LOBELIA ERINUS L.

-lobelia-
Fam. Lobeliaceae

 Origine

Africa de Sud, America

 Etimologie, istoric

- numele botanistului flamand Mathias Lobel

 Particularităţi morfologice

 Tulpina
- subţire, ramificată
- 10-15 cm înălţime, dar lungimea poate
ajunge la 80 cm la soiurile pendule
- tufe compacte
 Frunzele
- obovate sau lanceolate
- alterne, lucioase
 Florile
- mici, axilare, bilabiate
- asociate în raceme
- înfloreşte abundent din iunie până în
octombrie
 Seminţele
- foarte mici
- cafenii roşcate-violacei, lucioase
 Cerinţe ecologice

 locurile însorite, tolerează şi semiumbra

 soluri uşoare, bine drenate
 nu suportă băltirea apei
 nu suportă temperaturi sub 4-5 C
 Înfiinţarea culturilor

 răsad
- semănat –sfârşit februarie (început martie)
- răsărirea în 12-15 zile (16-18 C)
- repicat (1-2 ori)
- temperaturi moderate pentru răsaduri (14-15C)
- plantat în câmp după 1-10 mai

 butaşi
– vârfuri de lăstari
- toamna, primăvara
 Lucrări de întreţinere

 se udă regulat
 întreţinere sol
 2-3 fertilizări faziale cu soluţii 0,2%
 Utilizare
 covoare, borduri, platbande, stâncării
 vase suspendate, jardiniere
 MATTHIOLA INCANA R. Br.
-mixandre, micşunele-
Fam. Brassicaceae

 Origine
- bazinul mediteranean, vestul Africii, Asiei
 Etimologie, istoric
- nume dedicat botanistului Matthiol
 Particularităţi morfologice

 Tulpina
- înălţime 40-50 cm
- ramificată, tendinţă de lignificare la bază
 Frunzele
- lanceolate, acoperite cu peri scurţi,
cenuşii
 Florile
- simple sau involte
- dispuse în raceme
- puternic parfurmate
 Fructul
- silicva
 Seminţe
- mici, aplatizate, cafenii roşcate, cu guler
memranos
 MATTHIOLA BICORNIS D.C.
(sin. M. longipetala)

 înălţime 30-50 cm
 flori simple, roz-lila, cu parfum discret noaptea
 Cerinţe ecologice

 preferă soarele, tolerează semiumbra

 soluri fertile, bine drenate, calcaroase
 nu suportă solurile grele şi seceta
 preferă temperaturile moderate şi rezistă la temperaturi
scăzute (se cultivă şi ca bienală)
 înflorirea diminuată de căldura excesivă
 Înfiinţarea culturilor

 răsad

- martie
- răsărire 12-14 zile (18-20 C)
- se preferă fără repicat
- temperatura creştere răsad 14-16 C
- plantat câmp – aprilie
 semănat direct
- aprilie
 Lucrări întreţinere

 udări şi fertilizări moderate

 sensibilă la făinare şi bacterioze
 Utilizare

 grădini individuale
 amenajări – ronduri, rabate
 vase decorative, plantă la ghiveci
 floare tăiată
 MIRABILIS JALAPA L.
-noptiţă, frumoasa nopţii, barba împăratului-
Fam. Nyctaginaceae

 Origine
Mexic, America de Sud (Chile, Peru, India)
 Etimologie, istoric
-„mirabilis“= minunat, aluzie la aspectul deosebit al
florilor.
-„jalapa“ este numele oraşului mexican de unde
provine planta
- numită şi „floarea de ora 4“ - florile se deschid după
amiaza, în jurul orei 4.
 Particularităţi morfologice

 Tulpina
- ramificată, cu noduri proeminente, glabră
- înaltă de 25-100 cm.
 Frunzele
- întregi, ovat-acuminate, glabre, lucioase,
colorate în verde intens sau cu nuanţe roşietice
 Florile
- cu aspect de trompetă, dispuse în cime
axilare
- involucru bazal din 5 bractee verzi,
persistente
- colorate în alb, galben, roz, roşu, violet
sau în amestec de 2-3 culori
 Fructul
- nuculă mare, monospermă, protejată de
învelişul floral persistent
- aspect de grenadă sau lămâie, cu 5 muchii
echidistante; suprafaţa brun-negricioasă, fără
luciu (10-14 seminţe/gram)
 Cerinţe ecologice

 se dezvoltă în orice sol de grădină

 preferă solurile uşoare, fertile, cu umiditate moderată
 terenurile însorite, dar tolerează şi semiumbra
 tolerantă la poluare atmosferică
 Înfiinţarea culturilor

 semănat direct în câmp

- aprilie
- umectarea seminţelor 12-24 h în apă la temperatura camerei
- rărirea plantelor
-
 răsad
- semănat în martie, la ghivece, fără repicat
- plantare în câmp în mai
 Lucrări de întreţinere

 nu necesită lucrări speciale de îngrijire

 udări după semănat sau după plantarea răsadului
 în perioada de vegetaţie se intervine cu udări numai dacă
este nevoie, în perioadele secetoase
 2-3 fertilizări faziale (pe solurile mai sărace)
 Utilizări

 Ornamentale
- grădini şi parcuri (grupuri, rabate, masive, iar soiurile pitice
în ronduri, pete de culoare sau în formarea bordurilor)

 Medicinale
- populaţia autohtonă din Peru folosea decoctul de rădăcini ca
diuretic
- în Brazilia şi India erau folosite florile uscate ca tutun şi
decoctul de rădăcini pentru tratarea afecţiunilor de piele (lepră)
- produşii chimici din seminţe, rădăcini şi plantele tinere au
acţiune antivirală şi antifungică

 Alte utilizări
- florile sunt folosite pentru obţinerea de coloranţi
- seminţele erau folosite de indieni drept condiment (ca pe
piper)
- obţinerea compuşilor care intră în compoziţia unor produse
cu proprietăţi fungicide şi germicide