PROIECT CREATIVITATE TEHNICA

Staţie de tratare a apei

 SURSE POSIBILE DE APĂ

Pentru alimentarea cu apă potabilă şi industrială a centrelor populate şi a unitatiilor

industriale alimentare, sursele posibile care se iau în considerare sunt de două tipuri: ape
subterane şi ape de suprafaţă.

Apele subterane sunt apele care circulă prin porii şi fisurile rocilor , în interiorul
soartei terestre.

Pânzele sau cursurile de apă subterane pot fi :

• cursuri subterane în roci fisurate sau carst;

• strate de ape freatice de mică adâncime;

• strate acvifere de mare adâncime;

• izvoare provenite din stratele subtrane care ies la suprafaţă

• strate de apă constituite din nisipuri de dune maritime.

Apa care provine din straturile acvifere subterane este cea mai indicată pentru alimentarea
centrelor mici populate şi a unitatiilor agricole, fiind o apă filtrată în mod natural, curata şi fără
microorganisme sau germeni.

Apele subterane care conţin saruri de fier şi mangan, calciu şi magneziu, sau bioxid de
carbon liber peste limitele admise de norme trebuie tratate înainte de a fi distribuite
consumatorilor.

În categoria surselor de suprafaţă sunt cuprinse râurile, lacurile, mările şi oceanele,

precum şi apele meteorice . dintre acestea se folosesc în mod obişnuit , că surse pentru
alimentările cu apă, numai râurile şi lacurile; celelalte nu pot fi utilizate datorită gradului ridicat
de mineralizare şi pentru că costul tratării acestor ape este extrem de ridicat.

Apa râurilor deşi cu debite suficiente prezintă dezavantaje în privinţa calităţii aceasta fiind
tulbure , cu temperaturi variabile în timpul anului şi este uneori poluata cu substanţe organice,
substanţe chimice şi bacterii provenind din apele uzate menajere şi industrial.

Corectarea calităţii apei reprezintă o treaptă de deosebită importantă, în sistemul de

asigurare cu apă a unei aglomeraţiuni omeneşti sau a unei industrii.

2
2. STAŢII DE TRATARE

2.1. Introducere

Tratarea reprezintă un ansamblu de construcţii şi instalaţii unde caracteristicile apei sunt

aduse la nivelul nevoilor consumatorului.

Staţia de tratare are prin caracteristica sa, o alcătuire specifică, funcţie de parametrii de
calitate care vor fi influenţaţi/corectaţi.
Cel mai întâlnit mod de tratare a apei este dezinfectarea. Pentru cazul sistemelor mici de
alimentare cu apă dezinfectarea se poate face, raţional, cu:
- radiaţie UV, folosind echipamente din import;
- cu ozon;
- cu substanţe clorigene, hipoclorit de sodiu, NaOCl, sau clorură de văr, Că(OCl)2.

Fig nr.1 Staţie de tratare

Legenda a)dezinfectare cu UV; b) ozonizare în turn; c) ozonizare în bazin; d) dozare reactiv cu
vas tip Mariotte; e) dedurizare cu schimbători de ioni; f) dedurizare cu var; g) schema de tratare
cu filtru lent; h) schema de decantor cu lamele; i) filtru lent

Staţiile de tratare cu membrane pot furniza o apă aproape pură. Dezavantajele lor sunt
faptul ca costul lor este ridicat, necesită o întreţinere permanentă, deşi sunt prevăzute cu o
automatizare avansată. Repararea lor este o problemă ce se rezolvă de către firma furnizoare.

3
2.2 Principiul funcţionării

Apa provenită dintr-o sursă naturală este captată într-un rezervor, aici este adăugat
coagulantul (sulfat de aluminiu, silicea active) se formează flocoanele ajung în decantorul radial
unde se depun. Nămolul rezultat în urma decantării este colectat şi transportat pentru a fi
reutilizat că îngrăşământ. Apa decantată este filtrate şi dezinfectată ca apoi să fie distribuită
consumatorilor.

Fig nr 2 Schema tehnologica staţie de tratare

Coagularea pentru accelerarea procesului de sedimentare se utilizeaza sulfatul de

aluminiu. Dozarea se face gravitational.

Decantarea – reprezinta transferarea apei limpezite într-un alt bazin.

Decantoarele sunt construcţii pentru reţinerea particulelor solide şi sunt utilizate în toate
instalaţiile de epurare.
Din punct de vedere al direcţiei mişcării apei decantoarele pot fi longitudinal, vertical şi
radiale.
După modul de funcţionare pot fi cu funcţionare periodică şi cu funcţionare continua.

Filtrarea apei
În cazul procesului de filtrare suspensiile din apă se reţin fie la suprafaţa filtrului fie pe
granulele mediului filtrant, sau în porii acestora.la filtrele lente, suspensiile de diferite mărimi se
depun pe suprafaţa stratului filtrant sub formă de membrane a cărei grosime poate ajunge la

4
sfârşitul ciclului de filtrare la 10-15 mm. pentru filtrarea apei se mai poate utilize şi filtre rapide
închise sau deschise.

Sterilizarea apei se realizează cu clor gazos.

3.Modificări posibile asupra staţiei de tratare a apei

În ceea ce priveşte alimentarea cu apă a localitatiilor mici, folosind ca sursa un lac de

acumulare se pot introduce prefiltrele de nisip. Acestea reţin o parte din suspensii de natura
minerală sau organica si reprezintă o îmbunătăţire a randamentului filtrării.

Filtrelor lente pot fi inlocuite cu micrositele, care prezintă o mai bună eficientă a filtrării
şi o mare uşurinţă în eliminarea materiilor solide reţinute datorită spălării continue cu jeturi de
apă de mare presiune.

Fig. nr. 3 Schema tehnologică a staţiei de tratare cu microsite

In locul procesului de decantare se pot utiliza filtrarea la viteze mari sau filtrarea
ultrarapidă.

5
 Fig. nr. 4 Schema tehnologică a staţiei de tratare folosind filtrarea ultrarapidă

Modificari in viitor

Staţiile de tratare se pot transporta cu ajutorul unui dispozitiv cât mai aproape de apă care
trebuie să fie tratată. Ajuns acolo se acţionează treaptă a doua a dispozitivului care face posibil
plutirea staţiei deasupra sursei de apă. Apa este preluată printr-o conductă de aspiraţie, introdusă
în camera filtrelor ultrarapide, apa este prefiltrata , urmează că ea să fie introdusă în filtrele lente.
Apa filtrate este colectata în colector şi trimisă la consumatori prin conducte. Staţia va fi
suspendată pe nişte fire acţionate de energia eoliană, sau energia hidro. Cu ajutorul presiunii
staţia va pluti. În timpul creşterii debitului apelor această staţie se va desprinde şi va rămâne la
ţărm până când debitul scade.
Randamentul staţiei nu va scădea în nici una dintre situaţii. Acelaşi principiu va fi şi la
staţiile de tratare folosind micrositele şi prefiltrele. Fiindcă există posibilitatea de electrocutare
neinvoluntara a vie- ţii acvatică şi nu numai acele fire vor fi izolate şi introduse într-un balon
semi transparent. Reparaţiile se vor face automatizat prin introducerea unor nanoroboti- special
realizaţi pentru regenerarea structurii afectate.

Avantaje:
• plutirea staţiei va permite deplasarea acesteia în zonele mai puţin populate- oferă
posibilatatea ca şi populaţia mai retrasă (izolată ) să aibă apă potabilă.
• O dezvoltare a vieţii acvatice.
• Deşi costul va fi ridicat odată făcută investiţia aceasta va aduce numai profit.

Dezavantaje :
• Costul ridicat

6
4. Concluzii

Înlocuirea decantoarelor cu filtrele ultrarapide ar avea un impact pozitiv asupra bugetului

alocat staţiei de tratare, astfel că ar fi mai ieftin. În ceea ce priveşte prefiltrele şi microfiltrele
acestea ar aduce o îmbunătăţire a randamentului filtrării. Apariţia dispozitivului va fi una
revoluţionară, va permite chiar şi oraşele, satele isolate să aibă electricitate şi apă potabilă. Aşa
cum fiecare invenţie prezintă avantaje şi dezavantaje dispozitivul FLY FREE face posibil
transportarea unei staţii de tratare chiar şi în zonele neaccesibile. Ecosistemele nu vor fi
influenţate negativ din contră va ajuta la rehabitarea unor zone. După scoaterea (redeplasarea
staţiei) ecosistemul se va putea dezvolta în continuare întrucât staţia de tratare a apei a făcut
posibil regenerarea apei potabile.

7
5. CUPRINS

SURSE POSIBILE DE APĂ.....................................................................................2

2. STAŢII DE TRATARE........................................................................................3
2.1. INTRODUCERE .............................................................................................3
Fig nr.1 Staţie de tratare................................3
2.2 PRINCIPIUL FUNCŢIONĂRII.............................................................................4
Fig nr 2 Schema tehnologica staţie de tratare..................4
3.MODIFICĂRI POSIBILE ASUPRA STAŢIEI DE TRATARE A APEI...............................5
Fig. nr. 3 Schema tehnologică a staţiei de tratare cu microsite........................................5
Fig. nr. 4 Schema tehnologică a staţiei de tratare folosind filtrarea ultrarapidă................6
4. CONCLUZII......................................................................................................7
5. CUPRINS.........................................................................................................8
6. BIBLIOGRAFIE ................................................................................................9

8
6. BIBLIOGRAFIE

1. Antoniu R., Tehnologia folosirii apei in industria alimentara si centrele mici

populate, Ed. Tehnica, Bucuresti.

2. Nedeff V., Procedee si tehnici de protectia mediului in agricultura si in

industria alimentara, Editura Tehnica-Info, Chisinau

3. Topliceanu L., Apa. Captare. Tratare. Epurare, Ed. Tehnica-Info, Chisinau

4. *** legi si STAS-uri