1
interactiune duce la micsorarea energiei cinetice a constructiei. Acest fenomen se produce la
degradarea constructiilor clasice afectate de cutremure rapide (de suprafata) care de regula au
componente periodice cu perioade intre 0.14-0.33 s, cand perioadele de vibratie ale constructiilor
degradate cresc de cca 2 ori ca de exemplu de la 0.2-0.4 sec la 0.4-0.8 sec.
Incarcarile seismice orizontale care actioneaza asupra unei constructii prevazute in actele
normative se determina pe un formalism matematic corespunzator unui model cu un grad de
libertate cu ajutorul unei formule de calcul similare cu cea din Normativul romanesc P100 [3]:
S r = αk s β r Ψ ε r G
unde:
- coeficientul de amplificare βr se determina in functie de perioadele oscilatiilor proprii ale
constructiei si de caracteristicile locale date prin perioadele de colt Tc (vezi fig. 2.1);
- valoarea coeficientului de degradare Ψ este stabilita in tabele in functie de tipul structurii fiind
cuprinsa de exemplu intre 0.15 – 0.3 pentru structurile din beton armat, si intre 0.17 – 0.65
pentru structuri metalice. Coeficientul Ψ este puternic dependent de forma curbei βr si de
gradul de flexibilizare al constructiei prin degradare si putin de cresterea amortizarii datorita
degradarii ;
- valoarea coeficientului ce caracterizeaza comportarea dinamica a constructiei εr se determina
in functie de distributia pe verticala a maselor constructiei si de vectorii proprii ai constructiei
(exprima echivalarea dintre o structura spatiala complexa si un model simplu cu un grad de
libertate) ;
- coeficientul de importanta al constructiei α, este cuprins intre 0.8 - 1.4 ;
- coeficientul care caracterizeaza zona seismica ks, in care se afla amplasamentul constructiei
este cuprins intre 0.12 - 0.32 pentru zonele afectate de cutremurele intermediare vrancene
(pentru teritoriul Romaniei) ;
- G este greutatea totala structurala si nestructurala a constructiei.
2
intrucat cel putin primul mod de vibratie important al cladirii degradate iese din zona de
amplificare maxima a miscarii seismice si incarcarea seismica totala a cladirii se reduce mult. In
acest caz, cladirea trece din regimul de “rezonanta” fata de excitatia seismica in regim de
“izolare” fata de excitatia seismica. Este posibil ca unele moduri superioare de vibrare ale
constructiei degradate, sa intre in zona de amplificare maxima a miscarii seismice si sa aibe o
contributie importanta la miscarea de ansamblu a constructiei degradate .
Constatarea practica ca multe constructii sunt rupte de cutremure la etajele 2-3 poate fi
explicata prin intrarea in regim de rezonanta cu miscarea seismica a modurilor superioare de
vibrare a cladirii degradate.
Valoarea coeficientului Ψ trebuie determinata functie de departarea perioadelor de
oscilatie a modurilor proprii importante ale cladirii de perioada de colt Tc si de forma curbei βr si
nu trebuie sa fie lasata la flerul proiectantului de structuri.
Totodata, trebuie mentionat faptul ca prin aparitia articulatiilor plastice si a altor degradari,
creste amortizarea totala a intregului sistem oscilant cladire-teren, fapt ce duce la o reducere
suplimentara a incarcarilor de maximum 30%. Pe de alta parte cresterea amortizarii cladirii
datorita degradarii este nesigura si nu poate fi evaluata corect cantitativ.
In concluzie pentru constructiile afectate de un cutremur rapid de suprafata efectul de
reducere a incarcarilor seismice este dat atat din iesirea cladirii degradate din zona amplificarii
maxime a curbei βr cat si de disiparea energiei seismice in articulatiile plastice. Ambele efecte
conduc la o reducere importanta a incarcarilor seismice si a solicitarilor seismice in elementele de
rezistenta. Trecerea cladirii din zona de rezonanta in zona de izolare are un efect de cateva ori
mai mare decat cresterea amortizarii datorita aparitiei articulatiei plastice.
In cazul in care o constructie este afectata de un cutremur lent, cum sunt cutremurele
intermediare vrancene sau constructia este fundata pe un teren moale si afectata inclusiv de un
cutremur de suprafata, atunci degradarile locale ale cladirii vor duce la cresterea perioadelor de
oscilatie ale acesteia, dar in acest caz, constructia in loc sa iasa din zona de amplificare maxima a
excitatiei seismice, ramane in aceasta zona sau in unele cazuri cladirea intra in zona de
amplificare maxima (vezi fig. 1.4). Acest fenomen se produce numai la cutremurele lente intrucat
cresterea perioadelor de oscilatie ale constructiei degradate, nu pot fi asa de mari incat constructia
sa iasa din zona de amplificare maxima a cutremurelor lente si totodata constructia sa-si pastreze
integritatea intrucat nu are loc trecerea constructiei in zona de izolare a curbei βr asa cum se
intampla la cutremurele rapide .
Trebuie mentionat faptul ca la constructiile care permit articulatii plastice cu deformatii
mari cresterea amortizarii totale este relativ mica, iar reducerea acceleratiilor seismice si in
consecinta a fortelor seismice nu este importanta ca sa se justifice o reducere a incarcarilor
seismice conform factorului Ψ. Aceasta reducere teoretic poate fi de maxim 0,3 chiar daca se tine
seama si de ductilitatea cladirii si redistribuirea eforturilor.
Daca se tine seama de faptul ca pentru o constructie afectata de un cutremur doar un
procent foarte mic, sub 5 %, din ansamblul elementelor structurale intra in domeniul plastic de
solicitare, restul ramanand in domeniul elastic, reducerea acceleratiilor seismice ale cladirii
datorita cresterii de amortizare este mult mai mica.
Pe de alta parte, aceasta reducere nu poate fi bine controlata intrucat mecanismul de
degradare nu poate fi controlat la deformatii mari ale elementelor structurale.
Reducerea solicitarilor seismice in elementele de rezistenta cu un coeficient Ψ cuprins, conform
P100/1992, intre 0.17 – 0.65 pentru structuri metalice de exemplu este o eroare pentru
cutremurele intermediare vrancene. Acest coeficient poate fi de minimum 0.4 asa cum rezulta din
curba βr din Normativul P100.
Reducerea solicitarilor seismice prin iesirea din zona de amplificare maxima care se
produce doar la degradarea constructiilor afectate de cutremurele rapide de suprafata nu poate fi
3
aplicata si la constructiile amplasate in zonele afectate de cutremurele lente cum sunt cutremurele
intermediare vrancene sau la constructii fundate pe terenuri moi. In acest caz aplicarea
prevederilor normativului poate avea efect opus deoarece poate sa apara si o marire a transferului
de energie de la teren la constructii datorita fenomenului de rezonanta intre constructia
flexibilizata datorita degradarilor si componentelor periodice dominante ale miscarii seismice care
in final va duce la distrugerea cladirii. Coeficientul Ψ trebuie sa fie definit pentru cele doua tipuri
de cutremure: cutremure rapide si lente functie de conditiile locale caracterizate prin perioada de
colt Tc.
2.5
3
2 hard soil
1.5 medium soil
hard soil soft soil
1.5 medium soil
soft soil
1
0.5
0.5
0 0
0 1 2 3 4 0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4
3
dynamic amplification ration
3 2.5
Increase of the
Dynamic amplifcation ration.
1
1.5
0.5
1
0
0.5 0 0.5 1 1.5 2 2.5 3
Fig. 1.3. Reducerea incarcarii seismice cu Fig. 1.4. Marirea incarcarii seismice cu
degradarea constructiei pentru cutremure de degradarea constructiei pentru cutremurele
suprafata prin iesirea constructiei degradate intermediare vrancene prin intrarea
din zona de rezonanta tranzitorie constructiei degradate si mentinerea in zona
de amplificare maxima
4
2. ANALIZA TRANSMITERII ACTIUNILOR SEISMICE DE LA TEREN LA
CONSTRUCTII
5
t
t t
a a a
k, ν
t t t
LEGENDA:
- Pozitia initiala
- Pozitia deformata a b c
Figura 2.1. Comportarea seismica a unei constructii in diferite variante de realizare;
Pentru constructii, de regula masive, rigide, realizate, de exemplu din zidarie portanta,
solutia de consolidare consta in practicarea unor orificii in peretii de la subsolul, demisolul sau
parterul cladirii avand deschiderea intre 1-2m (vezi fig. 3.1 – 3.7), la distante de 3 ÷6 m cu
inaltimea de cca. 1 m. Intr-o prima faza se realizeaza la partea inferioara si respectiv superioara a
golului cate o placa de beton armat. In acestea se inglobeaza piesele de prindere a dispozitivelor
mecanice de tip SERB-CON-I, care se vor monta in golurile create intr-o stare de precomprimare
maxima. Dupa montare, dispozitivele mecanice SERB-CON-I se decomprima circa 30% pentru a
reface starea de eforturi din perete in apropierea valorii existente inaintea realizarii golurilor. Intr-
o a doua etapa, in zona de separatie a infrastructurii de suprastructura, peretii se vor intari local cu
centuri de rigidizare din beton armat plasate atat la partea superioara cat si la partea inferioara a
golurilor. Centurile se vor realiza in sistem pereche la interiorul si la exteriorul zidurilor si se vor
lega intre ele prin intermediul placilor de beton armat, turnate in golurile create anterior.
6
Dupa intarirea betonului din centurile de rigidizare dispozitivele mecanice SERB-CON-I
se decomprima total si se vor elimina elementele de precomprimare pentru a nu exista pericolul de
blocare in timpul unui cutremur. Etapa finala va consta in taierea peretilor de legatura dintre
suprastructura si infrastructura, intre cele doua seturi de centuri de rigidizare. Ca urmare
suprastructura cladirii va fi rezemata numai pe dispozitivele mecanice tip SERB-CON-I.
Decomprimarea dispozitivelor mecanice se va realiza in trepte mici, care sa cuprinda
progresiv toate dispozitivele dispuse simetric in asa fel incat in cladire sa nu apara modificari
importante a starii de eforturi existente in structura inainte de aplicarea solutiei de consolidare prin
izolare si sa nu apara pericol de inclinare temporara a suprastructurii.
Dispozitivele mecanice SERB-CON-I vor sustine astfel suprastructura cladirii si vor
„rupe“ transmiterea directa a actiunii seismice de la terenul de fundare la suprastructura cladirii.
Rigiditatea si amortizarea dispozitivelor vor fi in asa fel stabilite pe cele trei directii incat in
timpul unui cutremur suprastructura cladirii sa ramana practic nemiscata ca un corp rigid, in timp
ce terenul de fundare impreuna cu infrastructura se va misca sub suprastructura cladirii. Totodata
se urmareste ca rigiditatea dispozitivelor sa fie astfel aleasa incat perioada proprie a
suprastructurii cladirii izolate sa difere cu cel putin 20% de perioada sau perioadele
componentelor armonice dominante asociate miscarii seismice estimate in amplasament.
Consolidarea cladirilor prin izolare cu dispozitivele SERB-CON-I asigură comportarea
controlata a acestora in timpul oricarui cutremur, indiferent de intensitatea si caracteristicile
dinamice ale miscarii seismice.
Trebuie mentionat faptul ca prin izolarea constructiilor cu dispozitivele SERB-CON-I
acceleratiile seismice maxime transmise suprastructurii nu vor depasi 0,05g cu conditia ca
dispozitivele sa poata prelua integral deplasarile seismice ale terenului de fundare. Acceleratiile
pot avea valori mai mari in situatia in care sistemul de izolare nu este capabil de a prelua integral
deplasarea relativa produsa de miscarile seismice. Aceste valori depind de raportul dintre
deplasarea seismica preluata de sistemul de izolare si deplasarea seismica totala a terenului in
amplasament.
Fig. 3.1. Izolarea seismica a constructiilor cu Fig. 3.2. Dispozitiv SERB-CON-I de izolare.
dispozitive mecanice SERB-CON-I Varianta dreptunghiulara
7
Fig. 3.3. Izolarea seismica a constructiilor - etapa 1. Realizarea golurilor in peretii subsolului,
demisolului sau parterului cladirii in care se vor monta dispozitivele SERB-CON-I.
j'
Fig. 3.4. Izolarea seismica a constructiilor - etapa 2. Turnarea placilor inferioara si superioara in
golurile realizate in etapa 1 necesare prinderii dispozitivelor SERB-CON-I.
8
Fig.3.5. Izolarea seismica a constructiilor - etapa 3 in care se monteaza dispozitivele SERB-CON-
I precomprimate total, urmate de o decomprimare partiala si apoi pregatirea structurii pentru
turnarea centurilor interioare si exterioare din beton armat de rigidizare a infrastructurii si
suprastructurii in zona de separare.
9
REZULTATE EXPERIMENTALE
10
Fig. 3.10. Aspecte in timpul incercarilor dinamice pe un element cilindric al dispozitivului
SERB-CON-I supus la actiuni dinamice in directie orizontala si verticala aplicate simultan
pentru punerea in evidenta a deformatiilor in planul orizontal si pe verticala.
4 4
x 10 x 10
10 10
9 9
8
8
7
Forta [kN]
7
6
6
5
Forta [kN]
5
4
3 4
2 3
1
0 1 2 3 4 5 6 7 2
-3
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4
Deplasarea [ mm ] x 10 -3
Deplasarea [ mm ] x 10
Fig. 3.11. Diagrama forta - deplasare Fig. 3.12. Diagrama forta - deplasare pe
verticala pentru un element cilindric al directie verticala pentru un element cilindric
dispozitivului SERB-CON-I cu al dispozitivului SERB-CON-I cu
precomprimare initiala de 20kN supus la o precomprimare initiala de 40kN supus unei
incarcare armonica verticala cu amplitudini incarcari armonice cu amplitudinea intre 0-
intre 0 – 90 kN echivalenta miscarii seismice 70kN echivalenta miscarii seismice pe
pe verticala. verticala.
Amortizare relativa: 29.6%. Amortizare relativa: 46.1%
11
Fig.3.13. Diagrama forta - deplasare Fig. 3.14 . Diagrama forta - deplasare
orizontala pentru un element cilindric al orizontala pentru un element cilindric al
dispozitivului SERB-CON-I cu o incarcare dispozitivului SERB-CON-I cu o incarcare
permanenta verticala de 100 KN supus unei permanenta verticala de 100 KN si supus unei
incarcari orizontale, sinusoidala cu frecventa incarcari orizontale, sinusoidala cu frecventa
0.5Hz si amplitudinea de ± 8 mm 1Hz, si amplitudinea de ±9mm.
12
controlul deformarii relative de nivel a suprastructurii cladirii (vezi fig. 4.1). Prin acest procedeu
se reduc solicitarile in elementele de rezistenta existente (stalpi si grinzi) in asa fel incat
articulatiile plastice sunt limitate la valori prestabilite care sa asigure atat o transmisibilitate mica
de la terenul de fundare la cladire si o crestere a amortizarii pentru reducerea raspunsului seismic.
Datorita faptului ca nu se maresc dimensiunile stalpilor prin camasuire ca in cazul consolidarii
elastice si contravantuirile telescopice au rigiditate mica la deformatii mici prestabilite, parterul si
etajele in care se monteaza contravantuirile telescopice raman cu flexibilitate mare, ceea ce face
ca sa se poata deforma cu forte relativ mici. Stabilitatea cladirii este asigurata prin cresterea
progresiva de rigiditate. Totodata, contravantuirile telescopice se realizeaza la alt mod de preluare
a incarcarilor seismice orizontale, iar degradarile locale daca apar se limiteaza la valori care nu
duc la o flexibilizare mare a cladirii pentru a intra in zona de rezonanta tranzitorie cu miscarea
seismica. Contravantuirile telescopice, de regula permit o deformare relativa de nivel de 0,3% –
0,5% din inaltimea lui in functie de tipul cladirii, in asa fel incat sa nu apara suprasolicitarea
grinzilor si stalpilor care in general sunt subdimensionate la cladirile vechi care urmeaza a fi
consolidate.
Dispozitivele SERB-CON-B realizeaza protejarea cladirii la cutremur prin controlul,
limitarea si analizarea miscarii seismice a cladirii in asa fel incat alungirile si scurtarile
contravantuirilor telescopice sa limiteze deplasarea relativa de nivel a cladirii si solicitarile in
stalpi si grinzi la valori prestabilite in asa fel incat sa nu se afecteze capacitatea de rezistenta a
elementelor structurale, sa nu fie distruse elementele nestructurale si sa fie in acord cu cerintele
impuse de noile functii ale cladirii consolidate.
Fig. 4.1. Controlul deformarii cladirilor Fig. 4.2. Montarea contravantuirilor telescopice
flexibile cu dispozitive SERB-CON-B la o structura in cadre de beton armat existenta.
13
Pentru determinarea caracteristicilor de rigiditate si amortizare a dispozitivelor SERB-
CON-B s-au efectuat incercari cvasistatice in figura 4.5. si dinamice in figura 4.6.
O caracteristica de rigiditate si amortizare determinata experimental pentru un tip de
dispozitiv SERB-CON-B este prezentata in figura 4.7, fara prestrangere initiala si in figura 4.8 cu
prestrangere initiala.
Trebuie retinut faptul ca dispozitivele sunt astfel concepute incat sa se poata realiza practic
orice caracteristica forta – deformare prin modificari minime ca de exemplu geometria pieselor
deformatoare centrale si periferice, grosimea si numarul de lamele elastice.
Centurile, stalpii si diagonalele realizate de regula din platbande sau bare sunt tensionate
cu dispozitive SERB-CON-B care sa permita alungiri si scurtari ale lor in asa fel incat sa se
admita aparitia sau dezvoltarea limitata a unor fisuri existente in peretii cladirii fara prabusirea
acestora.
Figura 4.3. Dispozitiv SERB-CON-B capsulat. Figura 4.4. Dispozitiv SERB-CON-B cu tije.
Figura 4.5. Incercari cvasistatice ale Figura 4.6. Incercari dinamice ale
dispozitivului SERB-CON-B cu tije dispozitivului SERB-CON-B capsulat
14
5
5 x 10
x 10 1
1
0.8
0.8
0.6
0.6
0.4
0.4
0.2
0.2
0
0
-0.2
-0.2
-0.4
-0.4
-0.6
-0.6
-0.8
-0.8 -1
-12 -10 -8 -6 -4 -2 0 2 4 6
-1 -3
x 10
-8 -6 -4 -2 0 2 4 6 8 10
-3
x 10
Fig. 4.7. Diagrama forta – deformare pentru Fig. 4.8. Diagrama forta – deformare a unui
un dispozitiv SERB-CON-B fara dispozitiv SERB-CON-B cu precomprimare
precomprimare initiala. Amortizare 43,3%. initiala de 10KN. Amortizare 41,9%.
15
Fig. 5.1. Dispozitiv tip Fig. 5.2 Detaliu montaj
SERB-CON-BS SERB-CON-BS Fig. 5.3 Dispozitiv tip SERB-
CON-BT
5
x 10
1
0.8
0.6
0.4
0.2
-0.2
-0.4
-0.6
-0.8
-1
-8 -6 -4 -2 0 2 4 6 8 10
16
Fig. 5.6 Prinderea Fig. 5.7 Asamblarea structurii Fig.5.8 Elemente telescopice cu
structurii spatiale la spatiale cu dispozitive dispozitive SERB-CON-BT
fundatie cu dispozitive SERB-CON-BS pentru controlul deformarii si
SERB-CON-BS amortizarii
17