CALITATEA ENERGIE! ELECTRICE2 Cattatea energie elecrice Perturbatii in sisteme electroenergetice. 1.1 Aspecte generale Mirimile de stare ale unui circuit electric, in sens larg, sunt tensiunea electricd. si curentul electric. Acestea definesc energia electrica si ii caracterizeazs calitetea, Aceasta este evaluat printr-un set de indicatori specifici, ale céror valori si limite de variafie acceptabile sunt stabilite pin norme. Normele actuale de calitate a energiei electrice sunt stabilite pe baza unor daune medi determinate in sistemele de producere, transport, distribufie, furnizare si consum al energiei electrice atunci cdnd apar abateri de la indicatorii de calitate. Eficienta activititilor care utilizeazi energia electrica, din industrie, servicii si sectorut casnic, depinde, in mare misurd, de calitatea acesteia Utilizatorii care doresc o calitate a energiei electtice superioard celei standard trebuie si adopte, cu costurile corespunzitoare, misurile necesare cresterii nivelului de ealitate. fn multe cazuri, in special in cazul tehnologtilor moderne, utilizatorii finali sunt cei care determina importante perturbafii electromagnetice, care pot si afecteze calitatea energici electrice furnizata celorlalti consumatori. In acest caz, utilizatorii finali trebuie s@ adopte misurile necesare pentru limitarea perturbatiilor la un nivel la care nu este afectalé calitatea standard a energiei electrice la ceilalli consumatori Rezolvarea problemelor de calitate a energiei electrice este, in general, un proces complex in care apare necesara o colaborare strénsi intre operatorii de energie electric Producitorii de energie electricd, transportatorul, distribuitorii si utilizatorii_finali evaluenzi calitatea energici clectrice pe baza caractetisticlor tensiunilor in nodurilesistemului. Fumizorii de energie electric monitorizeazi perturbatiile determinate de utilizatorii inali pe baza curbelor curentului electric absorbit din reteaua electric& de alimentare. In conceptia actual, diferitele aspecte privind calitatea energici electrice se erupeazi in ‘rei categori ‘ calitatea tensivnii de alimentare; « calitatea serviciului de alimentare; « calitatea comerciala,Caltatea energie’ electrice 3 Se apreciazi cf toate cele trei componente eu important in asigurarea unei activitéti normale a activititilor in sectorul energetic. Aspectele legate de calitatea comercialé (satisfactia utilizatorilor in relatia cu operatorii de energei electrica) determing, in mare misurd, optiunea utilizatorului de a realiza contracte cu un anumit operator de pe piata de energie electricd. Aceste aspecte contractuale nut sunt analizate in continuare, find 0 component a unei activititi normale pe 0 piatd liberalizata de energie electric’. 1.2 Perturbatii electromagnetice Perturbatiile electromagnetice care pot afecta mediul electric sunt indicate in tabelul 1.1 [1]. Aspectele privind calitatea energie: electrice se referd numai la perturbatiile de joasi freevent conduse (pind la cel mult 9 kHz). Fiecare dintre aceste perturbatii afecteazi calitatea energiei electrice si, pentru fiecare, sunt utilizati indicatori specifici care definese nivelul perturbatiei si permit compararea cu nivehil admis al perturbatiei Teabelul 1 Perurbatielecromagnetice in medial ambiant Medd de ; ne Perret 1 ‘7 aria eevee enson de alimentary + vai ale esi dealimentre; * golri i interaper de tensiune; * fluctua de ensiue (Hicker) + imerarmonice; * component contina i cuba tein aplicste: *easuni de semnalzae: + tension nds de jus fesvent. + ciny elesre imp magnet + tensiun sau eureni dah Conduse | « ensuniranitori unidirectional; + tesiuni ranztoriosilane * cimp magnetic; Radiate | «cmp electromagnetic: unde itetnate; unde wanaitari Tnpals eles Explozi nuclear in atone, magnetic nilear Desedrcit Taclcare lcci compalor OTE lecosstice cleatie, ‘Tipul perturbed Conduse De jones feevents Radiate De inal freevenia Perturbatiile electromagnetice de joasi frecventi redue nivelul calitatii energiei electrice, dar pot afecta integritatea unor echipamente (in special cele din domeniul informaticii gi al electronicii) sau calitatea informatiilor privind mdrimile din rejeaua electrical Perturbatiile electromagnetice d din retelete electrice au un caracter aleatoriu si pot fi caracterizate prin curba de densitate de probabilitate p(d) (fig.1.1). In acelasi timp,echipamentele conectate in rejeaua electricd prezinta ccare poate fi defini prin curba de probabilitate P(d). Hay Pay ‘Nivel planta Caltatea energie elecrice © anumita susceptiblitate In perturbatti Probabilates Pld) ée suseeptibiate | Maria le emisie Marja de rnpatbiltate Marje de imanitate Limita de imoniate "Io aechipamentalat e Limita de emisie $F a peubateh iveltotal | | de emisie £ Niet EE de emisie al fui echipement i yest Fig L.1~ Reprezentare grates prneplloreompatilii electromagnet Riscul aparitiei unor daune determinate de perturbatiile electromagnetice asupra unui echipament este determinat cu relatia R= | pd): Pid)-8d o ayCaltatea energie electrice 3 si corespunde arici suprafetei hagurate din figura 1.1 Pe baza datelor privind daunele pe care poate si le determine fiecare tip de perturbatie, se stabileste © valoarea limiti diy @ acesteia, numita nivel de compatibilitate, care corespunde unui nivel acceptat al daunelor (fig. 1.2). Nivelurile de compatibilitate sunt mariminormate (pe plan international) si reprezinta tmirimi de referins in analiza comportirii echipamentelor electrice Daune, in prezenta perturbatilor. in realitate, masurile adoptate pentra limitarea nivelului de perturbatie iau in considerare 0 valoare mai redusdi — nivel de planificare. Valorile de planificare sunt valori recomandate si pot fi adaptate la condifiile locale. In cazurile practice, nivelul de planificare se stabileste astfel inca ‘Behe probabilitatea sa de depagire si fie redusa (sub 5%). Fig. 2~ Stbilires lime in. general, echipamentele din instalajiile electrice sunt sudmisea perurbajie’, _imensionate pentru a suporta perturbatii mai mari decét nivelul de compatibilitate, fiind stabilit, de e&tre producator, un nivel test de imunitate. Existenfa in refeaua electric a umui mare numar de surse de perturbatii face ca in nodurile refelei electrice si se inregistreze, in mod obignuit, o perturbatie totala, rezultata prin surnarea perturbatilor individuale. Pentru fiecare tip de pertarbate existé o lege specified de sumare, indicata in normativele existente, care poate oferi insé, in cazurile practice, numai o informati estimativa, avand in vedere complexitatea fenomenului. Unele dintre perturbatile din refelele electrice apar in regim normal de functionare (sarcini perturbatoare), iar altele apar in reginmuri de avarii sau post avarii (fig. 1.3). Principalele echipamente perturbate sunt indicate in tabelul 1.2 [2], iar principatele ¢echipamente perturbatoare sunt indicate in tabelul 1.3 2]. In tabelul |.2 sunt indicate si uncle remedii posibile: A — modificaren structurii refelei clectrice (ti individuale ete.); B 0 dou alimentare; CC ~ instalarea de invertoare, grupuri cu volant, grupuri autonome; 1D — alimentare la tensiune continu, temporizarea releelor; E ~ instalare de protecje ultrarapidi. In tabelul 16.3 sunt indicate si unele solutii pentru limitarea nivelului perturbatiilor determinate de funcjionarea echipamentelor ‘A cresterea curentului de scurtcircuit in nodul de conectare; B ~ modificarea structurit refeleielectrice de alimentare (alimentare separati,transformator individual etc.) CI ~ instalarea de filtre de absorbtie; C2 ~ instalarea de filtre de refulare; D ~compensarea stated 2 puterii reactive; E ~ instalarea de baterii de condensatoare; F ~ fiactionarea sarcinii; G ~ citcuite limitatoare de supratensiunis H— utilizarea de cabluri duble (de ducere side intoareere);, 1 ecranare; electrice dedicate, transformatoare6 Cotitatca energielelctrice J = pornire stea-triunghi sau cu soft starter; K ~ alegerea adecvati a tipului de punte (hexafazat sau dodecafezat pentru convertorul de freevent Caliatea energiet electrice [Catitateaservictutur do} Calitaea tensiunit alimentare de alimentare Caltates comercial Tntreroper de Tung rats ‘Sareini pertrbatoare ‘Tnireruperi de seurtt = Varialt rapide de ‘dura tensiune; + Goluti de tensiune; + Flicker; + Supratensiunis + Nesimetrie; + Abateri de frecveni + Armonici; + Interarmonici ‘+ Regimuri tranzitoris 1+ Componenti continua, Fig. 13 Componente ale eaitti energieielettice 1.3 Indicatori de calitate a energiei electrice Ficcare dintre tipurile de perturbatii indicate in tabelul 1.1 determind abateri specifice ale jor electrice fafé de parametrii ideali, care pot fi evaluate cu ajutorul unor indicatori i. Din punct de vedere practic, sunt analizati, separat, indicatorii care pot fi controlagi in special de operatorii de energie electrica (abaterile de frecvenfa, fntreruperile de lung drat) de cei care pot fi controlafi, in primal rind, de cétre utilizatorit de energie electricd (armonice, nesimettie, interarmonice, flicker etc.) {in general, abaterile de la parametrii ideali nu pot fi definite printr-un singur indicator, astfel cd pentru fiecare tip de perturbatie este urilizat un set de indicator, iar in activitatea practic este necesar sf fie monitorizafi tofi indicatorii sau numai cei mai relevanji pentru sistermul analizat (reteaua publicd sau reteaua industriald). Este necesar si se precizeze faptul c& indicatorii de calitate gi limitele acestora sunt normalizati pentru sistemul electroenergetiCalta energie lecirice powuios op jnwowyyo| a0d0 OHTA 20 ov = fet + ap oslouny uy ov . . . eo fe] eo} - | cupm ‘uous 10102) a [ets “HBO = * | aropBiod SIEOSSIPTR . : -|. 18 suarouse 1800019 se] aio exon yj aunu| ale 2993p INa.ISY ego op ody “urseid no azvoida, Tain aD: +|; ‘fu. 21725) Koowned © noaanizad nauasay, |soquouy) TenUDd somo SOME rmvouodea cr mpquCalitatea energelelectrice av pea TOT 9.007, ERP sp add} suvossaduto9| ~ spuno%=1 19] aoquses azeoxdn| areorousgjsue| ‘sotuoudafpfzvauio> Joan |RZ0> wy (2) -tinos ap eovaind no woe wy oa 2 a epaie se aurzoun 29] 9p swuawedupa smeasas90 © | @ ‘apoeas | sovuoue ‘qsaug| soit vavaind rnvouwdyog, a Sonog ined Seon‘usu 09 soxdn| suopa4 no asp] jusnoatj no doluoUNeLo Op ISH () ‘ase0uaaua90}0013 axis op axowous} op sjeuuusoac (¢) fiaus ap aeiadhoas no aneus (2) PANS ‘sseruous soqojs awousau0) a oqnoaqe aurzHouy a1 EISUHOWOASSy z2"12 BoyuanDoyo ayes FUR |RZED wy EY soquon99p9 spurwo3 (ar) SReRITOOT ET PL, Caltaea energie eleenice10 Calta energie elecrice Pentru sistemele electroenergetice industriale, cu exceptia punctului comun de conectare la atori specifici de calitate, care si ofere cele mai relevante entru utilizatorii respectv. Pentru a permite evaluarea nivelutui de calitate a energiei electrice au fost definiti si sunt utilizati urmatori indicatori principali indicatori privind frecvenfa tensiunii de alimentare (3): % abaterea de frecvenfa care permite estimarea variaiilor lente de frecventtis % abaterea reiativa de frecvenya sau abaterea procentuald, © integrala abaterilor de freevenya « indicatori privind variafiile de tensiune (3) % abaterea relativa a tensiunit; & nivel relativ de tensiune; % valoarea medie a abaterii relative a tensiunit fafa de tensiunea contractati (declaraté)intr-un interval de timp; % gradul de ireguiaritate sau abaterea relativés medie peitratied + indicatori privind golurile de tensiune [3] % durata golului, % amplinidinea retativé a golului; & frecventa de aparitie a golurilor: ‘+ indicatori privind intreruperile din reteaua electricd [4, 5] % freeventa medie de intrerupere in sistem (SAIFI — the system average interruption frequency index), % durata medie a intreruperilor din sistem (SAIDI ~ the system average interruption duration index), % freeventa medie de intrerupere a consumatorilor (CAIFI - the customer average interruption frequency index); % durata medie de intrerupere a consumatorilor (CAIDI ~ the customer average interruption duration index); % fiecventa valorit medit a intreruperitor in sistem (ASIFI — the average system interruption frequeney index); %® valoarea medie a duratei intreruperilor din sistem (ASIDI ~ the average system interruption duration index), % freeventa medie a intreruperilor de seurti: duraté (MAIFI - the momentary average interruption frequency index); % energie nelivratd (nefurnizatié) — ENS (Energy not Supplied) - , din cauza intreruperilor; % timpul mediu de intrerupere” (min/an) ~ AIT (Average Interruption Time); * indicatori privind flickeru! (6, 7]: % nivel flicker pe termen scurt Pa ; % nivel flicker pe termen lung Pr ; + indicatori privind regimul nesinusoidal din refeaus electrics (8 }: % valoarea efectiva ¥ a mérimii nesinusoidale, % reviduul deformant al unei functii mesinusoidale s % factorul de forma ; % factorul de vif % factorul de influenta telefonicd TIE;Calitarea energie’ electrice uw % indicatorul IT % factorul de distorsiune normal (THD); ‘factorul de distorsiune ponderat, adaptat pentru elemente inductive; % factorul de distorsiune ponderat, adaptat pentru condensatoare, % nivelul armonice’ ; % faza armonicelor, Simpedanta armonict, « indicatori privind interarmonicel % freeventa fa interarmonicelor ; % amplitudinea relativé a interamonicelor; indicatori privind nesimetria in reelele electrice: % factorul de nesimetrie negativas % factorul de nesimetrie zero; % factorul de nesimetrie IEEE; + Indicatori privind supratensiunile in reelele electrice % amplitudinea relativa, % durata, Variatii ale tensiunii de alimentare. 2.1 Variatii lente ale tensiunii Miarimea de referinté in analiza variajilor de tensiune la barele de alimentare ale unui utilizator este tensiunea contractatii U. (declared supply voltage). Aceasta este, de reguli, egal cu tensiunea nominali U, (nominal voltage) a rejelei. Ea poate fi diferitd de tensiunea ‘nominalt in cazul unei injelegeri tntre furnizorul de energie electricd si utlizator. Tensimea nominal U; este o marime de referiné prin care este indicati sau identificatd a SEE gi la care se refera unele caracteristici de functionare ale sistemuhui. in alegerea tensiunit contractate este necesar a lua in consideratie tensiunea normata U, (rated voltage) a echipamentelor, stabilitd, in general, de producitor, pentru conditii specifice de functionare ale componentelor, aparatelor sau echipamentelor. Variatiile de tensiune, in conditii normale de funetionare, sunt determinate de varia electrice in sistemele de distributie a energici electrice. ‘In mod obisnuit, valorile acceptate ale variatiilor de tensiune (tabelul 1.4) diferd in funetie de nivelul de tensiune al refelei: joasd tensiune (tensitinea nominal sub 1 kV); medie tensiune (tensiunea nominalé intre 1 kV si 35 kV); inaltS tensiune (tensiunea nominal mai mare sau egald cu 110 kV), ale2 Calitatea energietelectrice 2.1.1 Masurarea tensiunit Valoarea efectivi Uy Iuati tn considerate Ia misurarea in regim normal de functionare corespunde unui interval de misurare de N= 10 perioade, 7, ale tensiunii analizate [5] 21) in care M este numarul de esantioane pe fereastra de masurare, Ty = NT si U; ~ tensiunea esantionului i, Durata ferestrei de miisurare 7. este de 10 perioade (aceasta corespunde la 200 ms pentru freeventa de 50 Hz. Valorie obtinute pe fereastra de masurare 7, sunt agregate pe un interval de 3 s. 1 & Us Dut 22) jn care Us sunt cele 15 valori ale tensiunii masurate pe fereastra Ty. Valorile obfinute pe intervalul de misurare de 3 s sunt agregate pe un interval de 10 minute fa Be 20 Dubs» @3) in care Us, sunt cele 200 valori valide ale tensiunii masurate pe intervalul de 10 minute. in analiza calitiii tensfunii in nodurile rejele electrice sunt luate tn considerare vaorile U ale tensiunii agregate pe 10 minute. {nformatiile obyinute prin misurarea nivelului tensiunii permit evaluarea indieatorilor care definesc calitatea energie’ electrice, in regim normal de functionare (13): + abaterea relativ a tensiunit in raport cu tensiunea contractati U;, intr~un anumit nod al refele gi la un moment dat, earacterizeaza variatile lente de tensiune AU U-U, ey [=F —100 (%] === -1001%), ea Ue Ue ‘in care U este tensiunea (tensiune de linie) retelei electrice, in nodul analizat, la un moment det; * valoarea medie a abaterii relative a tensiunii fai de tensiunea contractatéintt-un interval de timp 7° r 1 cea = feu ae. Qs) a Indicatorul equcd este © miisuri a nivelului mediu al tensivnii pe barele de alimentare si ofera indicat privind alegerea corectd a plotului de reglaj al transformatorului. «# gradul de iregularitate sau abaterea relativi medie patratica 2.6) Gradul de iregularitate poate fi utilizat pentru apreciere calititii tensiunii pe barele de alimentare (13]Calitaren energlel electric 13 % ef 5 10% ~ calitate foarte bund; % 10% si eliminarca sa prin deconectarea intreruptorului I; determing, pentra consumatorii alimentati prin feederul F: , 0 intrerupere de tensiune (o separare electricd fntre sursa si consumator), iar pentru consumatorii alimentafi prin feederul F) un gol de tensiune (fird separare electricd intre sursa de alimentare si consumator). Este posibil ca, pe durata evenimentului, pentru scurtcircuite apropiate de bara de ientare, in ambele cazuri, tensiumea si ajunga la aceeasi valoare, practic mula, L Ly Lb aceite ae a) ») Fig. 2.7 — Gol de tensiune gi intrerupere de scurti durati. in cazul scurtcircuitelor simple, forma golului de tensiune poate fi aproximati dreptunghiulard si aparitia acestuia poate fi evaluat pe baza velorii reziduale si a durate, avind in vedere pragurile serate. In cazul unor circuite complexe, golurile de tensiune pot si iba forme mai complexe, pentru care cele dowd dimensiuni ale golului simplu nu ofer3 informai suficiente, In acest caz, pot fi definite mai multe praguri si determinate curatele golului pentra diferite niveluri ale tensiuni reziduale. In practicd, este uncori dificil de stabilit daca evenimentul este un gol de tensiune sau 0 intrerupere seurti, Astfel, in fignra 2.7 b), pentra un regim normal de functionare, cu alimentare Fig, 2.8 Gol de tensiune la porirea unui motor de putere mare.altar energie’ elecrice 25 prin intermediul a dou linii L; $iLa , la apariia, de exemplu, a umui defect pe linia La , bara By imine fird tensiune si consumatorii alimentafi prin feederul F2 vor fi intrerupti. Durata intreruperii este determinatii de durata reconectirii prin AAR de la bara B,. intreruperea, ca rezultat al separirii electrice intre sursa de alimentare si utilizatori, nu este intotdeaua insoyits de valoarea nul a tensiunii pe partea utilizatorului, avand in vedere ci la acesta exist motoare, care antrenate inertial, mentin la borne o anumita valoare a tensiunii. Pentru identificarea gotului se stabileste nivelul tensiumii reziduale. in mod obignuit acest prag este de 1% din tensiunea de referinta, dar poate fi ales si 5 % sau 10 %, in functie de tipul consumatorului alimentat (normativul CEI 61000-4-30 recomanda valoarea de 10%). Durata intreruperii scurte se evalueaszi prin intervalul de timp intre pragul de start si pragul de sfarsit la care este setat echipamentul de evaluare. Pentru adoptarea masurilor necesare limitirii efectelor, primul pas consti in stabilirea tipului de gol de tensiune. In mod obignuit, pot si apara goluri datorate scurtcircuitelor sau ‘goluri datorate pornirii motoarelor mari sau ls conectarea transformatoarelor. Specific golutilor atorate pornirii motoarelor mari (fig. 2.8) sau produse la conectarea transformatoarelor este faptul ci au valori egale pe cele trei faze, iar tensiunea remanent mu scade sub 0,4-U. (in principiu, utilizatori fgi dimensioneazd insialafia astfel neat la pornirea celui mai mare motor din instalatie, golul rezultat s& mu afecteze celelalte motoare). Desigur c& si un scurtcireu ‘tifazat indepartat poate avea caracteristici aseminitoare, insi aceste evenimente sunt mult mai rare, iar forma golului este diferita Pomnirea motoarelor mari sau conectarea transformatoarelor mari determina aparitia unui gol de tensiune datoriti curentului de pornire (inrush current) important, a c&rei duraté prezinta © importanta deosebita privind solicitarea circuitelorelectrice (fig. 2.9). Durata sa se determing ca intervalul de timp intre un prag de start (prag de trigerare) si un prag de stop, determinat din pragul de start din care se scade tensiunea de histerezis AU, 4 Durata procesului de pornire Prag de start Prag de stop Histerezis Fig, 2.9 — Pragurile de start side stop la evaluarea curentuli de pomire In analiza efectelor goluritor de tensiune asupra echipamentelor dintr-o instalatie este necesar a avea, pe de o parte, informatii privind amplitudinea, durata golurilor si, eventual, forma golurilor si, pe de alti parte, informatii privind curba de susceptbilitate a echipamentului (curbe de tip ITIC = Information Technology Industry Council) (fig, 2.10). In figura 2.10 sunt indicate evenimentele inregistrate pe durata unui an si caracteristcile lor, in raport eu domeniul de susceptibilitate a consumatorului, Valorile din afara domeniulai mareat pot determina daune consumatorului analizat