UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAȚIONALĂ DIN MOLDOVA

FACULTATEA ȘTIINȚE SOCIALE ȘI ALE EDUCAȚIEI

CATEDRA PSIHOLOGIE ȘI ŞTIINŢE ALE EDUCȚIEI

PROIECT DE CERCETARE

MANAGEMENT ȘI MARKETING EDUCAȚIONAL

(STUDIU DE CAZ: GIMNAZIUL NR.5)

Efectuat:
Cojocaru(Piciriga) Corina
studentă la anul IV,
Specialitatea: Psihopedagogie

Verificat:

L. ZMUNCILA________________

Chişinău, 2021
CUPRINS

1.Introducere................................................................................................
2.Abordări teoretice ale tipurilor manageriale în educaţie.....................
3.Cercetarea experimentală........................................................................
4.Metodologia cercetării experimentale.....................................................
5.Prelucrarea şi interpretarea cercetării experimentale.........................
6. PLAN DE MARKETING…………………………………………….
7.Concluzii....................................................................................................
8.Bibliografie.................................................................................................
 Introducere
Domeniul educației este unul dintre domeniile în care angajatul este supra solicitat din punct de
vedere psihlogic şi emoţional, fapt care creşte riscul apariţiei sindromului de ardere profesională.
De asemenea pentru a fi un bun profesor, ai nevoie de o serie de abilităţi şi competenţe, acestea
incluzând abilităţi de comunicare, cercetare, intervievare, negociere, muncă în echipă, abilităţi
analitice, rezolvare de probleme, susţinere a unei idei, şi aşa mai departe. Adesea profsorii
lucrează cu copiii care se află în situaţii critice, negative, depresive, în încercarea de a fi buni şi
de a le da o mâină de ajutor aceştia deseori se transpun în locul elevului, astfel deseori sunt
învăluiţi de emoţii negative, modalităţile ineficiente de reglare a acestor emoţii precum şi
acumularea lor cu timpul pot duce la epuizare profesională, de aceea importanţa reglării
emoţionale eficiente pentru un profesor este foarte importantă. Astfel cercetare de faţă are ca
scopul determinarea modului de manifestare a fenomenului arderii profesionale şi stabilirea
realaţiei dintre el şi modalităţile de reglare emoţională, la angajaţii din domeniul educației.
În conformitate cu abordările teoretice prezentate, studiul de faţă înaintează următoarele
ipoteze:
 Presupunem că există diferenţe privind manifestarea fenomenului arderii profesionale şi a
modalităţilor de reglare emoţională în funcţie de gen şi vârsta angajaţilor;
 Presupunem că există diferenţe de manifestare a fenomenului de ardere emoţională şi a
modalităţilor de reglare emoţională la angajaţii în în raport cu funcţia de execuţie versus
de conducere;
 Presupunem că există o relaţie între manifestarea fenomenului arderii profesionale şi
modalităţile de reglare emoţională.
Obiectivele cercetării:

O1: analiza şi sinteza abordării teoretice privind teoriile ce explică termenii de: ardere emoţională
şi reglare emoţională;
O2: studierea esenţei, caracteristicilor şi influenţelor specifice ale conceptului de ardere
emoţională şi reglare emoţională;
O3: proiectarea studiului experimental cu referire la relaţia dintre arderea profesională şi
modalităţile de reglare emoţională;
- selectarea eşantionului experimental;
- selectarea instrumentelor de cercetare a arderii profesionale şi modalităţile de reglare emoţională.
- realizarea experimentului constatativ;
O4: prelucrearea statistică a datelor experimentale şi interpretarea rezultatelor obţinute în
cercetare;
 O5: formularea concluziilor şi elaborarea recomandărilor privind modul de manifestare a arderii
profesionale şi modalităţile de reglare emoţională.

profesionale şi modalităţile de reglare emoţională.

Baza experimentală a cercetării: este constituită din 100 angajaţi. Caracteristicile eşantionului
selectat:

 domeniul de activitate, cei 100 subiecţi sunt toţi angajaţi în domeniul educației;

 genul, 9 femei şi 1 bărbat;

3.2. Instrumentele de cercetare

Subiecţilor le-au fost aplicate două chestionare, unul pentru a stabili prezenţa sindromului de
ardere profesională, şi unul pentru stabilirea strategiilor de reglare emoţională.

Astfel pentru realizarea cercetări propriu zise am folosit drept metode empirice:

 Chestionarul de evaluare a burnout-ului (Epuizare profesională) elaborat de C. Maslach.

Cu ajutorul acestuia evaluarea burnout-ului se realizează pe cele trei dimensiuni ale scalei
etichetate ca: epuizare emoţională (EE), depersonalizare (DP) şi cogniţii de eficienţă şi realizare
profesională. Astfel, un nivel ridicat de burnout presupune obţinerea de către subiecţi a unor scoruri
ridicate la subscalele de epuizare (ex. Mă simt extenuat de muncă, simt că am ajuns la capătul
puterilor),  şi depersonalizare (ex. Nu îmi pasă cu adevărat de ceea ce se întâmplă cu unii dintre
pacienţii/clienţii/elevii mei). Chestionarul conţine 25 itemi şi este structurat pe 3 dimensiuni: 

Cheia – fiecărei dimensiuni îi corespund următorii itemi:

- Extenuarea emoţională – 1, 2, 3, 7, 9, 15, 16, 18, 22.

- Depersonalizarea – 5, 11, 12, 17, 20, 25.

- Reducerea realizărilor personale  – 4, 6, 8, 10, 13, 14, 19, 21, 23, 24.

- Itemii subliniaţi se cotează invers (1=5 puncte, 2=4 puncte, 3=3 puncte, 4=2puncte, 5=1 punct).

 Chestionarul de evaluare a modalităţilor de reglare emoţională elaborat de Ticu Constantin.

Chestionarul conţine 30 itemi şi este structurat pe 3 dimensiuni: 

Cheia – fiecărei dimensiuni îi corespund următorii itemi:

- Deturnarea atenţiei: 1, 5, 10, 13, 14, 16, 18, 21, 23, 25, 29,

- Schimbare cognitiva: 3, 6, 7, 9, 12, 19, 20, 22, 24, 27, 30

- Modularea răspunsului: 2, 4, 8, 11, 15, 17, 26, 28,

- Itemii subliniaţi se cotează invers (1=6 puncte, 2=5 puncte, 3=4 puncte, 4=3puncte, 3=2 puncte,
6=1 punct) [18].

Drept metode statistice am ales:

  Testul T – Student, pentru determinarea semnificaţiei diferite dintre medii pentru două
eşantioane testează egalitatea mediilor populaţiilor de bază pentru fiecare dintre eşantioane
[13].

 Coeficientul de corelaţie liniară r Bravais-Pearson pentru identificarea relaţiei dintre variabilele

implicate în cercetare [13].

3.3. Rezultatele preliminare privind experimentul constatativ.

În cadrul acestui subcapitol ne-am propus să analizăm să discutăm şi să interpretăm rezultatele

obţinute în urma aplicării metodelor de cercetare.

Astfel în scopul studierii gradului de afectare a angajaţilor din domeniul jurisprudenţei de sindromul
burnout, am aplicat Chestionarul „Arderea emoţională elaborat de Maslach. Această metodă, pe lângă
nivelul arderii emoţionale, ne mai oferă informaţii despre cele trei componente ale sindromului:
epuizarea emoţională, depersonalizarea şi reducerea realizărilor personale. Mai jos prezentăm ilustrarea
grafică a rezultatelor obţinute de angajaţii supuşi experimentului, pentru a identifica nivelul de afectare
de arderea emoţională.

Nivelul burnout-lui la angajații din domeniul educației

12%

40%

Nivel scăzut
Nivelul mediu
Nivel înalt

48%

Figura 2. Graficul nivelului de burnout la angajaţii din domeniul educatiei

Din datele expuse în figura 2, observăm că circa 12% dintre angajaţii supuşi experimentului au
obţinut nivel înalt al sindromului Burnout, 48% au obţinut nivel mediu al burnout-lui iar 40% nivel
scăzut. De sigur că datele sunt îngrijorătoare având în vedere faptul că mai mult de jumătate dintre
angajaţi au deja prezent fie că la nivel mediu sau înalt sindromul burnout.

Mai jos în tabelul 1 am introdus datele obţinute în urma aplicării chestionarului de identificare a
nivelului burnout pentru ambele variabile, vârstă şi gen.

Tabelul 1. Nivelul de burnout la angajaţii din domeniul educatiei în dependenţă de vârstă şi gen.

Burnout Femei Bărbaţi Total

 Vârsta Vârsta Total Vârsta Vârsta Total

25-35 35-45 25-35 35-45

Nivel scăzut 10 13 23 12 5 32 40
subiecţi subiecţi
subiecţi subiecţi subiecţi subiecţi subiecţi
(40%) (52%)
(46%) (48%) (20%) (64%) (40%)

Nivelul mediu 9 10 19 9 20 14 48
subiecţi subiecţi
subiecţi subiecţi subiecţi subiecţi subiecţi
(36%) (40%)
(38%) (66%) (80%) (28%) (48%)

Nivel înalt 6 2 8 4 4 12
subiecţi subiecţi
subiecţi subiecţi subiecţi subiecţi
(24%) (8%)
(16%) (16%) (8%) (12%)

Pentru mai multă claritate vom explica fiecare variabilă în parte:

 Variabila gen.

În urma analizei datelor din tabelul nr.1 la variabila gen putem afirma faptul că 16% dintre
respondenţii de gen feminine au manifestat un nivel ridicat al arderii emoţionale, pe când subiecţii de
gen masculin doar 8%, ceea ce dovedeşte un nivel mai mare de afectare de ardere profesională a
angajaţilor în domeniul educatiei de gen femenin. În tabelul 2 am repezentat mediile pentru fiecare
nivel şi abaterea standar obţinută.

Tabelul 2. Mediile şi abaterile standard a nivelului de burnout la angajaţii din domeniul educației
variabila gen.

Nivelul de burnout femei N=50 bărbaţi N=50

m s m S

Nivel scăzut 3,67 0,582 4,33 0,707

Nivel mediu 3,22 0,441 3,89 0,682

Nivel înalt 3,88 0,680 3,22 0,441

Pentru o repezentare mai exactă a diferenţelor de ardere profesională dintre bărbaţi şi femei am
expus rezultatele obţinute mai jos în figura 3.
 Sindromul burnout
nivel înalt
1 1 16% 2 2

8%

Gen masculin Gen femenin

Figura 3. Graficul nivelului de burnout la angajaţii din domeniul educatiei , gen femenin versus gen
masculin.

Acestă diferenţă a fost confirmată statistic de rezultatele testului T-student unde t=2,134 iar
p=0,018, (tabelul 4).

Referitor la componentele sindromului burnout, am obţinut următoarele rezultate pentru

variabila gen (tabelul 3):

Tabelul 3. Manifestarea componentelor arderii profesionale la angajaţii din domeniul educatiei

variabila gen.

Variabile Femei Bărbaţi

nivel înalt nivel înalt

Epuizarea emoţională 69% 45%

Depersonalizare 55% 39%

Reducerea realizărilor 29% 56%

personale

Din tabelul de mai sus putem observa că respondenţii de gen feminin din cadrul experimentului
sunt afectaţi mai mult de epuizare emoţională (69%) şi depersonalizare (55%), în comparaţie cu bărbaţii,
care deţin valori mai mari la componenta reducerea realizărilor personale (56%).

În cele ce urmează vă vom prezenta diferenţele privind manifestările componentelor arderii

profesionale din punc de vedere statistic, tabelul 4.
 Tabelul 4. Diferenţe privind manifestarea componentelor arderii profesionale la angajaţii din
domeniul educației variabila gen, după medii.

Variabile Femei Bărbaţi

m s m s

Arderea profesională
3,88 0,68 3,22 0,44

Epuizarea emoţională 26,22 7,74 20,12 5,93

Depersonalizare 13,17 4,67 9,9 3,78

Reducerea realizărilor 34,93 5,23 38,28 5,69

personale

Pentru a confirma statistic diferenţele dintre componentele arderii emoţionale la angajaţii din
domeniul educatiei femei varsus bărbaţi, am aplicat metoda statistic T-student iar datele obţinute le-am
inclus în tabelul 5.

Tabelul 5. Diferenţele privind manifestarea componentelor arderii profesionale la angajaţii din

domeniul educatiei variabila gen.

Variabile Testul t Pragul de semnificaţie

Arderea profesională t=2,134 p=0,018

Epuizarea emoţională t= 5,621 p=0,000

Depersonalizare t=4,19 p=0,000

Reducerea realizărilor t=3,271 p=0,001

personale

Datele din tabel confirmă din punct de vedere statistic nivelul ridicat al epuizării emoţionale şi
depersonalizării la respondenţii de gen feminine şi nivelul ridicat al componentei reducerea realizărilor
personale la respondenţii de gen masculine.

 Variabila vârstă.
 În urma analizei datelor din tabelul nr.1 la variabila vârstă putem afirma faptul că: femeile cu
vârstă cuprinsă între 25-35 ani sunt mai predispuse la sindromul de ardere pofesională, astfel 24% dintre
acestea au obţinut nivel înalt pe când femeile cu vârstă cupinsă între 35-45 ani doar 8% au nivel înalt.
Pentru o repezentare mai exactă a diferenţelor de ardere profesională dintre femei cu vârstă cuprinsă
între 25-35 şi cele cu vârstă cuprinse între 35-45 ani am expus rezultatele obţinute în figura 4.

Sindromul burnout la femei

1 2 3 4
Vârsta 25-35
52% Vârsta 35-45

40% 40%
36%

24%

8%

Nivel scăzut Nivelul mediu Nivel înalt

Figura 4. Graficul diferenţelor privind nivelul sindromului burnout în dependenţă de vârstă la femei.

Acelaşi lucru se întâmblă şi la grupul bărbaţii, astfel cei incluşi în categoria de vârstă 25-35 ani
sunt mai predispuşi la sindromul de aredere profesională, 16% dintre ei au nivel înalt de burnout, decât
cei incluşi în categoria de vârstă 35-45 ani unde nici unul din respondenţii noştri nu au obţinut nivel înalt
iar pentru o repezentare mai exactă a diferenţelor de ardere profesională dintre bărbaţi cu vârstă
cuprinsă între 25-35 şi cei cu vârstă cuprinse între 35-45 ani am expus rezultatele obţinute în figura 5.
 Sindromul burnout la bărbați
1 80% 2 3 4
Vârsta 25-35
Vârsta 35-45
66%

48%

20%
16%

Nivel scăzut Nivelul mediu Nivel înalt

Figura 5. Graficul diferenţelor privind nivelul sindromului burnout în dependenţă de vârstă la bărbaţi.

În urma analizei figurei 4 şi 5 putem afirma că angajaţii cu vârstă tânără sunt mai predispuşi la
sindromul de ardere profesională decât angajaţii cu vârstă adultă. Aceasta s-ar putea explica prin faptul
că la angajaţii tineri discrepanţa dintre aşteptări/realitate sau implicare/efort/recompense/remunerare
este percepută mult mai sensibil. Pentru a confirma statistic diferenţele dintre componentele arderii
emoţionale la grupurile femei cu vârsta cuprinsă între 25-35/35-45 şi bărbaţi cu vârsta cuprinsă între 25-
35/35-45, vom utiliza ca metodă statistică semnificaţia diferenţei dintre medii, în cazul eşantioanelor
independente.

Tabelul 6. Nivelul de burnout la angajaţii din domeniul jurisprudenţei în dependenţă de vârstă.

Arderea m s Pragul de
Variabila
Testul t semnificaţi
profesională vârstă
e

25-35 2,67 0,707

5,543 0,000
Femei 35-45 4,11 0,333

25-35 3,89 0,782

1,143 0,270
Bărbaţi 35-45 4,33 0,866

Conform datelor din tabelul 6, există diferenţe foarte semnificative dintre grupul femei cu vârsta
cuprinsă între 25-35 şi grupul femei cu vârsta cuprinsă înte 35-45, unde t=5,543 şi p=0,000. De
asemenea există diferenţe semnificative şi la grupul bărbaţi cu vârsta cuprinsă între 25-35 şi bărbaţi cu
vârsta cuprinsă înte 35-45, unde t=1,143 şi p=0,270.
 Analizând modul de manifestare a componetelor arderei profesionale la femei cu vârstă cuprinsă
între 25-35 versus cele cu vârstă cuprinse între 35-45 şi bărbaţi cu vârstă cuprinsă între 25-35 versus cei
cu vârstă cuprinse între 35-45 ani am expus rezultatele obţinute în tabelul 6.

Tabelul 7. Manifestarea componentelor arderii emoţionale şi vârsta cronologica la cele 2 grupuri de

subiecţi după medii.

Componentele arderii Femei Bărbaţi

emoţionale
Vârsta 25-35 Vârsta 35-45 Vârsta 25-35 Vârsta 35-45

m s m s m s m S

Arderea profesională
2,67 0,707 4,11 0,333 3,89 0,78 4,33 0,866

Epuizarea emoţională 27,44 7,3 21,0 7,09 20,74 5,83 19,95 6,99

Depersonalizare 12,04 4,52 7,7 1,83 8,15 3,06 9,48 3,65

Reducerea realizărilor 34,44 5,53 38,10 3,92 33,60 6,38 33,20 7,85
personale

Analiza manifestărilor componentelor arderii emoţionale după medii (Tabelul7) identifică nivelul
înalt al epuizării emoţionale şi al depersonalizării la grupul femei angajate în domeniul educatiei de
vârstă de 25-35 de ani şi nivelul înalt al reducerii realizărilor la grupul femei angajate în domeniul
educatiei de vârstă de 35-45 de ani.

Tabelul 8. Semnificaţia diferenţei dintre medii la grupurile de vârstă privind componentele arderii
emoţionale la femeiile angajate în domeniul educatiei.

Componentele arderii Testul t Pragul de semnificaţie

Epuizarea emoţională t= 3,014 p=0,01

Depersonalizare t=5,891 p=0,000

Reducerea realizărilor personale t= 3,047 p=0,006

Pentru a vedea dacă există diferenţe semnificative statistic între componentele arderii emoţionale
şi grupurile de vârstă la bărbaţi, vom utiliza de asemenea drept metodă statistică testul- t pentru
grupuri independente.

Tabelul 9. Semnificaţia diferenţei dintre medii la grupurile de vârstă privind componentele arderii
emoţionale la bărbaţii angajaţi în domeniul educatiei.
 Componentele arderii emoţionale Testul t Pragul de semnificaţie

Epuizarea emoţională t= 1,102 p=0,277

Depersonalizare t=0,671 p=0,506

Reducerea realizărilor personale t=0,202 p=0,841

Observăm, că în cazul grupului bărbaţi angajaţi în domeniul educatiei nu au fost obţinute

rezultate semnificative.

În concuzie putem să afirmăm că vârsta cronologică este un factor important atunci când vorbim
despre arderea profesională şi există diferenţă de manifestare a sindromului de ardere profesională în
dependeţă de vârstă.

 Variabila tipul funcţiei.

Pentru cercetarea acestei variabile am împărţit respondenţii în două grupuri: angajaţi în funcţia
de conducere şi angajaţi în funcţia de execuţie, iar rezultatele obţinute în urma aplicării chestionarului
pentru identificarea sindromului burnout le-am inclus în tabelul 10.

Tabelul 10. Nivelul de burnout la angajaţii în funcţie de conducere vizavi angajaţii în funcţia de
execuţie.

Burnout Angajaţi în domeniul jurisprudenţei

Funcţie de conducere Funcţie de execuţie

(30 angajaţi) (70 angajaţi)

Nivel scăzut 25 subiecţi 15 subiecţi

(83%) (21%)

Nivelul mediu 4 subiecţi 44 subiecţi

(14%) (63%)

Nivel înalt 1 subiecţi 11 subiecţi

(3%) (16%)

Analizând datele obţinute observăm că circa 21 % dintre angajaţi în funcţia de execuţie au obţinut
nivel scăzut al sindromului de ardere profesională, 63% au obţinut nivel mediu şi 16% nivel înalt pe când
la grupul de angajaţi în funcţia de conducere 83% au obţinut nivel scăzut al sindromului de burnout, 14%
au obţinut nivel mediu şi doar 3% nivel înalt.

Pentru mai multă claritate am reprezentat grafic rezultatele obţinute în figura 6.

 Sindromul burnout
1 2
Funcție de conducere 3 4
83%
Funcție de execuție

63%

21%
14% 16%

3%

Nivel scăzut Nivelul mediu Nivel înalt

Figura 6. Graficul diferenţelor privind nivelul sindromului burnout în dependenţă de funcţia

angajatului.

Analizând modul de manifestare a componetelor arderei profesionale la angajaţii în funcţia de

conducere versus angajaţii în funcţia de execuţie am obţinut următoarele rezultate incluse în tabelul 11.

Tabelul 11. Manifestarea componentelor arderii emoţionale în raport cu funcţia angajatului la cele 2
grupuri de subiecţi după mediii.

Angajaţi în funcţia de execuţie Angajaţi în funcţia de

conducere
Componentele arderii emoţionale
m s m s

Epuizarea emoţională 25,01 8,06 20,65 6,04

Depersonalizare 34,60 5,69 37,91 5,05
Reducerea realizărilor personale 11,35 4,85 8,81 3,33

Pentru a vedea dacă există diferenţe semnificative statistic între componentele arderii emoţionale
la angajaţii în funcţie de execuţie versus angajaţi în funcţie de conducere, vom utiliza de asemenea
drept metodă statistică testul- t pentru grupuri independente.

Tabelul 12. Semnificaţia diferenţei dintre medii la angajaţii în funcţie de execuţie versus angajaţii în
funcţia de conducere privind componentele arderii emoţionale.

Componentele arderii emoţionale Testul t Pragul de semnificaţie

Epuizarea emoţională t= 3,280 p=0,001

 Depersonalizare t=3,191 p=0,002

Reducerea realizărilor personale t=3,324 p=0,001

Investigaţia statistică realizată a permis identificarea unor diferenţe semnificative dintre nivelul
componentelor arderii emoţionale la grupul angajaţilor în funcţia de execuţie faţă de grupul angajaţilor
în funcţia de conducere.

În scopul studierii modului de regalare emoţională la angajaţii din domeniul educatiei am aplicat
Chestionarul „Chestionarul de evaluare a modalităţilor de reglare emoţională elaborat de Ticu
Constantin”. Mai jos prezentăm ilustrarea grafică a rezultatelor obţinute de angajaţii supuşi
experimentului, pentru a identifica modalităţile de reglare emoţională, figura 10.

Modalitățile de reglare emoțională la angajații din domeniul

jurisprudenței

Deturnarea
23% atenției

Schimbarea
cognitivă
53%
Modularea
răspunsului

24%

Figura 10. Graficul modalităţilor de reglare emoţională la angajaţii din domeniul educatiei.

Analizând figura 10 observăm că circa 53% dintre angajaţiii în domeniul jurisprudenţei folosesc
drept modalitate de reglare emoţională schimbarea cognitivă, circa 24% folosesc drept modalitate de
reglare emoţională deturnarea atenţiei şi 23% folosesc ca modalitate de reglare emoţională modularea
răspunsului.

Tabelul 13. Modalităţile de reglare emoţională la angajaţii din domeniul educatiei varibila vârstă şi
gen.

Modalităţi de Femei Bărbaţi Total

reglare
Vârsta Vârsta Total Vârsta Vârsta Total
emoţională
25-35 35-45 25-35 35-45
 Deturnarea 7 2 9 10 5 15 24
subiecţi subiecţi
Atenţiei subiecţi subiecţi subiecţi subiecţi subiecţi
(28%) (8%)
(18%) (40%) (20%) (30%) (24%)

Schimbarea 8 15 22 10 20 30 53
subiecţi subiecţi
Cognitivă subiecţi subiecţi subiecţi subiecţi subiecţi
(32%) (60%)
(46%) (40%) (80%) (60%) (53%)

Modularea 10 8 18 5 5 23
subiecţi subiecţi
Răspunsului subiecţi subiecţi subiecţi subiecţi
(40%) (32%)
(36%) (20%) (10%) (23%)

Pentru mai multă claritate vom explica fiecare variabilă în parte:

 Variabila gen.

În urma analizei datelor din tabelul nr.13 la variabila gen putem afirma faptul că 18% dintre
respondenţii femei au drept modalitate de reglare a emoţională deturnarea atenţiei, 46% au drept
modalitate de reglare emoţională schimbarea cognitivă şi 36% modularea răspunsului. În ceea ce
priveşte bărbaţii am obţinut următoarele date: circa 30% dintre ei folosesc drept modalitate de reglare a
emoţiei deturnarea atenţiei, 60% au drept modalitate de reglare emoţională schimbarea cognitivă şi
10% modularea răspunsului.

Pentru o repezentare mai exactă a diferenţelor de reglare emoţională dintre bărbaţi şi femei am
expus rezultatele obţinute mai jos în figura 11.

Modalitățile de reglare emoțională în funcție de gen

Deturnarea Schimbarea Modularea
atenției cognitivă răspunsului
nivel inalt
60%

46%
36%
30%

18%
10%

Gen masculin Gen femenin

Figura 11. Graficul diferenţelor privind modalitatea de reglare emoţională la angajaţii din domeniul
educației, variabila gen.

Analiza modalităţilor de reglare emoţională după medii (Tabelul14) ne permite să afrmăm că atât
la bărbaţii cât şi la femeile din cadrul experimentului predomină ca modalitate de reglare emoţională
schimbare cognitivă, dar este mult mai acentuată la bărbaţi. De asemenea o bună parte din femei au
drept modalitate de reglare emoţională modularea răspunsului pe când la bărbaţii se regăseşte mai mult
modalitatea de reglare emoţională, deturnarea atenţiei.

Tabelul 14. Diferenţe privind modalităţile de reglare emoţională la angajaţii din domeniul educatiei
variabila gen, după medii.

Modalităţii de reglare Femei Bărbaţi

emoţională
m s m s

Deturnarea atenţiei
35,53 0,726 38,73 0,702

Schimbarea cognitivă
35,14 0,441 44,23 1,000

Modularea răspunsului
27,45 0,792 24,61 0,765

Diferenţele semnificative dintre modalităţile de reglare emoţională la bărbaţi versus femei este
demonstrată şi de investigaţia statistică realizată, tabelul 15.

Tabelul 15. Diferenţele privind modalităţile de reglare emoţională la angajaţii din domeniul educatiei,
variabila gen.

Variabile Testul t Pragul de semnificaţie

Deturnarea atenţiei t=4,134 p=0,004

Schimbarea cognitivă t= 5,521 p=0,001

Modularea răspunsului t=3,500 p=0,008

În urma rezultatelor obţinute am observat că d iferenţele dintre modalităţile de reglare emoţională

la bărbaţi şi modalităţile de reglare emoţională la femei.
  Variabila vârstă.

În urma analizei datelor din tabelul nr.13 la variabila vârstă putem afirma faptul că la femeile cu
vârstă cuprinsă între 25-35 participante în cadrul cercetării noastre ani predomină ca modalitate de
reglare emoţională modularea răspunsului (40%) urmată de schimbarea cognitivă (32%) şi deturnarea
atenţiei (28%). Pe când la femeile cu vârsta cuprinsă între 35-45 ani predomină ca modalitate de reglare
emoţională schimbarea cognitivă (60%) urmată de modularea răspunsului (32%) şi deturnarea atenţiei
(8%), Pentru o repezentare mai exactă a diferenţelor dintre modalităţile de reglare emoţională dintre
femeile cu vârstă cuprinsă între 25-35 şi cele cu vârstă cuprinse între 35-45 ani am expus rezultatele
obţinute în figura 12.

Modalitățile de reglare emoțională la femei

1 60% 2 3 4
Vârsta 25-35
Vârsta 35-45

40%

32% 32%
28%

8%

Deturnarea Schimbarea Modularea

atenției cognitivă răspunsului

Figura 12. Graficul diferenţelor privind modalitatea de reglare emoţională la angajaţii femei din
domeniul educației, variabila vârstă.

În cazul bărbaţilor am obţinut următoarele rezultate: la cei cu vârstă cuprinsă între 25-35
predomină ca modalitate de reglare emoţională schimbarea cognitivă şi deturnarea atenţiei (40%)
urmate de modularea răspunsului (20%). La bărbaţii cu cu vârsta cuprinsă între 35-45 ani predomină ca
modalitate de reglare emoţională schimbarea cognitivă (80%) urmată de deturnarea atenţiei (20%),
Pentru o repezentare mai exactă a diferenţelor dintre modalităţile de reglare emoţională dintre bărbaţii
cu vârstă cuprinsă între 25-35 şi cei cu vârstă cuprinse între 35-45 ani am expus rezultatele obţinute în
figura 13.
 Modalitățile de reglare emoțională la bărbați
1 80% 2 3 4
Vârsta 25-35
Vârsta 35-45

40% 40%

20% 20%

Deturnarea Schimbarea Modularea

atenției cognitivă răspunsului

Figura 13. Graficul diferenţelor privind modalitatea de reglare emoţională la angajaţii bărbaţi
din domeniul educației, variabila vârstă.

Analiza modalităţilor de reglare emoţională după medii (Tabelul16) ne permite de asemenea să afrmăm
că există diferenţe în ceea ce ţine modalităţile de reglare emoţională în funcţie de vârsta angajatului.

Tabelul 16. Modalităţile de reglare emoţională în dependenţă de vârsta cronologica la cele 2 grupuri
de subiecţi după medii.

Modalităţii de reglare Femei Bărbaţi

emoţională
Vârsta 25-35 Vârsta 35-45 Vârsta 25-35 Vârsta 35-45

m S m s m s m S

Deturnarea atenţiei 0,72

40,53 0,726 35,73 0,707 38,73 37,73 0,706
6

Schimbarea cognitivă 0,44 44,23 1,000

35,14 0,441 40,23 1,000 25,23
2

Modularea 0,78
27,45 0,782 22,61 0,866 25,45 22,61 0,864
răspunsului 2

Pentru a vedea dacă există diferenţele sunt semnificative statistic la grupul femei angajate în
domeniul jurisprudenţei, vom utiliza ca metodă statistică testul- t pentru grupuri independente,
tabelul 17.
Tabelul 17. Semnificaţia diferenţei dintre medii la grupurile de vârstă privind modalităţile de reglare
emoţională la femeiile angajate în domeniul educatiei.

Modalităţii de reglare emoţională Testul t Pragul de semnificaţie

Deturnarea atenţiei t= 4,014 p=0,004

Schimbarea cognitive t=3,591 p=0,009

Modularea răspunsului t= 3,162 p=0,013

Conform datelor din tabelul 17, există diferenţă semnificativă la toate cele trei strategii de
reglare emoţională cu alte cuvinte, cu cât femeile înaintează în vârstă se schimbă şi modalităţile de
reglare emoţională.

Pentru a vedea dacă există diferenţe semnificative statistic la grupul bărbaţi angajaţi în domeniul
jurisprudenţei, vom utiliza de asemenea ca metodă statistică testul- t pentru grupuri independente,
tabelul 18.

Tabelul 18. Semnificaţia diferenţei dintre medii la grupurile de vârstă privind modalităţile de reglare
emoţională la bărbaţii angajaţi în domeniul educatiei.

Modalităţii de reglare emoţională Testul t Pragul de semnificaţie

Deturnarea atenţiei t= 3,400 p=0,007

Schimbarea cognitive t=3,291 p=0,010

Modularea răspunsului t= 3,152 p=0,012

Conform datelor din tabelul 18, putem afirma că există diferenţă semnificativă la toate cele trei
strategii de reglare emoţională respectiv, modalităţile de reglare emoţională la bărbaţii cu vârstă
cuprinsă între 25-35 ani diferă de cele ale bărbaţilor de 35-45 ani.

 Variabila tipul funcţiei.

Pentru cercetarea acestei variabile am împărţit respondenţii în două grupuri: angajaţi în funcţia
de conducere şi angajaţi în funcţia de execuţie, iar rezultatele obţinute în urma aplicării chestionarului
pentru identificarea modalităţilor de reglare emoţională le-am inclus în tabelul 19.

Tabelul 19. Modalităţile de reglare emoţională la angajaţii în funcţie de conducere versus angajaţii în
funcţie de execuţie.

Modalităţi de reglare Angajaţi în domeniul jurisprudenţei

 emoţională Funcţie de conducere Funcţie de execuţie

(30 angajaţi) (70 angajaţi)

Deturnarea 8 subiecţi 16 subiecţi

atenţiei (26%) (23%)

Schimbarea 20 subiecţi 33 subiecţi

cognitivă (67%) (47%)

Modularea 2 subiecţi 21 subiecţi

răspunsului (7%) (30%)

Rezultatele obţinute sunt: la angajaţii în funcţia de conducere predomină drept modalitate de

reglare emoţională schimbarea cognitivă (67%) urmate de deturnarea atenţiei (26%) şi modularea
răspunsului (20%); la angajaţii în funcţia de execuţie predomină ca modalitate de reglare emoţională
schimbarea cognitivă (47%) urmată de modularea răspunsului (30%) şi deturnarea atenţiei (20%), figura
14.

Modalitățile de reglare emoțională

1 2 3 4
67% Funcție de conducere
Funcție de execuție

47%

30%
26%
23%

7%

Deturnarea Schimbarea Modularea

atenției cognitivă răspunsului

Figura 14. Graficul diferenţelor privind modalitatea de reglare emoţională la angajaţii din domeniul
educatiei, variabila funcţie.
Pentru o repezentare mai exactă a diferenţelor dintre modalităţile de reglare emoţională la angajaţii în
funcţia de conducere versus angajaţii în funcţia de execuţie am expus diferenţele după medii în tabelul
20.

Tabelul 20. Diferenţe privind modalităţile de reglare emoţională la angajaţii din domeniul educației
variabila funcţie, după medii.

Modalităţii de reglare Funcţia conducere Funcţia execuţie

emoţională
m s m s

Deturnarea atenţiei 28,42 8,00 23,53 5,72

Schimbarea cognitivă 4,7 2,37

30,14 35,14

Modularea răspunsului 32,91 5,32 37,47 3,31

Pentru a vedea dacă există diferenţele sunt semnificative statistic la grupurile angajaţi în funcţia
de conducere versus angajaţi în funcţia de execuţie, vom utiliza ca metodă statistică testul- t pentru
grupuri independente, tabelul 21.

Tabelul 21. Diferenţele privind modalităţile de reglare emoţională la angajaţii din domeniul educației,
variabila funcţie.

Variabile Testul t Pragul de semnificaţie

Deturnarea atenţiei t=2,576 p=0,01

Schimbarea cognitivă t=4,918 p=0,000

Modularea răspunsului t=3,906 p=0,000

Tabelul 22. Coeficientul de corelaţie între tipul de reglare emoţională şi modul de manifestare a
fenomenului de ardere profesională la angajaţii din domeniul educației.
 Corelaţia dintre tipul de
reglare emoţională şi
modul de manifestare a
fenomenului de ardere Deturnarea Schimbarea Modularea
profesională: atenţiei congnitivă răspunsului

r 0,745* -0,899** 0,886**

Extenuarea emoţională p 0,021 0,001 0,001

r 0,593 -0,789** 0,799**

Depersonalizare p 0,093 0,010 0,010

r 0,546* -0,547* 0,745*

Reducerea realizărilor
personale p 0,020 0,018 0,021

* - corelaţie semnificativă

** - corelaţie foarte semnificativă

Rezultatele din Tabelul 1, denotă că există o corelaţie direct proporţională semnificativă între
modularea răspunsului şi componetele fenomenului de ardere profesională (r=0,886**, p=0,001;
r=0,799**, p=0,010; r=0,745*, p=0,021) ceea ce presupune că personale care folosesc drept strategie
modularea răspunsului sunt mai predispuse întru fel sau altul la ardere profesională. De asemenea
există o corelaţie direct proporională şi între strategia de reglare emoţională deturanarea atenţiei cu
componentele sindromului de ardere emoţională: reducerea realizăriilor personale şi extenuare
emoţională (r=0,745*, p=0,021; r=0,546*, p=0,020; r=0,745*). O corelaţie invers proporţională foarte
semnificativă avem între strategia de reglare emoţională schimbarea cognitivă şi componentele
fenomenului de ardere profesională (r=-0,899 **, p=0,001; r=-0,799**, p=0,010; r=-0,547*, p=0,019) ceea
ce presupune că persoanele care folosesc acestă strategie de reglare emoţională nu sunt predispuse la
sindromul de ardere emoţională.
 Concluzii

Rezultatele obţinute în cercetarea de faţă ne-a ajutat să constatăm ca relaţia dintre modalităţile
de reglare emoţională şi fenomenul arderii emoţionale este următoarea: supresia emoţională
adică modularea răspunsului ca strategie de reglare emoţională conduce la scăderea abilităţii
individului de a performa cognitiv eficient, aceasta din cauza că supresia “înghite” multe resurse
cognitive, cum ar fi cele necesare căutării de soluţii, decizii şi monitorizarea şi corecţia acţiunilor
în desfăşurare şi pentru că solicită din plin memoria, ceea ce duce evident la depersonalizare,
ardere emoţională si profesională. Reglarea emoţională prin reevaluare cognitivă se petrece în
fazele iniţiale ale generării răspunsului emoţional şi este mai puţin “costisitoare”, fiind în mare
parte automată. De asemenea din cauza diminuarii răspunsului emoţional, atât pentru emoţile
negative cât şi pentru cele pozitive, se ajunge la mascarea mesajelor sociale folosite de individ
în interacţiune cu alţii. Acesta este motivul pentru care modularea răspunsului este un
mecanism de reglare mai puţin dorit în câmpul social, în timp ce reevaluarea cognitivă conduce
la o modulare mult mai fina a emoţiilor, care pot face individul să fie adecvat şi performant în
variate contexte sociale.

În concluzie putem spune că există o relaţie între manifestarea fenomenului arderii

profesionale şi modalităţile de reglare emoţională şi anume faptul că folosirea unei strategii de
reglare emoţională ineficientă poate fi un factor, o cauza care duce la arderea profesională.
 Bibliografie

1.Burduş E.,Căprescu G.,Fundamentele managementului organizaţional,Ed.Economică,1999.

2.Cosmovici A.,Psihologia generală,Editura Polirom,Iaşi,1996.

3.Eţco C.,Cărăuş M.,Davidescu-Creangă E.,Psihologia managerială,Casa Editorial Poligrafică

Bons Offices,Chişinău,2006

4.Moraru I.,Introducere în psihologia managerială,EDP,Bucureşti,1997.

5.Năstase M.,Cultura organizaţională şi managerială,Ed.Bucureşti,2004.

6.Stog L.,Caluschi M.,Psihologia managerială,Ed.Cartier Educaţional,2002.

7.Verboncu I.,Popa I.,Diagnosticarea firmei,teorie şi aplicaţie,Bucureşti,Editura Tehnică,2001