Mirică Adrian-Mihai

Morcov Teodora-Alexandra
Moacă Larisa-Ioana
Miron Madalina-Ioana
Moldovan Adriana-Iulia
Neacșu Oana-Nicola
 1.1 Introducere

Conform unei legende cafeaua a fost descoperită de un păstor pe nume Kaldi, undeva în
secolul IX d. Hr. Acesta dăduse boabele de cafea caprelor sale pentru a vedea efectele cafelei.
Vazând efectele, a dus boabele de cafea unor călugări Sufi, dar lăsând la o parte legenda, primele
dovezi istorice legate de consumul de cafea au apărut la jumătatea secolului al-XV-lea scrise de
autori arabi. Boabele de cafea au fost utilizate de calugării Sufi din Yemen, ce consumau băutura
dobândită prin prăjirea acestora, drept energizant în timpul ritualelor religioase.

Negustorii arabi au adus pentru prima data cafeaua în Europa, prin porturile Veneției.
Această băutura aromată de culoare neagră a fost răspândită rapid printre europeni, devenind una
dintre băuturile favorite si printre cele mai consumate băuturi zilnice. Datorită ofițerului naval
francez Gabriel de Clieu, care a răspândit această plantă și în coloniile francize, cafeaua a fost
cultivată și în America, mai exact în Martinica. În secolul XVII cafeaua a apărut și în Japonia
datorită companiei Dutch East India, dar din cauza interdicțiilor comerțului extern, aceasta a
rămas doar o curiozitate până in anul 1858.

1.2 Cafeaua în linii generale

 În fiecare zi, sunt consumate aproximativ 2,25 miliarde de cești de cafea la nivelul
întregii planete, iar consumul crește cu circa 2,1% în fiecare an față de anul anterior, ritm ce
crește în mod continuu.

Conform cercetării Institutului pentru Informații Științifice privind Cafeaua, 68% dintre
cei vizați au afirmat că vor consuma în repetate rânduri sau chiar neîncetat cafea în timpul
lucrului. Cercetarea a descoperit de asemenea că productivitatea la locul de muncă a celor vizați
este mai crescută după ce au băut cafea, 43% dintre aceștia declarând acest lucru și menționând
că nicio altă băutură nu are același efect.

Cafeaua stimulează performanța fizică, vitalitatea mentală și alungă oboseala, fiind un

tonic al sistemului nervos. Drept urmare, cafeaua este băutura cea mai folosită după apă, însă
trebuie menționat faptul că aceasta trebuie consumata cu moderație pentru a nu avea efecte
negative, limita de sigutanță fiind de circa 200mg cofeină/zi, în fucție de individ. La gravide
limita este de 100-150 mg/zi, iar copiii trebuie ținuți departe de cafea, însă ei ajung totuși să
consume cofeină și chiar depășind pragul de 200mg/zi din ceai, cola, ciocolată și băuturi
energizante
 1. 3 Tipuri de cafea
Cafeaua Arabica

Este considerată primul soi de cafea care a început să fie cultivat. Arbustul de Coffea arabica mai
este denumit şi „cafea de munte” sau „cafea arabă” și este cultivat la scară largă la nivel mondial:
aproximativ 60% din totalul producției de cafea este cafea arabica.

Cafeaua arabică (Coffea arabica) este originară din Etiopia și este un soi bogat în arome, foarte
parfumat, dulce și ușor acid. Planta este destul de sensibilă față de alte soiuri și are nevoie de
întreținere intensă. Boabele de cafea, înainte să fie prăjite, sunt alungite și de o culoare verde-
albăstruie. Zona cea mai bună pentru cultivare este între 600 și 2.000 de metri altitudine. Cu cât
cultura este la o altitudine mai mare, cu atât sunt șanse mai crescute pentru a obține o cafea de
mai bună calitate.

Cafeaua Arabica este cultivată în special în țările din America Centrală și de Sud, dar și în unele
țări din Africa și Asia. Acest soi de cafea conține cu 50% mai puțină cofeină decât alte soiuri
(Robusta, de exemplu), dar aroma este mult mai intensă, iar boabele sunt folosite pentru cafelele
de calitate superioară.

Cafeaua Robusta

Descoperită abia spre sfârșitul anilor 1800, cafeaua Robusta (Coffea canephora) este originară
din Africa Centrală și de Vest, din Guineea până în Uganda. Spre deosebire de cafeaua arabică,
acest soi poate crește cu succes la altitudini aflate între nivelul mării și circa 600 de metri
altitudine. S-a adaptat cu succes în zone calde și cu umiditate crescută și rezistă mai bine la
atacul paraziților.

Cafeaua Robusta este cultivată la scară largă în Africa, Indonezia și Brazilia și acoperă aproape
un sfert din producția mondială de cafea. Înflorește de câteva ori pe an, ceea ce înseamnă că este
 mai productivă decât cafeaua Arabica. În plus, cafeaua Robusta mai este cunoscută și pentru
cantitatea mare de cofeină pe care o conține: aproape 2,5%, dublu față de cafeaua Arabica.

Aromele de cafea

Cafeaua poartă, de obicei, numele țării sau regiunii de unde este recoltată, iar boabele de cafea
pot fi identificate în funcție de aromele diferite, de aciditate sau de consistență și de intensitatea
gustului. Aceste caracteristici ale gustului depind nu doar de zona în care au fost culese boabele
de cafea, ci și de varietăți sau de modul în care au fost procesate. Printre regiunile cele mai
cunoscute sunt:

• Bourbon - este una dintre cele două varietăți inițiale ale cafelei arabica. A fost cultivată prima
oară în insula Bourbon, actuala Reunion.
• Typica - este una dintre cele mai importante varietăți de cafea arabică din lume, cultivată
extensiv în America Centrală;
• Columbiana - este cafeaua arabică recoltată în Columbia;
• Java - este recoltată în insula indoneziană Java;
• Kona - este o varietate de cafea cultivată pe pantele munților din Hawaii;
• Catimor - este un hibrid între varietățile de cafea Caturra și Timor. A fost creată în Portugalia,
se maturează repede, însă are nevoie de anumite condiții pentru fertilizare.
• Catuai - este o varietate de cafea recunoscută pentru rezistența sporită în fața intemperiilor;
• Mundonovo - această varietate de cafea este una dintre cele mai des întâlnite în Brazilia. Este
ideală pentru climatul acestei țări și dă roade bogate.
• Caturra - este o variantă a soiului Bourbon, plantată prima oară în orașul brazilian Caturra. Este
rezistentă la intemperii și la dăunători.

Cafelele gourmet - de cea mai înaltă calitate - sunt produse aproape exclusiv din boabe de cafea
Arabica. Printre cele mai cunoscute sunt:
• Jamaican Blue Mountain
• Colombian Supremo
• Tarrazú
• Guatemalan Antigua
• Ethiopian Sidamo

1.4 Consumul de cafea in Romania

O cană zilnică de cafea are o mulțime de beneficii pentru organism, pe lângă faptul că este o
sursă garantată de energie. Studiile au dovedit că un consum moderat de cafea poate influența în
mod pozitiv starea de bine a corpului, dar și starea mentală și socială. Cafeaua poate preveni
apariția diabetului și a bolilor cardiovasculare și în același timp stimulează atenția și
concentrarea. Toate aceste beneficii i-au determinat pe români să consume din ce în ce mai multă
cafea, luând în calcul cele mai recente statistici.

Câtă cafea consumă românii ?

În ceea ce privește frecvența de consum a cafelei, românii din mediul urban beau în medie cam
două cafele pe zi. Alte studii au dovedit că 15% dintre românii din mediul urban consumă chiar
și 4 cafele pe zi, în timp ce 41% din ei preferă să bea 2-3 cafele. Din aceste statistici, reiese un
singur lucru: românii sunt mari băutori de cafea, iar cei mai mulți folosesc în jur de două
lingurițe de cafea pentru o ceașcă.
Consumul de cafea a crescut destul de mult în mediul urban în ultimii ani, iar acest lucru se
datorează mai multor factori, cum ar fi creșterea puterii de cumpărare și diversificarea ofertei de
pe piață. În 2018, România se afla pe locul 26 în Europa, la consumul de cafea, cu 2.3kg/cap de
locuitor anual.
Ce cafea beau românii?
Un studiu recent efectuat de Nielsen arată că sortimentele de cafea măcinată dețin două treimi
din totalul pieței, în timp ce cafeaua solubilă are un procent de 30%, iar restul pieței este
reprezentat de capsulele de cafea pentru espressor.
Conform Euromonitor, cei mai mari producători de cafea din România sunt Mondelez, cu
brandurile Jacobs și Tassimo, care dețin o cotă de piață de 27%, fiind urmați de Strauss cu
brandurile Doncafe și Fort, care au o cotă de 24%, și Nestlé, cunoscut pentru brandul Nescafe, cu
o cotă de 11%.
Unde beau cafea românii?
În 2018, existau aproximativ 100 de locații în țară, unde românii puteau consuma cafea de
specialitate, iar majoritatea se aflau în București și Cluj. Totuși, în 2019, numărul locațiilor de
acest gen s-a dublat, iar acum se află în toată țara. București rămâne în continuare lider, având
aproximativ 90 de locații destinate consumatorilor de cafea.
Când beau cafea românii?
Românii țin cont de beneficiile consumului de cafea, iar conform unor statistici recente, 53% din
respondenți au dezvăluit că preferă să bea cafea dimineața, pentru revitalizare, în timp ce 40 %
preferă să o consume pe parcursul zilei, la locul de muncă. De asemenea, 39% dintre
consumatorii care au participat la studiu, au dezvăluit că preferă să bea cafea în momentele de
relaxare și de bună dispoziție.
Așadar, românii sunt mari consumatori de cafea, iar acest lucru a dus în timp la diversificarea și
dezvoltarea pieței. Acest lucru poate fi un avantaj, ținând cont că acum consumatorii pot alege
dintr-o gamă variată de sortimente.
 CAPACITATEA PIEȚEI
Capacitatea pieței poate fi exprimată prin intermediul mai multor indicatori, atât valorici, cât și
fizici. În alegerea lor intervin diferite considerente, între care sursele de informații utilizate,
raportul cerere-ofertă pe piață etc.
În principiu, indicatorii folosiți au drept punct de plecare accepțiunea dată pieței și componentele
sale. În acest sens, capacitatea pieței poate fi exprimată prin intermediul dimensiunii ofertei, ale
cererii ori ale tranzacțiilor de piață (vânzărilor).
La aceste dimensiuni se vor raporta activitățile de piață ale întreprinderii pentru a-și stabilii
poziția sa în cadrul pieței, respectiv cota de piață.
Indicatori:
• Volumul ofertei;
• Volumul cererii;
• Volumul tranzacțiilor pe piață (vânzărilor);
• Cota de piață.

Cota de piață
Cota de piață exprimă ponderea deținută de către o întreprindere, un produs sau o marcă în cadrul
pieței de referință.
Conform Euromonitor, cei mai mari producători de cafea din România sunt Mondelez cu
brandurile: Jacobs și Tassimo, care dețin o cotă de piață de 27%, fiind urmați de Strauss cu
brandurile Doncafe și Fort , care au o cotă de 24% și Nestle, cunoscut pentru brandul Nescafe, cu
o cotă de 11%.
Capacitatea pieței poate fi apreciată, de asemenea, după numărul de consumatori (utilizatori) ai
produsului, respectiv numărul de clienți ai întreprinderii.
 2.2 Aria pieței
Între căile de extindere a pieței se înscriu, pe de o parte, abordarea de noi zone geografice, iar pe
de altă parte intensificarea activității în zonele în care operează întreprinderea. Alegerea uneia
dintre aceste căi are drept punct de plecare evaluarea intensiunilor spațiale ale pieței la un moment
dat. Ea pornește de la constatarea că piața, privită în conexiune cu spațiul (în perimetrul căruia se
desfășoară confruntarea dintre cerere și ofertă), cunoaște forme diferite de localizare, densități
geografice diferite, precum și particularități teritoriale în chiar conținutul și modul de realizare a
tranzacțiilor de piață. Cunoașterea relației piață-spațiu prezintă o importanță deosebită pentru
întreprinderile producătoare, dar și pentru cele comerciale, structurarea ofertei, logistica
mărfurilor, amploarea și dispersarea spațiilor de depozitare și a punctelor de desfacere, organizarea
vânzărilor etc. sunt direct legate de teritorialitatea pieței, de spațiul economico-geografic unde
urmează a se întâlni cererea și oferta.
După locul unde se desfășoară relațiile vânzare-cumpărare, piața poate fi internă și externă.

În urma unor studii efectuate s-a constatat că piața mondială a cafelei este într-o continuă creștere,
observându-se că în țările cu un nivel de dezvoltare ridicat, consumul de cafea este cu mult mai
mare decât în țările în curs de dezvoltare.
În România, consumul de cafea a început să crească după anul 1990, ajungând ca astăzi să fie
consumată zilnic de mai mult de jumătate din populația matură a țării. Cafeaua este comercializată
la nivelul țării, dar cele mai mari vânzări se înregistrează în mediul urban. Toate studiile efectuate
până acum în mediul urban au concluzionat că 76% din populația mediului urban consumă cafea.
 2.3. TOP 10 PRODUCATORI DE CAFEA

Top 10 branduri de cafea

1. Lavazza – Este unul dintre cele mai importante branduri de cafea la nivel mondial cu
peste 27 de miliarde de cesti de cafea consumate anual in intreaga lume. Compania a fost
infiintata de Luigi Lavazza in 1895, la Torino si detinuta de familia Lavazza timp de
patru generatii. Astazi compania detine 4 fabrici de prajire a cafelei, 3 in Italia si una in
Franta.
2. Tchibo – Este cel mai mare producator de cafea din Germania, fondat in 1949 de catre
Carl Tchilinghiryan si Max Herz. Tchibo detine o retea de peste 1.300 de cafenele in care
se preparara cafea de calitate. Renumitul producator detine o gama variata de cafele sub
brandurile Tchibo, Eduscho, Piacetto si Davidoff. In Romania, Tchibo a adus conceputul
de Coffee TO GO.
3. Illy caffe – A fost fondata in 1933 de catre Francesco Illy. De peste 80 de ani, renumitul
producator este un model de lider in domeniul cafelei prin modul etic si fara
compromisuri de abordare a afacerii, folosind cea mai buna calitate a cafelei, 100%
arabica. Illy detine trei din cele sapte mari inovatii din domeniul cafelei din ultimii 100
de ani printre care tehnica presurizarii, sistemul E.S.E – easy serving espresso si inventia
Illetta.
4. Jacobs – Reprezinta simbolul nemtesc al cafelei de calitate, inca din 1895. Brandul a luat
fiinta la Bremen dupa numele maestrului Johann Jacobs. Visul acestuia a fost sa ofere
clientilor sai o cafea proaspata, plina de savoarea magica a Alintaromei. Dupa mai bine
de 100 de ani, Alintaroma Jacobs continua sa incante simturile clientilor sai si sa ofere
puterea speciala de a-ti dezmorti sufletul.
5. Nespresso – Povestea Nespresso a inceput cu o idee simpla: permite oricui sa creeze o
ceasca perfecta de cafea espresso – ca si barista calificata. De la inceputul anului 1986,
 Nespresso a redefinit si a revolutionat modul in care milioane de oameni se bucura de
cafeaua lor espresso. Nespresso se concentreaza asupra furnizarii de cafea de cea mai
buna calitate si a experientelor de cafea de ultima generatie.
6. Julius Meinl – Compania a luat fiinta dupa numele fondatorului ei, in Austria, in
anul 1862. In acel an, Julius Meinl deschide primul magazin de delicatese in
centrul Vienei unde oferea cafea verde, cacao, ceai, condimente, orez si zahar. In
1877Julius Meinl creeaza un proces inovativ ce revolutioneaza prajirea cafelei, care
consta in faptul ca boabele nu mai intra in contact cu gazele emise de combustibil.
7. Segafredo – Este marca de cafea a grupului Massimo Zanetti Beverage Group.
Producatorul de cafea este cunoscut foarte mult prin lanturile de cafenele din intreaga
lume, prima fiind deschisa la Paris in 1988. Filozofia Segafredo este ca adevaratul
espresso italian este comparabil cu sampania frantuzeasca: espresso nu se obtine doar
dintr-un singur tip de cafea, ci prin combinatia armonioasa dintre mai multe tipuri si
soiuri, totul concretizat intr-o veritabila arta.
8. Ristora – E un brand din Italia, foarte cunoscut in Romania pentru produsele vending,
pentru distribuitoarele automate. Ristora reuneste o gama variata de produse din
urmatoarele categorii: ciocolata calda, lapte praf si topping, ceaiuri solubile, cafea instant
si cappuccino instant aromate.
9. Dallmayr – Este unul din cei mai cunoscuti producatori de cafea din Germania. Firma
isi are originile tocmai din anul 1700 prin Christian Reitter in Munchen. Sub numele de
Alois Dallmayr este cunoscuta incepand din 1870. Astazi producatorul este renumit atat
prin cafea cat si prin ceaiurile realizate.
10. Satro – Ofera o gama foarte variata de produse pentru automatele de cafea vending. Se
remarca prin calitatea produselor fabricate conform sloganului Satro Quality
Drinks. Brandul isi are originea in Germania, iar produsele sunt clasificate in urmatoarele
categorii: ciocolata calda, lapte praf si toppinguri, cafea instant, ceaiuri instant aromate si
cappuccino cu diverse arome.

Ce cafea beau românii?

 În ceea ce privește înclinația acestora pentru anumite branduri, 80,6% din piață este
dominată de patru jucători importanți: Jacobs (38,2%), Lavazza (20,8%), Nescafe (12,8%)
și Tchibo (8,6%).

Alegerea cafelei de la Jacobs este relativ uniformă pe grupe de vârstă, peste o treime dintre
români fiind consumatori declarați ai acestui brand.

Lavazza este preferată mai degrabă de bărbați (22,3%) și de persoanele între 25-34 de ani
(23,7%), în timp ce Nescafe este mai mult pe placul doamnelor (16,1%) și a tinerilor sub 25 de
ani (19,8%).

Celelalte 11 branduri menționate spontan de respondenți au procente mici, sub 7%,

remarcându-se o preferință pentru Julius Meinl (7,3%) la grupele de vârstă 18-24, respectiv 35-
44, probabil datorită prezenței puternice în HoReCa.
 2.4 Producatori si distribuitori

Topul tarilor producatoare de cafea

Cafeaua nu a mai fost prețuită până acum așa de mult ca astăzi. În întreaga lume,
producătorii aspiră să crească cea mai bună cafea verde, cei care prăjesc cafeaua persistă în
căutarea lor pentru a găsi profilul ideal de cafea prăjită și baristas aspiră să creeze băutura
perfectă. 2,25 milioane de cești de cafea sunt consumate zilnic în întreaga lume. Numai Marea
Britanie a cheltuit 730 de milioane de lire sterline pe băutură în 2016.

Majoritatea plantațiilor de cafea sunt în țări care se află între Tropicul Capricornului și
Tropicul de Cancer, zonă cunoscută sub numele de Centura Cafelei. Această zonă oferă de obicei
un climat de soare moderat și ploaie cu temperaturi stabile de aproximativ 20 de grade Celsius,
condiții optime pentru creșterea cafelei. Deci, care sunt primele 10 țări producătoare de cafea?

Țara Cantitate Valoare totala

(tone/an) mld
(USD)

1.Brazilia 2 680 515 5, 917

2. Vietnam 1 542 398 3, 404
3.Columbia 754 376 1, 665
4.Indonezia 668 677 1, 476
5.Honduras 475 042 1, 048
6. Etiopia 471 247 1, 040
7. Peru 346 466 0, 764
8. India 312 000 0, 688
9. Guatamela 245 441 0, 541
10. Uganda 209 325 0, 462
Producatori si Distribuitori

Producător (economie), individ sau organizație care creează bunuri sau servicii în
economie.

Piata cafelei este cea de-a treia categorie de bunuri de larg consum, ca valoare, dupa bere
si bauturi racoritoare carbonatate. Este, asadar, un domeniu foarte atractiv si cu potential crescut,
avand in vedere faptul ca, in Romania, consumul se mentine in continuare sub cel al tarilor din
jur, avand o valoare de 2.3 kg pe cap de locuitor in 2007, in timp ce in tari precum Austria
ajunge la 4,49 kg pe cap de locuitor, iar in Germania, la 6,64 kg. Ungaria are un consum de 3,54
kg pe cap de locuitor, Polonia de 3,04 kg, iar Bulgaria de 3,26 kg. In ciuda acestui consum
,comparativ scazut, oferta creste, impunand o concurenta ce ingreuneaza delimitarea clara intre
cei doi producatori importanti, Kraft Foods Romania si Elite-Strauss, urmati de Tchibo, Nestle,
Panfoods, Romaqua (Metropolitan), Alka.Co. In iulie 2007, clasamentul acestora se prezenta
astfel: Elite Romania, Kraft Foods Romania, Nestle, Alka Co, Panfoods, care detin impreuna
aproximativ 90% din piata locala oficiala a cafelei .

Elite Romania este lider pe piata detasat, cu o cota totala de aproximativ 50% din piata.
La mare distanta se plaseaza Kraft Foods, cu aproape 25% din piata, podiumul fiind completat de
Tchibo Romania, filiala a grupului german Tchibo, cu o cota de piata de 10%. Acest clasament
vizeaza, in principal cafea prajita si macinata, in care sunt incluse cafeaua naturala boabe si
macinata, in diverse forme de ambalare (normala si sub vid).

Kraft Foods Romania este producator si distribuitor al marcilor de cafea Jacobs si Nova
Brasilia, colaboreaza cu Supreme Imex pentru procesarea cafelei. Compania vinde in lume
aproximativ 94 de miliarde de cesti cu cafea anual, echivalentul a 257 milioane cesti cu cafea in
fiecare zi. Portofoliul Kraft Foods cuprinde alaturi de Jacobs, marci de cafea precum Carte
Noire, Gevalia, Jacques Vabre, Maxwell House.Jacobs Kronung este lider in segmentul cafelei
premium. Elite- Strauss incearca devansarea acestei pozitii, prin introducerea unei marci proprii
pe segmentul super- premium.

Noua oferta de cafea decafeinizata a fost dezvoltata pentru clientii care doresc sa se
consume cafea fara sa experimenteze efectele stimulative ale cofeinei. Jacobs Night&Day este
un produs din segmentul de cafea prajita si macinata, decafeinizata prin metode naturale. Pe
segmentul cafelei fara cofeina din Romania, mai sunt prezente marci ca Elita After Dinner,
Lavazza si Tchibo Exclusive.

Elite Romania si-a inceput activitatea in 1995 prin producerea cafelei macinate si prajite.
Activitatea comerciala a inceput in a doua jumatate a anului mentionat. La sfarsitul lui 1996,
Elite Romania avea o cota de piata de 5% si o situatie financiara precara. Insa, in 1997 intervine
o schimbare, pentru ca incepe sa se investeasca in echipamentele de macinare si ambalare, se
construieste o retea de distributie, se structureaza departamentul de vanzari si multe altele. In
ultimii 6 ani, Elite a fost lider la vanzarea cafelei in Romania, avand consum de 30000t pe an si
un profit de 60 milioane euro . Elite produce astazi cafea macinata prin marcile: Elita, Selected
gold (pe segmentul lower premium, cu o cota de 1,5%), After dinner si Fort, cafea instant: Elita
si Selected si Cappuccino. Elite este si distribuitor al brandului italian Lavazza, care face parte
din segmentul premium , detinand o cota de 2%. Din ianuarie 2008, Elite Romania a devenit
Strauss Romania, membru al grupului israelian Strauss, unul dintre primii sapte jucatori de pe
piata mondiala a cafelei.

In Romania, istoria TCHIBO incepe in anul 1997 cand au fost efectuate primele
importuri de cafea Tchibo. In luna august 2001, a fost infiintata Tchibo Romania SRL, o
companie cu capital integral strain. In expansiunea internationala a Tchibo GmbH, Romania a
fost considerata o piata cu potential ridicat pentru dezvoltarea unei afaceri de succes, fiind a doua
tara ca importanta din Sud Estul Europei cu un volum anual de aproximativ 20.000 tone cafea.
Acum, Tchibo ocupa o pozitie importanta pe piata cafelei atinsa printr-o continua si 5 rapida
dezvoltare a retelei de distributie si a fortei de vanzare. Tchibo produce Exclusive si importa si
distribuie Davidoff Café.

Compania Nestlé este prezentă în România cu o gamă largă de produse, toate sub brandul
Nescafé: Brasero, Red Cup, Gold, Gold Decaf, „3 în 1“ (Original, Mild şi Strong), Cappuccino şi
Frappé. Un alt competitor al companiei pe segmentul cappucino, in afara de Jacobs, este si
Tymbark Maspex România – companie care se numea La Festa International – este parte
componentă a Grupului Maspex Wadowice Polonia. Primul produs comercializat la noi a fost
Cappuccino La Festa, devenit, în scurt timp, lider pe segmentul lui de piaţă. Din septembrie
2006, compania a început producţia în România.
2.5 ANALIZASWOT

➢ Puncte tari (Srengths)

1. Imaginea favorabilă determinata de calitatea produselor atribuita brandurilor
Kraft deja cunoscute.
2. Oferta diversificata de produse.
3. Personal calificat.
4. Costuri de implantare relative reduse.
5. Raport bun pret/calitate.
6. Posibilitatea de diversificare pe care o ofera natura produsului.
7. Dotarea cu echipamente performante.
8. Resurse financiare ale KraftFoods Ind.
➢ Puncte slabe (weaknesses)
1. Existenta unui numar redus de clienti fideli.
2. Expunere la mediul economic inca imatur si fluctuant.
3. Experienta limitata in privinta pietelor din estul Europei.
4. Echipa manageriala de vânzări si de marketing nu are încă experiența muncii in
echipă pe o perioadă mai lunga.
• Oportunități(Opportunities)
1. Cererea ridicată si in mare parte neacoperita pe piața ciocolatei si a cafelei.
2. Lipsa unui concurent puternic pentru anumite produse (Silvana,Africana).
3. Piața permisiva in privința dezvoltării unei noi linii de produse.
4. Existența altor piete legate de comercializarea produselor
Kraft(cofetarii,cafenele,restaurante).
5. Existența unei infrastructuri eficiente de distribuire a produselor.
• Amenințări(Threats)
1. Apariția de produse similare pe piața.
2. Pericolul apariției unui număr prea mare de competitori.
3. Riscul valutar.
4. Efectele nocive ale consumului excesiv de produse(cafea si ciocolată).
Cifra de afaceri (CA) reprezintă suma totală obținută din
operațiunile comerciale efectuate de o firmă, respectiv vânzarea
produselor sau prestarea serviciilor pe o anumită perioadă de timp.
Cu alte cuvinte, cifra de afaceri cuprinde veniturile pe care firma ta
le încasează în urma activității desfășurate.

• Lanțul de cafenele Okfea estimează o cifră de afaceri de 500.000 euro

pentru 2019
• Compania Lavazza a înregistrat o cifră de afaceri de 1,34 miliarde de euro
anul 2019
• Compania Tchibo înregistrează în anul 2019 o cifra de afacere 85.245.372
euro.
• Compania Jacobs inregistreaza in anul 2018 o cifra de afacere de 88 mil de
euro .
• Cafea Fortuna a avut afaceri mai mari cu 4% în 2019, până la 44 mil euro
• Lanțul de cafenele 5 To Go și-a dublat anul trecut cifra de afaceri, la 5,5
milioane de euro, de la 2,8 milioane de euro în anul precedent.
Impactul pandemiei asupra cafelei la nivel global
Pandemia covid-19 este o criză dramatică de sănătate publică, cu impact semnificativ asupra
economiilor din întreaga lume.
Noul corona virus reprezintă un șoc al cererii și ofertei fără precedent pentru sectorul global al
cafelei, constituind o provocare enormă pentru cultivatorii de cafea, muncitorii agricoli, lanțurile
de aprovizionare interne și comerțul internațional. Diferitele efecte ale cererii și ofertei vor fi
resimțite în diferite momente, contribuind în continuare incertitudinile pieței globale și la
volatilitatea continuă a prețurilor. Pandemia poate avea, de asemenea, implicații majore asupra
sărăciei și nesiguranței alimentare pentru cei 25 de milioane de producători de cafea din lume, cei
mai mulți dintre aceștia fiind fermieri din țările cu venituri mici și medii, care sunt mai puțin
pregătiți să răspundă unei crize de sănătate publică de această proporție.
Anul cafelei-2019/20 se termină în surplus.
Producția globală de cafea în 2019/20 este estimată la 169,34 milioane de pungi, cu 2,2% mai
mică decât anul trecut, întrucât producția de Arabica a scăzut cu 5% cu până la 95,99 milioane de
pungi, în timp ce cea a Robustei a crescut cu 1,9% până la 73,36 milioane de pungi, deoarece
pandemia covid-19continuă să exercite presiuni asupra economiei globale și limitează foarte mult
consumul de cafea în afara casei. Ca urmare, anul cafelei 2019/20 se vede încheiat cu un surplus
1,54 milioane de pungi. Acest lucru se compară cu un surplus de 4,4 milioane de pungi în 2018/19.
Cele două excedente consecutive au limitat o redresare a prețurilor, care rămân sub media pe
termen lung de 135,34 cenți/lb. între 2007 și 2018.
În ceea ce privește frecvența de consum a cafelei, românii din mediul urban
beau în medie cam două cafele pe zi. Alte studii au dovedit că 15% dintre
românii din mediul urban consumă chiar și 4 cafele pe zi, în timp ce 41% din ei
preferă să bea 2-3 cafele. Din aceste statistici, reiese un singur lucru: românii
sunt mari băutori de cafea, iar cei mai mulți folosesc în jur de două lingurițe de
cafea pentru o ceașcă.
Consumul de cafea a crescut destul de mult în mediul urban în ultimii ani, iar
acest lucru se datorează mai multor factori, cum ar fi creșterea puterii de
cumpărare și diversificarea ofertei de pe piață. În 2018, România se afla pe
locul 26 în Europa, la consumul de cafea, cu 2.3kg/cap de locuitor anual.
Românii fata de celelalte state europene preferă cafeaua măcinată sau boabe și din
ce în ce mai mulți aleg brandurile de lux. Suntem înaintea Ungariei și a Bulgariei la
consumul de cafea, dar rămânem printre codașii Europei cu un consum de 40,1 litri
de cafea de lux , nivel sub media de 51,4 litri a Europei de Est și relativ scăzut în
comparație cu țările dezvoltate precum Norvegia (151,9 litri per locuitor), Germania
(147,4 litri per locuitor) sau Austria (102,8 per locuitor).
Bibliografie :

➢ https://www.philips.ro/c-e/blog/articol/lifestyle/tipuri-de-cafea-din-jurul-lumii.html
➢ https://www.google.com/search?q=cafeaua&sxsrf=ALeKk03NTWQnotS--IY-
NK9zIRaGvOORrA:1604253839635&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=2ahUKEwi
hpPah9-
HsAhWL3oUKHYFjAxAQ_AUoAXoECAUQAw&biw=1366&bih=600#imgrc=yAThS
14Prm_YLM
➢ https://www.roaliment.ro/piata/top-3-trenduri-pentru-industria-cafelei-la-birou/
➢ https://www.viata-medicala.ro/reportaje/efectele-cafelei-asupra-sanatatii-1-13135
➢ https://www.philips.ro/c-e/blog/articol/lifestyle/tipuri-de-cafea-din-jurul-lumii.html
➢ https://www.capital.ro/comunicate/ce-spun-cifrele-despre-piata-cafelei-din-romania.html
➢ https://charmy.ro/branduri-de-cafea/
➢ https://www.wall-street.ro/special/retailarena/247038/piata-de-cafea-din-romania-
dominata-de-4-mari-branduri-ce-cafea-prefera-romanii-si-cum-o-beau.html#gref
➢ https://foodbiz.ro/2019/03/01/top-10-tari-producatoare-de-cafea/
➢ http://docshare01.docshare.tips/files/24666/246663377.pdf
➢ (sursa: https://www.capital.ro/ )
➢ (Sursa: Valerică O. Piața întreprinderii, Marketing, Balaure V. (coordonator) et al. , Maketing ediția a
II-a revăzută și adăugită, ed. Uranus, București, 2003, p. 100)