Plan proiect:

-Importanța lumii animale

-Situația la nivel republican a lumii animale
-Factori ce cauzează dispaiția speciilor și explicația
-Tabel comparativ/date statistice
-Situația în municipiul Chișinău(dacă găsim ceva info)
-Măsuri de protecție

 Importanța lumii animale

Pământul este o planetă care are deja aproximativ 4,6 miliarde de ani și care, conform opiniei
larg răspândite în știință, se datorează Big Bang-ului. Organisme vii au o greutate specifică în
orice complex natural. Ei susțin universalul circulația substanțelor și energia, care este necesară
pentru existența vieții. Participanții imediați în acest proces sunt plantele. Nu numai plantele, ci
și animalele oferă echilibru în întreaga biosferă, afectează aspectul său dinamic. Animalele
locuiesc în toate zonele geografice și se găsesc în diferite medii naturale: pământ și aer, pământ,
apă. În funcție de condițiile de viață, aspectul lor, morfologia, nivelul de dezvoltare sunt
diferite. Dar fiecare dintre reprezentanții lumii animalelor este important în felul său.
Semnificația animalelor în natură este determinată de acele funcții specifice care sunt asociate
cu instinctele naturale ale acestor ființe vii. De exemplu, animale nevertebrate (insecte, viermi,
acarieni etc.) pot forma solul. Influența lor pozitivă asupra proprietăților acoperirii solului se
manifestă prin amestecul de pământ fin, reziduuri de procesare din plante etc. Deci, mediul
nutritiv creează condiții pentru alte microorganisme, plante. Plant are, de asemenea, un alt
animale înțeles în natură, se concluzionează că animalele (albine, păsări, etc.) Sunt implicate în
polenizarea florilor și răspândirea semințelor de ierburi și copaci. Și cel mai important: numărul
de plante este reglementat de ierbivore, iar prădătorii, la rândul lor, efectuează o selecție
naturală a acestora din urmă. După cum știți, importanța animalelor în natură ca întreg este
incontestabilă, dar o persoană fără ele nu va putea să trăiască. În primul rând, ele au fost
întotdeauna una din sursele permanente de nutriție. Acestea satisfac nevoia organismului uman
de proteine cu calorii ridicate, care sunt implicate in multe procese de crestere si dezvoltare,
precum si in productia de energie. În alimente, oamenii folosesc carne ca păsările și mamiferele
și nevertebratele, cel mai adesea crustacee și moluste. Bovinele pot primi lapte, care este utilizat
în producția multor alte produse.
 Situația la momentul actual al faunei în Republica Moldova
Fauna Republicii Moldova este relativ bogată şi variată. În ţară vieţuiesc peste 15,5 mii specii
de animale, inclusiv 461 specii de vertebrate şi peste 15.000 specii de nevertebrate. Dintre
vertebrate se întîlnesc 70 specii de mamifere, 281 specii de păsări, 14 specii de reptile, 14 specii
de amfibieni şi 82 specii de peşti. Cele mai răspîndite specii native de mamifere sînt liliacul
urecheat (Plecotus auritus), ariciul comun (Erinaceus europaeus), cîrtiţa europeană (Talpa
europaea), chiţcanul comun (Sorex araneus), nictalul (Nyctalus noctula), veveriţa
comună (Sciurus vulgaris), iepurele comun (Lepus europaeus), ţistarul european (Citellus
citellus), ţistarul pătat (Citellus suslicus), şoarecele domestic (Mus musculus), şobolanul
sur (Rattus norvegicus), şoarecele de pădure (Apodemus sylvaticus), şoarecele de
cîmp (Apodemus flavicollis), vulpea comună (Vulpes vulpes), căprioara (Capreolus capreolus),
mistreţul (Sus scrofa), bursucul (Meles meles), jderul de piatră (Martes foina), dihorele
european (Mustela putorius) şi nevăstuica (Mustela nivalis).
https://sputnik.md/radio_podcasturi/20200804/31165435/Ecologist-fauna-Republica-Moldova-
animale-plante.html

 Factori ce cauzează dispariția speciilor

1) schimbarea destinației terenurilor (despăduriri, monoculturi intensive, urbanizare)
Potrivit agenţiei „Moldsilva”, fondul forestier naţional ocupă 12,7% din teritoriul ţării, în total
374,5 mii ha. Majoritatea terenurilor acoperite cu păduri – 87,2% - se află în proprietatea
statului, restul terenurilor aparţin primăriilor – 12,2% şi persoanelor private – 0,6%. Adică, de
fapt, 99% din păduri sînt proprietate obştească, iar dacă pornim de la atitudinea faţă de ele,
atunci, în mare parte, ale nimănui. După 1950, suprafaţa pădurilor a început să crească rapid.
Pădurile erau plantate pe terenurile nefavorabile pentru agricultură, iar pînă în 1990 au fost
plantate peste 250 mii ha de culturi forestiere. De la începutul anilor 90, posibilitatea plantării
culturilor forestiere pe suprafeţe mari s-a redus, fapt ce a condus la micşorarea ritmului de
restabilire forestieră. Amintim că pădurile joacă un rol important în menţinerea echilibrului
ecologic şi păstrarea biodiversităţii. Ele creează microclima, atenuează impactul factorilor
nefavorabili. Pădurile ajută la protejarea resurselor acvatice, cu care avem probleme, elimină
oxigen şi menţin echilibrul bioxidului de carbon, azot şi fosfor în atmosferă.
Este surprinzător faptul că, avînd astfel de rezerve forestiere modeste (nivelul de împădurire de
mai multe ori mai mici decît media standardelor europene), în Moldova se practică despădurirea
în cantități mari. În prezent, oficial este permisă obţinerea a circa 500 de mii de metri cubi de
lemn pe an. Ţineţi minte acest indicator, vom reveni asupra lui mai tîrziu. Potrivit unor date,
volumul tăierilor ilicite de pădure sînt de trei ori mai mari decît cele legale.
Odată cu creșterea consumului anual de lemn și cantitățile exportate, crește și volumul
terenurilor defrișate. Această activitate duce nemijlocit la disparița habitatului pentru fauna
Republicii Moldova .
2) vânatul și pescuitul excesiv
Republica Moldova este statul cu cea mai puțină faună sălbatică și cu cei mai mulți vânători
raportat la numărul de locuitori și la terenurile pentru vânătoare
. Pierderea habitatului sau modificarea lui

. Poluarea apei, aerului și a solului

. Impactul speciilor introduse deliberat,care modifică ecosistemul
comercializarea florei și faunei
 Factorii ce favorizează existența lumii animale
Poziția geografică
-diversifică lumea animală
-unui anumit teritoriu e specific un anumit tip de faună
-adapteză animalele la anumite condiții de trai
-caracterizează fauna.
Clima
-imprimă lumii animale un caracter zonal
-adaptează animalele la anumite condiții
de temperatură,umiditate,lumină
-clasifică animalele în unele care hibernează și unele care migrează.
Apele
-creează un anumit mediu de trai
-formează fauna acvatică
-creează condiții relativ favorabile de trai
-influențează răspîndirea animalelor.
Vegetația
-servește drept hrană pentru animalele
ebivore
-creează adepost pentru multe animale
-constituie legătura din Lanțul Trofic cu fauna.
Activitatea umană
-activitatea pozitivă:
instituie și creează rezervații naturale
-activitatea negativă:
duce la dispariția speciilor de animale