EVALUAREA DE PROGRES SI SUPERVIZAREA

(din"Manual pentru mentori", Hagger, BuK, Mclntyre)

Studenţii practicanţi au nevoie de o evaluare sistematica si de feedback asupra practicii lor

pedagogice. Prin evaluare de progres si supervizare se înţelege activitatea mentorului de a evalua
competenta de predare a studentului practicant in urma căreia oferă strategii de imbunatatire si dezvoltare a
cunoştinţelor si deprinderilor. Acest proces are loc in timp ce studentul practicant preda, iar mentorul asista
la lecţie, după care mentorul si studentul discuta lecţia asistata. Ca rezultat al acestei discuţii se fixează
obiectivele ce trebuie urmate de către student.
Acest lucru se repeta in funcţie de nevoile individuale ale studentului practicant la un moment dat. Când
studenţii practicanţi sunt la scoală tot timpul este normal sa te aştepţi ca fiecare profesor care lucrează cu ei sa
asiste cel puţin la cate o lecţie pe săptămâna la fiecare clasa, indiferent de nivelul de competenta al
studentului.

ATINGEREA COMPETENTEI

Toţi studenţii practicanţi, indiferent de specialitatea lor, de educaţie, metode preferate de lucru sau
caracteristici personale, trebuie sa fie capabili sa ajungă la competenta ceruta profesorilor proaspăt
absolvenţi. Competentele exprimate in lista DFE (1992) sunt exprimate in termeni generali. Aceast lista
constituie un punct de pornire in definirea a ceea ce este de aşteptat din partea unui profesor incepator. ln
cadrul multor parteneriate dintre scoli si universitati/colegii aceste competente sunt defalcate in
componente mai uşor de vehiculat. O astfel de lista asupra căreia au convenit ambele parti oferă
studenţilor practicanţi o serie de criterii pe care ei le pot folosi pentru:
• a-si analiza procesul de predare cu ajutorul mentorului si al altor persoane;
• a-si fixa obiective de atins pentru ei insisi si pentru a-si inregistra progresul făcut;
• a-si identifica punctele slabe asupra cărora vor trebui sa se concentreze.
O astfel de lista oferă un cadru pentru efectuarea evaluării si indrumarii.
Toţi profesorii trebuie sa fie in stare sa "stimuleze interesul si motivatia elevilor"(DFE 1992"
competente cerute profesorilor incepatori", 2.4.4. Circuiaranr.9/92.Londra:DFE) de exemplu si toţi
studenţii practicanţi trebuie sa invete cum sa facă acest lucru. Cu toate acestea, nu exista o singura
modalitate "corecta" de a menţine interesul si motivaţia elevilor. Pe langa faptul ca mai mulţi profesori
realizează acest lucru in moduri diferite, este de presupus ca fiecare profesor cu experienţa cunoaşte mai
multe modalităţi de a obţine acest rezultat. Nu exista doua lecţii la fel. Totul- de la modul de învăţare pe care
doreşti sa-1 impui pana la starea vremii - poate afecta procesul de predare. Profesorul cu experienţa, prin
urmare, va incerca sa-si motiveze elevii adoptând o strategie care se potriveşte circumstanţelor in care are
loc o anumita lecţie. Studenţii practicanţi trebuie sa invete, cu ajutorul dumneavoastră, nu numai cum sa
obtina acest rezultat, ci si sa-si alcătuiască treptat un repertoriu de metode de a obţine acest lucru in diferite
împrejurări.

PROCESUL DE ATINGERE AL COMPETENTEI

Evaluarea si îndrumarea este un proces ciclic asa cum este ilustrat in Fig. 3. El include:
• discuţia cu studentul înainte de lecţie
• asistente la ore (observarea studentului)
• discuţii după lectia asistata, fixarea de obiective. Este foarte probabil ca aceste obiective sa ajungă in
centrul atenţiei următorului ciclu.
Discuţia preliminară

Discuţia de după lecţie si

fixarea de obiective
Observarea
Lista convenita de competente/
deprinderi/calităţi

Figura 3.1Procesul de evaluare si supervizare

1
2
 Sarcina mentorului de a conduce procesul de invatare al studentului practicant in legătura cu
predarea la clasa poate primi un ajutor substanţial daca toti profesorii care lucrează cu studenţii
practicanţi folosesc un formular atât pentru desfăşurarea supervizarii/indrumarii cat si pentru a
înregistra intreg procesul de evaluare.( Vezi pentru exemplificare fig. 3.)

DISCUŢIA PRELIMINARĂ

Discuţia dinaintea lectiei este necesara pentru maximizarea eficientei observării efectuate de
mentor si in strânsa legătura cu aceasta, pentru procesul de invatare prin care trece studentul
practicant. Durata si natura discuţiei depind de un număr de factori cum ar fi:
• timpul disponibil
• nevoile studentului practicant
• timpul scurs de la ultima lecţie la care studentul a fost asistat
În timpul discuţiei preliminare este important sa parcurgeţi următoarele etape:

• Stabiliţi obiectivele! observării - este necesar sa se înregistreze progresul studentului practicant si

stadiul pe care 1-a atins in câştigarea increderii in forţele proprii. In primele câteva săptămâni din
scoală, de exemplu, studenţii tind sa fie preocupaţi de probleme de disciplina si control. Prin urmare
ar fi neproductiva concentrarea asupra altor aspecte, facand abstracţie de preocupările/îngrijorarea
lor.
• Parcurgeţi planul de lecţie - la inceput este foarte probabil ca lecţia sa fi fost pregătita de
dumneavoastră împreuna cu studentul practicant. Prin urmare, in discuţiile preliminare doriţi
probabil doar sa verificaţi daca studenţii sunt bine pregătiţi pentru lecţie. Mai târziu, pe măsura ce
studenţii practicanţi isi asuma responsabilitatea pentru pregătirea lecţiei, ei vor avea nevoie sa
parcurgă împreuna cu dumneavoastră planul de lecţie, subliniind scopurile si modalităţile de
realizare a lor.
• Stabiliţi cat timp e necesar pentru discuţia de după lecţie - Fecdback-ul ar trebui sa aibă loc pe cat
posibil, imediat după lecţia asistata. Studenţii practicanţi sunt întotdeauna nerăbdători sa afle ce crede
mentorul despre lecţia lor. Mai mult decat atât, atât de multe lucruri se întâmpla intr-o zi "obişnuita"
de scoală incat detaliile lecţiei ar putea sa devină neclare in mintea dumneavoastră. Este bine sa va
alegeţi o lecţie urmata de o fereastra, pauza sau pauza de masa pentru a asigura timpul necesar
discuţiei.
• Decideţi asupra felului in care vreti sa se desfăşoare observarea - când decideţi cum se va face
observarea lectiei merita sa va gândiţi la:
- obiectivul convenit
- tipul de lecţie
- gradul de încredere in sine si de conştientizare al studentului practicant
- nevoile elevului
Daca, spre exemplu, observaţi lecţia pentru a vedea daca elevii înţeleg ce trebuie sa facă, ar
avea sens ca la un moment dat in timpul lectiei sa acţionaţi in calitate de ajutor al studentului
practicant si sa lucraţi cu elevii, in loc sa staţi in spatele clasei notând copios ce se intampla. In
cadrul aceleiaşi lecţii se poate dovedi necesara adoptarea unor moduri diferite de observare pe
măsura ce se desfăşoară etapele lectiei.
Daca folosiţi o fisa similara cu cea din Fig. 3.2, spatiile referitoare ta "Obiectivul fixat" si
"Metoda de observare asupra căreia s-a convenit" pot fi completate in timpul discuţiei preliminare
asa cum e ilustrat in Fig. 3.2.

3
 Fig. 3,2 - Exemplu de fisa completata

Observare si feedback
Studentul practicant: Clasa: Data:
Obiectivul fixat: Metoda de observare convenita:

| Observaţii in legătura cu obiectivul propus

Puncte forte etalate de student: Strategii/tehnici recomandate:

Alte probleme de discutat

Măsuri concrete

4
 OBSERVAREA

Parte din lecţie sau toata lecţia?

Pentru a dobândi o idee clara despre felul cum progresează studentul practicant, este important sa se
observe lecţii întregi si nu doar „sa intri pe neaşteptate ca sa vezi cum se descurca". Exista totuşi situaţii
in care observarea unei parti a lectei ar putea fi validata datorita obiectivului ales.

EXEMPLU - Obiectivul determina modul de observare

O studenta la engleza si mentorul ei au hotărât ca obiectivul observării efectuate de mentor sa

fie "modul de-a incheia lecţia". Studenta a predat deja de câteva ori si mentorul ei era mulţumit
de modul cum evolua la clasa, dar lecţiile păreau ca se termina in graba. Mentorul era
preocupat nu doar de aceste incheieri improvizate, ci si de faptul ca percepţia studentei asupra
propriei predări era influenţată de modul in care incheia lecţiile: avea tendinţa de a-si critica
întreaga lecţie din cauza dezordinii din ultimele 5 minute.
Mentorul si-a dat seama, in cursul asistentelor anterioare, ca problema apărea in lecţiile
in care trebuia sa dea tema de casa; studenta aloca pur si simplu doar 3 minute pentru
explicarea temei fara a mai rezerva timp pentru intrebari, clarificări, etc.
Mentorul a lucrat cu studenta la planificarea orei următoare, acordând atenţie speciala
timpului si ritmului lecţiei. De aceasta data mentorul a predat si studenta a observat. Studenta a
observat ca mentorul a alocat mai mult de 10 minute pentru stabilirea temei - scrierea in
caiete, intrebari din elevilor, termene pentru tema, etc.
In timpul lecţiei următoare rolurile au fost schimbate, mentorul observând ultimele 20 de
minute ale lecţiei ca sa vadă daca studentul practicant a reuşit sa pună in practica ceea ce a
observat

Sunt situaţii in care mentorul doreşte sa predea doar o parte din lecţie si sa observe studentul
practicant predând restul lecţiei.

 Colectarea informaţiei – în funcţie de obiectivul stabilit, veţi avea nevoie de diferite

tipuri de informaţie in analizarea competentei studentului practicant. Daca, spre exemplu, va
concentraţi asupra explicaţiilor, poate fi utila înregistrarea cuvânt cu cuvânt a celor spuse de student
in explicarea termenilor sau a conceptelor la clasa. Daca obiectivul este controlul asupra clasei s-ar
putea sa fie utila notarea mesajelor nonverbalc si a celor verbale folosite de student pentru mustrarea
elevilor si exemple ale comportamentului acestora (sau cazuri de indisciplina).

INDICATORI Al UNEI DISCUŢII REUŞITE

Momentul si locul
Pentru a fi foarte utila discuţia trebuie sa aibă loc:
• cat de curând posibil după lecţia asistata si de preferinţa in 24 de ore
• ferita de intervenţia altor persoane si de posibile întreruperi
Ascultarea
Este foarte important ca studentului practicant sa i se ofere posibilitatea de a vorbi despre lecţie. Aflând
ceva despre felul cum se simte si cum isi percepe lecţia, mentorul poate decide asupra capacităţii de
intelegere si de învăţare a studentului la un moment dat. Comentariile unui mentor de matematica cu
experienţa scot in evidenta importanta ascultării:
Este foarte important sa-i asculţi. Ascultarea este o deprindere necesara mentorilor si nu e sigur
ca toţi o au. Deşi mentorii au foarte multe probleme de atins in discuţia cu studentul, ei trebuie sa invete
sa si asculte din când in când si sa-i lase pe student sa vorbească. Daca mentorul nu ştie ce se petrece in
mintea studenţilor, cum au văzut ei lecţia, nu are de unde sa ştie cum sa-i ajute.
Este util. prin urmare, sa inceapa discuţia cu o întrebare deschisa de ordin general, ca de exemplu:
• Ce părere ai despre lecţie?
• Cum crezi ca a mers?
• Ce crezi ca a mers bine?

5
 EXEMPLU- Decizia asupra modului de a continua discuţia in lumina comentariilor
studentului practicant
1. Fiind intrebata cum a mers lecţia, o studenta la matematica a răspuns "haotic". Simţind tenta
pesimista si făptui ca studenta era prea critica cu sine, mentorul a considerat ca e important sa
inceapa discuţia prin luarea in considerare a aspectelor pozitive ale lecţiei.
2. La întrebarea "Ce a mers bine?", răspunsul unui student la engleza a fost "Nimic – a fost
dezastruos". Mentorul si-a dat seama ca percepţia studentului asupra lectiei a fost intunecata
de felul cum s-a încheiat - obiectivul asupra căruia s-a convenit - care a fost intr-adevar
dezorganizat si confuz. Prin urmare mentorul a început prin evidenţierea aspectelor pozitive din
lectie înainte de examinarea felului cum s-a încheiat lecţia, după care a oferit diferite strategii
la care sa reflecteze studentul practicant.
3. Un mentor de istorie, preocupat de faptul ca studentul sau avea o idee vaga despre obiectivele
lectiei in etapa pregătitoare, a început discuţia intrbandu-1 cum crede ca a mers lectia. Replica sa:
"Cred ca majoritatea elevilor au înţeles ce trebuia sa facă si s-au descurcat bine" 1-a făcut pe
mentor sa înţeleagă diferenţa intre percepţia sa asupra lectiei si cea a studentului. A hotărât sa-i
purta studentului intrebari directe, clar orientate, pentru a-i permite sa înţeleagă singur unele
probleme pe care mentorul le-a observat atât de clar in lecţie: "Ce ti-ai propus sa realizezi in
aceasta lecţie?" Pe măsura ce studentul incerca sa explice scopul lectiei, si-a dat seama ca nu si
l-a clarificat când s-a pregătit pentru lecţie.

 A fi constructiv
Studenţii practicanţi se pot simţi cu uşurinţa dărâmaţi si deprimaţi. Pentru mulţi dintre ei
învăţarea meseriei de profesor este foarte solicitanta, plina de frustrări si foarte diferita de alte lucruri
invatate pana atunci. Comentariile unui mentor cu experienţa scot in evidenta importanta accentuării
laturilor pozitive ale lecţiei si a cultivării punctelor forte ale studenţilor:
Trebuie sa găseşti întotdeauna un lucru bun in fiecare lecţie deoarece moralul este foarte
important. Odată pierduta încrederea in sine, intervine starea de stres pe care nu mai pot s-o depăşească
si sunt paralizaţi de emoţii in clasa. Prin urmare identificarea punctelor forte este foarte importanta.
 Analiza părtilor componente
Studenţii practicanţi au nevoie de ajutor in identificarea părtilor componente ale procesului de
predare. Ei au tendinţa de a formula judecaţi atotcuprinzătoare despre predare. Astfel lecţiile sunt
"extraordinare" sau "haotice" sau "dezastruoase" sau "groaznice". Asa cum a comentat un mentor de
matematica.
Studenţii practicanţi adesea se grăbesc. Daca lecţia a mers bine, ei se simt eliberaţi si nu mai
vor s-o analizeze .Daca a mers pros,. ei se simt stânjeniţi si nu mai vor sa insiste asupra ei. O sarcina
dificila a mentorului este aceea de a-l ajuta pe student sa adopte o atitudine mai analitica in privinţa
predării, sa evite judecăţile atotcuprinzătoare asupra lectiei si sa se concentreze asupra unor
deprinderi specifice.

EXEMPLU – Sprijinul acordat studentului în analizarea procesului de predare

Intr-o lecţie de engleza obiectivul observării a fost citirea unei povestiri de către studentul
practicant, urmata de întrebări si răspunsuri. Mentorul si studentul au căzut de acord ca lecţia a mers
bine, in special in comparaţie cu o lectie asemănătoare ţinuta cu doua săptămâni înainte. Studentul
practicant a fost incapabil sa explice de ce partea aceea a lectiei a mers bine, insistând ca " s-a întâmplat
pur si simplu". Pentru ca acele deprinderi sa devină o parte din repertoriul metodic al studentului
practicant a fost foarte important ca el sa fie in stare sa le identifice. In consecinţa mentorul i-a
explicat studentului ca:
- a citit textul clar
- si-a modulat vocea ca sa facă povestirea interesanta
- a supravegheat clasa in timp ce citea
- a pus intrebari de tipuri diferite la un nivel mai accesibil elevilor
- a răspuns la reacţiile elevilor intr-un mod care i-a făcut sa inţleaga mai bine povestirea
- arata încrezătoare si entuziasta Nu s-a întâmplat "pur si simplu". Partea aceea a lecţiei
mers datorita unei multitudini de lucruri pe care le-a făcut studenta.

6
  Folosirea unui mode! general al discuţiilor

Este folositor ca discuţia sa fie structurata după modelul din Fig. 3.3 Modelarea discuţiei de feedback
in acest mod ajuta la:
• asigurarea unui anumit echilibru
• acordarea de prioritate perceptiilo studentului practicant
• sublinierea aspectelor pozitive
• pornirea discuţiilor viitoare pe măsura ce studenţii se obişnuiesc cu aceasta structura

 Concluzianarea

Un rezumat ai principalelor aspecte ridicate in timpul feedback-ului este util atât pentru mentor cât si
pentru student. De vreme ce intregul proces de evaluare de diagnostic si supervizare este ciclic, este
probabil ca problemele incluse in rezumat sa devină o parte a obiectivului pentru lecţia următoare. Daca
va hotărâţi sa folosiţi un formular ( vezi Fig.3.2) atunci e foarte folositor ca studentul sa păstreze
formularul completat in propriul dosar (jurnalul profesional), iar mentorul sa-si noteze rezumatul
punctelor discutate in feedback pentru a putea face referire la ele.

Fig.3.3 Modelarea feedback-ului

începeţi prin a afla care

Mentor sunt sentimentele
studentului după lecţie

7
Studentul punctele forte ale încurajaţi studentul sa vorbească despre
practicant predării aspectele pozitive ale predării
adăugaţi percepţia dumneavoastră
acestea sau despre alte aspecte
Mentor pozitive
cereţi studentului practicant sa
identifice aspecte ale predării care ar
Studentul fi putut fi diferite si sa ia in
practicant considerare modalităţi de realizare a
acestora
aduceţi in discuţie alte aspecte ale
considerarea. predării care ar fi putut fi abordate in
Mentor mod diferit spre folosul elevului
posibilităţilor de
îmbunătăţire a predării

8
9
Mentor si fac planuri de viitor
student Planuri de
practicant viitor

10
 COLEGII CARE LUCREAZĂ CU STUDENŢII PRACTICANŢI

Este posibil ca dumneavoastră ca mentor sa nu fiţi singurul profesor care observa studentul practicant si
ofera feedback asupra lectiei asistate. O parte din rolul dumneavoastră este, prin urmare, sa va pregătiţi
colegii pentru observarea lectiilor si oferirea de feedback . Pentru a dobândi o privire de ansamblu asupra
progresului făcut de studenţii practicanţi, trebuie sa strângeţi si sa corelaţi aprecierile, evaluarea si
sfaturile colegilor. Probabil ca ar fi util sa:
• cereţi ca sa se folosească un formular tip de către colegii de catedra sau de facultate;
• daţi colegilor o copie după lista convenita de competente, deprinderi si calităţi;
• discutaţi si hotărâţi care este cel mai bun mijloc de comunicare in cadrul catedrei despre progresul
făcut de studenţii practicanţi;
• folosiţi o parte din timpul alocat activităţilor catedrei pentru a discuta procesul de evaluare si
indrumare (Fig.3.4 scoate in evidenta câteva mituri obişnuite care ar trebui sa fie risipite şi care ar putea
deveni o baza de discuţii).

Fîg 3.4 Evaluarea si supervizarea:provocarea miturilor

Poţi sa-ti dai seama cum se descurca un sudent practicant ascultând la usa.
Nu poţi sa-ti faci o imagine completa fara a lua in considerare contextul.

Este imposibil sa ajuţi un student practicant care este competen.t

Oricât de bun ar fi un student, întotdeauna este nevoie de perfecţionare.

Daca un student practicant nu si-a dat seama ce a fost greşit in lecţie, nu mai poate fi ajutat cu nimic.
Rolul dumneavoastră este acela de a-I ajuta pe studenţi sa se perfecţioneze ca profesori,
păstrând un echilibru intre sprijinul acordat si ceea ce pretindem de la ei.

Profesorii buni au un talent innascui, nu format.

Rolul dumneavoastră este cel de a îmbogăţi repertoriul studenţilor practicanţi.

Nu are importanta de cate ori este asistat studentul.

Trebuie sa menţineţi un echilibru constant intre dorinţa de independenta a studentului si
necesitatea de a progresa prin observare si feedback.

Profesorii trebuie sa para întotdeauna experţi.

Toata lumea a trecut prin momente dificile. Este important sa fiţi cinstiţi cu studenţii
practicanţi si sa le daţi de inteles ca nu faceţi excepţie.
Singura cale de a invata este aceea de a sta in fata clasei si de a face sa meargă lecţia.
Exista multe, feluri prin care studentul poate invata. Trebuie sa fiţi conştient de multiplele
posibilităţi si sa corelaţi experienţa studentului ptracticant cu stadiul adecvat atins in invatare.

Singurul mod de a observa o lecţie este de a sta in spatele clasei si a lua notiţe.
11
Exista multe feluri de a efectua observarea. Cel mai bun mod de a observa si aduna informaţii
depinde de obiectivul observării.

12
 REZUMAT

Evaluarea de diagnostic si supervizarea este procesul critic prin care:

* se analizează predarea la clasa a studentului practicant;
* se evaluează competenta lor;
* se dezvolta strategii de imbunalalirc a predării impreuna cu studentul practicant.
Judecata asupra competentei trebuie sa fie pusa in legătura cu o lista de criterii asupra
căreia s-a convenit- competentele pe care trebuie sa le aibă profesorii proaspăt calificaţi( asa
cum este definita de către DFE sau cum sunt elaborate aceste competente in cadrul
parteneriatului). Evaluarea de diagnostic si supervizarea este un proces ciclic care implica:
• discuţia preliminară
• observarea
• feedback-ul
Pentru o buna desfăşurare este necesar:
- sa sprijiniţi studenţii practicanţi
- ascultând părerile lor
- subliniind realizările lor
- sa-i ajutaţi pe studenţii practicanţi sa-si analizeze predarea
- prin întrebări specifice care contribuie la focalizarea gândirii
- prin discuţii detaliate asupra aspectelor observate
Trebuie sa-i ajutaţi pe studenţii practicanţi sa-si îmbunătăţească competenta de predare
- sugerând (sau preluând din sugestiile lor) strategii de viitor
- fixând obiective specifice.

13