Ministerul Educației, Culturii și Cercetării

Colegiul Național de Comerț al ASEM

Catedra „Comerț, Merceologie, Tehnologie”

Temă pentru acasă

La unitatea de curs „Drept economic”

Subiectul: Contractele comerciale utilizate în relațiile de
afaceri

A efectuat: Pîntea Elena,

grupa COM-162
A verificat: Salcuțan Aliona

CHIȘINĂU, 2019
 I. Determină care sunt funcțiile contractului în relațiile
comerciale (enumeră).
Funcţiile interpretării contractelor comerciale internaţionale sunt următoarele:
1. Interpretarea contractelor de comerţ internaţional se face în scopul
determinării sensului exact şi complet al conţinutului contractului.
2. Interpretarea urmăreşte scopul de eliminare a ambiguităţilor, care pot apărea
în înţelegerea unor clauze ale contractului, ambiguităţi care, aşa cum rezultă
din practică, pot da naştere la îndoieli şi incertitudini, incompatibile cu
exigenţele comerţului internaţional.
3. Interpretarea contractului îndeplineşte funcţii importante în procesul
complex al executării acestuia, mai ales pentru calificarea sensului
diferitelor clauze convenite de părţi la încheierea contractului.
4. Interpretarea contractului intervine, de cele mai multe ori, înaintea fazei
contencioase a litigiului, concretizarea înţelesului clauzelor făcându-se pe
cale amiabilă. În această fază interpretarea îşi îndeplineşte, în mare parte,
funcţiile ce-i revin, şi anume:
a) clarificarea sensului şi desluşirea înţelesului anumitor clauze din contract,
asupra cărora au apărut controverse;
b) deblocarea procesului de executare a obligaţiilor stipulate în unele clauze din
contract.
5. Interpretarea joacă un rol important şi în soluţionarea litigiilor ajunse în faza
contencioasă, deciziile pronunţate fiind, în numeroase cazuri, bazate pe
interpretarea dată de arbitri sau judecători clauzelor contractului.
II. Indică de ce contractul trebuie să îmbrace forma
scrisă (argumentează).
Dacă contractul nu este perfectat într-o formă scrisă, una din părți poate invoca
precum că aceasta a convenit cu cealaltă parte asupra altor condiții decât a fost
în realitate. Unii comercianți urmărind scopuri meschine, pot acționa cu rea-
credință. Din aceste considerente, subiecții se simt mai siguri atunci când
clauzele asupra cărora au convenit sunt redate într-o formă tipărită.
Există diferite modalități ale formei scrise. Contractul poate îmbrăca forma unui
înscris semnat de persoanele care îl încheiesau de persoanele împuternicite
pentru aceasta în modul cuvenit.
Forma scrisă este obligatorie pentru părți doar în cazul în care aceasta este
prescrisă de către o lege imperativă ce se aplică raportului juridic respectiv. În
asemenea situație, ignorarea cerințelor imperative se poate solda cu declararea
nulității contractului vizat.
 III. Indică efectele (drepturile și obligațiile părților în
contract) contractului de vânzare-cumpărare, de
arendă.
A. Obligaţiile vânzătorului.
Obligația de predare în termen a bunului împreună cu documentele de însoțire a
acestuia. Predarea presupune punerea efectivă a bunului la dispoziţia
cumpărătorului.
Odată cu predarea bunului vânzătorul este obligat să remită documentele
referitoare la bun, cum ar fi: documente necesare pentru plata bunului (facturi),
documente de tranport (scrisoare de trăsură), certificat de calitate, poliță de
asigurare, documentație tehnică(scheme, instrucțiuni).
Predarea poate fi reală (bunul este pus efectiv la dispoziţia cumpărătorului, a
cărăuşului, a mandatarului), sau simbolică (prin înmânarea de titluri reprezentative
sau a altor documente, însemne, care reprezintă faptic sau juridic bunul). Bunurile
se predau însoţite de factură, în care se menţionează cantitatea, calitatea, preţul,
potrivit.
Predarea se poate face imediat sau la termen. Termenul poate fi esenţial pentru
cumpărător ori pentru ambele părţi sau neesenţial. Caracterul esenţial al termenului
trebuie să rezulte expres din contract. Dacă acest caracter nu este prevăzut, el poate
rezulta din unele împrejurări cunoscute ambelor părţi.
Locul predării este cel stabilit de părţi, potrivit art. 59 Cod com., la „locul arătat
prin contract, sau în locul care ar rezulta din natura operatiunei, ori din intenţiunea
părţilor contractante”.
Cheltuielile de predare vor fi suportate de vânzător, iar cheltuielile de ridicare a
bunului sunt în sarcina cumpărătorului.
Obligaţia de garanţie.
Această obligaţie are dublu aspect:
– garanţia contra evicţiunii
– garanţia contra viciilor.
1. Garanţia contra evicţiunii. Prin evicțiune se înțelege pierderea dreptului de
proprietate asupra lucrului, total sau în parte, ori tulburarea cumpărătorului
în exercitarea dreptului de proprietate, rezultând din valorificarea, de către
un terț, a unui drept asupra bunului vândut.
Evicţiunea în dreptul comercial este rar întâlnită deoarece în domeniu se aplică
principiul prescripţiei instantanee prin posesia de bună credinţă asupra bunului
mobil.
Cumpărătorul poate fi evins dacă bunul a fost furat sau pierdut, iar adevăratul
proprietar l-a revendicat în 3 ani, potrivit art. 1909 alin. 2 Cod civil: „Cu toate
acestea, cel ce a pierdut sau cel cărui s-a furat un lucru, poate să-l revendice, în
curs de trei ani, din ziua când l-a pierdut sau când i s-a furat, de la cel la care-l
găseşte, rămânând acestuia recurs în contra celui de la care îl are”, precum şi în
cazul în care vânzătorul a înstrăinat succesiv bunul la mai mulţi cumpărători.
Ceilalţi cumpărători vor fi evinşi de cel care a cumpărat cu bună credinţă şi a
primit posesia.
2. Garanţia contra viciilor ascunse. Viciile ascunse sunt lipsuri calitative ale
bunului care nu pot fi descoperite la predare printr-o verificare obişnuită şi
care fac bunul impropriu întrebuinţării sau micşorează întrebuinţarea.
Vânzătorul garantează pentru vicii numai dacă sunt întrunite următoarele
condiţii:
– viciul trebuie să fie ascuns.
– viciul ascuns trebuie să existe în momentul vânzării (chiar dacă efectele
apar ulterior). Dacă dreptul de proprietate se transmite ulterior încheierii
contractului vânzătorul răspunde şi pentru viciile ulterioare până în
momentul transmiterii dreptului de proprietate.
– viciul ascuns trebuie să fie grav în sensul că face bunul de neîntrebuinţat
sau îi diminuează substanţial utilitatea.
Obligația de a transmite bunul în camtitatea stabilită în contract. Vânzătorul este
obligat să transmită bunul în cantitatea stabilită în contractul de vânzare-
cumpărare. Prin urmare, părțile sunt obligate să stipuleze în contract cantitatea
bunului sau modul de determinare a acesteia. Nerespectarea acestei prevederi
legale va atrage după sine nulitatea contractului.
Dacă vânzătorul predă o cantitate mai mare decât cea prevăzută în contract,
cumpărătorul este în drept să preia bunul într-o astfel de canttate, fiind obligat să
plătească proporțional prețului stabilit în contract sau să preia numai cantitatea
prevăzută în contract, iar surplusul să-l restituie din contul vânzătorului.
Obligația de transmite bunul cu respectarea condițiilor cu privire la calitatea,
asortimentul bunurilor, comletitivitate, garnitură sau ambalaj.
Vânzătorul este obligat să predea cumpărătorului bunuri de o calitate ce
corespunde prevederilor contractuale sau destinației stabilite în contract.
Consumatorii au acces neîngrădit la produse şi servicii, la informaţii despre
calitatea acestora şi sunt protejaţi în interesele lor legitime contra practicilor
abuzive. Ei au dreptul de a fi despăgubiţi pentru pagubele suferite folosind
procedurile stabilite de această lege.
Vânzătorul este obligat să transmită bunul în asortimentul stipulat în contract, iar
în lipsa lui, în asortimentul ce corespunde ncesităților cumpărătorului, dacă
vânzătorul le cunoștea la data âncheierii contractului, sau să refuze încheierea
contractului.
Prin asortiment se înțelege totalitatea mărfurilor de aceeași denumire, care se
deosebește după însemne individuale, cu indicarea cantității mărfii ce urmează a fi
transmisă.
Vânzătorul este obligat să transmită cumpărătorului bunul conform contractului de
vânzare-cumpărare, în completivitatea asortimentului.
Dacă completivitatea asortimentului în contractul de vânzare-cumpărare nu este
stabilită atunci vânzătorul este obligat să transmită cumpărătorului bunuri în
completivitatea determinată de uzanțele circuitului de afacerisau de alte cerințe
înaintate tradițional.
Obligația vânzătorului de conservare a bunul vândut. Dacă cumpărătorul întârzie
să preia bunul predat, vânzătorul este în drept să ia măsuri în funcție de
împrejurări, pentru a conserva bunul aflat în posesiunea sa sau sub controlul său.

B. Obligațiile cumpărătorului
Obligația de plată a prețului. În contextul economic actual problemele apar în
legătură cu diferenţele de valoare ale monedei între momentul încheierii
contractului, al scadenţei şi al plăţii efective. Se pune problema dacă preţul poate fi
reactualizat în caz de inflaţie dacă nu s-au prevăzut clauze în acest sens. S-a
susţinut ideea că nu este posibilă actualizarea preţului deoarece nu se acceptă teoria
impreviziunii. Nu se acceptă ideea de actualizare a preţului nici atunci când se
solicită despăgubiri pentru nerespectarea obligaţiei de plată.
Plata preţului se face la data indicată în contract. Dacă nu există prevederi exprese,
se va efectua în momentul predării bunului.
Preluarea bunului cumpărat și verificarea calității acestuia.
Este obligaţia corelativă sarcinii vânzătorului de a preda bunul.
Se face la termenul înscris în contract. Dacă nu există termen, bunul va fi preluat
imediat după realizarea acorului de voinţă sau la cererea vânzătorului.
Locul de preluare se stabileşte conform art. 59 Cod com.
Suportarea cheltuielilor vânzării.
Se aplică prevederile art. 1305 C. civ. conform cărora cheltuielile vânzării sunt în
sarcina cumpărătorului în lipsă de prevedere contrară. Ele nu se confundă cu
cheltuielile de predare şi nici cu cele de ridicare a bunului (care sunt în sarcina
cumpărătorului).
Plata cheltuielilor de vânzare. Cumpărătorul este obligat să suporte toate
chletuielie de primirea și transportatea bunului mobil din locul încheierii
contractului de vânzare-cumpărare în alt loc, dacă contractul nu prevede altfel.
Contractul de arendă

1. Arendatorul are următoarele obligaţii:

2. Obligaţia de predare a bunurilor arendate – această obligaţie presupune că
bunurile care sînt obiect al arendării să fie predate la termenul şi în condiţiile
stabilite prin  Dacă nu  există termen, predarea se va face imediat ce contractul
s-a încheiat în formă scrisă şi a fost înregistrat. Locul predării este locul unde
se găseşte bunul în momentul încheierii contractului.
3. Obligaţia de garanţie – aceasta presupune că arendatorul să răspundă atît
pentru faptele sale personale, cît şi pentru faptele terţilor care invocă un drept
asupra bunurilor arendate. Dacă faptele terţilor îi produc arendaşului o
tulburare a folosinţei, atunci el are dreptul la o scădere  proporţională a
arendei.
4. Obligaţia de efectuare a reparaţiilor mari, capitale ale bunurilor agricole;
5. Obligaţia de plată a impozitelor şi taxelor – toate impozitele şi taxele
datorate, potrivit legii, pentru bunurile agricole arendate sunt în sarcina
arendatorului;

Arendaşul are următoarele obligaţii:

1. Obligaţia de folosire corespunzătoare a bunurilor arendate –

arendaşul are obligaţia de a folosi bunurile arendate ca un bun
proprietar, în condiţiile stabilite în contract. Prin această sintagmă
înţelegem că arendaşul trebuie să utilizeze în mod corespunzător 
bunurile  arendate,  conform destinaţiei lor;
2. Obligaţia de apărare împotriva actelor de uzurpare – în legătură cu
această obligaţie sunt aplicabile regulile de la contractul de locaţiune.
3. Obligaţia de plată a arendei în modul stabilit de părţi în contract.
4. Obligaţia de suportare a cheltuielilor utile şi necesare întreţinerii
bunurilor care formează obiectul contractului de arendă;
5. Obligaţia de restituire a bunurilor arendate la termenul la care este
stipulat în contract – la încetarea contractului, arendaşul are obligaţia
de a restitui bunurile agricole arendate în principiu, în starea în care au
fost conform inventarului sau oricărui alt act de constatare.
 IV. Poate un lucru viitor să devină obiect al contractului
de vânzare-cumpărare ? de ce ? Argumentează.
Dacă obiectul vânzării îl constituie un bun viitor, cumpărătorul dobândește
proprietatea în momentul în care bunul s-a realizat. În privința construcțiilor, sunt
aplicabile dispozițiile corespunzătoare în materie de carte funciară.

 În cazul vânzării unor bunuri dintr-un gen limitat care nu există la data încheierii
contractului, cumpărătorul dobândește proprietatea la momentul individualizării
de către vânzător a bunurilor vândute. Atunci când bunul sau, după caz, genul
limitat nu se realizează, contractul nu produce niciun efect. Cu toate acestea, dacă
nerealizarea este determinată de culpa vânzătorului, el este ținut să plătească
daune-interese.

Întrucât obiectul contractului este un lucru viitor, problema care se pune este
aceea de a ști care sunt consecințele nerealizării în viitor a lucrului respectiv.
Trebuie arătat că nerealizarea în viitor a lucrului nu afectează valabilitatea
contractului încheiat, ci numai executarea lui. În schimb, în cazul în care lucrul
nu există și NICI NU POATE EXISTA ÎN VIITOR obiectul vânzării este
imposibil și contractul este lovit de nulitate.

V. Întocmește un contract de vânzare-cumpărare,

indică toate clauzele contractului și specifică obiectul
contractului un bun imobil- de exemplu.
CONTRACT DE VÂNZARE-CUMPĂRARE

Între subsemnaţii:
1. VÂNZĂTOR cetăţean moldovean, cu domiciliul Ialoveni, Dănceni, identificat cu
C.I. nr. 5004051256451 seria B42004089, eliberată de ÎS CRIS REGISTRU la
data de 15.01.2017, valabilă până la data de 12.09.2026, în nume propriu, în
calitate de vânzător,
2. CUMPĂRATOR, cetăţean român, cu domiciliul în Ialoveni, Suruceni, identificat
cu C.I. nr. 5005044053259 seria A52004569, eliberată de ÎS CRIS REGISTRU,
la data de 29.01.2014, în nume propriu, în calitate de cumpărător, a intervenit
prezentul contract de vânzare în următoarele condiţii:

Eu, Pîntea Elena, în calitate de vânzător, vând d-nei Covali Daniela,

necăsătorita, dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 105, situat în
Chișinău, compus din 2 camere de locuit şi dependinţe (vestibul, bucătărie, baie,
debara, oficiu, conform actelor de proprietate, respectiv 52 mp conform releveului
apartamentului), cu o suprafaţă totală de mp, o suprafaţă utilă de 89 mp
(conform actului de proprietate) şi 35 mp (conform releveului apartamentului şi
 extrasului de carte funciară) precum şi cota indiviză de 25 % din suprafaţa de
folosinţă comună a imobilului şi terenul aferent locuinţei în suprafaţă de 500 mp.
Imobilul este identificat cu numărul cadastral 005647, dreptul de proprietate fiind
intabulat în cartea funciară nr. 48, prin încheierea nr. 26 soluţionată la data de
12.07.2019 de Acces Imobil

Preţul acestei vânzări este de 30000 EURO, echivalentul a 585000, calculat la

cursul BNR de astăzi, 18.03.2020, de 1 EUR= 19.50 lei, pe care eu,
VÂNZĂTORUL, declar că l-am primit în întregime, de la CUMPĂRATOR, din
surse proprii, astfel:
 suma de 10000 EURO, în numerar, astăzi, data autentificării contractului
de vânzare-cumpărare,
 suma de 20000 EURO, prin transfer bancar din contul nr. 112115114,
deschis pe numele acestuia la Banca MAIB în contul IBAN nr. 458164785
deschis pe numele VÂNZĂTORULUI la Banca MAIB, astăzi, data autentificării
contractului de vânzare.

IV. OBLIGATIILE PARTILOR

4.1. Obligatiile vanzatorului sunt urmatoarele:
a)       sa predea imobilul descris la pct. 2.1 de mai sus, la data prevazuta
in contract;
b)       sa garanteze cumparatorul impotriva evictiunii si impotriva
viciilor ascunse.
4.2. Obligatiile cumparatorului sunt urmatoarele:
a)       sa efectueze plata pretului la locul si data mentionate la pct. 3.1 si
3.2 prin contract sau la locul unde se face predarea imobilului;
b)       sa suporte taxele aferente incheierii prezentului contract; c) sa
accepte dreptul de habitatie viagera a vanzatorului.

V. RASPUNDEREA PENTRU EVICTIUNE ASUPRA BUNULUI IMOBIL

5.1. Eu, vanzatorul declar si garantez pe proprie raspundere, sub sanctiunea legii
penale, ca imobilul nu a fost scos din circuitul civil, ramanand continuu in
proprietatea mea, ca nu face obiectul nici unui litigiu juridic, nu este grevat de
sarcini sau servituti si garantez pe cumparator impotriva oricarei evictiuni totale
sau partiale in conformitate cu prevederile art. 1337 din Codul civil.

5.2. Transmiterea nudei proprietati asupra bunului imobil cumparatorului are loc
astazi, data autentificarii prezentului contract, cumparatorul dobandind posesia si
folosinta imobilului la data decesului vanzatorului.
VI. CLAUZE FINALE

6.1. Partile declara ca pretul mentionat mai sus este pretul real intervenit intre ei,
au luat cunostinta de dispozitiile art. 1303 Cod civil, art. 12 din Legea nr. 87/1994
privind combaterea evaziunii fiscale, precum si de prevederile art. 6 alin. 1 si 2
din Ordonanta Guvernului nr. 12/1998, potrivit carora, in cazul in care printr-un
act ascuns inteleg sa plateasca un pret mai mare decat cel indicat, atat prezentul
act autentic, cat si actul ascuns sunt lovite de nulitate si isi asuma intreaga
raspundere pentru cele declarate in continutul prezentului contract ca fiind date
reale.

6.2. Taxele si impozitele la stat sunt achitate la zi de vanzator, asa cum rezulta
din certificatul nr. 24 eliberat de BNM, urmand ca astazi, data autentificarii
contractului, sa treaca asupra cumparatorului, care suporta si taxa de timbru,
timbrul judiciar si onorariul notarului public.

6.3. Cumparatorul ce a cumparat de la vanzator nuda proprietate asupra

imobilului descris mai sus, cu pretul si in conditiile mentionate se declara intru
totul de acord cu continutul prezentului contract.

6.4. Prezentul contract de vanzare-cumparare a fost incheiat intr-un numar de 2

exemplare, din care 1 astazi 2 data semnarii lui.

VANZATOR,

CUMPARATOR