tip Trage și fixează marcatori

In cazul întrebărilor de tipul trage şi fixează marcatori este necesar ca respondentul să tragă
etichetele textuale, numite marcatori, și să le plaseze în zonele corespunzătoare pe o imagine de
fundal. Zonele sunt definite, dar invizibile penrtu student.
Intrebările de tip Trage și fixează marcatorii sunt asemănătoare dar diferă puțin de cele de
tipul Drag and drop onto image. In acest caz zonele sunt predefinite pe imaginea de fundal dar nu
sunt vizibile pentru student. Studentul singur alege locația şi trebuie să aducă marcatorul în zonă
corespunzătoare cu o anumita precizie. De aceia apare nevoia de a difini coordonatele zonei cu o
rezervă maximal posibilă. Coordonatele zonelor se stabilesc de catre creator aşa cum este indicat
mai jos.

Setarea unei întrebări de tip trageți şi fixați mai mulți marcatori pe imaginea de
fundal
In blocul General:
Dați întrebării un nume descriptiv care să vă ajute să îl găsiți în banca de întrebări. (Studenții
nu vor vedea numele.) În exemplul nostru, studenții trebuie să găsească în mod corect piesele
conponente de bază a unui costum național din Basarabia (fig. 3.55).

83
 Adăugați întrebarea la editorul de text, utilizând orice formatare dorită.
În blocul Previzualizare, faceți clic pe butonul Imagine de fundal pentru a încărca o
imagine. Imaginile mai mari vor fi afișate la maxim 600 x 400 pixeli. Imaginea dvs. va fi apoi
afișată sub caseta de încărcare a fișierului. Rețineți că liniile de rețea pe figură sunt vizibile: (vezi
fig. 3.55)

Figura 3.55. Imaginea de fundal care va apărea pe fişa problemei (în timpul setării)
dar şi pe ecranul studentului

În blocul Marcatori, adăugați cuvintele pe care doriți ca studentul să le amplaseze în

zonele care le veti nominaliza (Fig. 3.56). În meniul derulant „Număr”, puteți selecta de câte ori
poate fi folosit marcatorul. Selectarea cifrei 1 înseamnă că atunci când a fost utilizată o singură
dată, nu va mai fi disponibil în listă. Este bine să lăsați optiunea „Nelimitat”. In acest caz, fiecare
marcator după ce a fost utilizat va rămâne în lista.
În blocul Dropzones, alegeți forma zonei (o figură geometrică) pe care doriți să o alegeți:
cercul, poligonul sau dreptunghiul. Alegeți forma potrivită pentru fiecare zonă. În exemplul

84
nostru se utilizează mai multe dreptunghiuri şi un cerc.
Veți observa ca numele respective ale marcatorilor sunt încadrate într-o listă situată sub
imaginea de fond (ca în fig.3.57):
În meniul derulant „Număr” puteți selecta (la opțiunea Număr) un număr care indică de câte
ori marcatorul respectiv poate fi folosit pentru plasare.
In blocul Zone de depozitare (fig.3.57) se definesc forma şi coordonatele fiecărei zone.
Pentru dreptungi trebuie înscrise coordonatele (x,y) a colțului de sus stânga apoi dupa un ; lățimea
şi înalțimea, fiind desparțite prin virgulă. La apropierea cursorului de oricare punct de pe imaginea
de fond în partea de jos a figurii se afişează. X=xx, Y=YY. Aceasta permite uşor sa calculăm
coordonatele si dimensiunile zonei. Pentru cerc trebuie notate coordonatele x, y ale centrului şi
după ; diametrul.

Figura 3.56. Definirea marcatorilor

85
 Figura 3.57. Blocul Dropzones

In căsuțele Marcatori se vor selecta din lista rulantă marcatorii pentru zonele
corespunzătoare. Corectitudinea selectării marcatorilor şi a dimensiunilor zonelor de plasare se
verifică revenind la figura de fond , pe suprafața ei trebuie sa apară în mod automat fonul zonelor
de amplasare şi marcatorii definiți (fig.3.58). Manual se pot întroduce corecțiile necesare.
Celelalte blocuri se setează similar celor din înrebările de tip Drob and drop onto

Figura 3.58. Imagine de fond cu zone de plasare şi marcatori

văzută de creator după setarea problemei

86
 In cazul în care numărul marcatorilor este mare, pentru a nu supraîncărcă figura de fundal,
aceasta poate fi completată cu zone goale scose pe câmpul liber al imaginii (fig 3.59). Studentul va
plasa marcatorii nu pe figura de fond dar în zonele marcate ale desenului.

Figura 3.59. Utilizarea întrebării drag and drop cu un număr mare de marcatori

3.6. Importul şi exportul întrebărilor

Operații deosebit de utile sunt importul şi exportul întrebărilor. Operațiile de import,
respectiv export, se fac cu câte o categorie de întrebări. Operațiile se pot lansa fie din interiorul
unui Test fig. 3.60, fie din pagina cursului de care aparțin întrebările (Blocul Setari).

87
 Figura 3.60. Exportul şi importul întrebărilor

Se alege categoria din care fac parte întrebările şi formatul de fişier exportat, apoi se
activează butonul „Export întrebări în fişier”.
La finalul listei este activ butonul „Executați clic pentru a descărca fişierul cu categorii
exportate” şi se continuă cu caseta obişnuită pentru salvare.

88
 4. ASIGURAREA CALITĂȚII CURSURILOR ONLINE

4.1 Asigurarea calității

Un curs nou se inițiază la solicitarea cadrelor didactice care au deschis un cont pe platformă
cu acceptul admuinistratorului de platformă.
La etapa elaborării, cursurile online sunt plasate pe platformă la categoria „Cursuri în
dezvoltare”. Pentru a deveni activ, accesibil pentru vizitatori si studenți, cursul trebuie să treacă
prin procedura de evaluare care cuprinde mai multe etape:
a. Evaluarea conţinutului ştiințifico-didactic – se apreciază la catedra/departamentul de
profil;
b. Evaluarea structurii cursului – se examinează la comisia de experţi, grupul de
management al platformei,
c. Evaluarea conformității cursului cu Standardele de calitate UTM – se examinează de
către experţi, desemnați de Direcția de management academic.

4.2. Structura recomandată a cursurilor / modulelor online

Designul este foarte important pentru sporirea atractivității cursului si eficientizării
activităților de învățare online. Prin structurare se subînțelege formarea secțiunilor principale ale
meniului cursului online în conformitate cu cerințele standard și completarea ulterioară a acestor
secțiuni cu informații educaționale. Principalele elemente constitutive, cu valoare obligatorie,
care apar în structura cursului, corespunzătoare unui discipline, proiectat şi dezvoltat în format
online sunt: Modulul general al cursului și Unitățile de studiu (temele cursului).
Modulul general al cursului (fig. 4.1) trebuie să cuprindă:
- Titlul modulului - corespunde titlului disciplinei;
- Anunțurile (forum News) - activitate de tip forum din cadrul cursului, în care se pot pune
noutăţile cursului, va apărea ca un item/component într-o listă a blocului Latest News;
- Suportul de curs (Calendarul disciplinei) – acest bloc permite tutorelui să menţioneze
evenimentele importante (examen, test, întâlniri ș. a.);
- Programa analitică – aici se vor înscrie obiectele și capitolele disciplinei predate;
- Forum studenți – întrebări și comentarii generale;
- Resurse curs – aici se vor întroduce într-o mapă toate resursele cursului;
- Dicționar / Glosar - termenii de specialitate;
- Evaluare inițială – se vor menţiona metodele specifice educaţiei online. Se vor
prezenta, de asemenea, date referitoare la modalitatea si criteriile de evaluare;

89
 - Cursul detaliat / Biblioteca eBook - note de curs în format electronic.

Componentele structurale ale Unităţii de învăţare a cursului online cu valoare obligatorie

(fig. 4.2):
- Titlul unităţii – corespunde titlului unuia sau mai multor capitole din programa de studiu;
- Cuprinsul unităţii – specifică secţiunile principale, subsecţiunile;
- Introducerea – o scurtă descriere a conținutului;
- Obiectivele unităţii de învăţare – enunţă competenţele ce urmează a fi dobândite pe
parcursul unităţii de învăţare, acestea fiind raportare la conţinuturile unităţii de învăţare;
- Conţinutul unităţii de învăţare – redactarea textului propriu-zis va ţine cont de
interacţiunea competenţe-conţinuturi si de necesitatea ca structura conţinutului unităţii să
fie în concordanţă cu cerinţele unei educaţii active.

Figura 4.1 Macheta cursului pentru învățământul online organizat pe unități de învățare.

Compartimentul informații generale

- Sarcinile de lucru (exerciţii, rezolvarea unor probleme, studiu de caz, lucrarea de
verificare - vor fi structurate în funcţie de: logica parcurgerii conţinuturilor, progresia de la
simplu la complex. Se va urmări ca întregul ansamblu să denote o structură conceptuală şi
procedurală coerentă;
- Bibliografia – o listă minimală pe care cursantul trebuie să o parcurgă pentru studiul
unităţii de învăţare;

90
 - Testele de autoevaluare - reprezintă un exemplu tipic de sarcini de învăţare, însă ele au un
rol foarte specific – acela de a testa dacă obiectivele educaţionale au fost realizate. Sunt
recomandate la finalul fiecărei unităţi de învăţare şi la finalul modulului de studiu;
- Testele de evaluare finală - pentru obţinerea unei evaluări obiective a nivelului real al
cunoaşterii, este utilizată testarea adaptivă orientată după criterii;
- Discuție (forum) – forum destinat adresării întrebărilor, comentariilor la tema dată.

Figura 4.2 Machetă de curs online organizat pe unități de învățare. Structura unității de învățare

Un bun instrument pentru autoevaluarea materialelor de studiu elaborate, înainte ca acestea

să fie predate către Departament pentru o evaluare, poate servi Chestionarul din Tabelul 4.1.

Tabelul 4.1. Componentele structurale obligatorii și recomandate într-un curs online

Numele secțiunii cursului online Recomandat / Obligatoriu

TITLUL MODULULUI Obligatoriu

Anunțuri Obligatoriu
SUPORTUL DE CURS: Obligatoriu
Prezentarea cursului Obligatoriu
Calendarul disciplinei Obligatoriu
Programa analitica Obligatoriu
Forum studenți Întrebări și comentarii generale Obligatoriu
Resurse curs Recomandat
Dicționar Recomandat
EVALUAREA Obligatoriu
Evaluarea la începutul cursului Recomandat
Cursul detaliat – Biblioteca eBook Obligatoriu

91
 Numele secțiunii cursului online Recomandat / Obligatoriu

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE Obligatoriu

Introducere Obligatoriu
Obiectivele învăţării Obligatoriu
Conţinutul unităţii (sinteze teoretice, exemple) Obligatoriu
Activitate tip lecție Obligatoriu
Sarcină de lucru Obligatoriu
Teste de autoevaluare, exerciţii, probleme Obligatoriu
Discuții la tema dată Obligatoriu
Glosar Obligatoriu
Materiale auxiliare Obligatoriu
Lista literaturii Obligatoriu
Rezultatele activității Recomandat
Blog Recomandat
Wiki Recomandat
Clasă virtuală Recomandat
Calendar Recomandat

4. 3. Evaluarea externă a cursurilor online

Pentru a asigura o finalizare reușită a cursului, în procesul elaborării acestuia creatorul de
curs trebuie să ia in considerație cerințele celor opt standarde de calitate pentru cursuri online
UTM, care sunt plasate pe site-ul platformei.
Reacția studenților, feedback-ul obținut de la ei are o importanță deosebită în procesul de
perfecționare continuă a cursurilor și a activităților planificate. Pentru testarea cursurilor de către
studenţi este elaborat un chestionar cu 44 itemi, repartizați pe 5 domenii: date personale, aspecte
educaţionale, aspecte tehnice si ergonomice, activitatea tutorilor în procesul de instruire,
aprecierea generală a cursului si a instruirii online. Varianta actualizată a chestionarului este parte
componentă a instrumentarului platformelor Moodle Crunt UTM si Cursuri online UTM.

92
 BIBLIOGRAFIE
1. Moodle Docs 3.3: https://docs.moodle.org/3x/;
2. Petru Todos, Cristina Ghencea. Ghid de bune practici. Elaborarea și evaluarea cursurilor
online. UTM. 2015. – 33p.;
3. Petru Todos. Angela Scripcenco. Cristina Ghencea. Ghidul Studentului UTM. Pe platforma
elearning.utm.md/moodle;
4. Liliana Ursache, GeorgeVâju, Cătălin Donici, Cosmin Herman. Moodle. Administrare,
utilizare, evaluare. Arad 2011, 156 p. ISBN: 978-973-0-11337-2;
5. Florin Ostafi, Florin-Cătălin Brăescu, Gabriela Varvara. Ghid de utilizare a platformei
educaționale Moodle. Editura Conspress, 2013, -107 p.;
6. Chestionare calitate curs online. Pe platforma elearning.utm.md/moodle.
http://elearning.utm.md/moodle/mod/questionnaire/view.php?id=32805.

93