MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII

Ordin nr.4321/22.05.2020

ŞCOALA PROFESIONALĂ GROPNIŢA

Proiect pentru obținerea certificatului de

calificare profesională nivel III
Calificarea:Agricultor culturi de câmp

PROFESOR INDRUMĂTOR:

PĂTLĂGICĂ MIRELA

Candidat: APETROAEI FLORIN

1
 TEMA PROIECTULUI

LUCRĂRILE DE INGRIJIRE
APLICATE CULTURII DE
FLOAREA-SOARELUI

2
 CUPRINS

1.Importanța culturii

2.Combaterea buruienilor din cultura de Floarea Soarelui:

 buruieni specifice
 metode preventive de combatere
 metode agrotehnice
 metode chimice

3.Combaterea bolilor din cultura de Floarea Soarelui:

 boli specifice
 metode preventive de combatere
 metode agrotehnice
 metode chimice

4.Combaterea daunatorilor din cultura de Floarea Soarelui:

 daunatori specifici
 metode preventive
 metode chimice

5. Norme de securitate si protectie a muncii in lucrarile de ingrijire

6. Concluzii si Bibliografie

3
 1.IMPORTANȚA CULTURII
Floarea-soarelui furnizeaza un ulei comestibil de excelenta calitate,semisicativ,de
culoare galbena-deschisa si cu o buna capacitate de conservare.Acesta este folosit
direct in alimentatie.

Floarea-soarelui este si o valoroasa planta melifera,de pe un hectar de floarea-

soarelui se poate obtine o productie de peste 40 kg miere.Ea se cultiva si pentru
producerea de siloz,mai ales in regiunile secetoase sau in conditii de clima
racoroasa,nefavorabile culturii porumbului.

Principala insusire ce i-a oferit dreptul de a trece din randul plantelor ornamentale
in cel al plantelor de cultura,este continutul ridicat de ulei din seminte.

Plantele oleaginoase se pot pastra fara mari dificultati,se pot transporta usor la
distante mari si au tehnologii simple de cultivare.

Metoda de lucru folosita in lucrarea de fata are la baza

documentarea,culegerea,selectarea anumitor date sau interpretari de aceeasi
specialitate.

Prin asolament se urmărește crearea unor condiţii de mediu mai favorabile pentru
plantele cultivate, o mai bună aprovizionare cu apă şi substanţe nutritive şi
prevenirea pagubelor provocate de buruieni, boli şi dăunători.

4
 2.COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE
FLOAREA SOARELUI
Floarea soarelui este o cultura foarte sensibila la imburienare pana in faza in care
plantele inregistreaza un ritm intens de crestere adica la 30-40 zile de la rasarire.
Dupa aceasta faza pericolul de imburienare dispare intrucat planta acopera foarte
bine solul impiedicand rasarirea buruienilor prin umbrire.

In orice cultura (sau grup de culturi cu insusiri asemanatoare) se intalnesc anumite

buruieni caracteristice care sunt adaptate la particularitatile biologice ale plantei
cultivate si la tehnologia care-i este specifica.
In cadrul asolamentului plantele fiind intr-o continua succesiune in timp si in
spatiu, se realizeaza o reducere evidenta a numarului de buruieni.

BURUIENI SPECIFICE intalnite in cultura de Floarea Soarelui:

 Pirul gros (Cynodon dactylon)
 Pirul tarator (Triticum repens)
 Costreiul (Sorghum halepense) - este o plantă erbacee din familia
gramineelor, cu rizomii foarte dezvoltaţi, buruiana cea mai dăunătoare din
culturile agricole.
 Lupoaia (Orobanche ramosa)
 Iarba barboasa (Echinochola crus-galli)
 Mohorul (Setaria glauca)
 Iarba vantului (Apera spica-venti)
 Ovazul salbatic (Avena fatua)

Pirul şi costreiul trebuie combătute în faza incipientă de 10-15 cm.Cu cât stadiul
acestora este mai dezvoltat,cu atât aceste buruieni-problemă sunt mai greu de
combătut.

Pirul gros,Iarba cainelui (Cynodon dactylon)

5
Pirul tarator (Triticum repens) Costrei (Sorghum halepense

Iarba barboasa Iarba vantului (Apera spica-venti) Mohor (Setaria glauca)

Ovazul salbatic (Avena fatua)

METODE PREVENTIVE DE COMBATERE A BURUIENILOR

Metodele preventive urmaresc preintampinarea infestarii solului si a culturilor

agricole cu buruieni.

Aceste metode constau in:

 curatirea materialului de semanat

 folosirea gunoiului de grajd bine descompus
 distrugerea focarelor de infestare cu buruieni
 organizarea serviciului de carantina
 mijlocul principal de combatere a lupoaiei il constituie rotatia culturilor si
evitarea ca premergatoare a speciilor care sunt atacate de aceasta buruiana
parazita( tutun, canepa, castraveti, tomate).

6
 METODE AGROTEHNICE DE COMBATERE A BURUIENILOR

Metodele agrotehnice de combatere a buruienilor prezinta cateva avantaje

importante:
 asigura combaterea tuturor speciilor de buruieni in vegetatie;
 odata cu combaterea se realizeaza pregatirea patului germinativ,
 se incorporeaza ingrasaminte;
 se combat boli si daunatori;
 se deschid brazde pentru irigat;
 nu lasa reziduuri in sol;
 nu deranjeaza echilibrul ecologic.
Aceste metode au si unele dezavantaje:
 efectuate repetat,unele din ele taseaza solul;
 necesita multa forta de munca;
 in caz de precipitatii abundente nu se pot aplica la timp.
Distrugerea buruienilor in intervalul semanat- rasarit in cazul in care aceasta se
prelungeste,din cauza temperaturilor scazute, se realizeaza printr-o lucrare cu sapa
rotativa pe directia randurilor sau cu grapa cu colti inclinati inapoi perpendicular
pe directia randurilor distrugandu-se buruienile abia rasarite sau in curs de rasarire.

 Lucrarile solului sunt in prezent cele mai importante masuri agrotehnice de

combaterea directa a buruienilor (dezmiristirea, aratura, lucrarile de diferite
tipuri de grape, lucrari cu cultivatorul);
La cultura neerbicidata sunt necesare 2-3 prasile mecanice intre randuri si 2
prasile manuale pe rand.Prima prasila mecanica se va executa in momentul
cand plantutele au format prima pereche de frunze.Imediat se aplica si prima
prasila manuala pe rand.A doua prasila mecanica se face dupa 10-12 zile.A
doua prasila manuala se face in functie de starea de imburuienare pe
rand,dupa prasila a doua sau a treia mecanica.La prima lucrare mecanica de
prasit se recomanda sa se foloseasca discuri de protectie a randurilor,plantele
fiind sensibile si la acoperirea cu pamant.
 Rotatia rationala a culturilor in asolamente.Semanand aceleasi culturi sau
din aceeasi grupa pe acelasi teren cativa ani in sir, se poate ajunge la o
infestare crescanda a solului cu aceleasi buruieni;
Asolamentul da posibilitatea sa se combata si buruienile parazite cum ar fi
lupoaia (Orobanche care paraziteaza pe radacinile de floarea
soarelui).Intrucat semintele de lupoaie isi pierd viabilitatea in timp de 7-8

7
 ani, culturile respective nu vor reveni pe aceeasi sola decat dupa acest
interval.
 Semanatul la timp in realizarea unei desimi optime;
 Intretinerea culturilor in timpul vegetatiei prin plivit si prasit;
 Folosirea amendamentelor pe solurile acide sau alcaline reduce foarte mult
numarul de buruieni specifice acestor soluri;

METODE CHIMICE DE COMBATERE A BURUIENILOR IN

CULTURA DE FLOAREA SOARELUI

Buruieni Produsul Doza Recomandari

combatute comercial
(erbicid)
Buruieni Diizocab 80 EC 6-8 l/ha Administrare primavara
monocotiledonate Stomp 30 EC 6-8 l/ha inainte de semanat.
si unele Treflan 3-5 l/ha
dicotiledonate
anuale
Buruieni dicot. si Afalon 1-2,5 kg/ha Preemergent si
unele monocot. postemergent.

Buruieni monocot. Frontier 720 EC 1,5-2 l/ha Preemergent,postemergent

si unele dicot. Guardian CE 1,75-2,5 l/ha sau inainte de semanat.

Buruieni monocot. Focus Ultra 3-4 l/ha Cand plantele de costrei

anuale si perene Gallant Super 1 l/ha au 10-30 cm;10-15 zile
dupa administrare nu se
praseste.

8
 3.COMBATEREA BOLILOR IN CULTURA DE FLOAREA
SOARELUI
BOALA-reprezinta abateri ale morfologiei si fiziologiei organismului vegetal de
la starea normala.

BOLILE SPECIFICE intalnite in cultura florii soarelui sunt:

 Mana florii soarelui (Plasmopora helianthi)

 Patarea bruna (Phomopsis helianthi)
 Putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum)
 Putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea)
 Innegrirea tulpinilor de floarea-soarelui
 Alternarioza florii-soarelui

Cea mai periculoasa boala intalnita in cultura de floarea soarelui este Mana
produsa de agentul patogen denumit Plasmopara helianthi.

Aceasta boala are urmatoarele simptome:

 Boala se poate observa atat pe samulastra cat si in culturi.

 Pe partea superioara a frunzelor apar decolorari sub forma de pete,iar pe
fata inferioara in dreptul acestor pete se formeaza un puf compact de
culoare alba reprezentat de miceliul si organele de fructificare ale
patogenului.
 Plantele atacate timpuriu se dezvolta cu dificultati:
 au tulpina joasa;
 au seminte putine;
 majoritatea semintelor sunt seci;

9
 Patarea bruna produsa de (Phomopsis helianthi )

Simptomele bolii:

 Afecteaza aparatul foliar si tulpina plantelor.

 Primele simptome apar la locul de insertie al petiolului frunzelor pe tulpina,
sub forma unor pete,la inceput galbui,apoi de culoare bruna,cu margine
clorotica.
 In faza avansata, frunzele se usuca, iar tulpinile se frang de la locul atacului.
 Ciuperca sintetizeaza o serie de micotoxine ce cauzeaza coacerea prematura
sau chiar moartea plantelor atacate.
 Boala este favorizata de microclimatul umed si de densitatea prea mare a
culturii.

Putregaiul alb produsa de (Sclerotinia sclerotiorum)

Simptomele bolii:

 Infectiile se pot produce intr-o prima faza din sclerotii germinati in

apropierea radacinilor, de unde ciuperca se extinde in plantuta care in scurt
timp moare.
 Este tipul de atac ce apare pe solele cultivate anterior cu rapita, soia sau
mazare, si care duce la reducerea densitatii culturii.
 In urma atacului,tesutul putrezeste,apoi semintele si sclerotii cad pe sol si
vor constitui viitoarea sursa de infectie.

10
 Înnegrirea tulpinilor de floarea-soarelui

Simptomele bolii:

 In cazul unui atac puternic tulpina se înnegreşte în întregime,

măduva şi ţesuturile mecanice de susţinere sunt puternic afectate şi
devin fragile,tulpinile frângându-se cu uşurinţă în timpul recoltării
mecanice.

 Atacul se manifestă şi pe frunze

 Atacul pe calatidii produce stagnări în creştere,îmbolnăvirea şi

şiştăvirea seminţelor.

Putregaiul cenusiu produsa de (Botrytis cinerea)

Simptomele bolii:

 Ataca calatidiile,pe partea inferioara a acestora aparand pete brune,

asemanatoare cu cele ale putregaiului alb,dar mai bine delimitate;
 Mai tarziu,in dreptul acestor pete se dezvolta un mucegai cenusiu-
verzui.Mucegaiul se extinde si pe fata fertila a calatidei,acoperind
semintele,iar printre achene apar scleroti mici,negriciosi;
 Transmiterea patogenului se realizeaza prin resturile plantelor ramase dupa
recoltare si prin samanta infectata.

11
 Alternarioza florii-soarelui

Simptomele bolii:

 Boala se manifestă pe toate organele aeriene, primele simptome

apărând în faza de formare a butonilor florali, în luna iulie.

 Atacul se caracterizează prin apariţia de pete circulare sau

colţuroase pe frunze, frecvent circumscrise într-un halou galben de
decolorare.

 Pe tulpini şi peţioluri petele sunt alungite, iar pe calatidii sunt

circulare, cu aspect catifelat.

METODE PREVENTIVE DE COMBATERE A BOLILOR IN

CULTURA DE FLOAREA SOARELUI

Măsurile preventive au drept scop impiedicarea apariţiei şi răspândirii

bolilor.
Din cadrul acestor măsuri pot fi enumerate:
-Respectarea rotatiei culturilor ;
Pentru floarea soarelui cele mai bune premergatoare sunt cerealele paioase,plantele
furajere si porumbul neerbicidat cu triazine.Sunt contraindicate plantele mari
consumatoare de apa,plantele parazite de lupoaie (tutun,canepa),cele atacate de
boli comune (rapita,fasolea,soia);inul si cartoful (datorita atacului de putregai
cenusiu).

12
Floarea soarelui nu suporta monocultura.Poate reveni pe acelasi teren dupa
minimum 6 ani.Este premergatoare acceptabila pentru culturile de toamna si pentru
culturile de primavara.

-Aplicarea unui asolament de 6-7 ani;

-Fertilizarea echilibrata;

-Evitarea cultivarii plantei pe terenurile joase si umede sau in terenurile

infestate;

-Folosirea de seminte neinfectate.

In sistemul de combatere integrata a bolilor un rol important il au:

- cunosterea si inregistrarea pe fiecare sola a istoricului manifestarii bolilor;

- utilizarea hibrizilor cu rezistenta genetica la bolile cunoscute ca fiind frecvente in

zona sau pe sola de cultura;

- fertilizarea bazata pe ingrasaminte cu raport echilibrat N-P-K.

- tratarea semintei pentru prevenirea infectiilor din samanta si sol.

4.COMBATEREA DAUNATORILOR
Daunatorii florii-soarelui, pot determina scaderi semnificative a recoltelor prin
reducerea densitatii culturilor, dar si a suprafetei asimilabile.Sunt si daunatori care
cauzeaza pierderi de recolta prin deprecierea calitativa a semintelor.

DAUNATORII SPECIFICI intalniti in cultura de florea soarelui sunt:

 Gargarita porumbului sau Ratisoara (Tanymecus dilaticollis)

 Gandacul pamantiu (Opatrum sabulosum)
 Viermii sarma (Agriotes sp.)
 Afidele (Aphides)

Gargarita porumbului sau ratisoara (Tannymecus dilaticollis)-este cel mai

important daunator al florii-soarelui,in primele faze de vegetatie.

13
  Cel mai periculos atac are loc atunci cand plantele sunt in faza de coleoptil
sau imediat dupa rasarire, cand procentul de plante complet distruse poate sa
ajunga aproape de 100%.
 Frecventa si intensitatea atacului este intotdeauna,mai mare in anii secetosi.

Gandacul pamantiu (Opatrum sabulosum)

 Este un daunator polifag, cu un mod de daunare asemanator cu ratisoara

porumbului.
 Adultii ataca semintele incoltite si coleoptilul plantelor in curs de rasarire.
 Larvele consuma radacinile plantelor.

Viermii sarma (Agriotes)

 sunt un grup de daunatori polifagi intalniti mai ales pe solurile grele, cu

structura compacta.
 Atacul principal este cauzat de larve,care fac gauri in seminte,care nu mai
germineaza sau prin coleoptilul si radacinile plantelor.
 Deoarece viermii sarma ataca toate plantele cultivate si specii din flora
spontana,singura posibilitate de a limita pierderile cauzate ar ramane
tratarea semintei.

14
Afidele (Aphis)

 Sunt insecte polifage care pot fi intalnite si pe porumb,grau, rapita,culturi cu

care floarea-soarelui intra in rotatie.
 Simptomele sunt mult mai putin vizibile, deoarece afidele nu se hranesc cu
tesuturi verzi.
 Aceste insecte se localizeaza pe dosul frunzelor tinere sau al butonilor
florali,unde inteapa si sug sucul celular.
 Un buton floral atacat,va avea seminte mai mici si seci.

METODELE PREVENTIVE DE COMBATERE A DAUNATORILOR

FLORII SOARELUI
 Rotaţia culturilor
 Arătura adâncă de toamnă pentru distrugerea larvelor;
 Adunarea şi distrugerea prin ardere a tuturor resturilor dupa recoltare;
 Cultivarea de soiuri şi hibrizi rezistenţi.
 Combatere chimică are o importanţă deosebită

5. NORMELE DE SECURITATE SI PROTECTIE A MUNCII IN

LUCRARILE DE INGRIJIRE

15
 In desfasurarea activitatii vor fi respectate cu strictete urmatoarele reguli:

 Organizarea locului de munca in conditii corespunzatoare lucrarii;

 Purtarea echipamentului de protectie adecvat lucrarii;

 Se interzice joaca in timpul efectuarii lucrarii;

 Se interzice urcarea pe masini in timpul functionarii acestora;

 Locurile periculoase din incinta fermelor se marcheaza cu mijloace vizuale;

 Se vor manevra cu atentie materialele utilizate;

 Se vor respecta intocmai etapele de lucru in desfasurarea lucrarii.

Posibilitatile de poluare a mediului la aceste culturi apar in contextual aplicarii

tehnologiilor in mod asemanator celorlalte culturi de camp:

 Depozitarea neglijenta a carburantilor si lubrifiantilor uzati si ajungerea lor pe

sol fertil;

 Neglijarea depozitarii corespunzatoare a pesticidelor ramase dupa aplicarea

tratamentelor;

 Folosirea abuziva a ingrasamintelor chimice si depozitarea lor defectuasa.

 Apar insa si unele aspecte particulare:

 Protejarea mediului impotriva inmultirii buruienilor prin unele culturi

neingrijite sau ingrijite defectuos.In acest caz poate sa reapara de exemplu
Lupoaia la floarea-soarelui care este o antofita foarte daunatoare;

 Prevenirea extinderii atacului de rugina la plantele oleaginoase ce poate

produce pagube la aceasta planta;

16
 Recoltarea corecta a culturii,evitand scuturarea semintelor care pot face din
aceasta o buruiana nedorita ce urmeaza in asolament.

 Respectarea rotatiei in asolament prin amplasarea culturilor oleaginoase dupa

premergatoare favorabile la scaderea intensitatii atacului de boli si de
daunatori;de ex. cultivarea florii-soarelui dupa mazare sau crucifiere a redus
atacul de putregai cenusiu la floarea-soarelui.

6. CONCLUZII

Floarea soarelui este foarte sensibila la imburuienare in special la inceputul

vegetatiei.Prasitul este lucrarea de ingrjire cea mai importanta. In cazul cand nu s-
a facut erbicidarea,sunt necesare 2-3 prasile mecanice intre randuri si 2-3 prasile
manuale. Numarul prasilelor se reduce prin aplicarea erbicidelor,in acest caz mai
sunt necesare doua prasile mecanice intre randui si eventual una pe rand.

Floarea-soarelui este una dintre cele mai viguroase si mai spectaculoase dintre
toate culturile de camp. Este singura planta care, in perioada infloriririi, are
capacitatea de a-si roti capitulul spre soare, pentru a capta cat mai multa energie
solara. Ea rezista foarte bine la factorii de stres, mai ales la seceta, si cu sistemul
sau radicular foarte puternic, extrage o mare cantitate de elemente nutritive din sol.
Dar cu toate acestea, productiile ce se obtin la floarea- soarelui, sunt de cele mai
multe ori limitate.

Sunt mai multi factori care contribuie la limitarea productiei obtinute, dar in mod
cert bolile si daunatorii au un „aport” insemnat la dimensiunea redusa a recoltei.

Bolile florii-soarelui sunt cu atat mai periculoase, cu cat majoritatea lor sunt
comune si pentru alte culturi.

17
 BIBLIOGRAFIE

 Manualul CULTURA PLANTELOR DE CAMP Editura PANFILIUS

 AUTORI: Viorel Iulian Pestean, Anisoara Insuratelul, Vasile Catarau,Elena
Catarau, Maria Carp
 Manual de FITOTEHNIE Editura CERES
 AUTORI: Maria Popescu, Traian Popa
 Manualul de Agrotehnica si fitotehnie Editura Didactica si Pedagogica.
 AUTORI: Saulescu N. Manualul de Fitotehnie agricola Editura Ceres
Bucuresti 1996
 AUTORI: Boicu T. si Tatiana Eugenia Sesan
 Manual de Fitotehnie Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1991
 AUTORI: Gh. Balteanu Al. Salontai Manual de Fitotehnie Editura I. de la
Brad, Iasi, 2004 AUTORI:Axinte M.

www.agropataki.ro/produse/fitofarmacie/descrierea_culturilor-de-floarea-
soarelui.ro

18