(Modif. L. 15 Febr. 1894).

Oricare Roman va putea fi urmarit si judecat, chiar in

lipsa, pentru crimele savarsite, fie ca autor, fie ca complice, in afara de teritoriul
Romaniei. De asemenea, el va putea fi urmarit si judecat pentru faptele savarsite,
fie ca autor, fie ca complice, in afara de teritoriul Romaniei, si calificate delicte
dupa acest codice, daca acele fapte sunt pedepsite dupa legislatiunea tarei unde au
fost savarsite, afara de delictele prevazute si pedepsite de art. 180, 181, 238, 243,
247, 249, 258, 299 § 1, 321, 352, 353, 355 si 356 din codul penal. In caz de
deosebire intre pedepsele prevazute de legislatiunea tarei unde s'a comis crima sau
delictul si acele prevazute de acest codice, se va aplica pedeapsa cea mai usoara.
Nici o urmarire nu se va putea face pentru crimele sau delictele savarsite de
Romani, in afara de teritoriul Romaniei, daca inculpatul va dovedi ca pentru acele
fapte a fost judecat intr'un mod definitiv in strainatate si, in caz de condamnare, ca
a executat pedeapsa sau ca a fost gratiat. Nici o urmarire nu se va putea face pentru
delictele savarsite de Romani in afara de teritoriul Romaniei, decat dupa
intoarcerea voluntara a Romanului in tara sau dupa obtinerea extraditiunei lui.
Actiunea publica nu se va putea prescrie insa, decat prin un indoit termen de cel
prevazut de art. 595 din procedura criminala.
Art. prusian corespunzator, 232, nu cuprinde cuvintele: <>. f) Art. prusian
corespunzator, 232, adauga: <>. A se vedea si textul art. 310, ultimul aliniat, care
lamureste in acest sens.
319. Se va pedepsi cu munca silnica pe timp marginit: