Istoria artei în România

FAP-FADD 2018

Curs 1

Arta medievală în Transilvania,

Moldova și Țara Românească
(secolele X-XVI)

Lect. dr. Ioana Rus

ioana_rus2004@yahoo.com
 Nașterea stilului romanic în arta transilvăneană Cadru istoric, politic

• Stilul romanic apare în Transilvania odată cu epoca cuceririi maghiare și consolidarea

regalității în această zonă (sec. XI-XIII), fiind adus de coloniști.

• Cucerirea maghiară – etape succesive – frontiera stabilită pe linia naturală a lanțului carpatic.

• Pentru consolidarea graniței - regalitatea maghiară invită coloniști:

– sași în SE Transilvaniei [Géza II (1141-1161)], N Transilvaniei.

– în 1211, în Țara Bârsei sunt instalați cavalerii ordinului teuton, alături de cel de-al doilea
val de sași în S-E Transilvaniei
[Andrei II (1205-35)]

– cca. 1213, pe frontiera de E

sunt instalați secuii.
 Castre regale, cetăți nobiliare, cetățile din jurul bisericilor
Pentru consolidarea
autorității, asigurarea
ordinii și siguranța căilor
de comunicație =
construirea de fortificații
numite castre regale
(Cetatea Dăbâca, jud. Cluj
și Castrul de la
Hunedoara).
După invazia mongolă din
1241 = ridicarea de
fortificații pentru refugiu și
reședință nesupuse direct
controlului regelui = cetățile
nobiliare (cetatea din
Colțești (AB), ridicată de
familia Thoroczkay)
La înc. sec. XIII (c. 1200) apar
cetățile din jurul bisericilor
romanice (Cisnădioara prima
curtină din jurul bisericii
parohiale Sibiu din Sibiu, azi
Piața Huet)
 Stilul romanic în Transilvania – Arhitectura ecleziastică, sculptura

Bis. Cisnădioara (SB) / Cat. Alba Iulia (AB) / Bis. Șieu Odorhei (BN)
 Nașterea stilului gotic în arta transilvăneană

• În anul 1301 se stinge dinastia Arpadiană, în 1305 urcă pe tronul Ungariei Carol
Robert de Anjou.

• În secolul al XIV-lea arta gotică se diversifică datorită multiplelor influențele venite

dinspre Europa Centrală și Italia.

• Se formează trama stradală a principalelor centre urbane (Cluj, Sibiu, Brașov,

Sighișoara); începe ridicarea primelor fortificații în jurul centrelor orașelor (Sibiu,
Cluj).

• În arhitectura ecleziastică planul bazilical (cu nave de înălțimi diferite) este înlocuit
de planul de tip hală (cu navele de înălțimi egale (Sebeș, Cluj, Brașov).

• Pe lângă arhitectură se afirmă tot mai mult sculptura, pictura (în frescă, dar și pe
suport mobil) și artele minore (orfevrăria, țesăturile).
 Stilul gotic timpuriu și matur în Transilvania (sec. XIV-XV)

Mănăstirea Biserica
cisterciană, Cârța evanghelică, Sebeș
(SB), sec. XIV (AB), sec. XIV-XV

Biserica Sfântul Mihail, Cluj, sec. XV

Stilul gotic târziu în Transilvania (sec. XV-XVI)

Biserica fortificată, Biertan (SB)

Altarul poliptic, 1483-1515
 Moldova și Țara Românească în secolele XIV-XVI
Cadru istoric, politic

• Principatul Moldovei se afirmă ca stat independent în anul 1359, când cneazul

maramureșan Bogdan vodă îi alungă pe urmașii voievodului Dragoș, vasalii Ungariei, de
pe tronul Moldovei.

• Țara Românească își câștigă independența în anul 1330 prin bătălia de la Posada contra
Carol I. de Anjou, regele Ungariei.

• Manifestările de cultură din Țările române au fost, în marea majoritate, inițiate și

sprijinite material de către voievozi, boieri, Biserică.

• Sub patronajul lor, în Moldova se desfășoară o activitate constructivă de mare amploare:

cetățile, mănăstirile (locuri de desfășurare a vieții monahale de tradiție bizantină, au fost
gândite și ca puncte de apărare şi refugiu pe care se bizuia independența țării), bisericile
de curte sau de mânăstire (la adăpostul lor, călugări caligrafi, cronicari, miniaturiști,
zugravi de biserici și pictori de icoane) au dat naștere unei arte ce îmbină tradiția
bizantină cu influențele occidentale.
 Arta în Moldova secolelor XIV-XVI

Mănăstirea Siret,
ctitorită de Mănăstirea Voroneț, ctitorită de
Sas-voievod, sec. Ștefan cel Mare, 1488, pictată în
XIV 1547
 Arta în Țara Românească în secolele (XIV-XVI)

Biserica Sf. Nicolae Domnesc (Curtea de

Argeș), ctitorită de Basarab I., c. 1340 Mănăstirea Dealu, ctitorită de Radu cel Mare,
1501