ATINGEREA COMPETENTEI
Toţi studenţii practicanţi, indiferent de specialitatea lor, de educaţie, metode preferate de lucru sau
caracteristici personale, trebuie sa fie capabili sa ajungă la competenta ceruta profesorilor proaspăt
absolvenţi. Competentele exprimate in lista DFE (1992) sunt exprimate in termeni generali. Aceast lista
constituie un punct de pornire in definirea a ceea ce este de aşteptat din partea unui profesor incepator. ln
cadrul multor parteneriate dintre scoli si universitati/colegii aceste competente sunt defalcate in
componente mai uşor de vehiculat. O astfel de lista asupra căreia au convenit ambele parti oferă
studenţilor practicanţi o serie de criterii pe care ei le pot folosi pentru:
• a-si analiza procesul de predare cu ajutorul mentorului si al altor persoane;
• a-si fixa obiective de atins pentru ei insisi si pentru a-si inregistra progresul făcut;
• a-si identifica punctele slabe asupra cărora vor trebui sa se concentreze.
O astfel de lista oferă un cadru pentru efectuarea evaluării si indrumarii.
Toţi profesorii trebuie sa fie in stare sa "stimuleze interesul si motivatia elevilor"(DFE 1992"
competente cerute profesorilor incepatori", 2.4.4. Circuiaranr.9/92.Londra:DFE) de exemplu si toţi
studenţii practicanţi trebuie sa invete cum sa facă acest lucru. Cu toate acestea, nu exista o singura
modalitate "corecta" de a menţine interesul si motivaţia elevilor. Pe langa faptul ca mai mulţi profesori
realizează acest lucru in moduri diferite, este de presupus ca fiecare profesor cu experienţa cunoaşte mai
multe modalităţi de a obţine acest rezultat. Nu exista doua lecţii la fel. Totul- de la modul de învăţare pe care
doreşti sa-1 impui pana la starea vremii - poate afecta procesul de predare. Profesorul cu experienţa, prin
urmare, va incerca sa-si motiveze elevii adoptând o strategie care se potriveşte circumstanţelor in care are
loc o anumita lecţie. Studenţii practicanţi trebuie sa invete, cu ajutorul dumneavoastră, nu numai cum sa
obtina acest rezultat, ci si sa-si alcătuiască treptat un repertoriu de metode de a obţine acest lucru in diferite
împrejurări.
DISCUŢIA PRELIMINARĂ
Discuţia dinaintea lectiei este necesara pentru maximizarea eficientei observării efectuate de
mentor si in strânsa legătura cu aceasta, pentru procesul de invatare prin care trece studentul
practicant. Durata si natura discuţiei depind de un număr de factori cum ar fi:
• timpul disponibil
• nevoile studentului practicant
• timpul scurs de la ultima lecţie la care studentul a fost asistat
În timpul discuţiei preliminare este important sa parcurgeţi următoarele etape:
3
Fig. 3,2 - Exemplu de fisa completata
Observare si feedback
Studentul practicant: Clasa: Data:
Obiectivul fixat: Metoda de observare convenita:
Măsuri concrete
4
OBSERVAREA
Sunt situaţii in care mentorul doreşte sa predea doar o parte din lecţie si sa observe studentul
practicant predând restul lecţiei.
Momentul si locul
Pentru a fi foarte utila discuţia trebuie sa aibă loc:
• cat de curând posibil după lecţia asistata si de preferinţa in 24 de ore
• ferita de intervenţia altor persoane si de posibile întreruperi
Ascultarea
Este foarte important ca studentului practicant sa i se ofere posibilitatea de a vorbi despre lecţie. Aflând
ceva despre felul cum se simte si cum isi percepe lecţia, mentorul poate decide asupra capacităţii de
intelegere si de învăţare a studentului la un moment dat. Comentariile unui mentor de matematica cu
experienţa scot in evidenta importanta ascultării:
Este foarte important sa-i asculţi. Ascultarea este o deprindere necesara mentorilor si nu e sigur
ca toţi o au. Deşi mentorii au foarte multe probleme de atins in discuţia cu studentul, ei trebuie sa invete
sa si asculte din când in când si sa-i lase pe student sa vorbească. Daca mentorul nu ştie ce se petrece in
mintea studenţilor, cum au văzut ei lecţia, nu are de unde sa ştie cum sa-i ajute.
Este util. prin urmare, sa inceapa discuţia cu o întrebare deschisa de ordin general, ca de exemplu:
• Ce părere ai despre lecţie?
• Cum crezi ca a mers?
• Ce crezi ca a mers bine?
5
EXEMPLU- Decizia asupra modului de a continua discuţia in lumina comentariilor
studentului practicant
1. Fiind intrebata cum a mers lecţia, o studenta la matematica a răspuns "haotic". Simţind tenta
pesimista si făptui ca studenta era prea critica cu sine, mentorul a considerat ca e important sa
inceapa discuţia prin luarea in considerare a aspectelor pozitive ale lecţiei.
2. La întrebarea "Ce a mers bine?", răspunsul unui student la engleza a fost "Nimic – a fost
dezastruos". Mentorul si-a dat seama ca percepţia studentului asupra lectiei a fost intunecata
de felul cum s-a încheiat - obiectivul asupra căruia s-a convenit - care a fost intr-adevar
dezorganizat si confuz. Prin urmare mentorul a început prin evidenţierea aspectelor pozitive din
lectie înainte de examinarea felului cum s-a încheiat lecţia, după care a oferit diferite strategii
la care sa reflecteze studentul practicant.
3. Un mentor de istorie, preocupat de faptul ca studentul sau avea o idee vaga despre obiectivele
lectiei in etapa pregătitoare, a început discuţia intrbandu-1 cum crede ca a mers lectia. Replica sa:
"Cred ca majoritatea elevilor au înţeles ce trebuia sa facă si s-au descurcat bine" 1-a făcut pe
mentor sa înţeleagă diferenţa intre percepţia sa asupra lectiei si cea a studentului. A hotărât sa-i
purta studentului intrebari directe, clar orientate, pentru a-i permite sa înţeleagă singur unele
probleme pe care mentorul le-a observat atât de clar in lecţie: "Ce ti-ai propus sa realizezi in
aceasta lecţie?" Pe măsura ce studentul incerca sa explice scopul lectiei, si-a dat seama ca nu si
l-a clarificat când s-a pregătit pentru lecţie.
A fi constructiv
Studenţii practicanţi se pot simţi cu uşurinţa dărâmaţi si deprimaţi. Pentru mulţi dintre ei
învăţarea meseriei de profesor este foarte solicitanta, plina de frustrări si foarte diferita de alte lucruri
invatate pana atunci. Comentariile unui mentor cu experienţa scot in evidenta importanta accentuării
laturilor pozitive ale lecţiei si a cultivării punctelor forte ale studenţilor:
Trebuie sa găseşti întotdeauna un lucru bun in fiecare lecţie deoarece moralul este foarte
important. Odată pierduta încrederea in sine, intervine starea de stres pe care nu mai pot s-o depăşească
si sunt paralizaţi de emoţii in clasa. Prin urmare identificarea punctelor forte este foarte importanta.
Analiza părtilor componente
Studenţii practicanţi au nevoie de ajutor in identificarea părtilor componente ale procesului de
predare. Ei au tendinţa de a formula judecaţi atotcuprinzătoare despre predare. Astfel lecţiile sunt
"extraordinare" sau "haotice" sau "dezastruoase" sau "groaznice". Asa cum a comentat un mentor de
matematica.
Studenţii practicanţi adesea se grăbesc. Daca lecţia a mers bine, ei se simt eliberaţi si nu mai
vor s-o analizeze .Daca a mers pros,. ei se simt stânjeniţi si nu mai vor sa insiste asupra ei. O sarcina
dificila a mentorului este aceea de a-l ajuta pe student sa adopte o atitudine mai analitica in privinţa
predării, sa evite judecăţile atotcuprinzătoare asupra lectiei si sa se concentreze asupra unor
deprinderi specifice.
Intr-o lecţie de engleza obiectivul observării a fost citirea unei povestiri de către studentul
practicant, urmata de întrebări si răspunsuri. Mentorul si studentul au căzut de acord ca lecţia a mers
bine, in special in comparaţie cu o lectie asemănătoare ţinuta cu doua săptămâni înainte. Studentul
practicant a fost incapabil sa explice de ce partea aceea a lectiei a mers bine, insistând ca " s-a întâmplat
pur si simplu". Pentru ca acele deprinderi sa devină o parte din repertoriul metodic al studentului
practicant a fost foarte important ca el sa fie in stare sa le identifice. In consecinţa mentorul i-a
explicat studentului ca:
- a citit textul clar
- si-a modulat vocea ca sa facă povestirea interesanta
- a supravegheat clasa in timp ce citea
- a pus intrebari de tipuri diferite la un nivel mai accesibil elevilor
- a răspuns la reacţiile elevilor intr-un mod care i-a făcut sa inţleaga mai bine povestirea
- arata încrezătoare si entuziasta Nu s-a întâmplat "pur si simplu". Partea aceea a lecţiei
mers datorita unei multitudini de lucruri pe care le-a făcut studenta.
6
Folosirea unui mode! general al discuţiilor
Este folositor ca discuţia sa fie structurata după modelul din Fig. 3.3 Modelarea discuţiei de feedback
in acest mod ajuta la:
• asigurarea unui anumit echilibru
• acordarea de prioritate perceptiilo studentului practicant
• sublinierea aspectelor pozitive
• pornirea discuţiilor viitoare pe măsura ce studenţii se obişnuiesc cu aceasta structura
Concluzianarea
Un rezumat ai principalelor aspecte ridicate in timpul feedback-ului este util atât pentru mentor cât si
pentru student. De vreme ce intregul proces de evaluare de diagnostic si supervizare este ciclic, este
probabil ca problemele incluse in rezumat sa devină o parte a obiectivului pentru lecţia următoare. Daca
va hotărâţi sa folosiţi un formular ( vezi Fig.3.2) atunci e foarte folositor ca studentul sa păstreze
formularul completat in propriul dosar (jurnalul profesional), iar mentorul sa-si noteze rezumatul
punctelor discutate in feedback pentru a putea face referire la ele.
7
Studentul punctele forte ale încurajaţi studentul sa vorbească despre
practicant predării aspectele pozitive ale predării
adăugaţi percepţia dumneavoastră
acestea sau despre alte aspecte
Mentor pozitive
cereţi studentului practicant sa
identifice aspecte ale predării care ar
Studentul fi putut fi diferite si sa ia in
practicant considerare modalităţi de realizare a
acestora
aduceţi in discuţie alte aspecte ale
considerarea. predării care ar fi putut fi abordate in
Mentor mod diferit spre folosul elevului
posibilităţilor de
îmbunătăţire a predării
8
9
Mentor si fac planuri de viitor
student Planuri de
practicant viitor
10
COLEGII CARE LUCREAZĂ CU STUDENŢII PRACTICANŢI
Este posibil ca dumneavoastră ca mentor sa nu fiţi singurul profesor care observa studentul practicant si
ofera feedback asupra lectiei asistate. O parte din rolul dumneavoastră este, prin urmare, sa va pregătiţi
colegii pentru observarea lectiilor si oferirea de feedback . Pentru a dobândi o privire de ansamblu asupra
progresului făcut de studenţii practicanţi, trebuie sa strângeţi si sa corelaţi aprecierile, evaluarea si
sfaturile colegilor. Probabil ca ar fi util sa:
• cereţi ca sa se folosească un formular tip de către colegii de catedra sau de facultate;
• daţi colegilor o copie după lista convenita de competente, deprinderi si calităţi;
• discutaţi si hotărâţi care este cel mai bun mijloc de comunicare in cadrul catedrei despre progresul
făcut de studenţii practicanţi;
• folosiţi o parte din timpul alocat activităţilor catedrei pentru a discuta procesul de evaluare si
indrumare (Fig.3.4 scoate in evidenta câteva mituri obişnuite care ar trebui sa fie risipite şi care ar putea
deveni o baza de discuţii).
Poţi sa-ti dai seama cum se descurca un sudent practicant ascultând la usa.
Nu poţi sa-ti faci o imagine completa fara a lua in considerare contextul.
Daca un student practicant nu si-a dat seama ce a fost greşit in lecţie, nu mai poate fi ajutat cu nimic.
Rolul dumneavoastră este acela de a-I ajuta pe studenţi sa se perfecţioneze ca profesori,
păstrând un echilibru intre sprijinul acordat si ceea ce pretindem de la ei.
Singurul mod de a observa o lecţie este de a sta in spatele clasei si a lua notiţe.
11
Exista multe feluri de a efectua observarea. Cel mai bun mod de a observa si aduna informaţii
depinde de obiectivul observării.
12
REZUMAT
13