Conceput pentru viitor

Ghid de Termografie

Teorie – Aplicatii practice – Solutii si trucuri

Cuprins
1. Teoria termografiei 5
1.1 Emisie, reflexie, transmisie 6
1.2 Masurare punctuala si la distanta 13

2. Practici in termografie 16
2.1 Masurarea obiectelor si masurarea mediului ambiental 16
2.2 Aplicatii practice pentru determinarea  si RTC 25
2.3 Cauzele erorilor in masurarea in infrarosu 28
2.4 Conditiile optime pentru masurarea in infrarosu 34
2.5 Imaginea termica perfecta 35

3. Anexa 38
3.1 Glosar de termografie 38
3.2 Tabel cu emisivitati 50
3.3 Recomandari Testo 52
1 Teoria termografiei
Orice obiect cu o temperatura mai mare de zero absolut
(0 Kelvin = -273,15 °C) emite radiatii in infrarosu. Radiatia in
infrarosu este invizibila ochiului uman.

Asa cum fizicianul Max Planck a dovedit inainte de anul 1900,

exista o corelatie intre temperatura unui corp si intensitatea
radiatiilor in infrarosu pe care acesta le emite.
O imagine termica masoara undele lungi ale radiatiilor in infrarosu
receptionate in cadrul campului sau de vizualizare. Apoi
calculeaza temperatura obiectului masurat. Emisivitatea ()
suprafetei obiectului de masurat si compensarea temperaturii
reflectate (RTC=compensarea temperaturii reflectate) sunt
variabile care pot fi setate manual in camera de termoviziune.

Fiecare pixel al senzorului reprezinta un punct termic care este

reprezentat pe afisaj ca o imagine colorata falsa. (vezi "Masurare
punctuala si la distanta", pag. 13).

Termografia (determinarea temperaturii cu ajutorul unei camere

de termoviziune) este o metoda de masurare pasiva, fara
contact. Camera de termoviziune arata distributia temperaturii
pe suprafata unui obiect. Din acest motiv, cu camera de
termoviziune nu va puteti uita sub nici-o forma in sau prin
obiecte.

5
 1.1 Emisie, reflexie, transmisie
Radiatia inregistrata de camera de termoviziune este formata
din radiatiile infrarosu emise, reflectate si transmise de obiect,
in campul vizual al camerei de termoviziune.





Figura 1.1: Emisie, reflexie si transmisie

Emisivitatea ()
Emisivitatea () reprezinta o masura a capacitatii unui material de
a emite radiatii in infrarosu.

  variaza in functie de proprietatile suprafetei, ale materialului,

iar la unele materiale de temperatura obiectului masurat.
 Emisivitatea maxima:  = 1 ( 100%) (vezi "Corp negru
radiant", pag. 38), valoarea  = 1 nu exista in realitate.

6
 Corpuri reale:  < 1, deoarece corpurile reale reflecta si pot
transmite radiatii.
 Multe materiale nemetalice (de ex. PVC, beton, substante
organice) au valori ridicate ale emisivitatii in domeniul undelor
infrarosii si care nu sunt dependente de temperatura (
0,8 la 0,95).
 Metalele, in special cele cu suprafata lucioasa, au o emisivitate
scazuta care variaza odata cu temperatura.
 Valoarea emisivitatii  poate fi setata manual in camera de
termoviziune.

Reflexia ()
Reflexia () reprezinta o masura a capacitatii unui material de
a reflecta radiatii in infrarosu.

  depinde de proprietatile suprafetei, temperatura si natura

materialului.
 In general, suprafetele netede si cele lucioase reflecta mai
puternic decat suprafetele rugoase sau mate, chiar daca sunt
alcatuite din acelasi material.
 Temperatura radiatiei reflectate poate fi setata manual in
camera de termoviziune (RTC).
 In multe aplicatii de masurare, RTC corespunde temperaturii
ambientale. Aceasta se poate masura folosind de exemplu
termometrul testo 810.
 Valoarea RTC poate fi determinata folosind un radiator
Lambert (vezi "Masurarea temperaturii reflectate folosind un

7
 radiator Lambert (improvizat)", pag. 27).
 Unghiul de reflexie este intotdeauna acelasi cu unghiul de
incidenta (vezi "reflexia speculativa", pag. 31).

Transmisia ()
Transmisia () este o masura a capacitatii unui material de a
transmite radiatii in infrarosu.

  depinde de natura si grosimea materialului.

 Majoritatea materialelor nu permit trecerea radiatiilor in
infrarosu.

Legea radiatiei lui Kirchhoff

Radiatia in infrarosu inregistrata de camera de termoviziune
consta in:
 radiatia emisa de obiectul masurat,
 radiatia reflectata de mediul ambiental, si
 radiatia transmisa de catre obiectul masurat
(Vezi Fig. 1.1, pag. 6)

Suma acestor elemente este intodeauna 1 ( 100%):

++=1

Cum transmisia joaca un rol mai putin important in practica,

transmisia  este omisa, iar formula:
++=1

8
poate fi simplificata in
 +  = 1.
Pentru termografie acestea inseamna:
Cu cat este mai scazuta emisivitatea,
 cu atat este mai mare zona radiatiei in infrarosu reflectate,
 cu atat este mai greu sa se masoare o temperatura precisa si
 cu atat mai important este ca valoarea RTC sa fie setata
corect.

Corelatii intre emisie si reflexie

1. Obiectele masurate cu emisivitate mare (  0,8):
 au o radiatie reflectata () mica:  = 1 - .
 temperatura lor poate fi masurata foarte usor cu camera
de termoviziune.

2. Obiectele masurate cu emisivitate medie (0,8 <  < 0,6):

 au o radiatie reflectata () medie:  = 1 - .
 temperatura lor poate fi masurata usor cu camera de
termoviziune.

3. Obiectele masurate cu emisivitate scazuta (  0,6)

 au o radiatie reflectata () mare:  = 1 - .
 Masurarea temperaturii cu camera de termoviziune este
posibila, dar rezultatele trebuie verificate foarte atent.
 Setarea corecta a compensarii temperaturii reflectate (RTC)
este foarte importanta, ea fiind un factor major in
calcularea temperaturii.

9
 Asigurarea setarii corecte a emisivitatii este importanta in special
acolo unde exista diferente mari intre temperatura obiectului de
masurat si cea a mediului ambiental.

1. In cazul in care temperatura obiectului de masurat este mai

mare decat temperatura mediul ambiental (vezi imaginea
caloriferului din fig. 1.2, pag. 11):
 setarea unei emisivitati mai mari conduce la afisarea unei
temperaturi mai ridicata (vezi fig. 1.2-1).
 setarea unei emisivitati mai mici conduce la afisarea unei
temperaturi mai scazuta (vezi fig. 1.2-2.

2. In cazul in care temperatura obiectului masurat este mai mica

decat temperatura mediului ambiental (vezi imaginea usii din
fig. 1.2, pag. 11):
 setarea unei emisivitati mai mici conduce la afisarea unei
temperaturi mai scazuta (vezi fig. 1.2-1).
 setarea unei emisivitati mai mari conduce la afisarea unei
temperaturi mai ridicata (vezi fig. 1.2-2).

10
 65°

=0,9
15°C
50°

=0,9 35°
60°C

20°
1 2

=1 =0,7

5°
Figura 1.2: Efectele setarii incorecte a emisivitatii
in masurarea temperaturii

11
12
1.2 Masurare punctuala si la distanta
Pentru a stabili distanta minima de masurare si marimea maxima
a obiectului vizibil sau masurabil, trebuie sa se tina cont de trei
variabile:
 campul de vizualizare (FOV),
 cel mai mic obiect identificabil (IFOVgeo) si
 cel mai mic obiect/punct masurabil (IFOVmeas).
FOV

32°

1m

Figura 1.3: Campul de vizualizare al camerei de termoviziune

13
 Campul de vizualizare (FOV) al camerei de termoviziune descrie
aria vizibila cu camera de termoviziune (vezi Fig. 1.3, pag. 13).
El este determinat de lentilele utilizate (e.g. lentila cu unghi larg
de deschidere 32° - standard pentru testo 880, sau
teleobiectivul cu unghi mic 12° - disponibil ca accesoriu).

Pentru a avea un camp larg de vizualizare, se vor

folosi lentile cu unghi larg de deschidere

In plus, trebuie sa cunoasteti valoarea pentru cel mai mic obiect

identificabil (IFOVgeo) al camerei de termoviziune. Aceasta
defineste dimensiunea unui pixel in functie de distanta.

3,5 mm 3,5 mrad

IFOVgeo

IFOVmeas

1m

Figura 1.4: Campul de vizualizare a unui pixel

14
Cu o rezolutie spatiala a lentilelor de 3,5 mrad si o distanta de
masurare de 1 m, cel mai mic obiect identificabil (IFOVgeo) are
latura de 3,5 mm si este afisat pe display sub forma unui pixel
(vezi Fig. 1.4, pag. 14). Pentru a obtine o masurare precisa,
obiectul masurat trebuie sa fie de 2-3 ori mai mare decat cel mai
mic obiect identificabil (IFOVgeo) .
Pentru cel mai mic obiect masurabil (IFOVmeas) se aplica urmatoarea
regula:
IFOVmeas  3 x IFOVgeo

15
 2 Termografia in practica
2.1 Masurarea obiectelor si masurarea
mediului ambiental
Masurarea unui obiect
1. Materialul si emisivitatea
Suprafata oricarui material are un factor de emisivitate specific, care
determina cantitatea de radiatii in infrarosu care este
 reflectata si
 emisa (radiatia proprie a obiectului).

2. Culoarea
Culoarea materialului nu are un efect notabil asupra radiatiilor in
infrarosu emise de obiectul masurat atunci cand se masoara
temperatura cu camera de termoviziune. Suprafetele inchise la
culoare absorb intr-un timp mai scurt radiatiile in infrarosu decat
suprafetele luminoase si astfel se incalzesc mai repede. Totusi,
radiatiile in infrarosu emise depind de temperatura si nu de
culoarea suprafetei obiectului masurat. Un calorifer vopsit negru
de exemplu, emite exact aceasi cantitate de radiatii in infrarosu
ca si un calorifer vopsit alb la aceeasi temperatura.

3. Suprafata obiectului de masurat

Proprietatile suprafetei obiectului de masurat sunt foarte impor-
tante in masurarea temperaturii cu camera de termoviziune.
Emisivitatea suprafetei variaza in functie de structura suprafetei,
gradului de murdarie sau tipului de acoperire.

16
Structura suprafetei
Suprafetele netede, lucioase, reflectorizante sau lacuite au
oarecum o emisivitate mai mica decat suprafetele mate,
rugoase, erodate si/sau zgariate, alcatuite din acelasi material.
Sunt intalnite adesea radiatii reflectate pe suprafetele foarte
lucioase (vezi "Radiatia reflectata", pag. 31).

Umezeala, zapada si bruma de pe suprafete

Apa, zapada si bruma au emisivitati relativ mari (0,85 <  < 0,96),
astfel incat masurarea acestora nu ridica in general probleme.
Totusi trebuie sa tineti cont de faptul ca temperatura obiectului
masurat poate fi distorsionata de invelisurile naturale de acest
tip. Umezeala raceste suprafata obiectului masurat cand se
evapora si zapada are bune proprietati de izolator. Bruma nu
formeaza de obicei un strat omogen, si de aceea trebuie luata in
calcul emisivitatea brumei precum si cea a suprafatei de sub ea.

Murdaria si corpurile straine de pe suprafata

Murdaria de pe suprafata obiectului masurat cum ar fi praful,
funinginea sau uleiurile, mareste valoarea emisivitatii suprafetei.
Din acest motiv, masurarea obiectelor murdare nu creeaza
probleme. Totusi, camera de termoviziune masoara intotdeauna
temperatura suprafetei, de ex. a prafului, si nu exact temperatura
suprafetei obiectului masurat

17
 Masurarea mediului ambiental
1. Temperatura ambientala
Este un factor in setarea temperaturii reflectate (RTC) ca si in
setarea emisivitatii, astfel incat camera de termoviziune sa
poata calcula corect temperatura suprafetei obiectului masurat.
In multe aplicatii, temperatura reflectata corespunde cu
temperatura ambientala (vezi "Radiatia", pag. 19). Aceasta se
poate masura cu un termometru ambiental, de ex. testo 810.
O setare precisa a emisivitatii este importanta in mod deosebit
acolo unde exista diferente mari intre temperatura obiectului
masurat si cea ambientala (vezi Fig. 1.2, pag. 11).

18
2. Radiatia
Orice obiect care are o temperatura mai mare de zero absolut
(0 Kelvin = -273,15 °C) ) emite radiatii in infrarosu. In particular,
obiectele care au o diferenta mare de temperatura fata de cea a
mediul ambiental, pot influenta masurarea in infrarosu datorita
radiatiei proprii. Trebuie sa evitati sau sa dezactivati sursele sau
interferentele de acest fel ori de cate ori este posibil. Ecranand
sursele acestor interferente (de ex. cu panza sau carton),
reduceti efectele negative asupra masurarii. Daca efectul sursei
de interferente nu poate fi eliminat, temperatura reflectata nu
corespunde cu temperatura ambientala. Pentru a masura
radiatia reflectata, se recomanda utilizarea unui glob-termometru
sau a unui radiator Lambert (vezi "Determinarea temperaturii
radiatiei reflectate", pag. 27).

Caracteristici speciale pentru termografia din exterior

Radiatiile infrarosu emise de cerul senin sunt denumite "difuzia
rece a radiatiei cerului". Daca cerul este senin, "difuzia rece a
radiatiei cerului" (~ -50 °C la -60 °C) si razele calde ale soarelui
(~ 5.500 °C) sunt reflectate in timpul zilei. Din punct de vedere
spatial, cerul intrece soarele, ceea ce inseamna ca temperatura
reflectata in termografia de exterior este de obicei sub 0 °C, chiar
si intr-o zi insorita. Obiectele se incalzesc la soare ca rezultat al
absorbtiei razelor soarelui. Aceasta afecteaza considerabil
temperatura suprafetei - in unele cazuri, dupa cateva ore de
expunere la razele soarelui. In figura 2.1 (pag. 20) se poate
observa ca jgheabul este aratat mai rece de camera de
termoviziune decat peretele casei. Totusi, ambele au aproximativ

19
 Figura 2.1: Reflexia pentru masurarile de exterior

aceeasi temperatura. Astfel de imagini trebuie intotdeauna

interpretate. Sa presupunem ca suprafata jgheabului este
galvanizata si are o emisivitate foarte scazuta ( = 0,1). Doar 10%
din radiatiile in infrarosu emise de jgheab sunt asadar emise
propriu-zis, 90% fiind radiatii reflectate de mediul ambiental. Daca
cerul este senin, "difuzia rece a radiatiei cerului" (~ -50 °C la -60
°C) este reflectata pe jgheab. Camera este setata la  = 0,95 si
RTC = -55 °C pentru a asigura o masurare corecta a temperaturii
peretelui casei. Datorita emsivitatii foarte scazute si a reflexiei
foarte mari, jgheabul este afisat foarte rece pe camera de
termoviziune. Pentru a afisa corect temperatura ambelor materia-
le, puteti schimba emisivitatea unor zone distincte folosind softul
de analiza (de ex. Testo IRSoft, versiunea 2.0 sau mai noua).

20
3. Vremea
Norii
Un cer innorat ofera conditiile ideale pentru a masura radiatiile
in infrarosu la exterior, avand in vedere ecranarea obiectului
masurat de actiunea razelor soarelui si "difuzia rece a radiatiei
cerului" (vezi "Radiatia", pag. 19).

Precipitatiile
Precipitatiile abundente (ex.: ploaie, zapada) pot distorsiona
rezultatele masurarilor. Apa, gheata si zapada au valori ridicate
ale emisivitatii si sunt impenetrabile pentru radiatiile in infrarosu.
In plus, masurarea obiectelor umede poate conduce la erori de

21
 masurare, ca si racirea suprafetei obiectului masurat odata cu
evaporarea precipitatiilor (vezi "Suprafata obiectului de masurat",
pag. 16).

Soarele
(vezi "Radiatia", pag. 19)

4. Aerul
Umiditatea aerului
Umiditatea relativa a aerului in mediul in care se efectueaza
masurarea trebuie sa fie suficient de mica astfel incat sa nu
existe condens in aer (ceata), pe obiectul de masurat, pe
geamul de protectie sau pe lentilele camerei de termoviziune.
Daca lentilele sau geamul de protectie sunt umede, cateva din
radiatiile in infrarosu nu vor fi receptionate, deoarece radiatia nu
poate sa treaca prin apa de pe lentile.
O ceata foarte densa poate afecta masurarea, deoarece
picaturile mici de apa permit trecerea unei cantitati mai mici de
radiatii in infrarosu.

22
Viteza aerului
Vantul sau curentul dintr-o incapere pot afecta masurarea
temperaturii cu camera de termoviziune.
Ca rezultat al schimbului de caldura (convectie), aerul din jurul
suprafetei si a obiectului de masurat are aceeasi temperatura.
Daca sufla vantul sau daca este curent, stratul de aer este
"impins" si inlocuit cu un strat nou de aer care nu este inca
adaptat la temperatura obiectului de masurat. Ca rezultat al
convectiei, caldura este indepartata de la obiectul de masurat
cald sau absorbita de obiectul masurat rece pana cand
temperatura aerului si cea a suprafetei ajung la echilibru. Acest
efect al schimbului de caldura se amplifica cu cat diferenta
dintre temperatura suprafetei obiectului masurat si temperatura
ambientala este mai mare.

Poluarea aerului
Unele substante in suspensie cum ar fi praful, funinginea si
fumul, precum si unii vapori au emisivitate ridicata si sunt foarte
putin transmisive. Aceasta inseamna ca ele pot afecta
masurarea, deoarece emit propriile radiatii in infrarosu care sunt
receptionate de camera de termoviziune. In plus, doar cateva
din radiatiile in infrarosu ale obiectului de masurat pot patrunde
pana la camera de termoviziune, deoarece ele sunt risipite si
absorbite de substantele in suspensie.

23
 5. Lumina
Lumina sau iluminarea nu au un impact notabil in masurarea cu
camera de termoviziune. Puteti astfel efectua masurari si pe
intuneric, deoarece camera de termoviziune masoara radiatiile in
infrarosu. Totusi, unele surse de lumina emit radiatii in infrarosu
calde care pot afecta temperatura obiectelor din vecinatatea lor.
Trebuie asadar sa nu masurati sub actiunea directa a razelor de
soare sau in jurul unei surse de lumina calda. Sursele de lumina
rece, cum ar fi LED-urile sau lampile cu neon nu au efecte
asupra masurarii, deoarece ele convertesc cea mai mare parte
din energia folosita in lumina vizibila si nu in radiatii in infrarosu.

24
2.2 Determinarea  si RTC in aplicatii practice
Pentru a determina emisivitatea suprafetei unui obiect, puteti
de exemplu:
 sa faceti trimitere la tabelul de emisivitati (vezi "Tabelul de
emisivitati", pag. 50).
Atentie:
Valorile din tabelul de emisivitati sunt valori de principiu.
Emisivitatea suprafetei obiectului de masurat poate diferi fata
de valorile de principiu.
 sa determinati emisivitatea cu ajutorul unui instrument de
referinta cu termometru de contact (de exemplu cu testo 905-T2
sau testo 925) (vezi "Metoda folosind termometrul de contact",
pag. 25).
 sa determinati emisivitatea cu ajutorul camerei de termoviziune
(vezi "Metoda folosind camera de termoviziune", pag. 26).

Determinarea emisivitatii cu ajutorul unui

instrument de referinta
1. Metoda folosind termometrul de contact
Masurati mai intai temperatura suprafetei obiectului cu
ajutorul unui termometru de contact (de ex. testo 905-T2
sau testo 925). Apoi masurati temperatura suprafetei
obiectului cu ajutorul camerei de termoviziune, avand
setata valoarea 1 pentru emisivitate. Diferenta dintre valoarea
temperaturii masurate cu termometrul de contact si cea a
temperaturii masurate cu camera de termoviziune se
datoreaza setarii unei emisivitati prea mari. Micsorand treptat

25
 emisivitatea, modificati temperatura pana cand aceasta
corespunde cu valoarea indicata de termometrul de contact.
Emisivitatea astfel setata corespunde emisivitatii reale a
suprafetei obiectului masurat.

2. Metoda folosind camera de termoviziune

Lipiti mai intai o bucata de banda adeziva pentru emisivitate
(de ex. banda adeziva pentru emisivitate rezistenta la caldura
de la Testo) direct pe obiectul masurat. Dupa un timp, puteti
masura temperatura suprafetei obiectului in zona benzii lipite
cu camera de termoviziune, avand setata emisivitatea
corespunzatoare benzii adezive. Aceasta temperatura este
de referinta. Acum reglati emisivitatea pana cand camera de
termoviziune va indica aceeasi temperatura in zona in care
nu este lipita banda adeziva. Emisivitatea setata acum este
emisivitatea reala a suprafetei obiectului masurat.
Ca alternativa la determinarea emisivitatii cu banda adeziva,
puteti:
 sa inveli obiectul de masurat cu un invelis sau vopsea cu
emisivitate cunoscuta.
 sa inveli obiectul de masurat cu un strat gros (> 0,13 mm)
de ulei rezistent la caldura (  0,82).
 sa inveli obiectul de masurat cu un strat gros de funingine
(  0,95).

26
Determinarea temperaturii radiatiei reflectate
Odata ce ati eliminat toate sursele de interferente care ar putea
afecta masurarea, temperatura radiatiei in infrarosu reflectate
este aceeasi cu temperatura ambientala. Puteti masura
temperatura ambientala cu ajutorul unui termometru de aer, de
ex. testo 810, iar apoi introduceti valoarea RTC in camera de
termoviziune.
Totusi, daca sunt prezente surse de radiatii in mediul ambiental,
trebuie sa determinati temperatura radiatiei reflectate pentru a
obtine un rezultat corect al masurarii.

Masurarea temperaturii reflectate folosind un radiator

Lambert (improvizat)
Un radiator Lambert este un obiect care reflecta radiatiile
incidente cu difuzie constanta, cu alte cuvinte egala in toate
directiile.
Puteti masura temperatura radiatiei reflectate pe un radiator
Lambert folosind camera de termoviziune. O foita de aluminiu

27
 sifonata si apoi desfacuta este un inlocuitor potrivit pentru
radiatorul Lambert. Foita are indicele de reflexie foarte ridicat
si datorita structurii sifonate, reflexia difuzata a radiatiei este
aproape perfecta (vezi Fig. 2.3, partea dreapta a foitei de
aluminiu, pag. 32).
Pentru a masura temperatura radiatiei reflectate, asezati
radiatorul Lambert aproape de obiectul de masurat sau ideal,
pe suprafata obiectului. Apoi masurati temperatura radiatorului
cu emisivitatea setata la valoarea 1. Camera de termoviziune va
calcula temperatura radiatiei incidente. Puteti introduce aceasta
valoare in camera de termoviziune ca valoare RTC si sa masurati
temperatura obiectului cu setarea emisivitatii reale a suprafatei
obiectului masurat.

2.3 Surse de erori in masurarile in infrarosu

Rezultatele masurarii in infrarosu pot fi afectate de urmatorii
factori:
 Setarea incorecta a emisivitatii
 Determinati si setati valoarea corecta a emisivitatii (vezi
"Determinarea emisivitatii cu ajutorul unui instrument de
referinta", pag. 25).
 Setarea incorecta a valorii RTC
 Determinati si setati temperatura reflectata (vezi
"Determinarea temperaturii radiatiei reflectate", pag 27).
 Imagine neclara
 Focalizati imaginea la fata locului, deoarece aceasta nu mai
poate fi modificata odata ce poza a fost facuta.

28
 Distanta de masurare este prea lunga sau prea scurta
 Masurarile sunt efectuate cu lentile nepotrivite
 Punctul de masurare este prea mare
 Atunci cand efectuati masurarea, tineti cont de distanta
minima de focalizare a camerei de termoviziune.
 Cand doriti sa faceti o poza, folositi lentilele cu deschiderea
unghiulara corespunzatoare..
 Acolo unde este posibil, alegeti o distanta de masurare cat
mai mica.
 Erori in calea de transmitere (ex. poluarea aerului, husa, etc.)
 Efecte ale surselor externe de radiatii ( becuri, soare,
radiatoare, etc.)
 Interpretarea gresita a imaginii termice datorita reflexiilor
 Evitati masurarile acolo unde exista surse de interferenta.
 Dezactivati sursa de interferenta daca este posibil, ori
precizati influenta ei in analiza imaginii termice.
 Modificarea rapida a temperaturii ambientale
 Daca sunt schimbari ale temperaturii ambientale de la frig
la cald, exista riscul producerii condensului pe lentile.
 Acolo unde este posibil, utilizati camera de termoviziune
avand detector cu temperatura stabilizata.
 Interpretarea gresita a imaginii termice datorita lipsei de
cunostinte a caracteristicilor obiectului masurat
 Tipul si design-ul obiectului masurat trebuie sa fie
cunoscute.
 Folositi si imagini reale (poze) acolo unde este posibil
pentru a interpreta corect imaginile termice.

29
 Masurarile pe sticla
Ochiul uman poate privi prin sticla, dar sticla este impenetrabila
la radiatiile in infrarosu. De aceea camera de termoviziune
masoara doar temperatura suprefatei corpurilor, nu si
temperatura obiectelor aflate in spatele ei (vezi Fig 2.2). Pentru
radiatiile provocate de razele solare, sticla este transmisiva.
De aceea trebuie sa tineti cont de faptul ca razele solare care
trec prin fereastra, pot incalzi obiectul masurat.
Sticla este de asemenea un material reflexiv. Prin urmare
asteptati-va la radiatii reflectate atunci cand masurati obiecte din
sticla (vezi "Radiatia reflectata", pag. 31).

Panou de sticla plasat in fata obiectului masurat

Figura 2.2: Masurari pe sticla

30
Masurari pe metale
Metalele, in special acelea cu o suprafata lucioasa, sunt
reflectoare puternice de radiatii in infrarosu. Au un factor de
emisivitate foarte mic, care se modifica cu temperatura (vezi
"Corpuri colorate radiante", pag. 40). Masurarea temperaturii
acestora cu o camera de termoviziune prezinta anumite
probleme. In afara de reglarea emisivitatii, setarea corecta a
temperaturii reflectate este de asemenea foarte importanta (vezi
"Determinarea temperaturii radiatiei reflectate", pag. 27). De
asemenea, respectati sfatul referitor la radiatia reflectata (vezi
"Radiatia reflectata", pag. 31).
Daca metalele sunt vopsite nu este nici-o problema, pentru ca in
general vopselele au o emisivitate foarte ridicata. Totusi, trebuie sa
fiti atenti la rediatiile reflectate.

Radiatia reflectata
O radiatie reflectata vizibila ne indica adesea o suprafata puternic
reflectiva, un exemplu fiind suprafetele cu emisivitate scazuta.
Totusi, o radiatie reflectata puternica nu presupune intotdeauna
si o reflexie mare. De exemplu, radiatia reflectata din mediul
ambiental care poate fi vazuta pe imaginea termica a unei
suprafete vopsite (ex. silueta persoanei care foloseste camera),
chiar daca vopseaua are in general o emisivitate mare ( = 0,95).
Invers, conturul obiectelor reflectate in mediul masurat nu pot fi
vazute de camera de termovziune pe un perete acoperit cu
gresie, desi are o emisivitate scazuta ( = 0,67).
Cu alte cuvinte, chiar daca radiatia reflectata este evidenta, ea nu

31
 Figure 2.3: Radiatia reflectata si difuza

depinde in special de emisivitate, ci de structura suprafetei.

Toate radiatiile sunt reflectate mereu la acelasi unghi sub care
ating suprafata. Aceasta inseamna ca intotdeauna se va aplica
urmatoarea regula: unghiul de incidenta = unghiul de reflexie.
Acest lucru se poate vedea in Fig. 2.3 in sectiunea transversala
marita a jumatatii netede a foitei de aluminiu (partea stanga a
imaginii). Aici, radiatia in infrarosu a persoanei care tine camera,
este reflectata in aceeasi forma in care aceasta ia contact cu
suprafata (reflexie in oglinda). Regula de mai sus se aplica si la
radiatia in infrarosu ce vine in contact cu foita de aluminiu
sifonata (partea dreapta a imaginii). Aici totusi, razele in infrarosu

32
cad in anumite zone sub unghiuri diferite comparativ cu o
suprafata plana. Ca si in cazul radiatorului Lambert, acestea sunt
reflectate in directii diferite. Aceasta reflexie difuza este cauza
faptului ca nici-o forma a unei surse de rediatie nu poate fi
vazuta. Reflexia de pe intreaga suprafata sifonata a foitei de
aluminiu este o combinatie intre radiatiile in infrarosu ale celor
doua surse de radiatie (persoana care tine camera si imaginea
de fundal din spatele acesteia).

33
 2.4 Conditii optime pentru masurari in infrarosu
Cel mai important pentru masurarea in infrarosu este stabilitatea
conditiilor ambientale. Acest lucru inseamna ca obiectele, climatul
ambiental si ceilalti factori de influenta nu trebuie sa se modifice pe
parcursul procesului de masurare. Aceasta este singura modalitate
pentru evaluarea posibilelor surse de interferente in analizele
ulterioare.
Pentru masurarile exterioare, conditiile climatice trebuie sa fie
stabile si cerul sa fie innorat pentru a investiga obiectul masurat
atat de la lumina directa a soarelui cat si prin "difuzia rece a radiatiei
cerului". De asemenea, trebuie sa aveti in vedere faptul ca obiectele
masurate pot sa fi fost incalzite anterior, de la expunerea la lumina
solara si a capacitatii de stocare a caldurii.

Conditiile ideale de masurare sunt urmatoarele:

 Conditii climatice stabile;
 Cer innorat inaintea si in timpul procesului de masurare (in
cazul masurarilor exterioare);
 Lipsa luminii solare directe inainte si in timpul procesului de
masurare;
 Fara precipitatii;
 Suprafata obiectului de masurat trebuie sa fie uscata si lipsita
de surse de interferenta (ex. sa nu existe la suprafata frunzis
sau aschii);
 Fara vant si variatii de presiune;
 Sa nu existe surse de interferente in mediul masurat sau in
sistemul de transmisie;

34
 Suprafata obiectului masurat are o emisivitate mai mare decit
cea cunoscuta cu exactitate.
Pentru termografia constructiilor, se recomanda o diferenta de
cel putin 15 °C intre temperatura interioara si cea exterioara.

2.5 Imaginea termica ideala

Atunci cand realizati o imagine termica, trebuie sa acordati o
atentie speciala la doua aspecte:
 Alegerea corecta a suprafetei subiectului, si
 Focalizarea corecta a imaginii termice a suprafetei relevante
pentru masurare.
Ca si in cazul unei imagini digitale, nu este posibila schimbarea
zonei vizate sau modificarea focalizarii imaginii termice dupa ce
aceasta a fost salvata.

Pentru obtinerea unei imagini termice perfecte, trebuie sa faceti

urmatoarele modificari la camera dvs. de termoviziune in
infrarosu si la softul de analiza (ex. Testo IRSoft):
 Setati corect emisivitatea si compensarea temperaturii
reflectate (RTC). Acest lucru se poate realiza pas cu pas
sau zona cu zona cu ajutorul unui soft profesional de analiza
(ex. Testo IRSoft 2.0).
 Alegeti o paleta de culori adecvata (ex. metalic, curcubeu,
etc.). In functie de paleta de culori, veti putea obtine un
contrast mai mare, ce va usureaza interpretarea imaginii
termice.

35
 Figura 2.4: Reglarea scalei de temperatura

 Ajustati manual scala temperaturilor. In acest fel puteti

imbunatati gradientul de temperatura sau de culoare al
imaginii termice. (Vezi Fig. 2.4).

Respectati urmatoarele sfaturi cand realizati o imagine termica:

 Monitorizati, preveniti si identificati toate sursele perturbatoare.
 Suprafata obiectului de masurat trebuie sa fie lipsita de surse
de interferente termice si optice. Acolo unde este posibil,
indepartati straturile protectoare si obiectele care cauzeaza
interferente ale mediului de lucru.
 Schimbati-va pozitia atunci cand masurati pentru a putea
identifica orice reflexie. Reflexiile se modifica, dar caracteristi-
cile termice ale obiectului masurat raman aceleasi, chiar daca
inclinatia se schimba.
 Urma dvs. nu trebuie sa fie niciodata mai mare decat cea a
obiectului masurat.

36
 Pastrati o distanta de masurare cat mai mica.
 Utilizati o lentila corespunzatoare aplicatiei dvs.
 Pentru o masurare exacta a detaliilor, se recomanda utilizarea
unui trepied.
 Caracteristicile obiectului masurat trebuie sa fie cunoscute
pentru a fi in stare sa identificati in mod corect trasaturile
termice.
 Evaluati toate conditiile ambientale, masurati-le si inregistrati-le
corect pentru analiza ulterioara a imaginilor termice.

37
 3 Anexa
3.1 Glosar de termografie

A
Absolute zero (Zero absolut)
Zero absolut este -273,15 °C (0 Kelvin = -459,69 °F). Nici-un
corp nu emite energie termica sub zero absolut; aceasta
inseamna ca ele nu pot emite nici-un fel de radiatie in infrarosu.

Absorption (Absorbtie)
Atunci cand radiatia electromagnetica in infrarosu atinge un
obiect, acesta absoarbe o parte din aceasta energie. Absorbtia
radiatiei in infrarosu provoaca incalzirea obiectului. Obiectele mai
calde emit mai multa radiatie in infrarosu decat obiectele mai
reci. Radiatia in infrarosu absorbita este astfel transformata in
radiatie in infrarosu emisa (care este radiata de obiect). Astfel,
capacitatea de absorbtie corespunde emisivitatii.
Radiatia in infrarosu incidenta pe un obiect care nu este
absorbita, este reflectata si/sau transmisa (lasata sa treaca).

B
Black body radiator (Radiator corp negru)
Obiectul care absoarbe toata energia provenita de la radiatia in
infrarosu incidenta, o transforma intr-o radiatie in infrarosu
proprie si o poate emite in intregime. Emisivitatea radiatoarelor
negre este egala cu 1,00. Nu exista nici-o reflexie sau trasmisie a

38
radiatiei. Obiecte care sa detina proprietati de asemenea natura
nu exista in realitate.
Dispozitivele de calibrare a camerelor de termoviziune sunt
cunoscute sub denumirea de radiatoare corpuri negre. Totusi,
emisivitatea acestora este putin subunitara ( > 0,95).

C
Calibration (Verificare)
Procedura prin care indicatiile unui instrument (valorile actuale) si
indicatiile unui instrument de referinta (valorile nominale) sunt
determinate si comparate. Rezultatul furnizeaza informatii cu
privire la posibilitatea ca indicatiile actuale ale instrumentului sa
se afle inca in domeniul de tolerante/limite admisibil. Spre
deosebire de calibrare, deviatia de la indicatia actuala este doar
masurata si nu este modificata la indicatia nominala. Intervalul de
timp la care trebuie facuta o verificare depinde de respectiva
masurare si cerintele impuse.

Celsius [°C]
Unitate de temperatura. In conditii normale de presiune, punctul
zero al scalei Celsius (0 °C) reprezinta temperatura la care apa
ingheata. Un alt punct fix pentru scala Celsius il reprezinta
punctul de fierbere al apei, adica 100 °C.
°C = (°F -32)/1,8 sau °C = K - 273,15.

Coldspot and hotspot (Puncte reci si calde)

Cel mai rece punct al unei zone din imaginea termica este

39
 cunoscut sub denumirea de "punct rece", iar cel mai cald este
cunoscut ca "punct cald".
Utilizand functia "Auto Hot/Cold Spot Recognition", puteti afisa
aceste doua puncte direct pe imaginea termica din ecranul
camerei de termoviziune.

Coloured body radiator (Radiator corp colorat)

Un obiect cu o emisivitate subunitara si care este dependenta
de temperatura si de fluctuatiile acesteia. Cele mai multe metale
sunt radiatoare colorate, un exemplu fiind emisivitatea aluminiului,
care creste atunci cand acesta este incalzit ( = 0,02 la 25 °C,
 = 0,03 la 100 °C).

Colour palette (Paleta de culori)

Selectia de culori pentru imaginea termica din camera de
termoviziune (ex. paleta de culori "curcubeu", "metal", "nuantele
de gri"). Contrastul imaginilor termice poate si modificat variat,
acesta depinzand de modalitatea de masurare si de alegerea
paletei de culori. Paleta de culori poate fi setata si ulterior
utilizand softul de analiza (ex. Testo IRSoft 2.0) dupa ce imaginea
termica a fost salvata. Aveti in vedere gradul de interpretare al
imagini dumneavoastra termice in momentul alegerii paletei de
culori. Culorile rosu si galben sunt in mod intuitiv asociate de
catre privitor cu caldura, in timp ce culorile verde si albastru sunt
associate cu racoarea.

40
Condensation (Condensarea)
Trecerea unei substante din stare gazoasa in stare lichida.
Umiditatea aerului poate creea condens la suprafata daca
temperatura suprafetei sau a aerului din imediata apropiere a
suprafetei este mai mica decit temperatura aerului inconjurator,
sau daca s-a atins temperatura punctului de roua.

Conduction (Conductie)
Conductia termica. Transfer al energiei termice intre particule
invecinate. Energia este intotdeauna transferata de la particulele
mai calde la particulele mai reci. Spre deosebire de convectie,
unde nu exista nici-un fel de transport al energiei intre particulele
aflate in contact.

Convection (Convectie)
Transfer al caldurii sub forma de energie termica, de la un corp,
fluid sau gaz, la un alt corp, fluid sau gaz, ca urmare a deplasarii
acestora.

D
Detector
Detectorul primeste radiatia in infrarosu si o transforma intr-un
semnal electric. Marimea unui detector este specificata in pixeli.

41
 Dewpoint/dewpoint temperature (Punctul de roua)
Temperatura la care apa condenseaza. Cind se atinge
temperatura punctului de roua, aerul este saturat cu peste 100%
vapori de apa. Odata ce aerul nu mai poate absorbi vapori de
apa, acestia condenseaza.

E
Emissivity () (Emisivitate)
O masura a capacitatii unui material de a emite (raspandi) radiatii
in infrarosu. Emisivitatea variaza in functie de proprietatile
suprafetei, ale materialului, iar pentru anumite materiale in functie
de temperatura obiectului.

Equalization period (Perioada de egalizare)

Timpul in care camera de termoviziune necesita o ajustare la
temperatura ambientala a locatiei. Detectoarele cu temperatura
stabilizata, precum cei utilizati de camerele de termoviziune
Testo, au o perioada de egalizare relativ scurta.

F
Fahrenheit [°F]
Unitatea de temperatura care este folosita in America de Nord.
°F = (°C x 1,8) + 32.
Exemplu: 20 °C in °F: (20 °C x 1,8) + 32 = 68 °F.

FOV - field of view (Camp vizual)

Campul vizual al camerei de termoviziune. Este descris ca fiind

42
un unghi (ex. 32º) si defineste suprafata care poate fi vazuta
cu ajutorul unei camere de termoviziune. Campul vizual este
dependent de detectorul incorporat in camera de termoviziune
si de lentilele utilizate. Lentilele cu unghi larg au un camp vizual
mai mare daca se utilizeaza acelasi detector, iar lentilele
teleobiectiv (ex. Lentilele Testo 12º care sunt lentile de focalizare)
au un camp vizual restrans.

G
Grey body radiator (Radiator gri)
Aproape toate obiectele reale sunt descrise ca fiind "radiatoare
gri" sau "radiatoare reale". Spre deosebire de cele negre,
radiatoarele gri nu absorb niciodata toate radiatiile in infrarosu
incidente. Cu un radiator gri, unele dintre radiatiile incidente sunt
intotdeauna reflectate de catre suprafata acestuia iar uneori sunt
si transmise (lasate sa treaca). Emisivitatea unui radiator gri este
intotdeauna subunitara.

H
Hotspot (Punct cald)
A se vedea "Puncte reci si calde", pag. 39.

I
Ideal radiator (Radiator ideal)
A se vedea "Radiator corp negru", pag.38.

43
 Infrared radiation (Radiatie in infrarosu)
Radiatia in infrarosu este o radiatie electromagnetica termica.
Fiecare obiect care are o temperatura peste punctul zero absolut
(0 Kelvin = -273,15 ºC) emite radiatii in infrarosu. Radiatia in
infrarosu acopera spectrul cu lungime de unda de la 0,75µm
pana la aproximativ 1.000 µm (=1 mm) si se invecineaza cu
lungimea de unda a luminii vizibile (de la 0,38 pana la 0,75 µm).
Imaginile termice masoara deseori radiatia in infrarosu cu
lungimea de unda de la 8 µm la 14 µm (ca si camerele de
termoviziune Testo) deoarece atmosfera este foarte permisiva
pentru radiatiile in infrarosu.

IFOVgeo - Instantaneous Field of View (Camp vizual instantaneu)

Rezolutie geometrica (rezolutia spatiala). Masoara capacitatea
unui detector de a reda cele mai mici detalii. Rezolutia geometri-
ca este specificata in mrad si defineste cel mai mic obiect care,
in functie de distanta de masurare, poate fi individualizat pe
imaginea termica. Pe imaginea termica, marimea acestui obiect
corespunde unui pixel.

IFOVmeas (Camp vizual instantaneu masurat)

Indicarea celui mai mic obiect a carui temperatura poate fi
masurata cu precizie de catre camera de termoviziune.
Acesta este de 2 sau 3 ori mai mare decat cel mai mic obiect
identificabil (IFOVgeo).

44
Se aplica urmatoarea regula: IFOVmeas  3 x IFOVgeo.
IFOVmeas mai este cunoscut ca punct de masurare.

Isotherms (Izoterme)
Linii care au aceasi temperatura. Puteti afisa izotermele utilizand
un soft de analiza (ex. Testo IRSoft 2.0). Pe durata procesului
sunt marcate in culori toate punctele din imaginea termica care
au valori ale temperaturii incadrate intr-o scala bine definita.

K
Kelvin [K]
Unitate de temperatura.
0 K corespunde unitatii zero absolut (-273,15 °C). Relatiile de
transformare sunt urmatoarele: 273,15 K = 0 °C = 32 °F.
K = °C + 273,15.
Examplu: 20 °C in K: 20 °C + 273,15 = 293,15 K.

L
Lambert radiator (Radiatorul Lambert)
Un radiator Lambert este un obiect care reflecta radiatii incidente
cu o difuzie constanta; altfel spus, radiatia incidenta este
reflectata cu intensitate egala in toate directiile.
Puteti masura temperatura radiatiei reflectate pe un radiator
Lambert utilizand camera de termoviziune.

45
 Laser measuring spot marking (Marcarea locului de masurat
cu laser)
Un laser va poate ajuta la marcarea suprafetei masurate (un
punct rosu este proiectat pe suprafata obiectului masurat). Zona
marcata de spotul laser nu coincide cu centrul imaginii termice,
deoarece acestea se afla pe axe optice diferite. Punctul marcat
de laser nu este acelasi cu punctul marcat pe ecranul camerei
folosind un semn "fir in cruce" ("cross-hairs"). Acesta va fi folosit
numai pentru ghidare.
Atentie:
Clasa laser 2: niciodata nu indreptati laserul catre o persoana
sau un animal si nu priviti niciodata inspre fascicolul laser.
Acest lucru va poate afecta vederea!

Lenses (Lentile)
Marimea campului vizual al camerei de termoviziune si marimea
punctului de masurare se modifica in functie de lentila utilizata.
Lentilele cu unghi larg de deschidere (ex. cele standard 32º) sunt
potrivite daca doriti sa vedeti distributia temperaturii pentru o
suprafata mare. Puteti folosi lentilele cu focalizare (ex. cele teleo-
biectiv 12º) pentru a masura precis obiecte mai mici aflate la o
distanta mai mare.

M
Measuring spot (Punct de masurare)
Vezi "IFOVmeas", pag. 43.

46
N
NETD - Noise Equivalent Temperature Difference
(Diferenta de temperatura echivalenta zgomotului)
Valoare importanta pentru cea mai mica diferenta de temperatu-
ra ce poate fi identificata de camera de termoviziune. Cu cat
aceasta valoare este mai mica, cu atat rezolutia de masurare a
camerei de termoviziune este mai buna.

R
Real body (Corp real)
Vezi "Radiator gri", pag. 43.

Reflectance () (Reflexia)

Proprietatea materialelor de a reflecta radiatiile in infrarosu.
Reflexia depinde de proprietatile suprafetelor, de temperatura si
de tipul materialelor.

Refresh rate (Rata de refrisare)

Se masoara in hertzi si reprezinta de cate ori pe secunda este
refrisata imaginea (ex. 9 Hz/ 33Hz/ 60Hz). O rata a refrisarii de
9 Hz inseamna ca, refrisarea imaginii termice de pe afisajul
camerei de termoviziune se face de noua ori pe secunda.

Relative humidity (%RH) (Umiditatea relativa)

Procentul care indica nivelul de saturare a aerului cu vapori de
apa. De exemplu, la 33% RH aerul contine aproximativ 1/3 din

47
 volumului maxim de vapori de apa pe care acesta ii poate
absorbi la aceeasi temperatura si aceeasi presiune a aerului.
La o umiditate a aerului de peste 100%, incepe sa se formeze
condensul, aerul este suprasaturat si nu mai poate absorbi
umezeala. Vaporii de apa aflati in stare gazoasa se transforma in
lichid. Cu cat aerul este mai cald, cu atat mai mult el poate
absorbi vapori de apa fara ca sa apara fenomenul de condens.
De aceea condensul apare intotdeauna prima data pe
suprafetele reci.

RTC (Reflected Temperature Compensation)

Compensarea temperaturii reflectate)
La corpurile reale, o parte a caldurii radiate este reflectata.
Aceasta temperatura reflectata trebuie sa fie luata in calcul la
masurarile obiectelor cu emisivitate scazuta. Folosind un factor
de corectie, temperatura reflectata este calculata iar precizia
masurarii temperaturii este mult imbunatatita. Temperatura
reflectata este introdusa in general manual in camera de
termoviziune sau cu ajutorul softului. In cele mai multe cazuri,
temperatura reflectata este identica cu temperatura ambientala.
Daca radiatiile in infrarosu ale surselor de interferenta sunt
reflectate pe suprafata punctului masurat, trebuie sa determinati
temperatura radiatiei reflectate (folosing un glob-termometru sau
un radiator Lambert). Temperatura reflectata are influente mici
asupra obiectelor cu emisivitate mare.

48
T
Thermal image (Imagine termica)
Imagine care arata distributia temperaturii suprafetei obiectelor,
folosind diferite culori pentru diferite valori de temperatura.
Imaginile termice sunt luate cu o camera de termoviziune.

Thermal imager (Camera de termoviziune)

Camera care masoara radiatiile in infrarosu si converteste
semnalul intr-o imagine termica. Folosind camera de
termoviziune poate fi vizualizata distributia temperaturii pe
suprafata obiectelor, care nu poate fi vizibila cu ochiul uman.

Thermography (Termografie)
Procedura care foloseste tehnologia de masurare care
vizualizeaza caldura radiata sau distributia temperaturii pe
suprafata obiectelor folosind o camera de termoviziune.

Transmittance (T) (Transmitanta)

Masoara capacitatea unui material de a permite radiatiilor in
infrarosu sa treaca prin el. Aceasta depinde de grosimea si tipul
materialului. Majoritatea materialelor nu permit trecerea radiatiilor
in infrarosu.

Two-point measurement (Masurare in 2 puncte)

In acest regim, apar pe afisajul camerei doua cursoare cu
ajutorul carora se poate citi temperatura in doua puncte.

49
 3.2 Tabel cu emisivitati
Tabelul urmatorul poate fi folosit ca un ghid pentru reglarea
emisivitatii la masurarile in infrarosu. El da emisivitatea catorva
materiale folosite mai des. Deoarece emisivitatea este influentata
de temperatura si de proprietetile suprafetei masurate, valorile
din tabel ar trebui privite ca valori informative la masurarea
temperaturii. Pentru a determina valoarea absoluta a temperaturii
trebuie determinata valoarea exacta a emisivitatii unui material.

Material (temperatura material) Emisivitate

Aluminiu role lucioase (170 °C) 0,04
Aluminiu neoxidat (25 °C) 0,02
Aluminiu neoxidat (100 °C) 0,03
Aluminiu puternic oxidat (93 °C) 0,20
Aluminiu foarte lucios (100 °C) 0,09
Bumbac (20 °C) 0,77
Beton (25 °C) 0,93
Plumb brut (40 °C) 0,43
Plumb oxidat (40 °C) 0,43
Plumb gri oxidat (40 °C) 0,28
Crom (40 °C) 0,08
Crom lucios (150 °C) 0,06
Gheata lucioasa (0 °C) 0,97
Fier polizat (20 °C) 0,24
Fier turnat (100 °C) 0,80
Fier forjat (20 °C) 0,77
Gips (20 °C) 0,90
Sticla (90 °C) 0,94
Granit (20 °C) 0,45

50
Material (temperatura material) Emisivitate
Cauciuc dur (23 °C) 0,94
Cauciuc moale gri (23 °C) 0,89
Fier turnat oxidat (200 °C) 0,64
Lemn (70 °C) 0,94
Pluta (20 °C) 0,70
Radiator negru eloxat (50 °C) 0,98
Cupru usor inchis la culoare (20 °C) 0,04
Cupru oxidat (130 °C) 0,76
Cupru slefuit (40 °C) 0,03
Cupru role (40 °C) 0,64
Plastic: PE, PP, PVC (20 °C) 0,94
Vopsea albastra, folie de aluminiu (40 °C) 0,78
Vopsea neagra mata (80 °C) 0,97
Vopsea galbena, 2 straturi
pe foile de aluminiu (40 °C) 0,79
Vopsea alba (90 °C) 0,95
Marmura alba (40 °C) 0,95
Caramida (40 °C) 0,93
Alama oxidata (200 °C) 0,61
Vopsea de ulei (toate culorile) (90 °C) 0,92 la 0,96
Hartie (20 °C) 0,97
Portelan (20 °C) 0,92
Gresie (40 °C) 0,67
Otel tratat termic (200 °C) 0,52
Otel oxidat (200 °C) 0,79
Otel banda (93 °C) 0,75 la 0,85
Lut ars (70 °C) 0,91
Vopsea transformator (70 °C) 0,94
Caramida, mortar, tencuiala (20 °C) 0,93
Zinc oxidat 0,1

51
 3.3 Recomandari TESTO
Calibrarea camerei de termoviziune
TESTO AG recomanda sa calibrati periodic camera de
termoviziune. Intervalul dintre calibrari depinde de cerintele
standardelor de masurare. Puteti gasi mai multe informatii
despre calibrarea camerei de termoviziune pe site-ul
www.testo.com.

Cursuri de termografiere
Fiti la curent cu cele mai noi informatii: aceasta este cea mai
importanta conditie pentru a indeplini exigentele cele mai ridicate
necesare unei masurari complexe si atingerea unui nivel superior
de calitate. Tocmai de aceea TESTO AG va ofera cursuri de
termografie pentru o gama larga de aplicatii.
Puteti gasi mai multe informatii despre cursurile de pregatire
oferite de TESTO pe www.testo.com.

Mai multe informatii pe:

www.testo.com/see-more

52
Notite personale

53
 Notite personale

54
Apropo - stiati ca?
Gratie abilitatii lor de a vedea caldura radiata, viperele percep prada si
dusmanii instantaneu, chiar daca este intuneric.

Vipera de groapa, o subspecie a viperelor, este capabila sa perceapa foarte

rapid si cele mai mici diferente de temperatura de numai 0,0003 °C.
Acest lucru este posibil datorita sensibilitatii
organismului viperei. "Senzorul" viperei ii
permite acesteia sa vada imagini foarte
apropiate de cele mai moderne imagini termice...
 Pot fi efectuate modificari fara o avizare prealabila.
0988 7324/san/R/Q/02.2009

Distribuit in Romania prin:

Test Line SRL

Str. Agricultori 119, sector 3
Cod postal 030342, Bucuresti
Telefon: 021 320 09 41
Fax: 021 320 09 42
E-mail: office@testline.ro
Internet: www.testline.ro