CONSILIEREA IN

CLASELE I-IV

COM
CONSILIEREA IN 1]COAL.A

Jb .

T1M~

.2 DO'

Ann Vernon

OEZVOL TAREA INTELIGENTEI EMOTIONALE "

.

EDUCATIE ., RATIONAL-EMOTIVA , $1 COMPORTAMENTALA

CLASELE I-IV

Ann Vernon

OEZVOL TAREA INTELIGENTEI , EOUCATIE RATIONAL-EMOTIVA CLASELE I-IV

EMOTIONALE. , ~I COMPORTAMENTALA.

Original title of English version: THINKING, FEELING, BEHAVING. AN EMOTIONAL EDUCATION CURRICULUM CHILDREN Copyright © 1989 by Ann Vernon. Published by arrangement Research Press, Champaign, Illinois, USA.

FOR

with Writers House LLC and

All rights reserved. No other part of this book may be reproduced by any means without the written permission of the publisher. Excerpts may be printed in connection with published reviews in periodicals without express permission. Translated with permission.

Pentru edltia In limba rornana: Copyright © 2006 Casa de Editura a Asoclatiel de $tiinte Cognitive din Romania Toate drepturile rezervate. Reproducerea inteqrala sau partiala a textului, prin orice mijloace, este interzlsa. Traducerea §i adaptarea in lb. romene: Adrian Opre, Daniel David, Anca Baltag, Sebastian Vaida Pro cesare computertzete: Sebastian Vaida, Daniel Paul Coperta: Daniel Paul Corectura: Adrian Opre, Daniel David, Liliana Opris, Bianca Macavei

Consultanta §tiintifica: Institutul International de Studii Avansate In Psihoterapie !?isanatate Mentala Aplicata

Editura ASCR (Casa de Editura a Asociatiei de $tiinte Cognitive din Romania) Str. Gh. Bilascu nr. 37, 400015 Cluj-Napoca Tel.: (+40)-264-590967 Fax: (+40)-264-595576 Email: ascr@psychology.ro

ISBN 973-7973-30-5

CUPRINS

PREFATA

LA EDITIA iN LlMBA ROMANA AL SANATATII TERAPIEI EMOTIONALE

v 2 3 6 8
11

INTRODUCERE UN CURRICULUM FUNDAMENTELE APLICATIILE UTILIZAREA RATIONAL-EMOTIVE PROGRAMULUI

RET iN CAZUL TINERILOR MATERIALELOR

Activitatea Activitatea Activitatea Activitatea

1-

2 - POSTER CU OAMENI
3 - POT sA FAC, NU POT sA FAC

4 - SCHIMBARI, SCHIMBARI Activitatea 5 - OOPS!!! Activitatea 6 - GRE~ELlLE iNSEAMNA ....

12 15 18 21 24

26
29 30
33

Activitatea Activitatea Activitatea Activitatea Activitatea Activitatea

1 - ROATA EMOTIILOR

2 - TOTI AVEM EMOTII

3 - UNDE TE DOARE? 5 - EXPRIMA-TE!!! 6 - MI-E FRICA _ 4 - FIE cA NE PLACE, FIE cA NU

35

37
40 42

45
Activitatea Activitatea Activitatea Activitatea Activitatea 1 - REALITATE 3 - POTRIVIT 4 - TREBUIE 6 - CAuzA SAU FANTEZIE SAU NEPOTRIVIT? sA FIE A~A CUM VREAU EU

46

Activitate,a 2 - ALEGE CUM sA TE C0MPORTI

48 50
53 55

5 - EXAGERARI ~I EFECT

57
61

Activitatea Activitatea Activitatea Activitatea Activitatea

1 - DECIZII ~I CONSECINTE 2 - PUTEM, DACA iNCERCAM 3-ALEGERI MAl MUL"FSAU MAl PUTIN IMPORTANTE

62 65
67 70

Activitatea 4 - SOLUTII MULTIPLE 5 - CE FACEM ACUM? 6 - EXTERIORIZEAzA-TE!

73
77 79

Activitatea

1 - SELECTAREA

OAMENILOR iN INTERIOR?

Activitatea 2 - CE SE ASCUNDE

Activitatea 3 - DE CE sA JUDECAM? Activitatea 4 - DA-MI PUTINA FERICIRE Activitatea Activitatea 5 - ESTE iN REGULA sA MAl ~I GRE~IM 6 - "PLUSSAU MINUS" ORI "X ~I 0"

80 82 84 86
88 91

iii

Activitatea Activitatea Activitatea Activitatea Activitatea

1 - PUR $1 SIMPLU DIFERIT

2 - NIMENI NU MA PLACE 3 - iNVINOvATIREA 5 - POT sA iNCERC 6 - PERFECT, PERFECT

Activitatea 4 - A$A SE SPUNE

95 96 98 101 103 106 108 111 112 114 116 120 124 127 131 132 135 137 139 142 145 149 150 152 154 157 160 163 167 168 171
174 177

Activitatea Activitatea Activitatea Activitatea Activitatea

12 - GANDESC, SIMT EMOTIILOR (FAC) 3 - CAT DE PUTERNIC? 5 - SIMT, ACTIONEZ 6 - CUM TE SIMTI?

Activitatea 4 - TERMOMETRUL

Activitatea Activitatea Activitatea Activitatea

1 - FAPTE $1 CONVINGERI 2 - EMOTII, CONVINGERI 3 - VERIFICA 5 - OPTIUNI $1 COMPORTAMENTE

Activitatea 4 - STOP, MERGI $1. .. ATENTIE! Activitatea 6 - ESTE GROAZNIC!

Activitatea Activitatea Activitatea Activitatea

1 - CE SE 3 - LA BINE $1 LA RAu 5 - REACTIONEAZA 6 - R $1 R $1 RASPUNDE

Activitatea 2 - A FOST ODATA CA NICIODATA Activitatea 4 - EFECTUL DE VAL

Activitatea Activitatea Activitatea Activitatea

1 - MA$INA

DE JUDECAT REALITATEA cA SUNT EU

Activitatea 2 - iNFRUNTA 3 - BUCUROS Activitatea 4 - SUNT EU

5 - DOAR UNUL E CA MINE 6 - 0 PRIETENIE SINCERA

180 182

iv

Prefafa fa edifia in limba romana , , Complexitatea mereu crescanda a societatii contemporane face ca

inteliqenta probata In context educational sa fie insuficienta dintre noi pentru rezolvarea problemelor cotidiene. Sunt cazurile a nurnerosi elevil studenti mai apoi sa I~i valorifice

pentru multi pe durata

bine cunoscute

qeniall a carer performanta

scolarizarii depaseste sensibil reusitele colegilor lor, dar care nu reusesc potentlalul, esuand, uneori lamentabil, In plan profesional; prestatlile lor la locul de rnunca Ie tradeaza lipsa deprinderilor practice ~i a celor sociale. Pe de alta parte, nu putlne sunt persoanele care, desi modest dotate intelectual, dovedesc varietate de contexte, fiind conslderaf
0

buna adaptare sociala la

mare

oameni de succes.

Desigur, nu

trebuie omis faptul ca In cele doua medii, educational ~i social, problemele cu care ne confruntarn sunt calitativ diferite. Mediul educational ne supune rezolvarii, prioritar, probleme bine definite, adlca probleme pentru care, de problemele vietii lor din mai multe
0

regula, exlsta un singur raspuns corect; prin contrast, cotidiene sunt slab definite, ceea ce permiteabordarea perspective, iar pentru ele nu exlsta niclodata de a depasi acest aparent termeni noi. lntalnirn, astfel, tot mai frecvent,
0

solutie perfecta. Din dorinta au introdus serie de se

pradox, cercetatorii

sintagme precum lntellqenta

sociala, inteliqenta practica, lnteliqenta ernotlonala etc. Toate acestea

refera la abilltati cognitive ce sunt necesare pentru a solutiona problemele cu care ne confruntarn In viata de zi cu zi: rezolvarea conflictelor de rnunca, dlflcultatile muncii In echipa, adaptarea la un nou context cultural, social sau la un nou loc de rnunca etc. Exista, desigur, mai multe definltli pentru .Jnteliqenta ernotionala", slntaqma individ foarte vehiculata poate discrimina In ultimii zece ani. §i monitoriza

Intr-o prima acceptlune

(Salovey & Mayer, 1990), termenul se refera la abilitatile In baza cerore un emo(iile propri: §i ale celorla(i, pre cum §i la capacitatea In aceasta deflnitie, permit monitorizarea separa de procesele acestuia de

a utiliza informatiile detinuie pentru a-

§i ghida propria gandire §i eciiune. Doua lucruri esentlale sunt accentuate Mai lntal, se face referire la procesele cognitive ce ~i discriminarea comportamentale emotillor pe care cei doi autori Ie la care oarnenli apeleaza atunci

cand, utilizand diverse surse / resurse informatlonale,

I~i qhldeaza propria

gandire ~i actlune. Tn al doilea rand, definitia distinge procesele prin care sunt monitorizate ernotiile proprii de cele implicate subliniere

In monitorizarea
0

emotillor celorlalti. Aceasta ultima

ne trimite la

distinctie pe

care a propus-o In anii 1980 Howard Gardner, autorul teoriei inteliqentelor multiple. Gardner facea dlferenta Tntre inteliqenta intrapersonala, referinduse la abilitatea de a recunoaste ~i a eticheta propriile ernotii ~i, respectiv, lnteliqenta interpersonala, cu referire la cornpetenta de a lnteleqe emotiile

~i lntentllle celorlalti.

definltle ceva mai recenta propusa de Daniel Goleman (1995), ~i accentele noastre.
0

prin continutul preocuparlle desemneaza negative; inclusiv

0

sale, se dovedeste acestuia,

a fi mai apropiata lmetiqem«

de

Conform

emotionala

capacitate de control §i autocontrol al stresului §i

etnotiuor

meta-abilitate,

care determina §i tnttuenieeze modul §i eticienie Realitatea ne dernonstreaza ca

cu care ne putem folosi celelalte ceoecitei' §i abilitati pe care Ie posedem, inte/igenta educationala. persoanele care T~icunosc ~i T~istaplnesc bine emotille ~i care decripteaza ~i abordeaza eficient emotlile celorlaltl sunt in avantaj Tn orice domeniu al vietil, fie ca e vorba de relatii sentimentale, fie de respectarea regulilor nescrise ce deterrnlna reusita tn diverse arii de activitate. Altfel spus, cei ce poseda capacltati ernotionale bine dezvoltate au mai multe sanse de a fi eficientl ~i multumltl ln vlata, deoarece T~i pot controla abllltatile mintale ce Ie sustin productivitatea. Tn schimb, cei cu putine resurse de control emotional sunt expusi la nenumarate conflicte interne, ajunqand astfel sa-si submineze propriul potential.

problema dellcata ramane totusl cea legata de distinctla dintre educationala ~i tnteliqenta ernotionala. Tntr-o acceptiune
0

lnteliqenta

larg

acceptata, conceptul de inteliqenta poate fi descris ca concepte ~i deprinderi. Tn majoritatea lor,

abilitate qenerala. tnteliqentei sunt

in mare masura rnostenlta, de a transforma lnformatille preexistente Tn noi

teoreticienii ernotlonale considers ca lnteliqenta educationala ~i cea emotionala

doua forme distincte de lntellqenta. Ele au, desigur, ~i lucruri ~i ambele apllca aceste cunostinte tntr-o rnanlera flexibila. procedurale se refera la ceea ce trebuie realmente

In comun.

Ambele forme de inteligen1a opereaza cu cunostlnte declarative ~i factuale Cunostintele ln situatii declarative vizeaza lnteleqerea naturii unor sttuatll particulare, pe cand cele facut

vi

specifice. A fi flexibil In aplicarea cunostlntelor declarative §i procedurale Insernna sa lnteleqi respectiv, sa §tii diferentieaza ce se tntarnpla tntr-o situatie noua §i necunoscuta sl, ce trebuie facut ln asemenea situatll. Ceea ce este dat de

Insa explicit cele doua forme de inteliqenta

contextele §i modalitatile In care ele fac apel §i apllca cunostintele, Astfel, intellqenta educatlonala, asa cum am mai rnentlonat, este implicata tn mod uzual In rezolvarea problemelor bine definite, adica cele pentru care se pot specifica complet starea initiala, starea flnala, precum §i pasii ce trebuie urmaf pentru a trece de la starea initiala la cea flnala. Pentru aceste exlsta
0

probleme, totdeauna buna. Prin contrast, problemelor

solutie care poate fi considerate ernotionala

cea mai In diferite

intellqenta
0

este implicata In rezolvarea

slab definite,

adlca acelea ce pot fi interpretate

moduri §i pentru care nu exista

solutie optima obiectlva: cu to ate acestea,

diferitele abordari pot conduce la rezultatul dezirabil. Cele mai multe dintre .problemele cu care ne confruntam sunt de natura soclala §i este unanim accceptat faptul ca intellqenta ernotlonala are predlctlva tulburari pentru succesul social social decat educatlonala,
0

mult mai puternica valoare conferita devianta de lnteliqenta Ie

cea

0 serie de cercetari au dovedit ca tinerilor ce rnanifesta (agresivitate,

0

de comportament

crirninala)

lipsesc deprinderile de monitorizare §i interpretare a ernotiilor celorlalti. Ei nu sunt capabili, de exemplu, sa ofere faciale ale partenerilor De sociale sociali, ernotlonale. cornpetentel asemenea, s-a interpretare corecta a expresiilor absenta intellqentei asupra care in ca aprecierile emotionale) ceea ce probeaza demonstrat

(un indicator fidel al intellqentei parinti, educatori §i profesorl

provin de la prieteni,

sunt mult mai buni

predictori ai succesului social dedit masura sa prezica variabilitatea

scorurile lntetiqentei educatlonale.

baza unor atari descoperiri se presupune ca lnteliqenta ernotionala ar fi In succesului social mult mai exact decat trasaturile de personalltate.: in fapt, e demn de retinut ca, desi lnteliqenta emotlonala este un construct circumscris de cadrul mai larg al lntellqentei, datele experimentale probeaza emotlonala §i dimensiunile §i cea educationala, semnificative Astfel,
0

legatura mult mai stransa intre lntellqenta studii corelationale au relevat relatii ai

personalitafil decat tntre intellqenta ernotlonala ernotionala §i 4 dintre cei 5 factori

intre lntellqenta

modelului Big Five (extraversiune,

agreabilitate,

stabilitate

emotional a §i

vii

autonomie) (Karen, 2002).

alta problema

de mentlonat,
0

cel putln la fel de controversata

precum cea precedenta,

reprezinta educabilitatea lnteliqentei. In ceea ce nu putlne sunt vocile ce sustln puternica asupra

prlveste lntellqenta educationala, dezvoltarii

determinare genetica a acesteia ~i impactul relativ redus allnvatarii inteliqenta emotionala. sustln posibilitatea

ei. Nu la fel stau, Insa, lucrurile atunci cand ne referim la Majoritatea celor ce au investigat aceasta abilitate deprinderilor ernotionale atat la de ~i, deopotrlva, (EREC). mai eficiente Un astfel de initierii ~i dezvoltarii

copii, cat ~i la adulti, Cele mai cunoscute strategii de alfabetizare educatie

emotlonala sunt reprezentate

de proqramele

rational - ernotiva ~i comportarnentala

program ne este oferit de catre Dr. Ann Vernon prin lucrarea de fata:

"Consilierea in scoala: dezvoltarea lntellqentel emotionale prin

educatle ratlonal-emotlva
§i comportamentala".

Autoarea

a organizat

materialul In functle de continutul tematic sl, respectiv, nivelul dezvoltarii mentale a elevilor destinatari, Particularitatlle definitorii rezultand astfel trei volume ce corespund precum ~i modul efectiv de
0

celor trei cicluri ale tnvatarnantulul preuniversitar: primar, gimnazial ~i liceal. ale programului, utilizare a actlvltatllor formative, sunt descrise de autoare In introducerea flecarui volum. Din acest motiv, In cele ce urmeaza, noi ne vorn limita la descriere, mai degraba generica, a programelor de educatie emotlva ~i cornportarnentala. Educatla 2004). Programul Rational-Emotive ~i modalitatile caractenzeaza diversitate. rational ernotiva ~i cornportamentala de principiile teoretice reprezinta un program psihoeducatlonal de mterventie preventiva adresat elevilor (Knaus, ale Terapiei (REBT). Asurnptiile centrale precum ale REBT sunt EREC se fie larga de
0

rational -

este fundamentat sl Comportamentale

de implementare introductiv printr-o flexibilitate programul

In context educational al acestui volum. remarcabila, ~i-a dovedit

expuse In capitolul

Un sistem populatiilor

ceea ce permite sa eflclenta In

relativ user de adaptat Astfel, adolescentilor, orfani, studentllor,

~i utilizat In consilierea a tinerilor In general, etc.). Un program

consilierea lntelectuala, din

dar si a colectivelor de EREC este format

elevi supradotatl

sau acelor [uvenila

cu nevoi speciale (deflclenta

dellcventa

secvente modulare de educatie psiholoqica care urmaresc dezvoltarea la

viii

elevi a unor abilitati

cognitive

~i comportamentale

care sa-l faca mai

productivi si, In acelasi timp, mai fericiti. La origini, a fost proiectat ca un program de optimizare a sanatatii mentale acestea, prin consiliere In grup; cu toate
0

el poate fi la fel de eficient atunci cand, dupa

prealabila sau unor

adaptare, este utilizat In terapia individuala a copiilor, adolescentllor chiar a adultllor. se confrunta elevii In scoli, trebuie sa fim de acord ca implementarea asemenea pograme a devenit astazl, mai necesara decat orlcand. Cutrernuratoare relevat
0

Anallzand diversitatea ~i gravitatea problemelor cu care

sunt rezultatele unui sondaj efectuat asupra unui

nurnar mare de parintl ~i profesori din diverse tari (Goleman, 1995) care a tendinta rnondlala a qeneratiei actuale de copii de a avea mult mai mai emotivi ~i mai incllnatl sa multe probleme ernotionale decat In trecut. Acestia sunt mai sing uri ~i mai deprlrnatl, mai furiosi ~i mai nestapanlti, devina anxiosi din orice, mai impulsivi ~i mai agresivi. Solutia depinde de felul In care noi considerarn potrlvlta preqatirea tinerilor pentru viata, E tot mai evident faptul ca scoala lasa la tntamptare elevilor, supralicitand educatia ernotlonala a
0

unilateral pregatirea scolara. Prin urmare, se impune

0

o noua viziune In privinta a ceea ce scollle pot face pentru a asigura formare cornpleta a elevilor care sa Ie perrnita realltatile cotidiene.
I

mai buna adaptare la

Daca aqentii educativi sunt sensibilizati de aceasta strlnqenta ~i introducerea

0

intentloneaza

unui program EREC In scoala, atunci ei vor

trebui sa acorde potenta impactul curriculumului compatiblla

atentle deoseblta posfbllitatllor de integrare a acestuia In EREC este utilizata ca

0

programa scolara. Cadrul didactic poate utiliza curriculumul scolar pentru a secventelor EREC sl, reciproc, strategie de eficientizare cu metodele a prestatiel intelectuale a elevilor In parcurgerea EREC este stiintiflce. De altfel,

scolar, Acest lucru este cu putinta, deoarece

lntr-o anurnlta rnasura,

asupra

programele EREC lrnpllca aplicarea pincipiilor stllntlflce la viata de zi cu zi. Mai mult chiar, pornind de la activltatlle EREC ce se focallzeaza unor asumptii, opinii sau fapte, elevii pot experimenta diverse rnodalitati de a converti ideile extrase din curriculumul scolar in ipoteze testabile. Spre exemplu, datorlta introducerii manualelor alternative, elevii se confrunta cu diverse opinii asupra aceluiasi subiect. Dincolo de neajunsurile lor, aceste alternative de interpretare deschid elevilor oportunitaf de a-~i optimiza

ix

deprinderile

de gemdire crltlca, Acest ca diferitele

lucru este realizabil

daca elevii

pornesc de la premisa cautarea dovezilor strategie, apllcata,

opinii ale diversllor

autori nu sunt

altceva decat un set de ipoteze ce trebuie verificate, intr-o prima etapa, in evaluarea

iar apoi recurg la opiniilor celorlalti,

ce pot sustine sau infirma aceste asumptii. Aceasta

devine treptat un instrument deosebit de util prin care elevii i§i pot testa propriile opinii sau credinte, lata, asadar, cum putem eficientiza tandemul curriculum scolar - educatie ratlonal-emotiva §i cornportamentala. Toate aceste aptitudini pot fi insuflate elevilor din primii ani de
0

scoala, ba chiar inca de la gradini1a. lnitierea §i dezvoltarea lor pe durata scolaritatil Ie va acorda, la maturitate, elevilor irnplicati potentialul adevarata emotionale intelectual .fereastra ale ereditar al fiecaruia. de oportunitati" (Goleman,
0

sansa mai mare de de

0

a se adapta la cerintele, mereu crescande ale societatii, independent marturllle unor investlqatli neurobiologice elevilor care au demonstrat pentru 1995). formarea Mostenirea ca exista qenetica

Esentiale in acest sens sunt obiceiurilor il care se sustlne

inzestreaza pe fiecare dintre noi cu vor reqasl in structurile Goleman, posed a tnsa
0

serie de ernotii fundamentale Circuitele cerebrale,

temperamentale.

maleabilitate extraordlnara, ceea ce ne determlna careia temperamentul sporindu-ne copilaria sau este un destin. dirnlnuandu-ne sunt esentiale aici

sa reconsideram modeleaza adaptabilitatea

teza conform

Lectlile ernotionale pe care Ie invatam in copilarle, acasa si la scoala ne circuitele emotionale, ernotlonala. Prin urmare, §i adolescenta

perioade optime pentru a ne forma acele obiceiuri ernotionale care i§i vor pune amprenta mai apoi pe intreaga existenta,

In
concluziile educatiei

acest sens, considerarn unui reputat §i psihiatru,

ca este oportun Dr. David

sa mentionarn

Hamburg,

presedintele la
0

corporatiei Carnegie, care a evaluat programele de pionierat in domeniul rationale primar, comportamentale. Dr Hamburg Referindu-se este perioada experienta lnvatamantulul aflrrna: .scoala

cruciala §i definitorie

care va lnfluenta masiv adolescents

copiilor §i mai

apoi perioada adulta, Sirntul valorii de sine la copii depinde substantial de capacitatea acestora de a se descurca la scoala, Un copil care nu reuseste la scoala se va considera infrant §i reactioneaza ca atare, ceea ce reprezlnta
0

perspectiva surnbra pentru intreaga sa viata." (Hamburg, 1992).

Dincolo de utilitatea programelor presiuni morale a societatii

EREC in eficientizarea Trairn

0

prestatiei in care

scolare §i extrascolare, Goleman (1995) ne mai atrage atentia asupra unei contemporane. perioada egoismul, vlolenta §i saracia spiritului au ajuns a fi trasaturile definitorii ale unei societati decadente. Subscriem §i noi acestei observatii si atentionarn ca elevului de astazi, indeosebi caracterului, supralncarcat adolescentului aflat la varsta implinirii i se vorbeste tot mai putln despre suflet, despre constlinta de tematica stiintlflca, a carei irnportanta nu
0 0

rnorala, despre valori, despre ideal sau despre eroism. in curriculumul sau contestarn, educatiel morale i se rezerva un spatlu mult prea mic sau chiar inexistent. lntrezarirn, din fericire, sansa de a remedia acest handicap, cel putln in Exista parte, prin contlnutul tematic al programelor de educatie ernotionala.

tot mai multe dovezi ca dimensiunile axiologice ale inividului i§i au originea in capacltatile emotion ale ale acestuia. lata asadar un argument esential pentu lrnportanta lntetiqentei ernotionale in stabilirea conexiunilor dintre sentimente §i caracter. Cei care sunt sclavii impulsurilor au mult de suferit din punct de vedere moral, deoarece tocmai capacitatea impulsurile este ceea ce sustine cladirea caracterului. adecvat atitudinile Pe la ernotiile morale scurt, celorlaltl; a fi indiferent noastre educatie de a controla Similar, radacinile

altruismului se reqasesc in abilitatea de a descifra cored §i de a raspunde la nevoile sau disperarea Ie reclarna rational cu strlnqenta: ernotiva §i celuilalt echlvaleaza cu lipsa de afectiune, Or, sustlne Goleman, doua sunt pe care timpurile programele de autolnfranarea §i compasiunea. i§i propun sa ajute elevii in tncercarile de talentele particulare ce Ie detin. lor de a-si spori de statutul lor spus, prin qratle Altfel

cornportarnentala produdivitatea . economic sau

sl, deopotriva,

starea de bine, independent

programele EREC, elevii au sansa de a-§i irnbunatati abilitatile de gandire critlca si, implicit, de toate acestea emotionala
0

a-§i optimiza sentimentul utilitatea

de autoeficacitate

caruia lnsusi traseul lor vocational §i stabilitatea acestuia se limpezesc. La se adauqa profilactic-curativa pe care educatia are intr-o societate ce neceslta renastere rnorala. dorim sa multumlrn in mod deosebit autoarei acestei

in incheiere,

lucrari, Dr. Ann Vernon, pentru acordul ce §i I-a dat in vederea traducerii §i adaptarii in Iimba rornana a celor trei volume. Multurnim, de asemenea,

xi

psihologilor Anca Baltag §i Sebastian Vaida pentru efortul lor de a realiza,

intr-o prima varianta, traducerea acestei lucrari,

Cluj-Napoca, decembrie 2005
Canf. Univ, Dr. Adrian Opre Cant. Unlv, Dr. Daniel Dayid Unlversitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napaca

Bibliografie Karen van der Zee, Thijs, M. & Schakel, L. (2002). The relationship Journal of Personality, 16, 1003-125. Knaus, W. (In Press) Rational Emotive Education: Tends and directions. Journal of counseling psychology. Goleman, D. (1995). Emotional inteligence. Why it can matter more than IQ. Bantam Books. Hamburg, D. (1992). Today's children: Creating the future for a generation in crisis. Times Books, New York. Gardner, H. (1983). Frames of mind: The theory of Multiple Intelligence. New York: Basic Books. of

emotional inteligence with academic inteligence and big five. European

xii

INTRODUCERE

Trairn intr-o

perioada

rnarcata de schlrnbari

rapide.

Toti

suntem pusi in fata provocarilor de a ne adapta unei lumi care nu mai este la fel de sigura l?i predictibila cum era odata, iar din punctul de vedere al copiilor, cresterea l?i maturizarea sunt mai dificile decat au fost pana acum. Desi multi tineri sunt capabili sa controleze aceste schimbarl ale conditiilor de viata, stresul specific copilariei a atins proportii epidemice, sunt, de asemenea, drarnatlca iar sinuciderile l?i depresia la varsta copilariei in crestere, Aceste aspecte unii tineri pun problema sa faca fata

a cat de dificil este pentru

solicitarilor contemporane dezvoltarea tncopilarie .

dar l?i crizelor tipice care caracterizeaza

. Date fiind aceste realitati, este necesar sa acordarn 0 mai , mare atentie dezvoltarii sociale l?i ernotionale
0

a copiilor

nostri.

Parlntilor Ie revine, in mod necesar, cea mai mare parte a acestei sarcini, dar l?i scoala poate sa incurajeze Responsabilitatea noastra in calitate astfel de tnvatare. si consilieri de educatori

presupune nu doar sa oferim cunostinte l?i date tinerilor, ci l?i sa-i tnvatarn abilitatile de supravletulre succes vletii in lumea conternporana. necesare pentru a face fala cu

UN CURRICULUM AL SANATATII EMOTIONALE , ,

Scopul acestui volum ~i al celorlalte doua care il lnsotesc este acela de a oferi sociali educatorilor, consilierilor, psihologilor scolari asistentilor ~i altor persoane care lucreaza in scoli ur

curriculum comprehensiv pentru a ajuta tinerii sa asimileze concepts pozitive despre sanatatea rnentala. Fiecare volum confine un total de 60 de activitati, testate practic, aranjate pe nivele care corespunc anilor de studiu, ~i grupate in urrnatoarele categorii de subiecte Acceptarea Rezolvarea intrepersonale. Exista cateva caracteristici altele care incercau care dlferentlaza , acest curriculum de sine, Emotii, ~i Convingeri luarea ~i comportamente deciziilor ~i Relatii problemelor

de

sa promoveze concepte legate de sanatates

mentala. in primul rand, lectiile sunt de natura secventiala ~i sun! potrivite, din punctul de vedere al dezvoltaril mentale, pentru nivelu anilor de studiu specitlcatl. Utilizate impreuna, cele trei volume ofers astfel un program integrat pentru elevii din clasele I - XII. Aceasts abordare, in care actlvltatile pentru copiii aflati la nivele de dezvoltare diferite au ca punct de plecare experienta programelor anterioare. poate sa aiba un etect care sa-l depaseasca pe cel al unor tncercar mai putin sistematice. in al doilea rand, fiecare activitate cauta sa lndeplineasca ur obiectiv specific. Aceste obiective, mention ate clar, ofera un punct de se astepte. in plus, fiecare activitate confine atat lntrebari desprs continut, cat ~i discutii personalizate care pot fi ulterior extinse, daca se doreste acest lucru. Intrebarile ~i utilizarea referitoare la continut verifies de achizitionarea conceptelor, in timp ce lntrebarile

reper pentru a lnteleqe pe ce sa se puna accentul si ce rezultate sa

personalizare tncuraieaza elevii sa aplice in practice conceptele pe care Ie lnvata. Aceasta cornponenta de personalizare este critica,

pentru ca ajuta elevii sa faca saltul de la a intelectualiza ceea ce au 2

· .lnvatat la a lnteleqe cum un asemenea tip de tnvatare ii poate ajuta

sa faca fata lntr-o manlera cat mai pozitiva provocarilor maturizarii. in cele din urma, toate activitatile se caracterizeaza jocuri de rol, activitati scrise, brainstorming ~i altele. Poate cea mai irnportanta trasatura a curriculumului faptul ca la baza continutului Terapiei Rational-Emotive ~i Comportamentale rezida in sau se afla principiile teoretice ale (REBT), un sistem prin implicarea elevilor, participantii traqand concluzii din simularea unor jocuri, din

potrivit in mod deosebit pentru educatla emotionala,

FUNDAMENTELE TERAPIEI RATIONAL-EMOTIVE ,

COMPORT AMENT ALE

!SI

Intrucat in acest cadru este poslbila doar

revista a unor concepte fundamentale,

scurta trecere in nefamillarizati cu listate la

cititorii

REBT sunt tndrurnati sa studieze referintele bibliografice pe scurt premisele de baza ale teoriei. Bazata pe lucrarile lui Albert Ellis, fondatorul Terapie interventie Rational-Ernotlva de consiliere ~i Comportarnentala, lnterneiata pe asurnptia

sfarsitul introducerii. Partea care urrneaza tncearca totusi sa descrie Institutului pentru REBT este
0

ca problemele REBT

emotionale sunt rezultatul unui stil de gandire deficitar cu privire la unele evenimente presupune comportamental. ~i nu al evenimentelor unui sistem Aceasta in sine. Astfel, existenta cognitiv emotional

idee este llustrata de modelul ABC al

perturbarilor ernotionale, in care A reprezlnta evenimentul activator, B1 - convingerile despre eveniment, iar C - consecintele ernotionale ~i comportamentale.
1 Nota: In aceasta lucrare, termenul englezesc "believes" l-am tradus prin convingeri, respectiv credinte - Tn sensu I de parere ferma asupra unui lucru. Pentru a evita, Tnsa, orice

arnblquitatl, am optat preferential pentru convingeri.

A -----+~ A - evenimentul activator B - convingeri / coqnitii / credinte

C - consecinte emotionale §iicomportamentale Multi oameni au impresia ca evenimentele activatoar

cauzeaza nemijlocit consecintele, Totusi, tezele REBT pun accent p interventla convingerilor despre evenimentul activator, care au un n critic in determinarea consecintelor, Daca convingerile sunt rationale ele conduc la emotli moderate care dau posibilitatea oamenilor s actioneze constructiv §ii sa i§ii indeplineasca convingerile irationale scopurile. in opozitis cum ar conduc la emotii disfunctionale,

mania, anxietatea sau depresia, care nu fac decat sa ingreunez atingerea scopurilor. Asurnptla de baza a REBT se refera la faptul ca distresi emotional irationale: , 1) .Eu trebuie sa rna descurc bine §ii sa ca§itig aprobare pentr ceea ce fac, pentru ca, altfel, sunt considerata nimic." 2) .Ceilaltl trebuie sa rna trateze cu consideratie fac, societatea §ii universul ar trebui si bunatate exact in modul in care eu imi doresc sa fiu tratat/a: daca nu sa ii blameze severitate, sa ii condamne §ii sa ii pedepseasca lor de consideratie." , 3) .Mediul in care traiesc eu trebuie tot ceea astfe I organizat ce vreau intr-un inca mo practic.. eu sa primesc pentru lips
0

i§ii are radacinlle

in trei mari categorii

de convinge

persoana d

confortabil, facil §ii rapid §iisa nu mi se intample aproape nimi din ceea ce nu imi doresc." (Ellis, 1980, p 5-7). Aceste convingeri lratlonale dau nastere unor ernotli §ii atitudir disfunctionale. , 4

1) Upsa de valoare (worthlessness): altora, asa cum ar trebui.

sunt

persoana

fara

valoare daca nu rna descurc foarte bine ~i nu ca~tig aprobarea

2) Catastrofarea (awfullizing): este catastrofal, groaznic sau oribil

ca nu ma descurc asa cum trebuie.

3) Convingeri de tipul "nu supotf' (frustration, intolerance): nu pot

tolera, nu pot suporta lucrurile care mi se intampla ~i care ar
9

trebui sa nu mi se intample. (Ellis, 1980, p. 8). Acel "trebuie" care caracterizeaza aceste emotii ~i atitudini se traduce in urmatoarele tipuri de convingeri, user de depistat pentru oricine lucreaza cu copii de varsta scolara:

)1 ~, 3
•"

fi
9

II
ri
LJ 9

Este cumplit daca ceilalti nu ma plac; sunt 0 persoene rea dece qresesc; totul trebuie sa se Intample ese cum vreau eu, §i eu trebuie mereu sa am ceea ce vreau; trebuie sa primesc cu u§urinta ceea ce vreau; lumea trebuie sa fie dreapta; trebuie sa ca§tig ; nu ar trebui sa a§tept pentru a avea ceva; este mai bine sa evit provocerlle decet sa tisc esecul; trebuie sa'ma conformez grupului; nu suport sa fiu criticat; este vina parintilor mei ca sunt nefericit; nu pot sa fac nimic pentru a depa§i starea In care sunt. (Waters, 1982, p.572) . 0 data identificate
provocarea referitoare convingerilor laeveniment. asemenea iratlonale convingeri irationale, devin

•"

o
LJ

operative D-ul ~i E-ul din modelul ABC. Disputarea, prin chestionarea Pe rnasura ce disputarea

D, tnseamna asumptiilor lnainteaza ~i

:3

t,
j

convingerile irationale sunt inlocuite cu cele rationale, apar ernotii, E, din ce in ce mai adaptative. Pentru ilustrare, sa luarnexernplul lui Andrei, un baiat de 8 ani, care nu a fost invitat la petrecerea ocazlonata de ziua de nastere

rl

a unui coleg de clasa. Daca Andrei a fost suparat (C-consecinta ernotionala) pentru ca nu a fost invitat la petrecere (A-evenimentul 5

activator), probabil ca i~i spunea ca este groaznic ca nu a fost inv ca prietenul sau trebuia sa il invite, ~i ca, din moment ce nu a invitat, tnsearnna ca este
0

persoana

lipsita

de

vale

(S-convingerea lrationala), Pentru a-I ajuta pe Andrei sa faca fata acestei probleme trebui sa il tncurajarn sa i~i dispute aceste convingeri irationale Pentru a realiza acest lucru, am putea sa ii punem urmatoa reactioneze printr-o ernotie mai putin intensa (E). 1) Doar pentru simplul motiv ca nu ai fost invitat la petree lnsearnna ca nu esti bun de nimic? petrecere? 3) Sa presupunem ca tof colegii, in afara de tine, au fost invi Ar fi asta atat de groaznic, tncat nu ai putea suporta? 4) De ce ar trebui sa te invite colegul, doar pentru ca asa vrei peste aceasta sltuatle?

tntrebari care sa il determine sa se distanteze de problema ~i

2) Care ar putea fi alte motive pentru care tu nu ai fost invite

5) Din moment ce nu ai fost invitat la petrecere, cum poti sa 1

APLICATIILE REBT iN CAZUL TINERILOR ,

in anul 1970, Institutul Pentru 0 Vlata Rationala a des , , $coala obisnult, cursurilor acestei scoli era sa prezinte conceptele REST, pe langa curriculi pentru nivelele respective de scolarizare. Pe parer faptul tinute in aceasta scoala, a devenit evident

Pentru Vlata, 0 scoala particulara, in New York. SCI

profesorii puteau sa ii ajute cu succes pe copii sa i~i trnbunatates starea de sanatate ernotionala. in momentul de fata, REST , , utilizat pe scara larga in cazul copiilor ~i adolsscentllor, individual, fie in cadrul organizat al claselor consiliere la care participa grupuri mici de persoane. 6 fie la sau in sedinte

tat, 'est are , ar :0). ·ele sa sre,

Sunt mai multe motive pentru care

curricula a educatiei

ernotionale bazata pe principiile REST poate sa alba succes in cazul scolarilor. in primul rand, REST este educativa prin natura sa, scopul sau fiind de a-i ajuta pe oameni sa se ajute ei in!?i!?i, punandu-le la dispozitie concepte pozitive despre sanatatea mentala. Mai mult decat atat, nucleul de convingeri lrationale pe care REST tncearca sa Ie modifice confrunta se leaqa de cele mai multe probleme tinerii in ziua de azi: echivalarea !?i apoi cu care se valori cu propriei in

perforrnanta sl, de aceea, lipsa unui sentiment de multurnire de sine; "catastrofarea" evenimentelor reactll rnodalltatl autodefensive (de exemplu recurqand la consum exagerat de alcool sau droguri); generalizarea excesiva !?ipierderea perspectivei asupra problemei, urmata de reactla impulsiva (probabil, chiar suicid). in plus, multi tineri par prizonierii atitudinilor irationale de genul .totul ar trebui sa fie usor"; aceasta perspectiva conduce la nerabdare, mai ales in cazul sarcinilor care neceslta efort sau stabilirea unor scopuri pe termen lung. in cele din urrna, daca tinerii nu sunt invatati sa i!?i modifice aceste emotli negative prin schimbarea coqnitiilor, eforturile pentru prevenire sau remediere vor fi superflclale. Unul din scopurile centrale ale REST este acela de a ajuta oamenii sa i!?i modifice cu succes aceste copnitii. Actlvitatile cuprinse in acest volum se adreseaza conceptelor irationale de baza, prin intermediul unei varietati de activitati

tati.
tu? reci

chis
ipul mul rsul ca

participative !?ilntrebari deductive. De exemplu, activitatea nurnarul 5 (Oops!) pentru ACCEPTAREA lncearca sa combata
0

OE SINE, destinata claselor I - II, qreseala. ~i mai detaliat, copiii asculta

convingere des intalnita la copii si anume

0

aceea ca sunt .ral" daca fac

isca
~ste ilvel de

o poveste despre un baietel care a scris cuvintele .porc prost" (stupid pig) pe foaia sa de extemporal, pentru ca a facut 0 qreseala, Prin intermediul unei serii de lntrebari, copiii vad ca qreseala nu era foarte qrava, ca baietelul nu ar fi trebuit sa se tnvinovateasca pentru ca a cornls-o si ca a comite qresef si a tnvata din ele este un lucru natural. 0 alta convingere irationala destul de frecventa este aceea
7

ca nu ar trebui sa ne aratarn emotille, Activitatea

nurnarul 5 d

capitolul .Ernotii" (Exprima-tel) urmareste sa dovedeasca copiilor ( este bine sa ne exprirnarn ernotlile, deoarece astfel prevenim aparit efectelor negative date de interiorizarea acestora.

UTILIZAREA MATERIALELOR PROGRAMULUI

in ultima vreme, s-a manifestat un interes crescut fata ( dezvoltarea unor sisteme de asigurare a preventlei, cu scopul de minimaliza sau elimina potentialele probleme pe care tinerii Ie p avea. Dupa cum remarcau Bernard ~i Joyce (1984), scopul urn programe de preventie pentru sanatatea rnentala este facilltare stimei de sine, cresterli ernotionale ~i socia Ie a copiilor, prin dezvoltarea unor abilif de relationare interpersonala, strategiilor prin tmbunatatirea de rezolvare de probleme ~i de luare de decizii, pr unor abllitati ( preventiv Program

dezvoltarea unei perspective flexibile asupra vletil.prln achizitionare unui sistem personal de valori ~i prin tnvatarea activitatile inainte programului comunicare. Din acest motiv, pe cat este posibil, se recomanda ( sa fie utilizate tntr-o maniera din aceste domenii sa apara. ca problemele

raspunde tnsa adecvat si la eforturile de remediere, putand fi folos cu succes adaptare. Actlvitatile sunt menite sa fie utilizate in primul rand in cadr cat eva adaptari minore, se pot utiliza ~i in consilierea fi necesare ~i alte adaptari ale programului; aceste individuah eventua si in cazul tinerilor care au probleme specifice

actlvltatilor de clasa sau in contextul consilierii in grupuri mici. C Pentru a se asigura concordanta cu anumite sltuatli sau grupuri, Pi modiflcari sunt binevenite, dupa cum este ~i conceperea
0

de n

activltatl, cu conditla ca acestea sa respecte principiile REBT. Fiecare activitate confine doua pa1i principale: 8 activitate c

in :a ia

stimulare §i

discutie. La inceputul sesiunii, este bine sa se explice

obiectivele lectlei, mai ales in cazul scolarilor mai mario in general, actlvitatile de stimulare sunt concepute sa dureze in jur de 15 - 20 de minute, astfel tncat, in limitele orei de curs tipice de 30 - 35 de minute, cel putin 15 minute sa fie rezervate discutiilor. Discutia va permite elevilor sa tnvete abilitati specifice; sa fie introspectivi in ceea ce priveste anumite concepte particulare; sa ajunqa la insighturi (comprehensiuni) in§i§i, despre care sa-l ajute sa lnvete mai multe despre ei lor, despre comportamentele lor, despre relatiile

e
a

emotiile lor. Din moment ce dlscutia reprezinta un element cheie al activitatilor, de cate ori contextul permite, este indicat ca elevii sa fie dispusi intr-un cerc. Multe dintre activitati lncurajeaza priveasca, sa lmpartaseasca elevii sa se si sa tnvete de la colegi ce tnseamna

a
a
n

adaptarea emotionala. Din acest motiv, este necesara stabilirea unei atmosfere de incredere §i a unei coeziuni in cadrul grupului. Daca exista
0

astfel de atmosfera, de cele mai multe ori elevii sunt dispusi starile sl emotlile. Totusi, in cazul in care copiii

sa i§i lmpartaseasca

par [enati sa dezvalule probleme personale, trebuie sa Ii se permits sa refuze discutla. Nu trebuie fortati sa ia parte la discutii. Simplul fapt oa ii pot asculta pe cellaltl participanti care povestesc §i discuta este
0

e
a II
it

experlenta

de tnvatare care ii va ajuta sa i§i normalizeze

ernotiile si convingerile pe care Ie au, dar pe care nu doresc sa Ie mentioneze. , De asemenea, este important sa se stabileasca anumite reguli de baza chiar de la inceput. Astfel de reguli asiqura respectul pe care scolarii trebuie sa il alba pentru opiniile §i exprimarile celorlalti, sa lnteleaqa faptul ca discutarea daca unei probleme personale este de informatii natura confidentlala §i ca ar trebui sa se limiteze la grup §i sa stie ca pot sa aleaqa sa schimbe sau nu cu ceilalti personale. Intarirea sistematica a acestor reguli de baza va oferi copiilor 0 "zona siqura" in care sa i§i exprime ernotiile §i ii va incuraja sa se slmta liberi sa lnvete aceste concepte importante.

e
9

Bibliografie

Bernard, M.E., & i Joyce, M.R (1984). Rational-Emotive

children and adolescents: Theory, treatment strategies, methods. New York: Wiley.

Therapy prevents.

Dryden, W., & Trower, P. (Eds.). (1986). Rational-Emotive Therapy: Rec

developments in theory and practice.

Bristol, England:

Institute

Rational Emotive Therapy. Ellis, A (1962). Reason and emotion in psychotherapy. New York: L

Stuart. Ellis, A (1971a). Growth through reason. North Hollywood, ( Wilshire. Ellis, A (1971b). Humanistic psychotherapy. New York: Crown. Ellis, A (1980). An overview of the clinical theory of Rational-Emoi Therapy. In R Grieger & J. Byrd (Eds.), Rational-Emotive skills-based approach. New York: Van Nostrand. Ellis, A, & Bernard, M.E. (1983). Rational-emotive problems of childhood. New York: Plenum.
Therapy to Thera

approaches

Ellis, A, & Grieger, R (1977). Handbook of Rational-Emotive New York: Springer.

Ellis, A, & Whitely, J.M. (1979). Theoretical and empirical toundetions Rational-Emotive Therapy. Monterey, CA: Brooks/Cole. Grieger, R, & Boyd, J. (1980). Rational-Emotive approach. New York: Van Nostrand. (Eds.), Rational-emotive York: Plenum.
guide to Rational-Emotive Therapy: A skins-be:

Vernon, A (1983). Rational-emotive education. In A Ellis & M. Bern

approaches to the problems of childhood. N & Wessler, RL. (1980l. A prectitionc

Walen, S.R, DiGiuseppe, RA,

Therapy. New York: Oxford.

Waters, V. (1982). Therapies for children: Rational-Emotive Therapy. C.R Reynolds & T.B. Gutkin (Eds.), Handbook of school psycholo New York: Wiley. Wessler, RA,
& Wessler, RL. (1983). The principles and practice Rational Emotive Therapy. San Francisco: Jossey-Bass.

10

lith ive

9nt for
yle

CLASELE /-1/

~A:

ive 'A 'he

ACCEPTAREA DE SINE

oy.
of
ed

9W

-r's
In

lY of

Activitatea 1 - VANATOAREA DE OAMENI

Obiectiv: Sa Inteleaqa ca fiecare dintre noi are ceva unic. Materiale: Plansa .Vanatoarea de oameni".

Procedura:
1) Famillarlzati copiii cu activitatea, spunandu-Ie ca urrneaza ca
0

porneasca intr-o expedipe de .vanatoars

de oameni", pentr parte

I

afla cate ceva despre colegii lor. Explicati-le 2) Asezati in fata lor plansa cu "Vanatoarea

activitate consta in faptul ca ei observa §i asculta, dar nu vorbr de oameni" §i primele 4 aflrmatll de pe orizontala, Fara sa vorbeasca, copii vor ridica din bancl §i se vor plimba incet prin clasa, observer §i colegii §i descoperindu-i pe aceia care au caracteristi descrise "de cele 4 aflrrnatll din primul rand al plansel. 3) , Dupa putin timp, chematl elevii la locurile lor. Dlscutati in qru; au gasit in leqatura cu primele 4 afirmatli §i treceti unul sau d nume in fiecare cad ran. 4) Cititi cele 4 descrieri din linia a doua, de data aceasta cerand elevilor sa ridice mana daca descrierea Ii se potrivesta. Tre numele pe plansa, 5) Cititi afirrnatllle de pe ultimul rand. Completarea numelor pel descrierile de pe acest rand se va realiza numai dupa ce el trnpartasesc informatll despre ei in§i§i. Trecetl pe plansa nurr lor.

12

Discutii: , fntrebari referitoare /a continut: , 1) Ce atl tnvatat despre ceilaltl din clasa? Dati exemple. 2) Ar putea numele flecaruia sa fie trecut in fiecare cad ran de pe plansa? De ce? De ce nu? 3) Ce ne spune aceasta activitate despre colegii de clasa? 4) Credeti ca este un lucru bun faptul ca oamenii sunt diferiti? De ce? De ce nu? lntreben de personalizare: 1) Prin ce te asemeni sau te deosebesti tu de altcineva din aceasta sa a din .sc,
J

clasa? Da exemple. 2) Ce parers ai despre faptul ca te asemeni sau esti diferit de ceilalti? , Pentru coordonator: Problema care trebuie accentuate in timpul discutiel este faptul ca fiecare este unic §i ca, desl sunt multe lucruri pe care Ie avem in comun cu altl oameni, exlsta §i lucruri prin care ne deosebim de acestla. Ajutati copiii sa tnteleaqa ca a fi diferit nu ne face mai buni sau mai ral, ci doar unici.

;ititi , se ducile ce

)Ua

itru evii ele

13

PLAN$A cu "VANArOAREA tnstructlunl:

DE OAMENI"

Realizati aceasta plansa destul de mare, astfel inca

se poata nota nume pe ea, pe rnasura ce elevii discuta.

are ochii caprui

are cel putin un pistrui

ii llpseste un dinte

este mai inalt decat majoritatea colegilor

are mai mult de doi fratl l?i doua surori locuieste pe aceeasi strada cu un coleg
,>

este cel mai mic din familie

are un bunic in acest oral?

are unul sau mai multe animale

poate sa stea intr-un picior timp de 10 secunde

are ziua de nastere in aceeal?i luna cu a unui alt coleg

are acelasi nume de bote; cu altcineva din clasa

14

Activitatea 2 - POSTER CU OAMENI

:sa Obiectiv: Sa lnvete ca oamenii au multe calltati §i caracteristici diferite. Materiale: Poster cu oameni (fi§a individuala); creioane sau markere, dupa caz. Procedura: 1) Dlstribultl fiecarui copil special. Acordati-le desenele. 2) Cltitl informatia din primul cad ran §i ceretl catorva voluntari sa trnpartaseasca cu colegii ceea ce au desenat. Treceti fiecare raspuns pe tabla. Procedatl la fel si pentru celelalte cadrane astfel
0

fi§a cu "Poster cu oameni". Explicati-le 15 minute pentru a-§i realiza

ca vor desena imagini pentru a i1ustra ceva din ceea ce ei au aproximativ

lncat sa aveti 4 liste de desene de identificare din fiecare cadran.

Discutii: , Tntrebari referitoare la coniinut; 1) Ca1i dintre voi ar fi putut sa deseneze 0 imagine in primul cad ran, asernanatoare cu cea desenata de un alt coleg? (Punetl aceeasi intrebare sl pentru celelalte cadrane). 2) Priviti .Posterul cu oameni". Puteti sa descrleti cine sunteti privind un singur cad ran sau aveti nevoie sa va uitatl la toate? Tntrebari de personalizare: 1) Daca cineva iti spune: "Dan, esti tnotator", tnseamna ca asta este tot ceea ce esti tu? Ce altceva i-ai putea spune? Da exemple. 2) Ce crezi ca ti se va intarnpla pe masura ce inaintezi in varsta? Crezi ca ceea ce te caracterizeaza se va schimba?
15

Pentru coordonator: Este important sa atinqeti ideea ca oamenii insurneaza calltati dif ~i schirnbatoare ~i ca nu ne putem identifica doar printr-o calitate.

16

FI$A 1 srlte POSTER CU OAMENI

CEVA CE

TTl PLACE sA

FACI

CEVA CE NU

TTl PLACE sA

FACI

CEVA SPECIAL DESPRE TINE

CEVA LA CARE TE PRICEPI

17

Activitatea 3 - POT

SA

FAC, NU POT

SA

FAC

Obiectiv: Sa lnvete ca oamenii au atat puncte slabe cat ~i domenii in care foarte competentl, Materiale: Plansa cu abllitati "Pot sa fac, nu pot sa fac". Procedura: ceea ce nu pot sa faca, Spunetl-le ca urrneaza sa cititi c plansa "Pot sa fac, nu pot sa fac" ~i ca ei trebuie sa se ridice pot sa faca activitatea pe care
0

1) Explicati copiilor ca urmeaza sa analizati ceea ce ei pot sa fc

cititi. Subliniati faptul ca

activitati pe care ei pot sa Ie faca ~i activitatl pe care nu pot faca, Explicatl-Ie ca aceasta se lntampla deoarece exista doi

in care oamenii se descurca si domenii in care nu reusesc : descurce, ridica. Dupa ce s-au citit cateva actlvltatl, intrebarile Continuati referitoare la continut si cele opriti-va de

2) Cititi activitatile de pe plansa ~i notati numele elevilor car personali

~i p

sa cititi ~i celelalte afirmatii de pe plansa, nc

numele celor care pot indeplini respectivele sarcini. Discutii: , Intreben referitoare la continut: , face mai multi elevi si altele pe care Ie pot face mai putini? exemple.

1) Cand priviti plansa, credetl ca sunt unele lucruri pe care IE

2) Este cineva care poate sa faca tot ceea ce este trecut pe pial

18

3) Este cineva care nu poate sa faca nimic din ceea ce este trecut pe plansa? fntrebari de personalizare: 1) Ce parere ai despre lucrurile pe care poti sa Ie faci? sunt 2) Ce crezi ca lnsearnna faptul ca sunt lucruri pe care nu potl sa Ie faci? 3) Crezi

ca exlsta

cineva care poate sa faca totul?

4) Daca nu poti sa faci ceva acum, crezi ca ai putea sa Inveti canova, mai tarzlu in viata, sa il faci? 5) Ce ai lnvatat despre lucrurile pe care poti sau nu poti sa Ie faci?

ca l?i
e pe daca sunt sa Ie nenii

Pentru coordonator: Este important sa puneti accentul pe faptul ca fiecare are punctele sale tari l?i punctele sale slabe l?i ca este normal sa putem face doar anumite lucruri, l?i nu totul.

ia se
e se uneti c:are. tand

pot

Dati ,

19

PLAN$A "POT

sA

FAC, NU POT

sA

FAC"

lnstructlunl: NUME

Copiati schema de mai jos pe un carton sau pe tat

Sadeseneze Sa i~i scrie numele Sa spuna Iiterele alfabetului Sa conduca

0

_ _ _ _ _ _ _ _ _

rnaslna

Sa calareasca un cal Sa numere pana la 25 Sa carrie la pian Sa vorbeasca 0 lirnba stralna Sa inoate 100 m fara pauza

20

Activitatea 4 - SCHIMBARI, SCHIMBARI

Obiectiv: Sa tnteleaqa faptul Materiale: Scrisoare pentru parintl, obiectul adus de copil (urrneaza sa fie descris). Procedura: 1) Prezentati activitatea, explicand faptul scoala un obiect care semnifica
0

ca

oamenii se dezvolta ~i se schimba.

ca

fiecare elev va aduce la De

schimbare prln care a trecut

sau care arata cum a crescut el de cand era bebelus, de bebelus etc.

exemplu, pot sa aduca jucarii pentru sugari, biberoane, hainute 2) in ziua stabilita, puneti elevii sa dea exemple, aratand obiectul adus ~i explicand prin ce difera ei acum fata de momentul cand il foloseau (de exemplu, poate ca nu Ie mai place sa se joace cu jucarii de sugar sau sa bea lapte din biberon, trnbraca cu haine mai mari etc.). Discutii: , fntrebari referitoare la continut: , 1) Ce aspecte din voi credetl ca s-au schimbat? anurnita ordine, pe tabla). 2) V-ati schimbat doar in ceea ce priveste un singur aspect sau in ceea ce priveste mai multe aspecte? 3) Credeti ca vetl continua sa va schirnbati pe rnasura ce cresteti? poate ca se

(scrieti-le, lntr-o

21

lntrebiui de personalizare:
1) Ce parere aveti despre schirnbarile care apar pe masui
cresteti?

2) Care sunt partile bune ale faptului ca v-ati schimbat? 3) Ce lucruri v-ati fi dorit sa nu se fi schimbat? 4) Ce schimbare va place in mod deosebit?
Pentru coordonator:

Este important sa rernarcatl arnbivalenta schimbarii, totus accentuati faptul ca totl ne dezvoltarn ~i ne schimbam in ma diferite.

22

Model de scrisoare pentru parinti: ce

DRAGA MAMII TATI,

In
,i sa
niere

ora de consiliere

tnvatarn

despre cum oamenii se dezvolta l?i se de la nastere l?i

schirnba. Ai putea, te rog, sa rna ajuti discutand cu .copilul tau" anumite aspecte in care el / ea s-a schimbat psrmltandu-l sa aduca la scoala un obiect care sa reprezinte acea schimbare? De exemplu, un obiect de lrnbracarninte care i-a rarnas mic,
0

poveste care nu il mai intereseaza etc. Aceste obiecte vor fi _ MULTUMESCl

necesare in data de

23

Activitatea 5 .. OOPS!!!

Obiectiv: Sa lnvete ca toata lumea gre~e~te si ca a gre~i este ceva norm. Materiale: Povestea .Ovidiu Oopsicescu face Procedura: Prezentati povestea, expticandu-le ca se refera la un baiat care o qreseala ~i la modul in care se simte el, la ceea ce crede el d sine. Citlti povestea, apoi dlscutati. OVIDIU OOPSICESCU FACE 0 GRE$EALA Ovidiu Oopsicescu este in clasa I. Numele tnvatatorulul sau domnul Moldovan. Intr-o zi, domnul Moldovan I-a chemat pe ( din pauza 'ca sa poata discuta cu el. in timp ce trecea prin curte indrepta " ops.... spre cladirea scolll,
't??" gre~1 ..
0

gre~eala".

Ovidiu

i~i

spunea

in

sines

°°

are cu ce am

.Ovidiu," spuse domnul Moldovan, .stal jos, te rog!". Ovidh ce

atat de speriat, lncat nu a nimerit scaunul ~i a cazut pe pods timp ce se ridica de jos, i~i spunea in sinea lui:"Doamne, neindernanatic mai esti, Ovidiu!" .Ovidiu, sunt ingrijorat domnul Moldovan.

de lucrarea ta de la scriere ..", S

.Of..", spuse Ovidiu, ,,$tiu, sunt atat de prost ..am manes cuvant.."

.Nu la asta m-am referit, Ovidiu. M-a deranjat faptul ca ai

cuvant. Nu crezi ca este normal sa qreslrn uneori?" 24

PORC PROST pe toata foaia, doar pentru ca ai rnancat un s

.Pai..", spuse Ovidiu, .nu stiu, Am invatat cuvintele §i pana acum, nu am mai rnancat niciodata nici un cuvant, Sunt suparat, pentru ca nu Ie-am scris pe toate foarte bine" "inteleg, Ovidiu, dar nu putem sa facem totul, intotdeauna, perfect. Cu totil facem qreseli, cateodata, indiferent cat de mult ne straduirn."

II.

.Pai", spuse Ovidiu, .Asta n-am stiut. lnsearnna

atunci ca pot sa

mananc toate cuvintele si, cu toate acestea, sa nu fiu un pore prost?" "Ei bine, nici chiar asa ..", ii explica domnul Moldovan. .Insearnna doar

ca

este important sa te straduiesti sa faci un lucru bine, dar nu

poti mereu sa faci totul perfect.i.si cu slquranta nu esti un pore prost daca mai faci cateodata qreseli, Acum poti sa te intorci in pauza." . face sspre Ovidiu a oftat adanc §i a iesit in fuga pe usa. Brusc, lnsa, s-a oprit §i s-a intors. "Oops!", §i-a spus. .Mi-arn uitat fesul. Se pare gre§it iar, dar nu-i nimic!" Discutii: ,

ca

am

lntrebiu! referitoare la continut: ,

este Ividiu §i se
I

1) Ce qreseala a facut Ovidiu? 2) Era aceasta qreseala una foarte qrava sau una pe care putea sa
0

faca oricine?

lui: era

3) Ce a lnvatat Ovidiu de la domnul Moldovan despre qreseli? 4) Ce a slrntlt Ovidiu in leqatura cu qreseala sa?

a. in
bleg puse It un

Tntrebari de personalizare: 1) Ati facut vreodata vreo qreseala? Dati exemple. 2) Cum v-ati simtit din cauza qreselil facute? 3) Credeti ca este normal sa mai §i qresirn cateodata? 4) Ati lnvatat ceva din gre§eala facuta? Pentru coordonator:

scris ingur

Este bine sa subllniati faptul ca nu este indicat sa lncercarn sa facem gre§eli, dar atunci cand se tntarnpla sa facem una, nu este neoblsnuit sau groaznic.

25

Activitatea 6 - GRE$ELILEiNSEAMNA ....

Obiectiv: Sa invete ca, daca cineva face 0 gre§eala, acest lucru nu tns: ca persoana este proasta sau rea. Materiale: Povestirea .Ovidiu Oopsicescu" de la activitatea nr. 5. Procedura: 1) Prezentatl Oopsicescu lectia, , povestirea despre §i qreseala sa. Intrebatl elevii daca i§i mai recapituland

aminte ce a scris Ovidiu pe lucrarea sa cand §i-a dat seam rnancat un cuvant (pore prost). Discutati intrebarlle referitc continut. , 2) lnvitatl elevii sa dea exemple de gre§eli pe care le-au facu discutati Intrebarile de personalizare.
e

Discutii: , Intrebiu: referitoare la continut:

1

1) Era Ovidiu un .porc prost" doar pentru ca a rnancat un cuva 2) Doar pentru ca Ovidiu a facut este 0 persoana buna?
0

gre§eala, asta tnsearnna

3) Faptul ca sl-a spus .porc prost" I-a ajutat pe Ovidiu sa n manance cuvinte? 4) Credeti ca l-a facut vreun bine acest lucru? fntrebari de personalizare: Chiar sunteti fraier daca faceti
0

1) V-atl slrntlt vreodata fraier sau prost cand ati facut 0 gre~ qreseala?

26

2) Ce ati tnvatat de la Ovidiu ~i puteti folosi data viitoare cand mai faceti 0 qreseala? Pentru coordonator: Puneti accentul pe faptul ca a face lamna
0

qreseala nu tnsearnna ca e~ti

incompetent, rau sau prost ~i ii Yeti ajuta pe elevi sa lnteleaqa ca pot sa qreseasca uneori sl, totusl, sa fie in regula.

Dvidiu aduc
3

ca

are la :, apoi

1t?

ca

nu

u mai

.eala?

27

CLASELE I - /I

EMOTII

Activitatea 1 - ROA TA EMOTIILOR

Obiectiv: Sa il?i dezvolte vocabularul referitor la ernotii. Materiale: "Roata ernotiilor' Procedura: 1) Prezentati activitatea, sirntit vreodata ruqand copiii sa ridice mana dac tristi, dezarnaqitl sau ingrijora
0 VOl

fericlti,

Explicati-le ca aceste ernotll sunt normale l?ica totl Ie tralrn 2) Aratali-Ie elevilor .Roata emotillor", explicandu-le ca intr-un joc. in acest joc, cineva va lnvarti bratul rolii si acesta se opreste la 0 ernotie, va incerca sa explice ce ins l?i sa exemplifice cu un moment din viata lui in care s-a s acel fel. Precizaf ca, in cazul in care roata se opreste aceeasi ernotie, se va roti din nou, pentru a se putea discut ernotille. Discutii: , Intrebiiri referifoare la confinut: , 1) Au fost ernotii pe care nu le-af trait nlciodata? 2) Au fost unele din exemplele pe care Ie-au dat ceilalti similare cu ceea ce atl trait voi cand atl avut una din emotii?

lntrebst! de personalizare:
1) Care dintre ernotll vi se par cele mai placute? 2) Care dintre ernotli vi se par cele mai neplacute? 3) Ce ali tnvatat despre ernotlile voastre l?idespre ernotiile eel

30

Pentru coordonator: Este posibil ca elevii aflati la aceasta varsta sa nu poata sa exprime cu claritate ce tnseamna
0

emotle. Pentru a-i ajuta, puteti sa ii

0

tntrebati care ernotie este pozitiva (buna) ~i care este negativa (rea), daca cunosc un alt cuvat pentru aceeasi ernotle, daca pot sa descrie etc.

as-au ti etc. utiliza , cand sarnna mtit in tot la

3 toate

colegi aceste

orlalti?
31

ROATA EMOTIILOR ,

Instructiuni: Realizati, .Roata emotiilor" din carton sau orice a , , hattie mai qroasa l?i fixati bratul cu un suport metalic. il aceasta roata a emotillor in 13 parti egale l?i scrieti in fiecareia cate 0 stare de spirit, dupa cum urmeaza:
./ Agitat ./ Nemultumit ./ Trist ./ Fericit ./ Agresiv ./ Suparat ./ Nervos ./ Frustrat ./ Tulburat ./ Singur ./ ingrijorat ./ Speriat ./ Furios

32

Activitatea 2 - TOTI A VEM EMOTII

t tip de npartiti dreptul Obiectiv: Sa lnvete ca este ceva normal sa avem emotil. Materiale: Un animal de plus; povestirea .Emotille lui Sarin". Procedura: 1) [ncepetl activitatea, aratandu-le animalul de plus si prezentandu-l ca fiind prietenul vostru, Sorin. Expllcati-le spuneti
0

ca urmeaza sa Ie

poveste despre prietenul vostru si despre unele ernotii

pe care acesta Ie ave a cand i se tntarnplau anumite lucruri. 2) Cititi povestirea, apoi dlscutatl.

EMOTIILE LUI SORIN , Sorin l?i parintii lui mergeau la magazin. in timp ce se indreptau spre magazin parintil i-au spus ca este bine sa stea in preajma lor tot timpul, ca sa nu se piarda, Cand au ajuns la magazin, mama i-a spus ca, daca va sta langa ea, vor merge la raionul dejucarii termina de facut toate cumparaturile. Pentru
0

dupa ce
0

vreme, Sorin a stat alaturi de parintii lui, dar, dupa

vreme s-a plictisit l?i a inceput sa scanceasca ca vrea sa rnearqa acasa, Parintil lui erau ocupati l?i I-au ignorat, asa ca el a plecat de unul singur sa caute raionul de jucaril, Sorin a crezut ca stie clar unde sa ajunga, dar, in curand, l?i-a dat seama ca s-a pierdut. Nu stia ce sa faca, incepea sa i se faca frica l?ivroia sa~l?ifi ascultat parintli. Sorin a continuat sa se rataceasca prin magazin, dar, deodata, a auzit vocea mamei sale care il striga. Sorin s-a sirntit foarte usurat, la
33

fel ca si parintll sail Dar, din cauza faptului ca nu fusese ascu

plecase de unul singur prin magazin, mama ~i tata i-au spu:

puteau sa li cumpere jucaria pe care sl-o dorea. Atunci el ssuparat, dorea ~i era trist. Ar fi fost atat de amuzant sa aibaceva merge la magazin cu parintil, sa ii asculte. Discutii: , fntrebari referitoare la coniinut: 1) Care sunt ernotllle tralte de Sorin ~i de parintii lui? (Trece tabla, pe rnasura ce elevii ~i Ie reamintesc) 2) Puteti sa va ganditi la alte ernotli pe care le-ar fi putut ave in aceste situatii? 3) Plecand de la aventura lui Sorin, credeti ca eel mai rnult noi avem astfel de ernotil in fiecare zi? fntrebari de personalizare: 1) Ati trait vreodata astfel de ernotii? Dati exemple de Intarnplat cand ati trait 0 ernotie asernanatoare. 2) Dati exemple de emotii pe care le-af trait astazi. Pentru coordonator: Este important ca elevii sa inteleaga ca traiesc ernotii diferif felul de situatli. nou

Mai tarzlu, in aceea~i zi, Sorin se gandea la jucaria pe c:

sa se joace. Se simtea trist ~i s-a hotarat ca data viitoare, C

34

ltator §i ; ca nu
3

Activitatea 3 - UN DE TE DOARE?

simtit

Ire §i-o Obiectiv: :;u care Sa invete sa deosebeasca durerea flzlca de cea emotionala.
J _", ,

and va Materiale: Un plasture §i 0 lnlma de hartie (cu 0 bucata de banda adeziva pe spate) pentru fiecare copil. ti-Ie pe Sorin dintre Procedura: 1. Dlstrlbuiti plasturii §i inimile de hartle, ruqand copiii sa Ie plaseze in dreptul inimii. Spuneti-le ca urmeaza sa discutati despre doua tipuri de durere: durere fizica, in cazul careia se poate folosi plasturele, §i durere ernotionala, in care sentimentele ne vor ajuta sa ne amintim aceasta diferenta.) 2. Cititl urmatoarele situatii §i ruqati copiii sa spuna, pe rand, cum se sunt cele afectate. (Din moment ce asociem sentimentele cu inima, inimile

e s-a

simt §i sa identifice daca este vorba despre

sau plasturele): •

durereflzica sau

despre una emotionala (pot sa faca lucrul acesta, lndicand inima

Mergi pe bicicleta, cazi §i te jule§ti la genunchi. (fizica) fti moare animalul preferat. (emotlonele/ttisteie) Canti la pian

in tot

• • • •

• - Bunicul tau este bolnav. (emotionel« I Tngrijorare)

tn cadrul

unui recital. (emotiona/a I nervozitate)

Te joci pe terenul de joaca §i te love§ti la mana. (fizica) Surioara ta mai mica cade §i se loveste destul de reu. (durere fizica pentru ea, etnotionel« I Tngrijorare pentru tine)

35

Discutii: ,

lntreberi referitoare la continut: ,

1. Care credeti ernotionala? ca este diferenta dintre durerea fizica

2. V-a fost greu sa deosebiti aceste doua tipuri de durere? lucruri ne-am folosit in cadrul acestei actlvitatl, care v-a , ajuta sa va rearnintiti diferenta dintre ele?

lntreben de personalizare:
1. Ce fel de durere traiti mai des: fizica sau emotionala? , , 2. Ati trait vreodata un moment in care ati sirntit ambele ti durere, in acelasi timp? 3. Ce puteti sa faceti pentru a va slrnti mai bine data viitoar veti trai 0 durere fizica sau una ernotionala? , , Pentru coordonator: Aceasta ultima intrebare de personalizare introduce ideea imp ca poti sa faci ceva atunci cand sirnti 0 durere. Prin inte discutillor, copiii vor fi ajutatl sa lnteleaqa ca pot sa vorbea
<'

cineva despre ceea ce simt, sa se implice intr-o alta activit deseneze ceva sau sa scrie simt, sa loveasca etc.
0 0

poezie sau

povestire despre (

perna pentru a se descarca cand sunt

36

Activitatea 4 - FIE cA NE PLACE, FIE cA NU

~i cea De ce Obiectiv: . putea Sa tnvete sa diferentieze ernotiile placute de cele neplacute, Materiale: Cartona~e cu sltuatii ernotionale Juri. de Procedura: 1) Prezentati activitatea, scriind urmatoarele titluri pe tabla: EMO!"

e cane

PE CARE vA PLACE sA LE AVE!I §i EMO!" PE CARE NU vA PLACE sA LE AVE!I. Dati fiecarui elev un cartonas cu sltuatli
emotlonale 2) Pe rnasura ~i solicitati catlva voluntari individual, sa Ie clteasca situatiile, si sa sa reactioneze la ele. , ce elevii citesc, puneti-i identifice cum s-ar putea slrnti In sltuatia respectiva ~i sa spuna

sea cu 3te, sa eea ce rervosl

daca ernotia este una care Ie place (placuta) sau una care nu Ie place (neplacuta), lnslstatl pe faptul ca emotlile care ne fac placere sunt de obicei pozitive ~i asociate cu lucruri bune, In timp ce ernotllle care nu ne plac sunt asociate cu sltuatil nefericite. Pe masura ce fiecare elev I~i tmpartaseste emotia ~i
0

categorizeaza, trecetl-o pe tabla, sub titlul potrivit. Discutii: , fntrebari referitoare la continut: , 1) A fost greu sa distlnqeti tntre ernotlile placute ~i cele neplacute? 2) A fost vreo sltuatie trecuta la categoria celor placute, dar care voua vi s-a parut neplacuta? Dar invers? fntrebari de personalizare: 1) Ce fel de emotll atl prefera sa aveti: placute sau neplacute?
37

2) Ce credeti ca putetl sa faceti pentru a trai mai multe placute? Pentru coordonator: Aceasta activitate relntareste vocabularul despre ernotil §i aju sa recunoasca atat ernotlile placute, cat §i pe cele neplacu important sa se accentueze faptul ca ernotiile placu: preferabile, iar asupra ernotiilor neplacute putem ave a un control, spunandu-ne

ca problemele se pot rezolva, si, doai

ca acum ne slmtim rau, nu Insearnna ca ne vorn simti asa me

38

ernotil

CARTONA$ELE

CU SITUATIILE EMOTIONALE:

Instructiuni: Coplati fiecare situatie pe un cartonas separat: ta elevii

e. Este

.:. Ti-a cazut un dinte. , .:. Ai tnvatat sa cltestl,

0

.:. Prietenul tau te-a lovit. , pentru reu. .:. Ai pierdut carte.
0

.:. Parintii te-au pedepsit pentru ca ai mlntit, .:. Te-ai mutat la scoala noua . •:. Bunicii tai au venit din alt oras sa te viziteze . •:. Fratele sau sora ta este bolnav/a . •:. Ti-ai pierdut haina . •:. A trebuit sa ramal in clasa in timpul pauzei. .:. Ti-ai facut un nou prieten . •:. Nu ai reuslt sa mergi la film.

39

Activitatea

5 - EXPRIMA.- TE!!!

Obiectiv: Sa lnteleaqa ca este bine sa ne exprirnarn ernotiile, Materiale: punqa mica de hartie ~i 5 fa~ii de hartie pentru flees creioane sau markere, dupa caz. Procedura: 1) Prezentati activitatea, cerand elevilor sa spuna repede nume de ernotll ~i treceti-le pe tabla. Clarificati intelesul cuvant neclar. 2) Distribuiti pungile ~i fa~iile de hartie ~i explicati elevilor ca avem anumite spunem
-,

sentimente, Aceasta

in anumite situatii, inseamna ca

pe car ne as

nirnanul.

sentimentele, la fel cum ascundem ceva intr-o punqa de nu lasarn pe nimeni sa vada ce este in ea. Rugati elev gandeasca la respectiva pe
0 0

situatie in care au procedat asa, sa scrie fasle de hartie ~i sa

0

introduca in punga

ca atl trecut numele de ernotil pe tabla ii ajuta pe ele' rearnlnteasca ~i sa identifice ernotllle ~i sa Ie scrie corect.) spune repede ~i altora. (De obicei, acestea sunt ernotil p Cereti-le sa scrie cateva din aceste trairi pe exteriorul pun! 4) Ruqati elevii sa dea exemple de ernotli pe care au tendin tina pentru ei ~i exemple de emotli pe care Ie pot imp. celorlalti,

3) Intrebati elevii daca au ~i emotii pe care nu Ie ascund ~

40

Discutii: , fntrebari referitoare la coniinut: 1) Aveti mai multe ernotii pe care Ie tinetl pentru voi sau mai multe ernotii pe care Ie puteti tmpartasl §i celorlalti? 2) Ce credeti ca s-ar intarnpla daca atl pastra toate ernotllle pentru voi §i nu le-ati exprima niciodata? (Dlscutati efectele negative ale mteriorlzarll re ernotiilor, cum ar fi: trebuie sa iti rezolvi singur griji despre ceva care pentru ca te problemele, fara ajutor de la altii, sa

iti faci

nu merita sa iti faci griji, sa te doara stomacul ingrijoreaza ceva ce nu poti sa spui celorlalti etc.) fntrebari de personalizare:

1) De obicei, te slrnti mai bine sau mai rau dupa ce iti tmpartasesti emotiile celorlalti? , , 2) Ati avut vreodata uneori,;,' nu Ie undem probleme mai mari cand nu v-ati exprimat emotille, cum ar fi 0 durere de stomac, cand v-a deranjat ceva sau cand v-ati ingrijorat din cauza unui lucru, si v-ar fi fost mai bine daca spuneati cuiva despre asta? Dati exemple.

attie ~i 3) Oredeti ca este mai bine sa ne exprimarn ernotiile sau sa Ie pastram pentru noi? ii sa se emotia , (Faptul Pel1tru coordonator: i sa i~i Este important sa puneti accentul pe efectele negative care pot sa apara cand ernotiile sunt interiorizate. ozitive.) Exprimarea emotiilor este Ii Ie pot lmportanta §i copiii au nevoie sa stie ca este bine sa faci acest lucru.

lii.
ta sa Ie ,

41

Activitatea 6 - MI ..E FRICA

Obiectiv: Sa recunoasca diferenta dintre pericolul real ~i sentimentul ~i sa discute despre rnodatltatlle in care putem face fata fricii. Materiale: Hartle ~i creioane sau markere, dupa caz. Procedura: 1) Solicitatl un voluntar ~i rugati-I sa defineasca ce tnsearnns frica. Spuneti-i motive. Ruqati elevii sa deseneze 2) inainte
0

ca tuturor ne este frica uneori, din me

imagine cu un lucru (

produs canova sau inca Ie produce frica, ca elevii sa i~i prezinte desenele, spunetl-ls lucruri de care ne este frica se pot lntampla lntr-adevar, ( sa fim prinsl intr-un incendiu, sa ne accidentarn, sa ne fie Alte "lucruri care ne produc tearna sunt numai in im noastra, cum ar fi rnonstrf din intuneric, omul negru etc. 3) Pe rnasura ce elevii i~i prezlnta desenele, discutati cu frica lor este produsa de ceva care se poate lntarnpla in sau de ceva care este doar rodul lmaqinatlel lor. l.ipiti d pe un panou, sub titlurile FRICA REALA sau FRICA IMAG Discutii:

lntreber'

referitoare la conilnut:

1) Care credeti ca este diferenta dintre frica de ceva real ~i ceva imaginar? 2) Au fost unele dintre temerile celorlalti copii asernanatoan voastre? Dati exemple.

42

fntrebari de personalizare: 1) Cum sunt cele mai multe temeri ale voastre: reale sau imaginare? 2) Cand va este frlca, ce puteti face pentru a va fi mai putln frlca? ••• Pentru coordonator: de frica)'A ajuta copiii sa discrimineze intre frica de ceva real ~i frica de ceva limaginar poate sa ii ajute sa vada ca nu exista nici
0

baza reala

b'pentru frica imaqinara. Este bine pentru ei sa vada ~i ca ceilalti au

Irespectiva.
jfrica

Idiverse temeri ~i sa tmpartaseasca idei despre ceea ce fac in situatia De exemplu, copiii pot sa vorbeasca cu cineva desp're
0

a speria monstrli din intuneric, sa i~i imagineze ca i~i pun sa ii fie.1 fricile tntr-o cutie pe care apoi 0 pun pe un raft inalt etc. i multell
~@:

il pentru

lor, pot sa i~i puna

rnasca lnfricosatoare

pe usa camerei

are le-a~ unele; um ar fi qinatia i daca ealitate senele

I ~
",!

rau etc."

NARA.

rica de cu ale

43

CLASELE I - /I

CONVINGERI ~I COMPORTAMENTE __

Activitatea 1 - REALITATE SAU FANTEZIE

Obiectiv: Sa tnvete sa distinqa intre realitate ~i fantezie. Materiale:

o carte

cu povestea .Cenusarsasa"

Procedura: 1) Cititi povestea elevilor. 2) Discutatl care dintre lucrurile din poveste s-ar putea int realitate (cum ar fi faptul ca Cenusareasa traieste cu vitreqa, ca nu are haine frumoase se poate lntarnpla spuna care sunt intotdeauna lucrurile etc.). Expllcati-le,

fantasticul este ceva ce ne-ar placea sa se lntample, dar in realitate, din fantastice poveste

Cereti elE

transforrna dovleacul in trasura ~i soarecii in cai etc.). 1 pe tabla sub titlul FANTEZIE. Discutii: , fntrebari referitoare la continut: , 1) Tl-a fost greu sa faci diferenta intre ceea ce era real si era fantezie in aceasta poveste? Care este diferenta? 2) Credeti ca este bine sa avem astfel de fantezii? fntrebari de personalizare: ceea ce este fantezie in viata? De exemplu, ati avut ur

1) Ati avut vreodata probleme sa distinqeti intre ceea ce es1

imaginar in care atl crezut atat de mult tncat aproape ca c real? 2) Ati 46 inventat vreodata povesti despre lucruri care

adsvarate, dar care v-ar fi placut sa fie reale? De exemplu, atl spus vreodata cuiva ca aveti fraf sau surori, doar pentru ca v-atl dorit sa fi avut, desl, in realitate, nu aveati? Credeti ca, daca continuati sa faceti acest lucru, ar putea deveni Ce atl tnvatat despre realitate ~i fantezie? Pentru coordonator: La aceasta va rsta , adesea, copiii confunda realitatea cu fictiunea. Desl acest lucru nu este in totalttate rau, este cu mult mai sanatos pentru copil sa recunoasca ce este real ~i sa ii faca fata direct. Scopul acestei lectii nu este sa descurajeze in intregime fantezia, ci sa ii ajute pe elevi sa inteleaqa cum difera ea de realitate.
0

problema?

ceea

47

Activitatea 2 - ALEGE CUM

sA TE COMPC

Obiectiv: Sa recunoasca comporta l?i ca comportamente. Materiale: Nici unul Procedura: 1) Intrebatl elevii daca stiu ce este un robot. Discutatl robotilor de a lua decizii In ceea ce lor l?i faptul ca ei fac ceea ce Ii progr incapacitatea comportamentul faptul ei ca exista mai multe rnodalltaf au posibilitatea sa aleaqa lntre

ceilaltl sa faca. Solicltati 5 voluntari care sa pretinda timp ce ceilalti elevi vor observa daca totl robotil se exact la fel: • • • • Ridica-te In picioare! Paseste lncet! Arata cum se cornporta cineva care se supara nej cand pierde un joc sau 0 competitle. Aseaza-te l?istramba-ts cu un clovn.
\J C(

roboti. La comanda voastra, robotii executa urmatoarels a ' ,

2) Discutati ceea ce au notat observatorii l?i cereti Inca 5 care: • • • • Sa demonstreze cum se cornporta un .elev cuminte"; Sa se poarte frumos l?i politicos cu un observator; Sa ll?i piarda cumpatul; Sa faca 0 criza de isterie.

48

RTf

xOiscutii:
,

'lntrebari referitoare /a coniinut: Au avut acesti roboti de ales in ceea ce priveste comportamentul lor? De ce da sau de ce nu? Credeti ca oamenii pot sa aleaqa in ceea ce priveste comportamentullor sau trebuie sa se comporte dupa cum Ie spun

ceilalti? S-au comportat tof robotii la fel cand Ii s-a cerut sa execute ceva? Care au fost diferentele robotilor? intrebari de personalizare: 1) iti poti aminti un moment in care cineva ti-a spus cum sa te cornporti ~i tu nu ai facut ce ti s-a spus? Insearnna acest lucru ca ai posibilitatea sa alegi ce sa faci?
.'-<.....<-0""2)

sesizate

in comportamentul

Daca ai putea sa alegi cum sa te comporti, care ar fi tipurile de comportament cele mai bune pentru tine ~i pentru ceilalti?

1"\1"\r+;;_

Pentru coordonator:

Pune~accent pe faptul ca este important ca un copil sa poata alege cum sa se comporte. Chiar daca adultli pot sa instituie reguli, copiii potsaaleaqa
CTI't,,,,,,t'.

daca Ie urmeaza sau nu. Incurajati-l sa evalueze ce

comportamente sunt benefice pentru ei ~i pentru ceilalti, pentru a-i ajuta.sa faca alegerile comportamentale cele mai potrivite.

49

Activitatea 3 - POTRIVIT SAU NEPOTRIV

Obiectiv: Sa ii ajute pe copii sa faca diferenta intre comportamentel sirnt ~i cele inadecvate. Materiale: Povestirea .Potrivit sau nepotrivit" Procedura: Cititl povestirea, apoi discutatl. POTRIVIT SAU NEPOTRIVIT Carnella (6 ani) ~i Cristi (7 ani) erau la Metro cu tatal 10 sau sa Ie dararne, Daca vor fi curnlntl, Ie spusese el, vor prir cate ceva. Cum umblau totl trei printre primele doua rafturi, a vazut un angajat care oferea felii de pizza pe gratis
CI

spusese sa se plimbe incet printre rafturi, fara sa atinga ~

treceau prin zona. $i aratau delicios!! L-a Imbranclt pe Cristi tatal lor ~i ~i-au croit drum pana la locul unde se serve Camelia a intrat in fata; ~i Cristi vroia
0

felle de pizza, d

asezat la coada ~i a asteptat sa ii vina randul, Tatal Cs certat-o si a avertizat-o in leqatura cu comportamentul ei. Cristi se plictiseau. Cristi a apucat 0 cutie de cereale ~i a ale puna in caruclor, dar tata i-a spus sa
0

Au trecut apoi pe culoarul dintre urmatoarele rafturi. Cc duca la loc, pent

aveau nevoie de cereale. Cristi a inceput sa scanceasca: nu ne Iasi sa rnancam ce ne place!"

A

"r

In timp ce Cristi se planqea, Camelia a disparut spre rs

0

jucarii. Tata I-a rugat pe Cristi sa

50

gaseasca, pentru ca nu

IT?

rataceasca.

Cristi a alergat pe culoarul dintre rafturi, aproape

0

ndu-se de caruciorul unei doamne mai tn varsta, La jumatatea rumului pana la urmatorul culoar, a lnceput sa strige pe Camelia voce tare. Camelia a alergat Tnapoi la tatal sau planqandu-se ca a sa rnearqa acasa. inca 0 data, tatal i-a avertizat sa se poarte mos. Pe culoarul urmator, tata i-a rugat sa ia chips-uri l?i prajituri, S-au repede sa ia chipsuri cu aroma de sunca l?i Camelia le-a pus carucior. Arnandoi au ajutat la cumpararea tuturor lucrurilor de pe in cele din urrna, au mers la casa de marcat. Cristi vroia doua ocolate l?i s-a Tmbufnat cand tat a i-a spus ca poate sa cumpere oar una. Camelia vroia guma de mestecat l?i nu a uitat sa spuna multumesc". in drum spre casa, s-au tot certat cine sa stea pe locul , fata al rnaslnii, dar arnandoi au fost trimlsi sa stea tn spate. iscutii: , referifoare la coniinut: Cum s-au comportat Camelia l?i Cristi tn povestire? Faceti cu'comportamentele Dintre aceste lor. care credetl ca reprezentau
0 0

lista

comportamente,

modalitatile potrivite (bune) de a se comporta? Faceti Dintre aceste comportamente, modalitati potrivite de a se comporta? Faceti de personalizare: imella rgat sa
0

lista.

care credeti ca nu constituiau lista,

De obicei, va cornportati sau nu adecvat l?i cu bun simp rnandri de modul tn care va cornportati? Daca nu sunteti rnandr: de comportamentul vostru, ce puteti face aceasta privinta? v-ar placea sa va comportati aproape tot timpul? Potrivit sau Cui faceti rau daca nu va cornportatl tntr-o maniera

51

Pentru coordonator: Daca elevii (si co Piii , in general) sunt capabili sa faca distil comportamente mai user ca au posibilitatea sa aleaqa comportamentul de cea mai mare utilitate. ca

adecvate ~i cele nepotrivite, pot sa intelE

52

~aga

4 - TREBUIE sA FIE A$A CUM VREAU EU

orarea efectelor negative ale cerintelor absolutiste si rigide.

orin ~i meciul de baschet" Procedura: 1. Cititi povestea, dupa care discutati, Sorin l}i jocul de baschet Sorin state a in mijlocul terenului de baschet, asteptandu-i pe celalalti copii, sa lasa la [oaca, Prima veni Andreea, spunand ca vrea ea s-arunce prima mingea. Sorin tnsa, lovind in parnant cu piciorul, spuse ca nu [oaca daca nu arunca el primul la cos, A~a ca restul copiilor I-au lasat sa lnceapa jocul.

Insa

prima minge pe care Sorin 0 arunca la cos nimeri pe Sorin tipa tnsa ca arbitrul mingile de data aceasta, toti copiii au ~i ca, daca nu i se pun la socoteala

langa, la fel ~i urmatoarea, Ytri~eaza aruncate, nu mai joaca.

Insa

"Bine, nu mai juca!" ca Sorin renunta si, in timp ce se tndeparta de teren, strlqa: "0 sa va para rau, Pentru ca n-o sa mai joc cu trisorl."

Insa

nici unul dintre copii nu i-a mai

de aceasta data. Pentru ca se distrau de minune fericiti ca un jucator precum Sorin nu mai participa

53

Discutii: ,

lntrebett

de continut: , aveti despre

0

1) Ce parers

comportamentul

lui Sorin? lui

despre faptul ca

mare parte din comportamentul

cerinte absolutiste ~i rigide, privind felul in care at doi lucrurile) 2) Ce anume repreztnta conceptul de cerinta rigida? 3) Care au fost unele din cerintele lui Sorin? 4) Care a fost efectul cerintelor lui Sorin? L-au ajutat aces mai fericit? Cum au reactionat ceilalti la aceste cerinte? , , , Intreberi de personalizare: privind momentele in care atl avut cerinte asernana

1) V-af comportat vreodata ca ~i Sorin? Oferitl 0 serie de place sa va cornportatl intr-o manlera asernanatoars? 2) Cons'deratl ca lucrurile ar trebui sa se Intampls intotdea cum vor oamenii? Daca aveti pretentil si cerinte rigide conslderatl ca ar trebui sa vi se Indepllneasca Este acest lucru posibil?
-,'

toate

3) La urmatoarea

ocazie in care Yeti constata ca aveti

cerinte absolutiste, ce puteti face in schimb? Pentru coordonator: Cerintele absolutiste ~i rigide au conseclnto negative,
CE

trebuie sa inteleaga

ca exlsta alternative pentru aceste

toate ca este dificil pentru cei mici, acestia trebuie urmatoarele Intrebari:

s~

"Este posibil ca lucrurile sa fie intotdeauna asa cum vre: "Este chiar groaznic daca nu obtin intotdeauna ceea ce "Pot accepta lucrurile asa cum sunt?" Schimbarea mcdalitatil de gandire a copiilor poate fi de schimbare a comportamentului.
0

bun,

54

Activitatea 5 - EXAGEItARI

identifice exemple de gandire exagerata ~i efecteleei.

!llD''''''''''on U ra:

"'LJ,~v ...tatl

cu elevii ce lnsearnna sa exagerezi ~i dati cateva exemple

sxaqerari. De exemplu, .cand veneam dirnineata spre scoala, am :oare. doi oameni care se bateau" nu este 0 exagerare,. dar .cand eam dlmineata spre scoala, am vazut cea mai qrozava batale din mea, am crezut ca cei doi
0

sa se omoare" este, probabil,

Un alt exemplu de exagerare ar fi "Parintii mei sunt, in mod categoric, cei mai rai oameni din lume ~i niciodata nu rna lasa ma distrez". Discutati ideea ca, uneori, exaqerarile nu sunt altceva astfel
rH_U<J'~C ..

ceea ce credem doar noi si cateodata sunt povesti pe care Ie

spunem altora. Cereti elevilor sa dea exemple de exaqerari,

"""._. __til:
iar elo\lII[lnl~ret)arireferitoare la coniinut: rinte. Ce tnsearnna sa exagerezi? servesc exaqerarile? exaqereaza?
IU

De ce credeti ca oamenii

eu?" . de personalizare: JJ.iL.)cICatl exagerat vreodata, de ce ati facut-o? a

/reau?"

i tehni :.L.).l.:::ineaE~t·1 ca gandirea exagerata v-a ajutat? Considerati ca este

r un astfel de fel de gandire? (Discutati cateva dintre negative, cum ar fi acela ca oamenii pot sa nu creada.) 55

3) Ce puteti face pentru a stopa gandirea exagerata sau p mai spune povestiri exagerate? Pentru coordonator: Uneori, oamenii exagereaza pentru a se slrntl mal irnpc pentru a fi in centrul atentlel. Daca elevii pot sa lnvete sa re exaqerarlla, sunt mai capabili sa Ie evite.

56

sntru a

nf\ctivitatea 6 - CAUZA ~I EFECT

n ac ~i un balon umflat; doua papusl: cartonase cu situatii .cauza ~i _+''''''T--, un plic mare.

Explicati elevilor ca vor fi pusi in situatil in care, datorita faptului

ca

cineva face ceva, cursul evenimentelor

se schimba, Acest

lucru se nurneste cauza ~i efect. Aratati elevilor acul ~i balonul ~i tntrebati ce cred ca se va tntampla daca lnteapa balonul cu acul. Solicitaf un voluntar care sa Intepe balonul; dlscutati efectul. Solicitati doi voluntari care sa se joace cu papusile, Ceretl unuia dintre ei satraqa unul din cartonasele cu situatii .cauza si efect" ~i sa' urmeze instructlunile. Solicitati inca doi voluntari ~i urmati aceeasl procedura. Repetati pana cand se terrnlna cartonasele.
scutii: ,

intrebari referitoare la coniinui: in fiecare dintre situatil, a reactionat cumva cea de-a doua p~pu~a dupa ce prima a facut ceva? Dati exemple de actiuni care au rezultat din ceea ce a facut prima papusa. Credeti ca a doua papusa ar fi facut ceea ce a facut daca nici prima nu ar fi facut ceea ce a facut? (Explicati inca 0 data procesul cauzalltatii, spunand ca, atunci cand Gineva se comports intr-un anume fel, se tntarnpla ceva ca rezultat al acelui .~omportament. )

57

Intreberi de personalizare: 2) Ce lnteleqi prin cuvintele .cauza ~i efect"? Pentru coordonator: Desl relatia dintre cauza ~i efect este un concept soflsticai sa lnceapa sa lnteleaqa ca un comportament trebuie luate tn considerare. are conse

1) Ati avut experiente asernanatoars cu ceea ce au facut I

58

CARTONA~ELE CU SITUATIILE "cAuzA ~I EFECT":

papu§a: doua papu§a: , copiii clnte

Esti elev. Scof limba la doamna tnvatatoare. Esti invatatoare. Cum vei reactiona la comportamentul primei papusi?

i1i bagi mana In gura unui caine fioras. Esti calnele. Ce vei face?

Nu te ui1iIn ambele dlrectil cand treci strada. E!?ti 0 rnaslna. Ce vei face?

Ai fost chemat la rnasa de trei ori !?iIn cele din urrna apari.

daua papu§a:

Estl parintele. Ce vei face?

Tl s-a spus sa nu deschizi nlclodata usa stralnllor !?i sa nu Ii lasi sa intre In casa sl, totusi, tu
0

facio

daua papu§a:

E!?ti un strain. Ce ai putea sa faci?

59

SELE

/-11

OLVAREA PROBLEMELOR $1 UAREA DECIZIILOR _

Activitatea 1 - DECIZII ~I CONSECINTE

Obiectiv: Sa lnvete ca deciziile pe care Ie luarn au consecinte. Materiale: Un ou ~i un bol; un pahar cu apa;
0

lurnanare festiva; bilete

.cauza": hartie ~i creioane sau markere, dupa caz.

Procedura: 1) Dernonstraf

relatia cauza - efect, dand drumul oului in I

0

a se sparge, aqitand cu degetul apa din pahar pentru a sau sufland in lumanarea aprinsa pentru a 2) Dlscutati principiul cauzei referitoare la contlnut, stinge. utilizand ~i efectului,.

3) Cereti sa vi se spuna posibile efecte pentru urmatoarele • Cineva se poarta dragut cu tine. .Cineva iti spune 0 qlurna, • Cineva i~i pune 0 porecla. 4) Expllcati ca ~i comportamentul

oamenilor are cauze •

intocmai ca cele demonstrate cu oul, apa sau lurnanares 5) Realizati 0 comparatie utilizand exemplele care urmeazs stabili ca unele cauze pot fi alese, in timp ce altele nu. Cauza care nu poate fi aleasa: cineva se Irnpiedica ~i ca (cauza) (efect) Cauza care poate fi aleasa: cineva tnvata mult la calificative bune. (cauza) (efect) interveni ~i care conduc la efecte bune. Printre acestea fi: sa iti trnpartl lucrurile cu prietenii, sa iti exprimi emo] 62
~C(

6) Cereti elevilor sa dea exemple de cauze in privinta care

faci temele ~i asa mai departe. Evidentiati fiecare exemplu pozitiv, punandu-I langa
0

alternativa care ar conduce doar la efecte

0

negative. Reintariti leqatura dintre cauza ~i efect. Cereti elevilor sa trnpatureasca coala de hartie ln doua ~i sa scrie ca titlu pe 0 parte CAuzA, si pe cealalta EFECT. Ceretl apoi elevilor sa traga .bilete de loterie-cauza". Fiecare elev va i1ustra ideea de pe biletul sau, desenand ocala cu titlul .cauza", posibilul .efect". pupa completare, dati exemple de cauze ~i efecte si discutati jntrebarile de personalizare. apoi
0 0

imagine pe jurnatatea de cu

alta imagine pe jurnatatea

i:
referitoare la continut: , Ce consecinte are orice actiune? (face sa se tntarnple altceva) Ce rol au actiunlle oamenilor? (fac sa se intample alte lucruri; cauzeaza reactiile altor oameni) cauze: 3) Putem sa alegem modulTn care ne comportarn? 4) Putem sa determlnarn aparitla unor efecte pozitive ln loc de negative, prin alegerile pe care Ie facem?

?i

lntrebari de personalizare: t)cAti facut vreodata lucruri care sa alba efecte pozitive? Dar negative? puteti sa va ganditi la ceva ce puteti face azi care sa alba rezultate pozitive? Planificati acest lucru. Puneti-l tn aplicare sa

Je.

...• .~~,.daca va reuseste. (Urmaritl ulterior ce au facut elevii) ~

.I""e~nuucoordonator:

iii vad relatia dintre cauza ~i efect ln.jurul lor. Aceasta lectie cu usurinta accentuata, acordand atentie interactiunilor zilnice . Rearruntiti elevilor principiul cauzei ~i efectului ori de cate ori
• "''V<AL..I<CI.

mai ales In situatiile conflictuale tn care copiii au tendinta rve cum propriul comportament Tiafecteaza pe ceilalti,

63

BILETE DE LOTERIE lnstructlunl:

CAuzk tine.

"cAuzA"

Copiati pe cartonass separate propozitllle de

CAuzA: Ulti sa iti hranest CAuzA: le~i afara in frig f qroasa. CAuzA: Te trezesti tarziu CAuzA: Uiti sa iti faci terr acasa tarziu de la un priet CAuzA: Cineva iti pune la baie la scoala. acasa. CAuzA: iti necaiesf surio: mica.
0

Cineva se poarta urat cu

CAuzA: Nu iti asculti Invatatoarea, CAuzA: Vorbesti frumos cu cineva. CAuzA: Cineva mananca prea multe dulciuri. CAuzA Mergi prea tarziu la culcare. CAuzA: Cineva i~i rnazqalests banca cu marker. CAuzA: Cineva se [oaca cu chibrituri. CAuzA: 0 ajuti pe mama sa puna masa. CAuzA: iti faci ordine in camera fara sa ti se fi spus.

CAuzA: Nu porf ceas ~i c

CAuzA: Cineva scrie pe p

CAuzA: iti uiti pachetul cu

CAuzA: Nu iti faci treaba ,

64

2 - PUTEM, DACA iNCERCAM

llai jos: biectiv: evalueze avantajele l?i dezavantajele luaril de decizii colaborative i necolaborative. a. jungi n. cutie de lemn de rnarime medie;
c_,_ ....~··... ·ntr-un 0

punqa cu fasole; doua stele

material auriu.

ura: '_"lixcJ,uanizati copiii in trei grupuri. (Grupul 1 sa nu alba mai mult de man 5-6 elevi.) E)dZ)ati fiecarui grup una din sarcinile urmatoare: rupul 1: Trebuie sa il?i rnentlna echilibrul pe
0

casa.
ra mai

cutie de lemn

de rnarlrne medie. eel putin un picior trebuie sa fie pe cutie. alalt picior poate sa ramana pe podea, dar nici 0 alta parte ><HciD';·';d.r'nrpului mai trebuie sa atinqa podeaua. Grupul trebuie sa nu rnentlna echilibrul in acea pozitie timp de eel putin 10 tln\;:)'sl~cund e. 2i'~\\l')Grupul : Trebuie sa treaca de la unul la altul 2 alalt al camerei, fara sa il?i utilizeze mainile. pul 3: Trebuie sa formeze un lant de persoane de la
0 0

punga de

, dupa ce formeaza un slr de persoane de la un capat la

uta aurie la alta (stelele sunt plasate la 0 dlstanta mai mare distanta la care pot ajunge elevii daca se tin de mana cu intinse.) ~.t':>"rYlinareaflecarei actlvitati, discutati, modul in care fiecare , indeplinit sarcinile l?i cum au ajuns la solutla la care au

65

Discutii: ,

lntreben referitaare la continut:

1

1) Cum atl lucrat lmpreuna pentru a rezolva problema? strategii eficiente, cat ~i neeficiente de la fiecare grup. 2) Ce metode au dat cele problemei grupului? mai bune rezultate in

3) Din ce cauze a fast dificil sa ajunqeti la a solutie? (Ex sa includa: au vorbit toti in acelasi timp, oamenii ai participe, s-au certat etc.) fntrebari de personalizare: 1) Cum te-ai simtit cane grupul a utilizat 0 idee de a ta? [ a utilizat
0

idee care iti apartlnea?

2) Pentru a rezolva problema, ce a trebuit sa faci cand id functionat sau nu a fost acceptata de grup? 3) Ce ai tnvatat, facand aceste actlvitatl ~i care dintre ele ajuta data viitoare cand Pentru coordonator: Este foarte recomandat ca elevii sa fie lrnpucaf in rez
0

sa mai lucrezi in grup?

probleme in grup ~i in luarea de decizii in clasa (dE planificarea activltatllor din clasa, rezolvarea problemelc care apar in lnvatare si in alte actlvitatl, stabilirea scopurilc

66

a 3 - ALEGERI MAl MUL T SAU MAl

PUTIN IMPORTANTE

1nvete sa diferentieze poate modifica.

problemele

majore de cele mai putin

nte ~i sa lnteleaqa ca perceperea irnportantei unei probleme

in reviste cu oameni In diverse ipostaze; cate

plansa mare

fiecare grup de doi elevi; creioane ~i markere, dupa cum este

IteJIIiOC)eaura:

elevilor

varietate de imagini din reviste care sa ilustreze

".c·rIJI'lrna'tn::Jreleituatii: curnpararea de lequrne; cititul anunturilor de s blicitate; cautarea unei noi locuinte; probarea unei perechi
pt:J'!.I'\I~~((le antofi. p

",""...,.....i fiecare imagine ~i ldentificati deciziile care au leqatura t

inile: cum alegem rnancarea, cum ne cautarn un loc de
,0

locuinta noua, cum curnparam 0 pereche de pantofi. fiecare decizie ca fiind fie majora (importanta), fie
0

(mai putin importanta) si explicati ca putem aprecia daca

O'OCTO

importanta sau nu, luand In considerare consecintele pe termen daca

0

(care vor fi efectele ideea ca,

lung, daca decizia decizie este sau

va nu

ina schirnbari importante ln viata noastra etc.). indiferent , procesul de luare a deciziei urrneaza aceleasi etape: lnforrnatlei, identificarea or. De exemplu, alternativelor ~i 1ntelegerea sa ne cand decidem ce pantofi

m (0 decizie mai putin irnportanta), primul lucru pe care

67

trebuie sa il stim este unde este magazinul de pa trebuie sa ne uitarn la toate modelele, culorile si pretu tntarnpla daca ne curnpararn negri? De bocanci in
0

pereche de pantofi mar Cand

dech

loc de ghete?

curnparam sau nu 0 locuinta noua (0 decizie irnportanta

sa stirn ce locuinte sunt disponibile l?i unde, dar l?i locuintei ceva ce trebuie neaparat facut? 5) Cereti elevilor lrnpreuna
0

vecinii. Cum va fi afectata familia care se rnuta? Este s sa il?i aleaqa cate un partener l?i

plansa de prezentare cu decizii importa

putin importante, folosind imaginile din reviste. 6) Directionati trnpartaslrea planselor realizate de elevi inti Discutii: ,

Intrebet! referitoare la continut: ,

1) Care este diferenta dintre importanta? putin irnportanta pentru
0 0

decizie irnportanta l?i una

2) Aceeal?i decizie poate sa fie importanta pentru 0 perso alta persoana? (Un exempli

un adolescent il?i alege 0 slujba dupa ore, pentru a av: buzunar sau cum il?i alege un parinte un loc de rnunca l?ilntretine familia) 3) Ce face ca
0

decizie sa fie importanta sau mai putin im:

Intrebiu! de personalizare: fost aceea? Cum a fost afectata familia? 2) Ce fel de decizii iei de obicei? 3) De ce luarea unor decizii mai putin importante este util pentru tine? Pentru coordonator: Adesea, copiii subestimeaza 68 lrnportanta luarii deciziilor,

1) A luat cineva din familia ta vreodata 0 decizie importan1

UI

1tofi.

u ca cele mai multe decizii pe care Ie iau ei nu sunt importante. necesar sa se dezvolte sentimentul propriei puteri ~i mandril,

rar ~i in luarea deciziilor mai putin importante. Mai mult decat atat,
fi util sa amintim copiilor ca abilitatile eficiente de luare a eciziilor se pot tnvata, ca atare, se impun exercitii de luare a unor i mal putin importante zilnic.

69

Activitatea 4 - SOLUTII MULTIPLE

Obiectiv: Sa lnvete ca cele mai multe probleme au mai mult de Materiale: Imagini cu diverse alimente sau obiecte (ex. paine,
0

mere, chips-uri, pop-corn etc.); hartle l?i creioane sau me cum este cazul. Procedura: 1) Prezentaf elevilor imagini cu diverse alimente care se o expeditla (flsa 2). Cereti copiilor sa aleaqa 4 c alimente si sa Ie treaca pe 0 lista. Spuneti-Ie ca suma trebuie sa depaseasca 50 000 de lei. 2) Dati voie copiilor sa il?i Impartaseasca accentuand repede aleqe
0

faptul ca nu toti au ales aceleasi alirr prot

adesea exista mai multe rnodahtaf de a rezolva 3) impartiti elevii in grupuri de cate 4-6.

4) Cereti fiecarui grup sa rezolve urmatoarels probleme, scrie pe tabla: • • • Nu mai ai lapte l?ivrei sa rnananci cereale dirninea] Fratlorul tau se tot joaca cu albumul tau cu timb cand tu nu estl acasa.

Colegul tau de banca copiaza de la tine la lucrare d

5) Cereti elevilor sa dea exemple de solutii. Discutii: ,

lntrebiui referitoare la coniinut:

1) Exista doar 0 sinqura solutie la 0 problema sau, de cele ori, exista mai multe solutii diferite? ,
70

Au fost toate solutiile aflate la fel de bune? De ce au existat diferente? De ce, adesea, este util sa asculti ~i ideile altora despre cum sa rezolvi olutie. ,
0

problema?

trebari de personalizare: Ce fel de probleme trebuie sa rezolvi tu? Sunt sclutiile pe care Ie gase~ti tu diferite de cele ale parintllor tal? Dar ale fratilor sau surorilor? Dar ale prietenilor? Ce ai invatat despre solutille la probleme? coordonator: copiii sa fie deschisi in cautarea de utii la situatiile problematice cotidiene.

rile fa ente ~i lema.

71

FI$A2 IMAGINI CU SOLUTII MULTIPLE ,

• • • • • • • •

Paine feliata - 15 000 lei Chips-uri de cartofi - 35 000 lei , Mere - 5 000 lei bucata Plasturi URGO - 10 000 lei bucata Marqarina - 30 000 lei cutia Fulgi de cereale - 40 000 cutia Crenvursf - 25 000 lei Bomboane - 20 000 lei

72

5 - CE FACEM ACUM?

Tnteleaga ca unele probleme nu au solutii bune.

ateriale:
noul cu jocul "Ce facem acurn?" l?i cartonase cu probleme . .• rlr\c~lClura: ._\....... cepeti activitatea, cerand elevilor sa ridice mana daca au avut o problema fara nici I cu copilul lor. etl copiilor ca, desi nu exista
0 0

solutie, Dati un exemplu, cum ar fi

unor parintt divortatl care doresc arnandoi sa petreaca solutie ldeala, de obicei

)Texiista modalitate de a rezolva problemele. 0 iti elevii in grupuri mici (4 - 6). Fiecare grup se va strange in panoului cu jocul .Ce facem acum?". Primul grup tnvarte

...."'...,..,i trage un cartonas cu

problema. Elevii citesc cu voce tare

$tJ.t:>,p!:Ice scrie pe card (daca pot, daca nu coordonatorul va face lucru); dupa aceea, grupul propune 0 solutie pe care 0 ll)arta~ses;c restului clasei. Ite grupuri tnvart acul, aleg un cartonas cu probleme, solutia l?i 0 trnpartasesc colegilor (Daca problema aleasa fost discutata, grupul respectiv mai invarte 0 data.)

la continut: , rminat fiecare sltuatie problematica sa fie atat de grea? ntele l?i nevoile oamenilor cateodata imposibil de realizat vinovat ca nu exista solutll bune la toate problemele? 73

fntrebari de personalizare: 1) Ai avut vreodata

0

problema fara solutil bune?

2) Cum te slrnti cand, indiferent de ceea ce alegi sa faci, va rani pe cineva? 3) Ce potl sa faci cane ai 4)
0

problema fara solutii bune?

sltuatie fara solutn bune este sau nu indicat sa tu mai bine?

intr-o

Pentru coordonator: Aceasta lectie necesita abilitati superioare de convingere, de explicatii §i dezbateri. Simtul acut al copiilor, referitor situatille din care nimeni nu iese lnvinqator. Ei nu
VI

este bine sau rau, face diflcila acceptarea realitatllor ca, d convinsi cu usurlnta ca, intr-o situatie anume, este sufic coordonatorul sa afirme clar §i ferm ca atunci cand sunte panza de paianjen a unor probleme, este bine §i doar dac ceea ce putem in acel moment.

tot ceea ce iti sta in puteri, fara sa §i ca§tigi. Este irr

74

PANOUL CU JOCUL "CE FACEM ACUM?" alegerea

structiuni: Realizati panoul jocului din carton duplex. Atasati Tn

un brat care sa se poata roti. CARTONA~ELE CU PROBLEMELE "CE FACEM ACUM?" 'IiI:'IC~Trll'C;;Lluni: Copiaf urmatoarele situatll pe cartonase separate.

asatl cate doua cartonase pe fiecare spatlu de pe panou. E$ti acuzat de a fi copiat la
)r
0

lucrare, pentru ca toate raspunsurile

tale sunt la fel ca ale celui mai bun prieten, care Tti este si coleg de banca. in realitate, prietenul a copiat de la tine, fara sa Tti ceara voie. P<:l'"int1i s-au certat tot mai des Tn ultima vreme. Arnandol sunt tal rte suparatl, Bunica ta este foarte Tngrijorata, dar nu stie ce s-a plat. Grede ca cineva este bolnav sau ceva de genul acesta. o qroaza de intrebari. Tu stii ca nu trebuie sa discuti
..... ".".nT"

tal s-au despartit, Tti este frica ca vor divorta. Esti foarte It. Totusi, ai nevoie sa vorbesti cu cineva .

arat, dar ti-e frlca sa Ie spui parintilor, pentru ca li vei supara si . ape tot timpul te doare stomacul. Cateodata suni acasa sl sau tata yin sa te ia si te duc la doctor. Dar acum esti pentru ca, atunci cane i-ai cerut voie mamei sa mergi la tl-a spus ca nu avea destui bani. Te sirnti vinovat ca esti §i ca trebuie sa cheltuiasca atatla bani la medic. a fost plecat de acasa mult timp si, de cand s-a lntors, estul de mult. Cateodata tipa la tine §i te arnenlnta ca te frlca, lnvif doar sase colegi la petrecerea sa vina noua. Gum alegi cine vine? cainele. E§ti foarte trist §i tot timpul te gande§ti la el §i la 75 de ziua tao Ti-ar

cum ar fi daca ar fi inca in viata. , •

Prietenul tau eel mai bun se muta in alt oras, pentru c

au rarnas someri. Esti foarte suparat ca pleaca. P

preocupa atat de mult problema, ai note mici la scoa vreme. •

Stii ca trebuie sa spui mereu adevarul, dar nu stil ce s~

Ai vazut-o pe sora ta mai mare cand lua bani din gea

Daca spui, sora ta se va infuria, dar tu stii ca nu este t

76

6 - EXTERIORIZEAZA.-TEI

I faci

~VUII_""

iectiv: inteleaga lrnportanta tmpartasirll problemelor cu cellalti.

._,i::l;)!;;.. Vlv

.....

e care sa inregistreze ~i casete audio (cate unul pentru

re grup de 5 elevi); hartie ~i creioane, dupa cum este cazul.

lectie, cereti elevilor sa scrie fiecare pe coordonatorului). Inreqlstratl

0 0

foaie

problema cu care se confrunta (daca nu pot sa scrie, sa

dicteze

aceste probleme pe casete audio,

astfel tncat sa fie mai multe probleme pe fiecare caseta, l.asati _'>"'I""'~I'" intre lnreqistrarile problemelor, astfel tncat elevii sa poata

mpul lectiei, impartiti elevii in 5 grupuri ~i expllcati-le ca vor ",""""1,.1",,, 0 problema a unui copil de varsta lor. Dupa ce grupul prima problema, ceretl unui elev din grup sa inregistreze ibila solutie. (Aratati-le cum sa utilizeze casetofonul pentru a .»>llhln;;ulstra, prealabil, daca este nevoie.) in ce este inregistrata solutia, membrii grupului pot sa discute solutli la problema. Apoi, ei trec la urmatoarea problema de
vu,,'v.a,

ruqand un alt elev din grup sa propuna

solutie.
0

nuati pana cand totl membrii grupului au propus cate

cu clasa tntrebarile referitoare la continut ~i pe cele de nalizare.

77

Discutii: ,

lnireben referitoare la continut: ,

2) Credeti ca solutiile au fost bune? 3) Ati incercat aceste solutil inainte, cand ati avut asernanatoare? 4) Credeti ca este bine sa spunetl altcuiva problema voas va singuri problemele? Intreber' de personalizare: 1) Cand ai
0

1) Au fost problemele pe care le-af auzit similare cu ale v(

poata ajuta sa 0 rezolvati, sau este mai bine sa ,

problema,

de obicei

discuti cu altcine

pastrezi doar pentru tine? 2) Ce ai invatat din aceasta activitate? Pentru coordonator: clasa !?ise pot discuta in plen.

Daca elevii vor, solutlile inregistrate de ei pot fi ascultate c

78

iastre? probl

SELE /-11

1L...o .......

~TII INTERPERSONALE

e in

Activitatea 1 - SELECTAREA OAMENILO

Obiectiv: Sa identifice modurile In care oamenii difera sau se asear Materiale: Reviste vechi; bucatl de tapet; foarfece ~i lipici, dupa cum Procedura:

1) Cereti elevilor sa stranga 6 -8 fotografii ale unor o: apar tn reviste ~i sa Ie decupeze. 2) Cereti elevilor sa analizeze fotografiile

stranss ~i s

atunci cand se potrivesc cu ceea ce spuneti: cineva cu cineva cu ochi albastrl, cineva care pare fericit, cinevs tanar/ batran, cineva care lucreaza, cineva care se joac 3) Scrief fiecare dintre urrnatoarels 4 categorii pe tabla: varsta, sentimente, actiuni, Discutaf criteriile dupa ca se asearnana sau difera, prin cele 4 categorii. 4) Treceti categoriile pe tapet ~i ceretl copiilor sa lipeasca

decupate tn dreptul categoriei potrivite, trecand sub fie( etc.) care corespund categoriei In care este plasata lrna Discutii: ,

sau doua cuvinte descriptive (ca de exemplu, scund, t~

lntreberi referitoare la coniinut:

1) Au fost totl oamenii din fotografiile voastre la fel? Au . prin ceva? 2) Este posibil ca oamenii sa difere prin anumite aspect, asemene prin altele? Deexemplu,

se poate ca doi oan

asernanatort ca Tnfati~are sl, totusi, sa fie dlferiti Tn prlvesto sentimentele?

80

Mai sunt ~i alte lucruri, diferite de cele patru Iistate de noi, prin care oamenii se asearnana sau se deosebesc? de personalizare: 1"easemeni cu cineva pe care il cunosti in vreo privinta? Cum?

lana.

Tedeosebe~ti de cineva pe care il cunostl in vreo privlnta? Cum? un lucru rau sa te deosebesti de ceilalti? ce, cateodata, asernanarea dintre oameni Ie produce fericire? cateodata, deosebirile dintre oameni Ie produc fericire?

rrnenl

rtant sa se discute ideea ca oamenii sunt asemanatori ~i Crt'TorlTi mai multe privinte. Adesea, copiii se fixeaza doar pe in Ie ~i deosebirile legate de infati~area ~i alte aspecte, fizica ~i trebuie cum sunt cele sa ia in considerare

la trasaturile de personalitate.

a.

81

Activitatea 2 - CE SE ASCUNDE TN INTEF

Obiectiv: Sa recunoasca efectele etichetarilor asupra relatiilor. Materiale: 6-8 cutii de conserve goale, fara etichete; 2 seturi de etic de mana care sa contlna nume amuzante l?icare sa placa Ie atraqa atentia, ca de exemplu: .Goqosarf lui Petre", ,,0 miere ale lui Dorin", .Super-supa lui Diana" etc. Procedura: 1) Aranjati cele 6-8 cutii de rnanrne asemanatoars, d prealabil ati dezlipit etichetele originale, si atl lipit apoi confectionate. , atractivitatea l?i dezirabilitatea contlnutulul. De exel

Etichetele ar trebui sa varieze in ceea (

poate fi " Goqosarii lui Petre", iar alta "Fulgii de cloc Cristi". 2) Aratati fiecare cutie copiilor si cititi eticheta cu voce tare dispusi sa plateasca pentru ele. Scrietl pe mai mare pret oferit l?i punetl-l pe cutie. 4) Inlaturaf etichetele
0

3) Ruqati copiii sa liciteze conservele, in functie de cat dE bucata de

si lipiti cel de-al doilea set de

alternand etichetele atraqatoara cu cele mai putln at Cititi fiecare eticheta cu voce tare. (Puneti etichetele sub cutiile corespunzatoare.) 5) Orqanlzati 0 a doua llcitatie l?i realizatl inca 0 etichets cutiei, dar cu 0 alta culoare.

82

utii: ,
trebari referitoare la coniinut: De ce atl licitat mai mult pentru cutiile care contineau rnancare mai gustoasa? Faptul ca am schimbat eticheta a modificat ~i ceea ce continea <;yJja? stim ce contln aceste cutii? I ca am schimbat etichetele, ce ne-a determinat sa facem?

·t""""n""'r~,

etichetarn oamenii asa cum etlchetarn cutiile. Putem

spunem .prost", "dragut" sau .arnabll", Pe tine te-a etichetat vreodata? Era adevarata aceasta eticheta? facut sa te simti aceasta eticheta? Cum ai actionat? , , purtat ceilalf cu tine? ca numele sau etichetele pe care Ie punem oamenilor sunt pentru ei cu adevarat? ca acest tip de etichete ajuta pe cineva? Fac rau cuiva?

~... "~rnlnnator: de Natura

0

directionare atenta cand fac asociatiile dintre , , a procesului de etichetare trebuie

e pe cutiile de conserve ~i etichetarile pe care Ie aplicarn arbitrara , ~i elevii trebuie sa continue discutia pana Ynteleg ca, etele nu ne spun multe, ca ne pot influenta negativ re cineva sau modul tn care apreciem ceea ce este in persoane si ca, adesea, ele fac mai mult rau.

83

Activitatea 3 - DE CE sA JUDECAM?

Obiectiv: Dezvoltarea tolerantei fata de ceilalti care nu se cornpor am vrea noi. Materiale: Nici unul Procedura: despre care s-a vorbit in cadrul actlvltatil nr. 1 a aces infati~area, varsta, sentimentele ~i actiunlle. de ale altora (de exemplu, modul in care se trr mananca, cum se dlstreaza, etc.). iar clasa [oaca rolurile juratilor, judecatorilor ~i acuzatik elevi mai siguri pe ei ~i mai vorbareti pentru rolurile acu 4) Jucati desfasurarsa unor procese pentru scenariile de jos ~i apoi discutatl-le : • • • 0 persoana este acuzata ca a purtat sosete deschis, care sunt foarte urate. 0 persoana este acuzata pentru ca nu a fost pr fericlta ~i vorbareata in fiecare dirnineata. 0 persoana este acuzata pentru ca nu ii place preferata a clasei: cartofi prajiti.

1) Rearnintiti elevilor cele 4 categorii prin care oamenii pI

2) Discutati modalltatlle in care actiunils unor oameni pc

3) Orpanlzaf un proces, in care coordonatorul joaca rolul .

Discutii: ,

Intreben

referifoare la continut:

1) De ce ar fi stupid sa existe 0 lege ca cea tncalcata de 84

acuzata? Este rau pentru cineva ca ceilalti sa se comporte altfel decat i-ar placea lui / ei? Ce ne-ar putea ajuta mai mult sa nu mai fim suparati, lucru care arputea veni din interiorul nostru, ceva diferit de legile pe care leam putea da? (Cereti copiilor sa dea propria definitie a tolerantei.) de personalizare:

s-a

ras vreodata pe seama ta sau ai fast vreodata criticat pentru

>ca ai facut ceva ce nu a ranlt pe nimeni, dar, pur ~i simplu, nu a placut cuiva? Dati exemple. te-ai sirnti daca ar exista legi care sa ne oblige sa ne purtarn timpul la fel ca ceilalti? vrei sa ti se permita sa te cornportl asa cum iti place cel mai ce trebuie sa faci atunci cand ceilalti se cornporta asa cum
UIClvv

lor cel mai mult?

ie sa se faca a distinctie clara intre acele activitati, care , de ce am vrea noi ~i pur ~i simplu nu ne plac ~i acttunile rau celorlalti d, in fiecare ~i sunt, deci, nepotrivite caz, daca comportamentul ~i inacceptabile. respectiv este accentul pe absurditatea exemplelor de scenarii utilizate ~i celorlalti, putem ajuta elevii.

85

Activitatea 4 - OA·MI PUTINA FERICIRE

Obiectiv: Sa il}i dezvolte abilitatea de a primi si de a face compliment! Materiale:

Coli de hartie colorata, asortate; creioane l}i foarfece, dupa ( Procedura:

1) Discutati ceea ce tnsearnna un compliment l}i cum te s faci sau cand prirnesti unul. 2) Realizati un brainstorming cu elevii l}i faceti
0

lista cu

pentru care oamenii il}i fac complimente, in afara de i Treceti lista pe tabla. colorata de hartie l}i apoi sa
~
0

3) Ruqati fiecare copil sa il}i deseneze conturul palmei Pi decupeze. Cand fac complimenl palmei decupate de 4) Permiteti elevilor sa se rnlste liber prin clasa l}i sa aleaq. carora sa Ie faca complimente. trece pe unul respectiv. dintre degetele

5) Elevii pot sa il}i prinda apoi pe haine conturul palmelor, rearnlnteasca de ziua respectiva. Discutii: , fntrebari referitoare la continut: , 1) Cum te-ai simtit cand ai facut un compliment cuiva? 2) Cum te-ai simtit cand altcineva ti-a facut un compliment? 3) Cum pot complimentele influenta comportamentul Intrebiu! de personalizare: 1) Crezi ca complimentele pe care le-ai primit azi sunt adev nostru

86