PROIECT

ORAS IASI

ELEV:MELINTE DRAGOS
PROFESOR:CIOBANU VIORICA
CLASA A 8 A D
SCOALA GIMNAZIALA G.E
PALADE BUZAU
 Etimologie

Iași (livresc Iașii, respectiv Târgu' Ieșilor) este municipiul de

reședință al județului cu același nume, Moldova, România. Iașiul a fost capitala
Moldovei în perioada 1564-1859, una dintre cele două capitale ale Principatelor
Unite între 1859 și 1862 și capitala Regatului României între 1916 și 1918 (în
perioada Primului Război Mondial, atunci când Bucureștiul s-a aflat sub
ocupație germană).
La recensământul din 2011, municipiul Iași avea o populație de
290.422 și era al patrulea oraș ca mărime din România. În anul 2018, numărul
de locuitori a crescut la 371.889, municipiul clasându-se pe locul doi în
România. Populația Iașiului are o creștere constantă de la an la an datorită
oportunităților economice și financiare. Conform Eurostat, cu o populație de
474.035 locuitori (în 2015), zona metropolitană Iași este a doua ca mărime din
România (după București).
Cea mai bogat documentată explicație este că numele orașului își are
originea în Evul mediu timpuriu, de la poporul alanic al iașilor, dar istoricii
protocroniști au altă teorie referitoare la originea numelui „Iași”. Ei afirmă că
numele provine de la un trib sarmat mult mai vechi: iazigii din Antichitate,
menționați de Ovidiu ca „Ipse vides onerata ferox ut ducata „Iasyx”/ Per media
Istri plaustra bubulcus aquas” și „„Jazyges” et Colchi Metereaque turba
Getaque/ Danubii mediis vix prohibentur aquis”.
Atât iazigii cât și alanii (dintre care făceau parte iașii) erau două ramuri
din cele trei ale sarmaților, a treia fiind roxolanii. Alanii (care erau creștinați)
au dat în trecut Prutului denumirea de Alanus fluvius iar orașului Iași, Forum
Philistinorum (posibil Târgul amatorilor de vin). De la această populație
derivă forma la plural Iașii sau Târgu' Ieșilor. De asemenea, Moldova a fost
numită și Alania la 1320 în harta lui Giovanni di Carignano.Gh. Ghibănescu
a arătat în cartea sa că în 1238, Berke, fratele lui Batu han (conducătorul
Hoardei de aur), zdrobește armata alanilor conduși de Caciar Ogala (lângă
Marea de Azov) și determină exodul a aproape 10.000 de alani în Moldova.
Alanii (iașii) se stabilesc în zona în care va fi menționat orașul Iași. După
aproape 60 de ani, în 1299-1302, majoritatea alanilor părăsesc Moldova și
trec în Imperiul Bizantin, conform unor date furnizate de bizantinul Nichifor
Gregoras. Au mai trecut și alte triburi de alani prin Moldova dar s-au stabilit
 în final în Ungaria, împreună cu cumanii. Urmașii alanilor din Caucaz sunt
osetinii.

Istorie
Cercetările arheologice au dus descoperirea unor amfore romane în
strada Ciurchi, în zona viilor din Copou și la câțiva km de Iași, la Holboca. De
asemenea, s-au descoperit monede imperiale romane lângă Dealul Cetățuia. La
Valea Lupului (lângă Antibiotice SA) s-au descoperit morminte sarmatice, vase
dacice și obiecte de podoabă. Din perioada de trecere spre feudalism s-au
identificat pe teritoriul Iașiului, 19 așezări cu resturi de locuire din sec. IV,
neîntărite. Locuințele erau colibe de suprafață și bordeie.
Din secolele VII-X s-au descoperit locuințe rectangulare prevăzute cu
cuptoare în formă de potcoavă precum și numeroase unelte, piese de veșminte și
podoabe, încadrate în cultura de tip Dridu. Din secolele X-XI s-a descoperit o
ceramică cu elemente de tehnică și forme specifice Moldovei de nord.
Gheorghe Ghibănescu a arătat că în 1238, tătarii determină exodul a
aproape 10.000 de alani în Moldova. Alanii (iașii) se stabilesc în zona în care va
fi menționat orașul Iași. Între 1299-1302, majoritatea alanilor părăsesc Moldova
și trec în Imperiul Bizantin.
Din aceste date rezultă că Iașiul a fost în antichitate un sat care s-a
dezvoltat ajungând prin secolele VII-X un mic târg cu locuințe dreptunghiulare
care a crescut o dată cu venirea triburilor iașilor (alani) în secolul al XIII-lea.
Târgul Iașilor a fost ocupat în timp de pecenegi, cumani, alani și tătari.

Geografie
Orașul Iași a fost menționat pentru prima oară într-un privilegiu
comercial (acordat negustorilor din Liov), emis în 1408 de domnul Moldovei
Alexandru cel Bun. Deoarece existau clădiri mai vechi de această dată (spre
exemplu presupusa Biserică armeană construită în 1395), se crede că orașul este
mult mai vechi, cel puțin cu câteva decenii înainte de această dată, fapt dovedit
și de zidurile Curții Domnești.
Prin extinderea lui, Iașiul este legendara „urbe a celor 7 coline",
comparat în 1691 de italianul Marco Bandini ca fiind „O nouă Romă". Cele
șapte coline sunt Cetățuia, Galata, Copou, Bucium-Păun, Șorogari, Repedea și
Breazu, cu altitudini variind între 50 m în Lunca Bahluiului și 400 m pe Dealul
Păun și Dealul Repedea. Principalele coline sunt Copou, Cetățuia, Tătărași și
Galata. Orașul mai este traversat de râul Nicolina, râul Bahlui și de pârâul
Șorogari.

Clima

Clima prezintă un caracter continental pronunțat, fiind influențată de

masele de aer cu proveniență răsăriteană. Vara predomină timpul secetos cu
temperaturi ridicate, iar iarna se simte din plin efectul maselor de aer venite
dinspre nord și nord-est, regiunea fiind frecvent bântuită de viscole. Secetele,
brumele târzii de primăvară și timpurii de toamnă, aversele de ploaie însoțite de
căderi de grindină, completează trăsăturile regimului climatic continental
specific.
 Demografie

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Iași se ridică

la 290.422 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când
se înregistraseră 320.888 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
(88,94%). Pentru 9,83% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.Din
punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (84,42%),
cu o minoritate de romano-catolici (2,98%). Pentru 10,09% din populație, nu
este cunoscută apartenența confesională.Conform unei estimări a Institutului
Național de Statistică (INS), la 1 ianuarie 2015 în municipiul Iași erau
domiciliate 357.192 de persoane,al doilea oraș din țară după București la
numărul de persoane înregistrate în evidența autorităților ca având domiciliul
acolo.
 Economie

Iași este un centru economic important al României. Industriile principale sunt

metalurgia (SC Arcelor Mittal Tubular Products, SC Tehno Steel),
medicamentele (SC Antibiotice SA), textilele (SC IasiConf SA, SC Iasitex SA),
componente auto ( SC Delphi Diesel Systems Romania) și industria alimentară.
Sectorul bancar și cel al informației au luat avânt în ultimii ani, numeroase
bănci și companii de software fiind prezente în oraș.
Iași este de asemenea un centru comercial regional important, aici existând
numeroase centre comerciale (Iulius Mall, Moldova Center, Ansamblul Palas,
Felicia Shopping Center, Era Shopping Center, Hala Centrală, Axa Niciman
etc.) și mai multe hyper și supermarket-uri (Arabesque, Auchan, Carrefour,
Dedeman, Kaufland, Leroy Merlin, Lidl, Metro, Mobexpert, Mr. Bricolage,
Praktiker, Selgros). Alte proiecte sunt în curs de realizare (Maximall, Green
Plaza Iași etc.).
 Topografie

Situat la nord de Codrii Iașilor, orașul vechi se află într-un patrulater delimitat
de actualele străzi Ștefan cel Mare (Ulița Mare), Alexandru Lăpușneanu,
Independenței (Podul Hagioaiei), Elena Doamna și Grigore Ghica (Ulița
Rusească), nucleul orașului aflându-se în zona Palatului Culturii (fostul Palat
Domnesc) și Costache Negri (Ulița Veche).
Orașul nou s-a extins în toate direcțiile, cuprinzând în prima fază (secolele
XVIII-XIX) cartierele Copou, Sărărie, Țicău, Tătărași, Ciurchi, și parțial
Nicolina și Păcurari. În a doua fază (secolul XX), au fost incluse cartierele
Păcurari (partea nouă, de vest), Nicolina (partea nouă, de sud, azi numită
C.U.G.), Frumoasa-Poitiers, Socola, Bucium, Canta, Galata, Mircea cel Bătrân,
Alexandru cel Bun, Dacia și Grădinari, la acestea adăugându-se Zona
Industrială. Orașul are ca suburbii câteva localități care, din punct de vedere
administrativ, sunt considerate încă așezări rurale, dar, din punct de vedere
edilitar, se prezintă ca așezări urbane: Dancu, Tomești, Ciurea și Lunca Cetățuii.
Tendința urbană este de extindere a Iașilor, aceste localități fiind incluse în zona
metropolitană, alături de alte localități: Păun, Bârnova, Horpaz, Miroslava (cu
Valea Adâncă și Balciu), Valea Lupului și Breazu. În urma exploziei
fenomenului construcțiilor din ultimul deceniu, unele dintre aceste localități
sunt astăzi practic unite cu orașul.