Chestionarul de personalitate California – C.P.I.

c. A treia grupă de scale

15. realizare prin conformism – Ac (Achievement via conformance)

Este o scală motivaţională şi atitudinală, reflectând variabilele implicate în realizarea academică de
nivele înalte. Termenul de conformism se referă la o astfel de orientare, de canalizare a trebuinţei de
realizare personală şi nu la ceea ce se înţelege prin termen în limbajul curent, ca o stereotipie
neproductivă. Scala a fost construită prin metoda empirică (criteriu extern). Scopul scalei este de a
reliefa acei factori de interes şi motivaţie care facilitează realizarea în orice cadru unde asemănarea cu
modelul sau supunerea faţă de anumite obiceiuri reprezintă comportamente pozitive.
Are 38 itemi, 18 aparţinându-i exclusiv.
Conţinuturile manifeste ale itemilor reflectă hotărârea şi plăcerea pentru a se pregăti şi a avea eficienţă
în învăţare; sentimentul de vitalitate şi eficienţă în genere; acceptarea regulilor şi cerinţelor şi refuzul
frivolităţii şi a comportamentului nonconformist; temperarea şi încrederea în propriile capacităţi;
autoaprecierea privind modul planificat şi muncitor de a se implica în viaţă.
Scorurile înalte prezintă o persoană capabilă, cooperantă, eficientă, organizată, responsabilă, fermă,
sinceră, persistentă şi muncitoare, care apreciază activitatea şi realizarea intelectuală. Percepţia socială
descrie un bărbat cu scor înalt ca: ambiţios, capabil, conştiincios, amabil, inteligent, logic, matur,
rezonabil, cu resurse, responsabil. O femeia cu scor înalt este descrisă ca: conservatoare, eficientă,
idealistă, întreprinzătoare, amabilă, metodică, logică, de încredere, rezervată, responsabilă.
Scorurile joase prezintă o persoană vulgară, încăpăţânată, distantă, dificilă, primejdioasă, înfumurată,
care sedescurajează uşor sub stresul presiunilor şi conformismului, pesimistă în privinţa viitorului
profesional. Percepţia socială descrie un astfel de barbat prin termeni ca: apatic, bănuitor, practic,
insuportabil, caută plăcerea, nesăbuit, agitat, superficial, schimbător, ostentativ. Femeia cu scor scăzut
este percepută ca fiind: aventuroasă, nepăsătoare, uşuratică, cu atitudine degajată, leneşă,
impresionabilă, rebelă, sarcasrică, neconvenţională, neinhibată, neghioabă.

16. Realizarea prin independenţă – Ai (Achievement via independence)

Scala este destibată să măsoare interesul subiecţilor pentru acele situaţii în care se cere independenţă
în gândire, creativitate, valorizarea potenţialului propriu. Cu ajutorul ei pot fi identificaţi acele aspecte
ale interesului şi motivaţiei care facilitează realizarea în orice cadru unde autonomia şi independenţa
sunt comportamente pozitive, inclusiv în pregptirea academică.
Are 32 de itemi.
Conţinuturile manifeste ale itemulor indică: toleranţa crescută pentru ambiguitate şi refuzul unor
atitudini dogmatice sau autoritare; refuzul unor reacţii convenţionale chiar dacă este vorba de a susţine
o opinie nepopulară şi controversată; plăcerea pentru activităţi independente, chiar dacă nu sunt
necesare din punct de vedere utilitar; afirmarea unei gândiri pozitive faţă de alţii; afirmarea unui nivel
de adaptare manifest în prezent; afirmarea unor valori morale bine dezvoltate.
Scorurile înalte definesc o persoană matură, eficace, puternică, dominantă, pretenţioasă şi precaută,
independentă şi sigură pe sine, cu abilitate intelectuală şi discernământ. Un bătbat cu scor înalt este
descris de percepţia socială prin termeni ca: prevăzător (în sens de anticipativ), independent, neformal,
inteligent, simpatic, raţional, sarcastic, irascibil, multilateral. Femeia cu scor înalt este percepută ca:
lucidă, calmă, capabilă, discretă, inteligentă, logică, matură, originală, raţională.
Scorurile scăzute indică un comportament inhibat, anxios, prudent, nemulţumit, mărginit şi suspicios,
umil şi supus faţă de autorităţi, lipsit de capacităţi introspective şi de înţelegerea de sine. Un bărbat cu
scor scăzut este descris ca: afectat, îngâmfat, prudent (în sens de precaut), rece, egocentric, fricos,
frivol, curtenitor, plin de sine, rigid. Femeia este descrisă prin termeni ca: stângace, emotivă,
nechibzuită, imatură, infantilă, cap sec, agitată, simplă, nerealistă, instabilă.

17. Eficienţa intelectuală – Ie (Intelectual efficiency) / Conceptual fluency – Cf (in CPI260)

Scala a fost construită tot în paradigma motivaţională şi nu priveşte capacitatea de a rezolva probleme,
fie şi intelectuale. Ea indică interesul pentru valori intelectuale opus celui pentru valori practice şi
totodată gradul de eficienţă personală şi intelectuală la care a ajuns individul.
Are 42 itemi dintre care 22 exclusivi.
Conţinuturile manifeste ale itemilor se referă la aspecte legate de: capacitatea de aface faţă unor
situaţii de indeterminare şi ambiguitate; sentimentul adecvării şi eficienţei personale; interesul pentru
activităţi de cercetare; plăcerea de a face planuri şi de a le realiza; importanţa pe care o acordă
persoana problemelor intelectuale şi de cunoaştere; un comportament flexibil, relativ instabil şi mai
puţin organizat.
Scorurile înalte indică persoane eficiente, cu o gândire clară, capabile,inteligente, progresiste,
ordonate, meticuloase şi ingenioase, mereu în alertă şi bine informate, care acordă importanţă pentru
păroblemele intelectuale şi de cunoaştere. Un bărbat cu scor înalt este perceput ca: de încredere,
capabil, eficient, prevăzător (anticipativ), independent, inteligent, rezonabil, autocontrolat, satisfăcut,
sincer. Femeia cu scor înalt este descrisă prin termeni ca: lucidă, capabilă, de încredere, eficientă,
neformală, inteligentă, logică, raţională, relaxată.
Scorurile sub medie prezintă o persoană prudentă, confuză, comodă, defensivăsuperficială şi fără
ambiţie, cu o gândire convenţională şi stereotipă, lipsită de direcţionare şi disciplină de sine.
Perceperea socială caracteruzează un bărbat cu scor scăzut ca: rece, uituc, insensibil, stângaci, cu
interese limitate, straniu, obositor, susceptibil, superficial, influenţabil. Femeia cu scor scăzut este
percepută ca: nehotărâtă, stângace, cu interese limitate, nervoasă, pesimistă, simplă, înceată,
încăpăţânată, tensionată, retrasă.

Pentru varianta CPI 260 (2002), grupa a treia de scale reuneşte scalele: Ac – realizare prin
conformism, Ai – Realizare prin independenţă şi Cf – Fluenţă conceptuală.
Cea de-a treia scală a celei de-a treia grupe poartă numele de Fluenţă conceptuală – Cf.
Scorurile înalte definesc o persoană: confortabil şi încrezător în a trata chestiuni intelectuale şi
conceptuale, cu fluenţă verbală, se gândeşte înainte dea întreprinde ceva
Scorurile joase definesc o persoană: orientată către activitate, cu preferinţă către chestiuni tangibile
mai degrabă decât pentru concepte şi abstractizări, cu încredere redusă în propriile capacităţi, cu
interese limitate.

d. A patra grupă de scale

18. Înclinaţie psihologică - Py (Psychological mindedness) / Insightfulness – Is (in CPI260)

Scala măsoară gradul în care individul se implică şi este sensibil la necesităţile interne, la cauzele
acestora şi la experienţele semenilor.
Are 22 itemi, 10 exclusivi şi restul comuni cu Sp.
Conţinutul manifest al itemilor reflectă: capacitatea de mobilizare a resurselor pentru concentrarea
tenace pe problemă; capacitatea de a tolera ambiguitatea şi dezordinea; disponibilitatea pentru muncă
în genere şi pentru cea de cercetare în special; sacrificiul recompensei imediate pentru ambiţiile sau
reuşitele de termen lung; intersul pentru aspectele practice; un mod deschis de a fi, atitudini, deschise,
liberale, neconvenţionale.
Scorurile înalte la această scală indică o persoană atentă, spontană rapidă, receptivă, vorbăreaţă,
ingenioasă, flexibilă, cu o bună fluenţă verbală şi ascendenţă socială, nesupusă regulilor, restricţiilor şi
constrângerilor. Un bărbat cu scor înalt este descris ca: distant, evaziv, prevăzător, independent,
individualist, perseverent, preocupat, rezervat, neprietenos, circumspect. Femeia este descrisă prin
termeni ca: rece, capabilă, independentă, ingenioasă, nepripită, logică, neastâmpărată, sigură pe sine,
isteaţă, nedemnă de încredere.
Scorurile scăzute indică persoane apatice, paşnice, serioase, prudente, modeste, cu un tempo liniştit,
precaute, conformiste şi convenţionale. Perceperea socială descrie un bărbat cu scor scăzut prin
adjective ca: activ, voios, energic, flirtează, cu umor, blând, adaptabil, deschis, sociabil, vorbăreţ.
Femeia este descrisă astfel: convenţională, generoasă, onestă, blândă, elogiată, încordată, de încredere,
modestă, caldă, neliniştită.

19. Flexibilitate – Fx (Flexibility)

2
Scala a fost construită ăentru a identifica persoanele flxibile, adaptabile, capabile de schimbare în
gândire, conduită, temperament. Ea indică gradul de flexibilitate şi adaptabilitate al gândirii şi
comportamentului unei persoane.
Are 22 itemi.
Conţinuturile manifeste ale itemilor se referă la: refuzul unor atitudini dogmatice sau autoritare;
toleranţă înaltă pentru nesiguranţă şi ambiguitate; relativă instabilitate; lipsă de ordine; un mod relaxat,
necritic de a aprecia standardele morale şi prescripţiile etice.
Scorurile înalte definesc o persoană introspectivă, neformală, aventuroasă, cu încredere în sine, cu
simţul umorului, nesupusă, idealistă, egoistă, srcastică şi cinică, cu concentrare înaltă pe amuzamentul
şi plăcerea personală. Un bărbat cu scor înalt este descris ca: nestatornic, cu atitudine degajată,
independent, leneş, optimist, caută plăcerea, vioi, isteţ, risipitor, spontan. Femeia este percepută ca:
neglijentă, îndrăzneaţă, deşteaptă, imaginativă, individualistă, ingenioasă, răutăcioasă, originală, caută
plăcerea, sociabilă.
Scorul sub medie descrie o ersoană precaută, prudentă, neliniştită, harnică, cenzurată, politicoasă,
metodică, rigidă, formală şi pedantă în gândire, cu respect faţă de autoritate şi tradiţie. Un bărbat cu
scor scăzut este descris în termeni ca: hotărât, eficient, încăpăţânat, organizat, metodic, practic, sever,
îndărătnic, flegmatic, minuţios. Femeia este percepută ca fiind: precaută, conştiincioasă,
conservatoare, defensivă, prefăcută, rigidă, lentă, simplă, cu tendinţa de a se autopedepsi.

20. Feminitate Fe (Femininity / masculinity) / Senzitivity – Sn (in CPI260)

Scala a fost construită prin metoda empirică (criteriul extern) şi evaluează – spre deosebire de scala
similară din MMPI – interesele, respectiv feminitatea sau masculinitatea intereselor subiectului. Scala
este legată de aprecierea masculinităţii sau feminităţii intereselor subiectului, scorurile înalte indicând
interese mai mult feminine iar cele joase interese mai mult masculine.
Are 38 itemi, dintre care 22 exclusivi.
Conţinutul manifest al itemilor face referire la: preferinţa pentru roluri convenţional feminine (faţă de
cele masculine); emotivitatea şi sensibilitatea interpersonală; propria modestie, reţinere şi lipsa
impulsivităţii; interesul mai scăzut faţă de politică, afaceri, realizări sociale.
Scorurile înalte prezintă o persoană apreciativă, calmă, de sprijin, blândă, temperată, perseverentă,
sinceră, care respectă şi acceptă semenii, care se comportă într-un mod cinstit şi simpatic. Bărbatul cu
scor înalt este perceput social ca fiind: recunoscător, plângăreţ, feminin, formalist, blând, nervos,
autocritic, sensibil, slab, neliniştit. Femeia cu scor înalt este percepută ca fiind: conştiincioasă,
discretă, generoasă, gentilă, serviabilă, matură, autocontrolată, simpatică, cu tact, caldă.
Scorurile scăzut idică o persoană expeditivă, încăpăţânată, ambiţioasă, masculină, activă, robustă,
frământată, măsluitoare şi oportunistă în relaţiile cu semenii, deschisă şi directă în gândire şi acţiune,
nerăbdătoare la întârziere, indecizii şi reflexie. Bărbatul cu scor scăzut este perceput de ceilalţi ca
fiind: aventuros, agresiv, lucid, îndrăzneţ, impulsiv, masculin, deschis, caută plăcerea, face pe
grozavul, dur. Femeia cu scor scăzut este descrisă de percepţia socială prin termeni ca: vulgară,
nesatisfăcută, leneşă, masculină, caută plăcerea, agitată, robustă, egocentrică, irascibilă, susceptibilă,
dură.

Pentru CPI 260 (2002), cea de-a patra grupă reuneşte scalele: Perspicacitate – Is, Flexibilitate – Fx şi
Senzitivitate – Sn.

Perspicacitate – Is
Scorurile înalte definesc un individ: cu pătrundere psihologică şi analitică asupra oamenilor şi
motivaţiilor acestora, îşi formează repede impresii, nu se manifestă întotdeauna cald şi empatic.
Scorurile joase definesc un individ: cu dificultăţi în a prezice cum se vor simţi sau cum vor reacţiona
ceilalţi, nu foarte interesat în dinamica comportamentului, se uită mai mult la ce fac oamenii decât la
ceea ce gândesc.

Senzitivitate – Sn
Scorurile înalte definesc un individ: sensibil la sentimentele altora, tinde să interpreteze evenimentele
dintr-o perspectivă personală, se simte adesea vulnerabil, are mare nevoie de afiliere.

3
Scorurile joase definesc un individ: încăpăţânat, orientat către acţiune, oarecum insensibil la
sentimentele altora, agresiv.

4.3.2. Scale vectoriale (structurale pentru versiunea CPI 260) – Modelul cuboid

Există scale vectoriale 3, care configurează 4 stiluri de viaţă / tipologii umane. Aceste scale se bazează
pe un model cuboid asupra personalităţii umane, elaborat de Gough în 1987.

Unele teste de personalitate cum ar fi MMPI sau MCMI (Millon Clinical Multiaxial Inventory)
prezintă avantajul că odată trasat profilul, este suficient să examinăm scalele pentru a putea şti un
diagnostic al pacientului, mai precis dacă acesta este nevrotic, psihotic sau nu este un subiect
patologic. Versiunea originală a CPI nu oferea examinatorului o astfel de posibilitate, motiv pentru
care Gough a dezvoltat o modalitate de interpretare structurală a scorurilor CPI, cu scopul de a alerta
psihologul în legătură cu tipul de personalitate pe care o evaluează. Această modalitate este disponibilă
începând cu varianta din 1987 a testului.

Cei trei vectori

Una dintre analizele factoriale de bază care s-au operat asupra CPI (Gough), a pus în evidenţă un
model cuboid constând în 3 vectori.

Vectorul 1 - Prima dimesiune se referă la extraversie, ascendenţă socială şi asigurare de sine (self-
assurance).
Vectorul 2 - Cel de-al doilea vector reprezintă gradul în care individul răspunde şi aderă la normele
sociale (numit de Gough Norm favoring / Norm questioning).
Vectorul 3 - Cel de-al treilea vector evaluează gradul în care persoana şi-a realizat sau integrat
propriul tip de bază (de personalitate).

Cele 4 tipuri

Gough a numit aceste tipuri de bză cu litere din alfabetul grec vechi: Alfa, Beta, Gama şi Delta şi a
folosit un sistem de scorare în 7 trepte pentru vectorul 3 (1 – foarte scăzut, 2 – mult sub medie, 3 – sub
medie, 4 – mediu, 5 – peste medie, 6 – mult peste medie, 7 – foarte înalt) pentru a specifica tăria
relativă cu care se manifestă fiecare tip în personalitatea şi interacţiunile persoanei. Deci, un scor 7 la
Alfa reprezintă un tip alfa pe deplin realizat. Gough a determinat faptul că aceste 4 tipuri sunt relativ
egal distribuite în populaţia generală.

Tipul Alfa – Stilul de viaţă bazat pe implementare

Combină aderenţa la norme cu o orientare către exterior în ceea ce priveşte relaţiile interpersonale şi
este considerat un stil foarte managerial. Sunt oameni de bază în majoritatea organizaţiilor şi au un stil
de interacţiune participativ. Sunt focaşlizaţi pe sarcini şi productivi. Sunt văzuţi de ceilalţi ca fiind
puternici, ambiţioşi, asertivi, extraverţi şi orientaţi către acţiune. Ca manageri, ei sunt centraţi pe
atingerea scopurilor orgamnizaţionale, respectarea termenelor limită şi sunt văzuţi ca fiind influenţi.
La scorurile foarte înalte întâlnim lideri carismatici.
La scorurile foarte joase întâlnim persoane manipulative şi centrate pe sine (intolerante faţă de
persoanele care nu sunt în acord cu ei, autoritari, punitivi şi preocupaţi doar de atingerea propriilor
scopuri).

Tipul beta – Stilul de viaţă suportiv

Combină acceptarea normelor cu o orientare mmai degrabă introvertă faţă de lume. Sunt persoane
percepute ca fiind lente, responsabile, stabile, dependente, moderate, pricepute şi predicitbile. Sunt cei
care păstrează normele şi valorile într-un grup. Ca manageri, ei sunt centraţi tot pe realizarea

4
scopurilor organizaţionale, numai că într-un mod mai lent şi mai aşezat. Sunt persoane care au nevoie
să le fie trasate direcţii de către manageri şi sunt buni în roluri executive.
La scorurile foarte înalte sunt modele din care te poţi inspira în legătură cu proprietatea şi bunătatea şi
de asemenea modele parentale.
La scorurile foarte joase sunt persoane foarte precaute, rigide, caracterizate printr-un conformism
temător.

Tipul Gama – Stilul de viaţă inovator

Combină evaluarea (respingerea) normelor cu o orientare extravertă. Sunt vizionari, poate acei lideri
strtategici ce pot schimba orientarea unei organizaţii. Contestă şi pun sub semnul întrebării status-
quo(urile). Ca manageri, pun sub semnul întrebării misiunea şi scopurile organizaţionale, preferă să
schimbe directivele organizaţionale şi sunt orientaţi către inovaţie. Sunt percepuţi ca inovativi,
inteligenţi şi aventuroşi.
La scorurile foarte înalte sunt creativi, vizionari, imaginativi, inovativi.
La scorurile foarte scăzute sunt rebeli, impulsivi, intoleranţi, autoindulgenţi şi disruptivi.

Tipul Delta – Stilul de viaţă vizionar

Combină îndoiala legată de norme cu o orientare detaşată şi introvertă. Sunt persoane reflexive,
detaşate de mediu, preocupate şi perceptive şi au tendinţa de a fi experţi tehnici sau ştiinţifici. Ca
manageri tind să lucreze cel mai bine în colective mici sau organizaţii mici în care pot fi cumva
independenţi.
La scorurile foarte înalte găsim persoane idealiste, preocupate, imaginative, artistice sau vizionare.
La scorurile foarte scăzute persoane rezervate, conflictuale, bulversate şi fragmentate. La extrema de
jos a sorurilor putem vorbi de fragmentare şi dezorganizare la nivelul personalităţii. Astfel de scoruri
obţin pacienţii psihiatrici cronici.

De introdus detalii despre axele pe tipuri şi stiluri de viaţă (din profilele D şi D).

4.3.3. Scalele speciale – Măsuri legate de muncă

De adăugat detalii privind aceste scale (din profil – semnificaţii scoruri scăzute şi înalte)

Sunt aceleaşi 6 scale atât pentru CPI 434 (1996), cât şi pentru CPI 260 (2002).

1. Potenţial managerial – Mp
2. Orientare către muncă – Wo
3. Temperament creativ – Ct
4. Leadership – Lt
5. Amicabilitate – Ami
6. Orientare spre aplicarea legii – Leo

La varianta românească apar suplimentar scalele

7. Ostilitate – Hos
8. Luptător – Fght

Interpretarea scalelor

Paşi şi consideraţii generale în interpretarea profilului CPI

5
 1. Determinarea validităţii profilului utilizând scorurile subiectului la scalele de validare: Gi, Cm
şi Wb, precum şi scorurile la cei trei indicatori de validitate: Fake Good, Fake Bad şi Random
(ecuaţii de regresie).
3. Investigarea patternurilor scorurilor în interiorul celor 4 clase de scale. Diferite zone problematice
sau de dezechilibru subiectiv pot fi evidenţiate considerând aceste grupări ca de sine stătătoare, făcând
fiecare trimitere către o anunmită sferă a vieţii şi personalităţii subiectului. Pentru majoritatea scalelor
CPI scorurile peste medie (50 + 10 note standard) sugerează sănătate şi echilibru, în timp ce sorurile
sub medie (50 – 10 note standard) sugerează dezechilibre şi probleme legate de comportament.
Scalele au fost regrupate faţă de varianta din 1972. Astfel avem:
a. Prima clasă de scale, incluzând Do, Cs, Sp, Sa, In, Em, face referire la un domeniu legat de stilul şi
orientarea interpesonală,
b. Ce-a de-a doua grupă cuprinde scalele Re, So, Sc, Gi, Cm, Wb, To şi evaluează orientarea
normativă şi a valorilor persoanei,
c. Cea de-a treia grupare cuprinde scalele Ac, Ie şi Ai (identică cu cea din varianta 1972) şi evaluează
funcţionarea cognitivă şi intelectuală şi
d. Cea de-a patra clasă reuneşte scalele Py, Fx şi F/M (se observă redefinirea faţă de scala din 1972) şi
evaluează perceperea rolului şi stilului personal.
3. Interpretarea scalelor individuale şi analiza interacţiunilor între scale care pot afecta semnificaţia
unor scale individuale.
4. Interpretarea structurală a scalelor (modelul cuboid, numai pentru varianta 1987)
5. Integrarea datelor despre subiect recoltate prin CPI cu datele disponibile din alte surse.

Scalele de validare sunt: Wb, Gi şi Cm

Scorurile mici la Wb şi Cm (începând de lascorul de 30 dar mai ales cele sub 20 note standard) indică
tendinţa subiectului de a răspunde acceptând ca adevăraţi itemi de tip simptomatic, deci tendinţa de
falsificare în sensul înrăutăţirii.
Scorul scăzut la Gi este în acest sens şi mai relevant pentru această tendinţă de falsificare în sensul
înrăutăţirii. Scorul critic este de 30 exprimat în note standard.
Invalidarea în acest sens a profilului nu ne va permite să utilizăm adecvat chestionarul pentru a
diagnostica forţa sau slăbiciunea eului sau pentru a evalua dinamica şi tendinţele conflictuale.

Scorurile înalte la Gi (peste 70 note standard) indică tendinţa subiectului de a falsifica în sens pozitiv,
cu scopul de a se pune într-o lumină favorabilă. De obicei acest gen de falsificare determină o creştere
a scorurilor pe ansamblu (la majoritatea scalelor). Un studiu a demonstrat că un grup de alcoolici
(cunoscuţi pentru tendinţa de disimulare în sens pozitiv) a scos pe ansamblu scoruri mai înalte la Gi
decât un grup de subiecţi căruia i s-a cerut să falsifice în mod intenţionat.
Depistarea acestei tendinţe, la fel ca şi în cazul celei menţionate anterior, nu face improprie
interpretarea profilului ci aduce în atenţia examinatorului necesitatea unei precauţii în interpretatre şi
în special în desprinderea unor concluzii privind subiectul. El va interpreta scorurile acestuia în lumina
tendinţei prezentte, relativizând oarecum concluziile desprinse şi punând un accent sporit pe corelarea
cu alte surse informaţionale.

Interpretarea structurală

Un avantaj al unor teste cum ar fi MMPI sau MCMI (Millon Clinical Multiaxial Inventory) este că
odată trasat profilul este suficient să examinăm scalele pentru a putea şti un diagnostic al pacientului,
mai precis dacă acesta este nevrotic, psihotic sau nu este un subiect patologic. Versiunea originală a
CPI nu oferea examinatorului o astfel de posibilitate, motiv pentru care Gough a dezvoltat o
modalitate de interpretare structurală a scorurilor CPI, cu scopul de a alerta psihologul în legătură cu
tipul de personalitate pe care o evaluează.
Una dintre analizele factoriale de bază care s-au operat asupra CPI (Gough), a pus în evidenţă un
model cuboid constând în 3 vectori. Prima dimesiune se referă la extraversie, ascendenţă socială şi
asigurare de sine (self-assurance). Cel de-al doilea vector reprezintă gradul în care individul răspunde

6
şi aderă la normele sociale (numit de Gough Norm favoring / Norm questioning). Cel de-al treilea
vector evaluează gradul în care persoana şi-a realizat sau integrat propriul tip de bază (de
personalitate).
Gough a numit aceste tipuri de bză cu litere din alfabetul grec vechi: Alfa, Beta, Gama şi Delta şi a
folosit un sistem de scorare în 7 trepte pentru vectorul 3 (1 – foarte scăzut, 2 – mult sub medie, 3 – sub
medie, 4 – mediu, 5 – peste medie, 6 – mult peste medie, 7 – foarte înalt) pentru a specifica tăria
relativă cu care se manifestă fiecare tip în personalitatea şi interacţiunile persoanei. Deci, un scor 7 la
Alfa reprezintă un tip alfa pe deplin realizat. Gough a determinat faptul că aceste 4 tipuri sunt relativ
egal distribuite în populaţia generală.

Tipul Alfa
Combină aderenţa la norme cu o orientare către exterior în ceea ce priveşte relaţiile interpersonale şi
este considerat un stil foarte managerial. Sunt oameni de bază în majoritatea organizaţiilor şi au un stil
de interacţiune participativ. Sunt focaşlizaţi pe sarcini şi productivi. Sunt văzuţi de ceilalţi ca fiind
puternici, ambiţioşi, asertivi, extraverţi şi orientaţi către acţiune. Ca manageri, ei sunt centraţi pe
atingerea scopurilor orgamnizaţionale, respectarea termenelor limită şi sunt văzuţi ca fiind influenţi.
La scorurile foarte înalte întâlnim lideri carismatici iar la cele foarte joase persoane manipulative şi
centrate pe sine (intolerante faţă de persoanele care nu sunt în acord cu ei, autoritari, punitivi şi
preocupaţi doar de atingerea propriilor scopuri).

Tipul beta
Combină acceptarea normelor cu o orientare mmai degrabă introvertă faţă de lume. Sunt persoane
percepute ca fiind lente, responsabile, stabile, dependente, moderate, pricepute şi predicitbile. Sunt cei
care păstrează normele şi valorile într-un grup. Ca manageri, ei sunt centraţi tot pe realizarea
scopurilor organizaţionale, numai că într-un mod mai lent şi mai aşezat. Sunt persoane care au nevoie
să le fie trasate direcţii de către manageri şi sunt buni în roluri executive. La scorurile foarte înalte sunt
modele din care te poţi inspira în legătură cu proprietatea şi bunătatea şi de asemenea modele
parentale. La scorurile foarte joase sunt persoane foarte precaute, rigide, caracterizate printr-un
conformism temător.

Tipul Gama
Combină evaluarea (respingerea) normelor cu o orientare extravertă. Sunt vizionari, poate acei lideri
strtategici ce pot schimba orientarea unei organizaţii. Contestă şi pun sub semnul întrebării status-
quo(urile). Ca manageri, pun sub semnul întrebării misiunea şi scopurile organizaţionale, preferă să
schimbe directivele organizaţionale şi sunt orientaţi către inovaţie. Sunt percepuţi ca inovativi,
inteligenţi şi aventuroşi. La scorurile foarte înalte sunt creativi, vizionari, imaginativi, inovativi iar la
cele foarte scăzute rebeli, impulsivi, intoleranţi, autoindulgenţi şi disruptivi.

Tipul Delta
Combină îndoiala legată de norme cu o orientare detaşată şi introvertă. Sunt persoane reflexive,
detaşate de mediu, preocupate şi perceptive şi au tendinţa de a fi experţi tehnici sau ştiinţifici. Ca
manageri tind să lucreze cel mai bine în colective mici sau organizaţii mici în care pot fi cumva
independenţi. La scorurile foarte înalte găsim persoane idealiste, preocupate, imaginative, artistice sau
vizionare iar la scorurile foarte scăzute persoane rezervate, conflictuale, bulversate şi fragmentate. La
extrema de jos a sorurilor putem vorbi de fragmentare şi dezorganizare la nivelul personalităţii. Astfel
de scoruri obţin pacienţii psihiatrici cronici.

Indicaţii privind interpretarea profilului

7
Autorul atrage atenţia asupra muncii de construire de ipoteze de natură explicativă şi de interpretarea
în lucrul cu profilele CPI, spre deosebire de situaţia alltor teste în care trasarea profilului reprezintă
cumva pasul final. În CPI nu lucrăm cu o simplă înşiruire de trăsături, ci evoluăm treptat în
interpretare spre o structură care ne poate deschide noi ipoteze.

Interpretarea profilului se poate face doar de către un profesionist care cunoaşte foarte bine pe de o
parte testul, pe de alta teoriile asupra persoanlităţii, teoriile dezviltăţii, teoriile despre motivaţie şi
valori. Cel mai adecvat mod de învăţare este lucrul împreună cu un specialist care are experienţă în
lucrul cu testul. Începătorul poate de asemenea să folosească mai multe instrumente dintre care unele
pe care le cunoaşte mai bine şi să lucreze într-o manieră comparativă sau corelativă. Lucrul pe
scorurile obţinute de persoane care aparţin unor populaţii clar determinate poate fi o altă strategie. Al
altă modalitate este învăţarea din erori. Se recomandă ca în perioada de formare psihoogul să se
centreze pe extragerea câtor mai multe informaţii din profilul cu care lucrează, lucrând preferabil în
orb (fără a cunoaşte alte date despre persoana pe care o evaluaeză).

Paşi în Interpretare (După Minulescu, 1996)

1. validarea profilului se face cu ajutorul celor 3 scale menţionate: Wb, Gi şi Cm.
Pentru varianta 1987 sunt disponibile unele ecuaţii de regresie cu semnificaţie statistică care elimină
treptat posibilitatea diferitelor genuri de atitudini şi falsificări.
Invalidarea nu semnifică imposibilitatea interpretării, cidă o cheie de acces către unghiul din care vor
fi făcute interpretările.
2. Interpretarea corelativă a scalelor CPI
Aprecieri mai exacte privind unele scoruri individuale se pot face utilizând normele unor grupuri de
referinţă, situaţie în care interes vor prezenta în special scorurile extreme (estew situaţia în care
comparăm scorurile unui student la psihologie cu scorurile unei populaţii mai largi de psihologi, în
scop predictiv).
a. Un prim demers în interpretare priveşte listarea scalelor cu scoruri înalte şi scoruri scăzute şi
desprinderea semnificaţiei acestor scoruri prin analiză conceptuală. De menţionat că în acest tip de
interpretare trebuie ţinut cont de interacţiunile posibila între scale, dintr ecare unele deja menţionate de
autor (prezentate mai jos).

b. Un alt demers în interpretarea corelativă a scalelor porneşte de la gruparea oferită de autor în cadrul
testului, mai precis cele 4 grupe sau clase de scale:
I. Scale care se referă la ascendenţă, eficienţa interpersonală, siguranţa de sine.
Scorurile peste medie la scalele din această grupare indică un subiect extravert, care se implică în
relaţii sociale, cu o imagine de sine pozitivă.
Scorurile joase (în special la Sp şi Sy) indică tendinţa spre introversie şi spre restrângerea nivelului
interrelaţiilor.
II. Al doilea grup de scale se referă la gradul de conştientizare şi acceptarea cerinţelor sociale, la
nivelul de socializare atins, la maturitatea socială în sensul unui mod netensionat, autocontrolat de a
relaţiona.
III. A treia grupă de scale relevă aspecte motivaţionale care traduc potenţialşul de realizare persoanlă,
stilul de integrare, tipul de valori dominant.
IV. Cea de-a patra grupă prezintă modalităţile intelectual-atitudinale preferate de individ şi tipologia
masculină sau feminină a intereselor.

c. Analiza modurilor de relaţionale între scale sau analiza de pattern reprezintă un alt demers în
interpretare, cu scop de a verifica ipotezele apărute din analiza celor 4 grupări de scale. De interes aici
este ideea că interpretarea unei scale îşi capătă sensul complet numai prin corelarea cu alte scale, deci
printr-o analiză structurală. Modul de manifestare a unei trăsături evidenţiată prin test va fi reliefat prin
semnificaţia altor scale (în raport cu care capătă sens comportamental).
Astfel de grupări senificative între scale sunt cele între Do şi Gi sau Sy, între So şi Sc, Re şi Cs, Re şi
Do, Ac şi Ai.

8
Dacă şi Do şi Gi prezintă scoruri înalte în cadrul unui profil, putem vorbi despre o persoană care
doreşte să domine, să conducă, însă acordând respect celorlalţi. Dacă avem situaţia Do înalt şi Gi
scăzut putem vorbi despre un conducător egocentric. Combinaţia Do scăzut şi gi înalt poate conduce
către ipoteza că este o persoană care evită potiţii de responsabilitate socială. Pentru domeniul
scorurilor submedii putem vorbi despre un subiect retras, mai puţin eficient social, uşor de ofensat.
Dacă So şi Sc au împreună scoruri înalte putem vorbi despre o persoană statornică în felul de a se
manifesta, cu gravitate şi siguranţă de sine. So ridicat şi sc scăzut traduc un comportament critic,
combativ şi dominant. So scăzut şi Sc ridicat indică o persoană cu un comportament mai degrabă fals,
defensiv, care nu prezintă încredere. So şi Sc scăzute amândouă indică agresivitate, încăpăţânare, un
mod excitabil şi refractar de afi.

- Gruparea factorială
- Menţiuni privind analiza adjectivală

- Menţiuni privind studii făcute la noi în creativitate etc cu CPI

- Menţşiuni privind scalele experimentale şi scala de anxietate în varianta 1987
-Menţiuni privind autorii cărţii scanate