iS , > Chvtteten DrMghiMedr poten cot eee Papa ner, po data do BO siCirtclea Drage Me de extort a? ‘ Se vand numai impreuna! Pret: 15.000 lei vuwuwe v0.0.0 Woe eeeeu pentru, copu sf CFs eg, povesti, poezii, cantecele, ghicitori _ Ne ee CASSoD @ low Sa] @ Batausii @ Viteazul salvator @ Piticul din odaie 42> . @3 Soldatii a 44 Ghicitori as Joc - Diferente @® Pic-Picl; Sfatul mamei| 47 Saptamana 4® Sfaturi de iarna Tatal si feciorii Draga mea; Miaunica | 2 Joc - Labirint Poezii pentru mama Ursuletul Martinel Minitest - Cine sunt ei? ; ] Feciorii Vrancioaiei cirticicaD pee as cl | — sh | 2 De la cititori renee a ee aes i es Rica; Neaua were | i 80 Porumbita; Ziua mamei wlatsrazi aan cen moons GA Doctorita; solu la jocuri | cyrantounpets. 1, 3: Aci j sector 1, cod 010652, Bucuresti 82 Rugaciunea mamei ee aa ec = ‘e-mail: dragamea@casalux.10 ; ii i 1 4-9 3) Vindecarea bolnavului Pec San g7s-6308tDoi cocosi artagosi Améandoi aprinsi ca focul isi smulg penele cu ciocul. Pasarile stau mirate Si se-ntreaba: »Ce au frate?“, llustratie: MIRCEA TOIA lar o puica-n fulgi p A strigat: »Halal cocosi!" Stiti de ce se trag de chica? / Pentr-un fleac de rama mica. > 5 Toate poezille, povestile $! ghicitorile sunt trimise de cititori.A fost odata ca niciodata un impérat Mahnirea lui nu cunostea margini pentry ca un zmeu furase de pe cer Luna si Soarele $i le inchisese intr-un loc nestiyt de nimeni. Asa ca Imparatul a trimis de veste in cele patru zari ca cine va aduce soarele si luna inapoi pe cer va primi jumatate de impardtie si pe fata lui de, sotie, iar cui nu va izbandi i se va taia capul. Multi voinici au incercat sa jndeplineasca porunca Mariei sale, , jnsa n-au reusit. In vremea aceea traia si e\ un voinic care facuse » multe fapte de vitejie si de aceea oamenii y il numeau Viteazul. Auzind porunca imparateascd, aces- ta s-a incu- metat sa mearga la A : palat, la o Imparat, caruia i-a spus asa: - Sa traiesti, Maria Ta, intru multi ani pe luminatul scaun al acestei imparatii! Multi y voinici s-au legat s& aduca Soarele si teLuna inapoi pe cerul imparatiei voastre, insa nici unul nu a reusit. As vrea, Maria Ta, sa incerc si eu! Imparatul era deja mahnit, caci multi voinici isi pierdusera capetele, asa ca i-a raspuns: - Viteazule, nu stiu ce sa zic; mi-am pierdut increderea ca voi mai vedea cat traiesc Soarele si Luna... Daca nu esti sigur de izbanda, mai bine renunta de pe acum, pentru ca , nu imi place sa fac varsare de sange si nici sA schimb > ceva din porunca mea, caci supusii nu ar fj XA mai avea incredere in judecata mea. Si x, - Maria Ta, nu e nevoie sa faci ni- z mic, c&ci am incredere ca totul va fi bine! lar daca va fi sa nu reu- sesc, nu-mi va parea rau sa pier, caci fara soare si luna / viata este un chin! - S& te ajute Dumnezeu, Viteazule, si iti voi da pe fata \ Mea de sotie si jumatate de \, mparaitie! a mai spus im- , paratul cu ochii in Plini de speranta. la drum Pe flacaul porni pang We drum de vara | Fierarul¢ ara si ajunse la frate de race CU care era Mester intr-ale Acesta era mare e fierariei si, pe Van. Ag a €ra si nazdra- ‘ace ca a stat trei Pti de vorba cu tru, pana cand t ce si cum avea de to a ntru a trece cu bine Neercarile la care va fi supus. a crimati, 'nvoindy:Apoi mesterul i-a faurit un palos fermecat si de din fierul cel mai curat il facu pe viteaz, jurai ca e viu. Apoi porunci sa tina statuia in foc pana cand va avea vreun semn de la el. Si, scotand din buzunarul sortului doua batiste, fi spuse acestuia: - CAnd vei fi la necaz, batista se va Var gauri la mijloc. Atunci eu voi sti ca trebuie sa te ajut. — Drum bun! tyPorni Viteazul pe poteca aratata de Fierarul Codrului sia mers ce a mers pana a ajuns intr-un A luminis, unde era chiar \ castelul Zmeului. Acolo, | s-a dat de trei ori peste ; cap, s-a prefacut intr-un porumbel de aur si s-a asezat la una dintre ferestre. A stat ce a stat acolo pana cand fata cea mica a Zmeului a iesit sA aduca apa. Vazind pasdrea cea minu- nata, a luat-o repede, a dus-o in casa si i-a aratat-o surorii sale mai mari si Mumei Zmeilor. Ascultand flacaul cel prefacut in porumbel ce vorbeau cele trei zmeoaice, a aflat cé Zmeul avea sa vina la ziua acasa.Gg ar i ‘a Sc Aga ca, dupa ce & zmeoaicele s-au culcat, s-a prefacut iarasi in om si s-a ascuns sub podul de aur de la intrarea-in-castel. Si Stat acolo pana cand S-au auzit Zgomote, semn ca. Zmeul-se apropia.Atunci Viteazul a iesit de sub pod si i-a zis Zmeului: - Am venit s& iau Soarele si Luna pe care le-ai furat de pe cerul imparatiei de unde vin. Mi le dai de bund-voie sau nu? - Nu vei putea lua nimic de la mine! a raspuns Zmeul verde de furie. > - in palose s& ne taiem sau in lupta dreapta s& ne lup- tam? - In lupta, c3-i mai dreapta!... Si s-au luptat zile si nopti, pana cand au ostenit. Tocmai atunci a trecut pe deasupra lor un corb si Zmeul i-a zis asa: - Corbule, adu-mi un cioc de apa si-ti voi da un les de voinic s@ mananci din elo luna intreaga! Viteazul a spus si el: - Corbule, adu-mi un cioc de apa, ca sa prind puteri, si-ti voi da ca hrana pentru tot anul un les de zmeu si trei zmeoaice! Auzind acestea, corbul s-a dus repede la izvorul din apropiere, a luat un ulcior cu apa si i I-a dus fldcdului cel viteaz sA bea.Prinzand puteri, acesta a apucat Pe zmeu See obate Peat in pamént pana fa gat. Apo! 2 sc0s palosul $i I-a intve Ks - Unde ai ascuns Soarele si Luna, zmeu spurcat, Cac, : iar daca nu-mi spui, scapare din mainile mele nu vel avea: Zmeul, gandindu-se c& poate va sodpa cu viata, @ raspuns: ” Scoate-ma din pamant $i-fi VO! deschide usa pivnitei unde sunt Soarele si Luna chiar eu, cu degetul mic de la mana dreapta. N \ Atat a trebuit Viteazului, ca i-a $i retezat capul Zmeului dintr-o lovitura de palos. Apoi I-a scos din pamént, i-a taiat degetul si a pornit-o spre castel. Le-a retezat capetele suro- rilor-zmeoaice care se impotriveau, a deschis cu 7) degetul Zmeului lacatul de 7 la usa pivnitei si a iesit afara tinand in mana stanga Luna si in cea dreapta Soarele.Tocmai atunci, Muma Zmeilor venea spre casa, cu 0 falca in cer si cu una in paméant, simtind ca fiului si nepoatelor sale li s-a jntamplat o nenorocire. Atunci, calul cel nazdravan al Zmeului i-a spus Viteazului: - Nu ma omofi, pentru ca nici un alt cal nu te va putea duce ca vantul si ca gandul din calea zmeoaicei batrane! Atunci feciorul a incdlecat si au pornit-o spre casa fratelui sau de cruce, Fierarul. Acesta, vazand semnul din batista, a poruncit ucenicilor sa inteteasca focul cuptorului unde era inrosité statu- ia. Cand Viteazul a intrat in casa, a Zavorat usile. Muma Zmeilor a dat tarcoale casei si, vazand ca nu are cum sa intre, a prins a se milogi la usa - Viteazule, lasd-ma s& te vad macar putin! Deschide o fereas- tra, usa sau fa macar o gaura in zid ca sa vad si eu cine mi-a omorat baiatul si nepoatele si-ti promit ca nu-ti fac nimic!... Atunci, Fierarul Codrului a facut o gaura in peretele casei si impreuna cu Viteazul, au apucat statuia cea inrosita in foc si au Stat pregatiti in dreptul gaurii. Vazand zmeoaica gaura in zid, a Pus gura acolo cu gandul sa-I soarba pe viteaz. Atunci cei doi frati i-au aruncat pe gat statuia din care ieseau scantei de inrosita ce era si zmeoaica a crapat pe data!Au mers apoi la palatul jmparatesc, de unde sé auzeau trambitele ce vesteau pucuria de a avea din nou pe cer Soarele si Luna. jmparatul 7 astepta pe Viteazul cel vestit cu fata de mana gi i-a spus aga: - Mi-ai dovedit ca vrednicia ta este far seaman, aga ca iti dau fata de sotie, dupa cum am promis. Acum sunt iy; prea batran ca sa mai tin aitt/ fraiele imparatiei, aga ca tu Re ty vei domni in locul meu! Si a avut loc 0 nunta ca-n povesti si “> cu totii au ‘) trait ani multi si | fericiti. lustratjt: MIRCEA TOIAUn pitic, pitic Si de-a dreptul mic A iesit in gluma Dintr-un nor de spuma S&-mi spuna grabit Ca s-a-mbolnavit Tocmai cand trecea Prin odaia mea. MIRCEA TOIA Fiindca a racit, L-am doftoricit, _ lar cand a plecat Eu |-am anuntat: - Tu, pitic, pitic, Nu mai ai nimic. Toate poeziile, povestile si ghicitorile sunt trimise de cititori.Soldatii Auzi trambita cum suna $i soldatii se aduna. Steagul falfaie in vant, lute ne-asezam la rand, Suntem bine inarmati, Ca soldati adevarati. Avem pusti si sabii late Tunuri care bat departe, Coifurile noastre, nene, Sunt cu mot, mai au si pene. Trambita s-o auzim Si la lupta toti pornim. Fug dusmanii de pe-aici, C&nd ar da de-asa voinici, Sa il ludm si pe Grivei, ‘a Sa bage frica-n ei.Ma-nsotese noua surori. Socoteli, oricat de grele, Pot sa fac numai cu ele, { Rotofei, un prichindel Le e frate bun siel, Deopotriva le iubeste Si puterea le-nzeceste. U au nici picioare, Nici aripi sa zboare, Sunt la varf curbate, Ducandu-te-n spate, Alearga culcate. Toata ziua Poti vedea Un calut in pijama.Ce voios e robinetul, Canta-ntruna, nu mai tace! Stii de ce? li stii secretul? Tare-i place sa se joace Cu copiii ,de-a spalatul“, Sa le cante pic-pic-pic, Cu glasciorul lui peltic. Toate poeuiile, povestile $! ghicitorile sunt trimise de cititori. e 3 s 3 @. 1 Serile si dimineata Imi spal mainile si fata E destul numai atat? Nu-i destul, caci peste zi Ma pot iarasi murdari Si la mas& cand ma cheama Eu de sfatul ei tin seama. Si ca un copil cuminte imi spl mainile-nainte. llustratie: MIRCEA TOIAMARTI Pun apa-n Stropitoare Si hranesc La geam 0 floare. MIERCURI Cu taticul meu - 2 Vizitez C&te-un muzeu. JF JOI Vad filme colorate $i desene animate.Si-mi citesc Povesti cu zmei. cosuletu-n piata, ir DUMINICA FY Eu zbor Printre valuri . C-un vapor. sitorile sunt trimise de cititori.Un tata isi povatuia mereu feciorii $4 trdiasca in buna intelegere. Acestia, insd, nu-i dadeau deloc ascultare. Se certau din nimicuri si nu-si mai vorbeau zile in sir, spre supararea batranului lor parinte. - Trebuie sa fiti uniti! Va veni vremea cand veti avea nevoie unul de celalalt! le tot spunea batranul. Dar feciorii nici gand sa se cuminteasca! Atunci tatal lor le ceru sa aduca o matura de nuiele. -Rupeti-o! le zise.Baietii se straduira in zadar. Nici impreuna, nici separat nu au reusit SA rupa matura de nuiele! Au incercat de cateva ori Si, pana la urma, s-au lasat biruiti: - Nu se poate rupe, tata! Nu e posibil!... Tatal desfacu atunci matura si le ceru sa rupa nuielele, una cate una. D. Feciorii le franseré cu usurinté si se uitaré nedumeriti, nestiind ce vrea sa insemne toate acestea. Batranul tata le spuse: - Asa va fi si cu voi. Veti trai in buna intelegere? Nimeni nu va va infrange. Ca si matura de nuiele care nu putea fi franta cu nici un chip. Va veti certa? Va veti indeparta unul de altul? Atunci oricine poate sa va faca rau, asa cum si voi ati putut rupe nuielele, una cate una. Atunci feciorii si-au plecat capetele \ gi au spus: \ -larta-ne, tata drag! Acum am inte- les ce inseamna sa fim uniti. Nu ne vom buna intelegere de acum inainte. Si vai de Cel care va incerca $4 ne desparta! ; MIRCEA TOIA mai certa si vom trai in ; Toate poeziile, povestile §/ ghicitorile sunt trimise de citAm o carticica mica, Plina e cu poze-adica, Cu povesti si poezit Pentru voi, iubiti copil. Eu va spun ca voi Sa $ S-o luati sa 0 cititi, Draga carticica mea rile sunt trimise de cititori. & a : : Miaunica-i 0 pisica fs Mica, mica, mititica 3 Cu mustatile de g Si cu bot de catife : Paru-i galben, matasos Subtirel, e si lucios Si-n picioare e-ncaltata Cu ghetute moi de vata, Astea-s ghete sau pernute? St cu cele cinci gherute Si cand vede-un $orice] Tipa, tipa dupa el, llustratie: MIRCEA ToIA, eeDarul mew pentru mama ; 8 Martie! E ziua ta! 0 floare-ti dau, mamica mea Si vreau sa stii ca-n acest dar - E dragostea-mi fara hotar! Sunt visele ce port in gand, CA voi fi bun si drept oricand, Ascultator voi fi mereu. Mamico, asta-i darul meu! 8 Martit S-au aprins in noapte stele. Ce aproape sunt de ele!... Numai sa intind o mana, & Una-n palma s& ramana. - Mama, vrei de ziua ta * Toate poeziile, povestile si ghicitorile sunt trimise de cititor. Gla $&-ti aduc in dar Dragostea ta mare o stea? Mie-mi este scut; Mami, ia-ma-n brate - ; \ S = ( 53 Vreau sa te sarut! -Vai, vai, vai, O furnica L-a ciupit Pe Martinica! lar 0 vrabie Batrana Painea i-a luat Din mana. Vai, vai, vai, Ca mititel E saracu’ Martinel, Dar si cand 0 creste el! Nustratie: MIRCEA TOIA : 24 Toate poezile, povestle $i ghicitorile sunt trimise de cititor.Povestea spune ca era odata 0 batrana vadu' Vrancioaia, care avea sapte feciori.. . Mandri ca niste Fe viteji ca niste zmei. lar batrana ii iubea ca pe ochii din cap. intr-o buna zi, aceasta statea pe prispa $i torcea peste masur&. Noaptea satenii din aprinsesera focurile care nic prevesteau ceva bun: calcasera Tara Moldoveit cum torcea ea, deodata — tresari de un ropot venit de — pe deal. Un calaret se opreste in fata ei, trudit, cu calul in spume. - Sunt Stefan, domnul Tari Moldovei! Turcii ne-au calcat tara, vin din batalie si oastea mi-e imprastiata! VO 9 ceSunt singur si am nevoie de ajutor! Tara e-n pericol! - Am sapte feciori, frumosi si voinici, si mi-s dragi ca lumina soarelui. Ai tai sunt, Maria Ta! Feciorii s-au urcat fiecare pe cate un munte si au sunat din corn de vuiau vaile! Si-atunci, ce s& vezi, minune mare! @ e Curgeau plaiesii roiuri de pe sub poalele codrilor. el Cat ai clipi din ochi, o noua oaste era adunata, = cu ochii scanteind si asteptand semnul domnitorului. Si numai ce s-a pornit domnul Stefan cu oastea si s-a napustit 1easteptate asupra turcilor, care se credeau deja staépani pe tara. Atunci a vazut Stefan ce pot feciorii Vrancioaiei. Si i-a chemat cu drag pe cei sapte voinici in i Cetatea Neamtului, spunandu-le asa: Voi sunteti sapte frati. jin Vrancea sunt sapte munti. Ai vostri sa pe veci si neam de neamul vostru sa-i stapaneasca in pace. $i de atunci, feciorii Vrancioaiei par ca vegheaza Ia linistea Moldovei. Aceasta poveste, dragi copii, a devenit legenda muntilor din tinutul Vrancei.llustrajie: MIRCEA TOIA Draaa ie Agu copii Draga mea - asa 0 cheama. C€rticica cu povesti E cu zmeéi, cu printi, cu zane Si cu tot ce iti doresti. Cu basme si cantecele, Poezii si ghicitori, Are poze cu animale, Dragi copii din tara toata, Mai gasiti in Draga mea ingerasi si-o rugaciune Ca s-o spui in casa ta- y y4 Gaze, pasri, multe flori. Toate poeziile, povestile si ghicitorile sunt trimise de cititori.TALON a OORLIRATE Pastreaza-I pentru a Rica nu stia sa zica Rau, ratusca, ramurica, Dar de cand baiatu-nvata Poezia despre rata Rica stie- acum sa zica a plac ru ee Ee Re ies Werorlisuacess lui Parca Pre Te TW McA aca Pitemcuu Rea ae Prats elas Pla aeeta aera a sa US oe UnUES CarticicaNinge, totu-| Alb e sus si alb € jos, lar pisoiul, dimineata, Se-ntreaba pe sub mustata: - Cum din cerul mohorat Mari de lapte-au izvorat? 7. jn zapada cea pufoasa, aS Stranuta $i... tusti in casa! Doresc sa Peel dierarcl Carticica ay ee Peete ae pee ea 415.000 lei = 180.000 fei prin (bifafi): Am achitat suma de ..... I ORDIN DE PLATA sau C1 MANDAT POSTAL on Tiriac, sucu la Banca Con ictori ictoria, cont 4230109249001. Bea L abonatului: 021/211.06.10 sau e-mail: Pau Orrstsl nateP orumbita Porumbita, 0, draguta, Unde-ti speli tu oare Fulgisorii, ochisorii, Albele aripioare? Doar in roua sau cand plouad Te faci frumusica Sau in vale, la carare, Te speli, mititica? lustate: MIRCEA TOIA, E ziua ta,¢ mamico! Maicuta mea cea buna, de-as putea Ti-as prinde in cununa Toti trandafirii zarilor usori Si cantecele, ca pe niste flori, Si razele de soare si de luna, Pe toate ti le-as prinde in cununa, Dar pana cresc, nu pot, Oricdt as vrea, decat Sa te sarut, Maicuta mea! Toate poezille, povestile si ghicitorile sunt trimise de cititori.a Ma vedeti? Sunt doctorita, Am halat, si nu rochita. Mama mea e mandra tare, Asa fata nimeni n-are! Fac injectii, dau retete Si prescriu medicamente. Si oricui, daca-i bolnav, ji zambesc si-i spun: »Nu-i grav!“ Pacientii ma iubesc, Tuturor le daruiesc Pastilute colorate Si bomboane mentolate. Si cand pleaca de la mine Sa le fie numai bine! llustratie: MIRCEA TOIA 3 (pag. 21) (pag. 14) wy - Diferentele sunt (8+ Lupul westea Capra cu rmatcarete: trol ec ga ascufft dnp pont peisajul din spate, nori, felut in care ig! tine ursul picioarelo, nasturil haine! balefelulul, @ avea vocea mai subtire. + Ursitoarea este din povestea -Frumoasa adormita” $1 s-a infurl- at pentru cé nu a fost chematé la Raspunsurile la _petrecere. ghicitorile de la pag. 17: peer din colivie este Hansel Povestea ,Hansel $1 Gretel” si cwrerca pentru a 0 convinge pe baba cea PERIUTA DE PERIUTA DEDINTI row cB ote slab Intnde un os Toate poezille, povestile $i ghicitorile sunt trimise de cititor (pag. 24) | warinan a + FURNICA + GIOCANITOARE * COCOS + CROITORASUL CEL VITEAZ + LUP Has > (pag. 26) Balatul A prinde pogtele mijloclu, bélatul B po cel } ‘mal mare $1 bélatul C pe cel mic. |Rugaciunea mamei Copilasi din toata lumea, j Stiti voi cum se roag4 mama La icoana-n orice seara? isi rosteste-n Rugaciunea ei fierbinte. Uite-asa se roaga mama: »Maica Sfanta Preacurata, Vezi Tu ce frumos Dorm dansii? Ei imi sunt averea toata, Pentru ei din greu Ma zbucium, Si indur atat noianul De dureri fara de nume. Pe fetele lor plapande, pe trupurile tremurande Si-ocroteste al lor vis. Fa-le viata-un Paradis!“Vindecarea polnavului Stim, dragi copli, ca Domnul lisus Hristos a calatorit mult prin ludeea impreund cu ucenicii Sai, vorbind camenitor despre DUMNEZeU si despre impéaratia cerurilor. in aceste calatorii El intalnea O multime de oameni bolnavi si neputin- ciosi. lisus fi vindeca pe toti cei care veneau la El cu credinta, usurandu-le suferinta si indemnandu-i sé ducd mai departe © viat’ fara pacate. Toate aceste fapte, pilde si mi- nuni sunt povestite de catre patru din apo: tolii sai, si anume Matel, Marcu, Luca $i loan, in ceea ce noi numim Sfintele Evanghelii. Sfantul Evanghelist Marcu ne povesteste in evanghelia sa 0 astfel de minune savarsita de lisus. jntr-una din calatoriile Sale, lisus a ajuns in oragul Caper- naum (unul din orasele evre- ilor). Oamenii de aici au aflat de prezenta Lui si S-au adunat jn numar mare la casa in care era gazduit. Toti voiau sa-L cunoasca si sa-L asculte, caci faima Lui de profet si vindecd- tor se raspandise pretutin- deni. Au venit si patru oameni care duceau un bolnay, care nu putea umbla pe picioarele lui. Din cauzé ca multe persoane se inghesuiau la usa C sei, ei NU aU putut : sd ajunga la lisus, asa incat au gasit 0 solutie foarte isteata: s-au suit pe acoperis gi au facut o sparturé in tavan, prin care au coborat patul in care zacea bolnavul. Cénd i-a vazut, lisus s-a minunat de credinta lor sii-a zis celUl bolnav: - Fiule, iertate iti sunt pacatele tale! Unii dintre invatatii poporului iudeu se aflau a! cau pe lisus in sinea lor, zicandu-si ca El nu era sa spuna acele cuvinte, céci numai Dumnezeu pacatele oamenilor. lisus a cunoscut gandurile rel turarilor si le-a spus: colo si Il jude- indreptatit poate ierta Je ale carllustratie: MIRCEA TOIA - De ce ganditi astfel despre Mine? Ce este mai usor decat sa-i spui bolnavului: iertate iti sunt pacatele sau scoala-te, ia-ti patul tau si umbl&? Ca sa vedeti ca Fiul Omului are putere sa ierte pacatele oamenilor ji spun acestui bolnav: Scoala-te, ia-ti patul tau si mergi la casa ta. Bolnavul s-a ridicat indata in picioare, si-a luat patul, a trecut prin fata tuturor, jncat se minunau toti de cele vazute si il udau pe Dumnezeu, spunandu-si unul altuia cd nu mai vazusera in viata lor o asemenea minune. Ce invataém noi, copii, din aceasta minune povestita in Evanghelie? Cat de important este ca un om bolnav sa aiba un sprijin langé el, asa cum cel din poveste i-a avut pe cei patru prieteni care |-au ajutat sé ajungé la lisus. Am vazut cat de impresionat a fost lisus de dragostea acestora pentru prietenul lor si cum si-au mérturisit ei credinta faté de EI in locul celui bolnav. Caci pentru credinta lor a fost vindecat prietenul bolnav; ei credeau cu tarie ca lisus este Fiul lui Dumnezeu si are puterea de a le vindeca prietenul si de a- iierta pacatele. $i noi, copii, putem s& ne marturisim credinta in Hristos, prin gesturi poate mici si neinsemnate, dar care au 0 mare valoare inaintea lui Dumnezeu: sa ajutém un batran nevazator sé traverseze strada, sa oferim locul in autobuz unei persoane in varsté sau suferinde careia fi e greu sa stea in picioare, s4 dim un banut unui cersetor affat la coltul strazii sau, $i mai simplu, s4 dam o povata, 0 vorba buna unui prieten necajit si chiar sé spunem o micd rugaciune pentru cineva aflat in suferinta. Prin ast- fel de fapte noi implinim porunca iubirii data de lisus oamenilor, si anume: »lubeste-I pe aproapele tau ca pe tine insuti*. repovestit de CRISTINA MANEAde mine. : $ Cand ma trezesc in zorii zilei, ey Mereu indreapti-ma spre bine!Cita Dragemen ei LILLIE LS. vinde numai ipreuna cu Erticica a We pentrnSpecial pentru tine: luna Ae pe cer Aceasta Araguya Carticica Ae colorat este facuta special pentru tine, wicupul meu. Nu sti inca sa sevil. Nu sHi sa citest. Dar ai la thAemana o cutie Ae culori si mult elan. Mama, bunica, tata, suvioara ori frtpioru) wai mare or sai avate wodelul in Carticica Draga mea. Tu pune la pataie tot talentul si umple cu culoare Aesenele. Or sd-i iasd poate gi mai Prumoase, chiar daca ursuleful va Fi galben, parul fetifel mov, law iepurasul albastru. Va fi Aesenul tau. Daca esti pufin mai mave si sti sa citesti si chiar sa scvii, lung Ae lund Carticica Draga mea de colorat o sai propund teme Aintre cele mai Avagalase si jocuri interesante. Daca-fi place Carticica trimite vepede Aesenul tu, po2a $i scrisoarea mamei sau a bunicufei. Cere-ne orice! Cere-ne luna de pe cer, ngerasule! Si sti ce e frumos? Ca putew chiar Sa fi-o trimitem, fie si numai intrun desen. Pe luna viitoave. Pal Pastram un pret foarte popular Doud Carticele = 15.000 lei Dragi mamici, tatici, bunici, A trebuit sa marim $i noi preful: a crescut Euro, dar s-a adaugat $i Sq. T-V-A-ul (inainte Carticica nu avea). Am adaugat, in ~ schimb, o surpriza: Carticica de colorat. Sper sa fie o buna idee si copilul tau sa o apre- cieze. Carticica Draga mea pen- tru copii + Carticica Draga mea de colorat se vand numai impre- una $i costa 15.000 lei. Cred ca nu gasiti nicdieri o oferta mai frumoasa, mai colorata, mai sim- Patica $i la un pret atat de popular: 15.000 de lei pentru doua Carticele!Piticul Piticul din gradina era bolnavior, dar Mihai I-a facut bine. Dupa ce i-a multumit, piticul |-a salutat pe Mihai si a plecat. | Care sunt saluturile care s-ar potrivi? | 1. Buna dimineata! 2. Pa! 3. Bine te-am gasit! 4. La revedere! 5. 6. 7 . Salut! J . Buna! . Buna seara! Coloreaza cele doua personaje. incercuieste raspunsurile corecte si cauta-le in pagina cu solutii E uePisica Miaunica O fi Miaunica 0 pisica draguta, dar nu cand e vorba de soricei! Vai $i amar de pielea lor daca ji prinde! De aceea, soricelul ar trebui sa alerge mai tare in loc sa rada. Coloreazd desenul si raspunde la intrebari. Stii cum face pisica? Scrie in casutele de mai jos: [ [TT] Stii cum face goricelul? Scrie in casutele de mai jos: Vei gasi raspunsurile corecte pe ultima pagina.Robinetul Cauta In carticica Poezia, coloreaza robinetul dupa model si raspunde la urmatoarele intrebari: ¢ Cum canta robinetul? * Cu siguranta ca stii la ce foloseste apa. Sau poate ca nu? Oricum, citeste cu atentie si incercuieste | raspunsurile corecte: come UY NS em a. pentru spalat 4 \ \ h. pentru prajit friptura i. din apa se fac b. este foarte hranitoare biscuiti c. la udat florile j. pentru inotat d. [a umplut stiloul ’ Vei gasi raspunsurile corecte pe Oo e. la respirat ultima pagina.ColoreazA cele patru desene si ajuta-| pe Rica sa afle si alte cuvinte care ‘incep cu litera R. Scrie-le in josul paginii, sub desene! Cuvinte care incep CUR: ........ccccceeeeeeeeeTrei pisoi Dupa cum ai citit in carticica, un pisoi a iesit in curte si s-a minunat de zapada ce cazuse peste noapte. i Aici sunt trei pisoi caraghiosi care nu au mai vazut niciodata zapada! Pe mine ma cheama i asta nu e lapte! cel mic si nimeni nu ca asta nu e branzdl... si nu stiam ca sméantdna e asa de rece! Coloreaza-| pe fiecare altfel si da-i cate un nume!Martinel cel mititel Bietul Martinel are numai necazuri: furnica |-a piscat, vrabia i-a furat painica... 4 Mai are putin si . izbucneste in lacrimi. Coloreaza-| ca sa-! mai ge inveselesti! fe Rie llustratie: MIRCEA TOIAee. Sfatul mamei Coloreaza desenul dupa . pa modelul din c&rticica on cica. Citeste definitiile, completeaza cAsutele libere si afla cuvantul marcat pe verticald : mean Coloreaza desenul dupa modelul din carticica. OMPNDAARWNE DEFINITII: . Auzi cu ele si trebuie sa le si speli. . Fara el nu se poate la spalat! . Te speli cu apa ... si somnu | pe data-ti trece! Este in baie si intri cu totul in ea. Are ochi, nas, gura si trebuie sigur S| Te speli dimineata, dar si... plata dimineata! . Te speli seara, dar $i... jn ea curge apa de la robinet. Camera de unde ies! curat. punsurile corecte Vei gasi ras pe ultima pagina. eeBatausii a : Cei doi cocosi se bat, nu-i gluma! Coloreaza-i cat de frumos poti si pe ei, si pe gdina care stie motivul certei. Stii cum face gaina? Scrie in csutele de mai jos: llustratie: MIRCEA TOIA Stii cum face cocogul? Scrie in casutele de mai jos: Gasesti raspunsurile corecte pe ; © ultima pagina. ence 9Doctorita Coloreaza desenul si raspunde la intrebari: 1. Ce are doctorita pe nas? 2. Stii cum se numeste instrumentul agatat la gatul ei? Vei gasi raspunsurile corecte pe ultima pagina.Povestile | bunicilor Stii foarte bine ca povesti mai frumoase decat cele pe care ti le spun bunicii nu exista! Chiar daca tie iti place sa Carticica Draga mea pentru copii abia asteapta sa lanseze un nou concurs de povestit. Poate participi si tu! Deocamdata noteaza aici povestile tale preferate: Coloreaza desenul!ale liana ata 0.P. 52 - C.P. 58 Bucuresti == _- Mentioneaza pe plic: miniSONDA) Carticica Draga mea de colorat Coloreaza desenul dupa modelul din carticica.s 2 5 z = g 1. iti place sa ai si o carticicd de colorat o data cu Carticica Draga mea pentru copii? (Da Nu 2. Ce ti-ar placea mai mult sa contina carticica? Cidesene de colorat [] jocuri [_Jteste Oninirebusuri Copovesti C] poezii Uda florile! Coloreaz& desenul si Scrie numele plantelor si florilorRugaciunea | mamei meni nu te iubeste mai mult decat rnama si ai citit fn Ni See au din carticica rugaciunea pe care ea o face catre poezia sa Maica Domnului in fiecare seara. j, daca ea Se roaga pentru tine, Cauta modelul este bine ca si tu in carticica Cu papusa-i alt bucluc! Din sindrila si din bete rebuie sa-i fac patuc jupa soba, sa nu-nghete. >] Uf, ce mare-i bucuria C&nd sunt toate gata-n pripa! Nu stau locului o clipa... Tare-i grea gospodaria! llustratie: MIRCEA TOAyOezi “ Florile. R anotimpur: De cum vine primavara infloreste toata fara. Primul vestitor, fireste, Ghiocelul se numeste. larba verde cand apare, infloresc sub mandrul soare gy Viorele, tamaioare, Branduse si lacramioare. (la > tn lanul de grau a, E macul de cand ma stiu. - i lar in parcuri si grddini Trandafirii isi scot spini. Tot vara strangi in buchete infloreste alta floare. e frumoasa crizantema, Peste flori vie emblems ny = fi —_h_ ol IL, se we , lustre (i \VIOL VOUT $$ SE os a 33 of Se 33 i ; 8 =Cs pH | HY L a p limb are lepurasul meu pufos Este foarte bucuros. Astazi mergem la plimbare $a vedem orasul mare. lustratie: MIRCEA TOIA Cu catelul vom porni, } Lucruri multe vom zari, lar& noi ne vom opri La raionul de copii Unde-s multe jucarii. Rila-i foarte bucuros, Zice ca merge pe jos. Catelusul e voios, A luat cu el un os, insa cand sa treaca strada... povestile s! ghicitorile sunt trimise de cititor l-a calcat masina coada! Doar mamica-i suparat Ne cauta-n casa toata. Voi, copii, a fiti cuminti, Nu plecati Fara parinti!De ce nu merg la scoala? 0 pisicd, un copac, Un catel, o curte goala. As putea sa merg la scoala. le, povestile si ghicitorile sunt trimise de cititori. De nu merg, Mamaz-i de vina - Zice: SA mai cresti, Copile! Nustratie: MIRCEA TOIAUmbrele misterioase Sa = a .nig? ELORE ie z Teva hike ay Ce) AOMBOLA eRe eta Ursuletul meu nu stie Nici macar o poezie, Dar eu stiu cate poftesti, Ti le spun daca doresti! Ursu-i tare mititel, pone soytl a Ain ol ‘ Garaicicay RS SnNumele copilului: ‘Ca stie canta frumos. Toata ziua fi da zor, Ca e mare dirijor: Mor, mor, mor, mor! A-nvatat si notele; Stie si duratele; Bate tactul unu, doi ~.. Si pe note canta-apoi: iT { Do, re, do, do, en SS Do, re, do! 9 | . ° Expediati talonul numai insoft de citanta de plata (sau 0 copie) intrun pli tinbrat, pe adresa: a achitat suma de .. "| a 7 2 onoIN DEPLATA sau Q Mal + prin (bifafi): ‘a, cont 4230109249001.BOG ~ vre.15 og Jepurasy] Top-Top Vine parc-ar fl alares Puyo nue nimereasca Top, top, top! ilea S& nui géureascé, Feuirosd fuge, fuge ean Son onl Si copniul nu-| ajunges Top, top, top! eo e _lepurasul fuge, fuge Top, top, t s noril ‘\Si copoiul nu-! ajunge, Fuge de mananca SA nu-l prinda van } Top, top, top! atorii, Top, top, top! ) Vite, crangul este lepurasul fuge, fuse * aproape, Si copoiul nu-! ajunge: Si-n tufiguri o s scape, Top, top, top! Top, top, top! lepurasul fuge, fuge Si copoiul nu-I ajunge! ada ee: ly Pees, 8 itustratie: MIRCEA TOIA ile jocuilo.» ee mara tect - Diferenfele trebule cdutate la numérul de flori din (pag. 15) bbuchetu!lepurasului, la nasturil lui, la cravata, la fundia din capul Ursulinel gi ta fur BatSe povesteste ca, pe cand Maica Domnului era pe Pamant, Irod, regele cel rau al iudeilor, voia sa-L gaseasc pe Mantuitorul nou-nascut $i sa-L ucida. Astfel cd Fecioara Maria impre- una cu Pruncul lisus si cu losif fugeau de acest pericol spre Egipt, prin arsita nemiloasa a soarelui. Si tot de atunci se povesteste ca in lungul for drum au gasit in cale un plop si s-au asezat sub crengile lui, sd le tina umbrd cat timp se mai odihnesc. Dar plopul isi clatina fara incetare frunzele, iar razele soarelui treceau nestingherite spre pamant, acolo unde cei trei drumeti céutau odihna. Atunci, Maica Domnului, plangand amarnic, a plecat de sub plop spunand: - Asa cum nu ai dat acum umbra, asa sa raméai pe veci! ins nu departe de plop era o salcie, iar cei trei cdlatori se agezara si sub crengile ei. Si salcia le-a tinut umbra /¥ deasa si le-a alinat durerea. Atunci Maica Domnului, plecand, a multumit salciei:@ ta omul sa vind cu in paméant, sa prinda ime- drag! lar dacd o ramura de-a diat radacina si sé inmugureasca! $i de atunci, frunzele plopului tremura, nedand nici pic de umbra, pe cand salcia ine o umbré deasé si binefacatoare. Si in ziua de astazi plang salciile cu ramuri lungi de durerea Maicii Dornnului. Si intr-adevar, daca infigi in pamant o ramura de salcie, precum a spus Maica Domnului, prinde radacini si creste 0 noua salcie. Cu ramuri de salcie inmugurite se merge la biserica in Duminica Floriilor. Mlustratie: MIRCEA TOIAIzvorul Tamaduirii ir ineri din Saptamé tilor (care se mai numeste si it vineri din Saptamana Pasi @ sen meste § one Lmtet, find incarcata de lumina si bucuria invierii lui lisus Hist) Biserica a randuit sarbatoarea lzvoru! Taméaduiril. De ce se ee an ca in accast zine aducem aminte de sfintirea bisericii inchinate ah cit Domnului, de langé orasul Constantinopol, de izvorul tamaduitor $i ,purtétor de viat na care se aflé langa acea bisericd, precum si de minunile care s-au sdivarsit acolo. a Sntul .tamaduire“ inseamné vindecare, deci era vorba de un izvor cu apa vindecd- a toare, adicd facéitoare de minuni. S& citim, dragi copii, in cele ce urmeaza povestea acestui izvor, in uma cu multe sute de ani, trdia un om foarte bland si bun ta inima, pe nume Leon. El avea s& devina Imparatul Leon cel Mare, conducator al Imperiului Bizantin. Pe A vremea cand era incd un om obignuit, 3 inainte deci sa devina imparat, a intalnit odata ly un orb, un om fara vedere pe care a vrut sa-| i facut sete si apa ca sa-si astampere setea. Leon a patruns in desisurile din apropierea drumu- lui, dar nu a gasit nici un firicel de apa; locul era plin de copaci si verdeata, iar el s-a ostenit in zadar tot cdutand. Pe cand se intorcea intristat la orbul insetat, a auzit un glas de sus care fi soptea in ureche: - Nu te mai intrista, Leon, si nu te mai osteni, caci apa este aproape! Leon a cdutat din nou, dar nu a gasit nimic si iar a auzit glasul care fi spunea: -Leon imparatule, patrunde mai adanc in padure $i Cu apa pe care o vei gasi potoleste setea orbului, apoi unge cu ea ochii lui cei intunecati; vei sti atunci cine sunt eu,Mirat ca este numit imparat, Leon a facut intocmai cum a spus giasul: a intrat in padure, a gait izvorul CU apa, Ira dat A bea orbului, apoi i-a uns Ochi $i indata acesta a jnceput S82 vada. Atunci Leon ainteles ca apa acelui izvor era tamaduitoare $i ca minunea Petrecuta se datora Maicii Domnului, care il cdlduzise prin vocea dumnezeiasca. | Nu dupa multa vreme, prorocirea Maicii Dornnului s-a implinit si Leon a ajuns imparat. Bla zidit atunci, , in semn de recunostinta, 0 frumoasa biserica inchinata Nasca- toarei de Dumnezeu, chiar langa acel izvor, in apropi- erea orasului Constantinopol (capitala Imperiului Bizantin). De atunci s-au savarsit in acea bisericd nenumarate minuni, Odata, dupa un cutremur, aceasta era gata si se darame, dar insdsi Maica Domnului a sprijinit-o pana cand au iesit } afar toti oamenii, teferi si nevatamati. Apa izvorului ii vindeca pe toti cei care beau dintr-insa de orice boala si suferinta si chiar |-a inviat pe un om care murise inainte ‘\ de a putea ajunge la izvor, fiind stropit cu acea apa. Multi imparati, dregatori, cdlugari, pre- cum si oameni simpli, obisnuiti au fost tAmaduiti de bolile si neputintele lor. Acel izvor a continuat si facd minuni pana in ailele noastre, prin puterea si rugaciunile “4 Maicii Domnului, dar si prin credinta si rugaciu- nile celor care veneau aici sa primeasca ajutor. Sdrbatoarea Izvorul Tamaduirii ne aminteste de toate aceste lucruri minunate. in aceasta zi, preotii savargesc in fiecare bisericd o slujba de sfintire a apei. Prin rugaciunile lor, ei cheama Duhul Sfant care sfinteste apa si o umple de putere vindecditoare, asemenea apei Izvorului Tamaduirii. Este bine ca si voi, copii, dacd mergeti la biserica in acea zi si luati cate o sti- Cluja cu apa sfintita (care se mai numeste si agheasma mica) s& beti din ea in fiecare dimineata inainte de a lua micul dejun. Prin credinta si rugaciunea voastra, aceasté apa va va intéri sufletul si trupul, va lumina mintea voastré pentru a primi mai usor invatturile care vi se dau la scoala sau la gra |. Nu uitati s4 va rugati Maicii Domnului, cdci numai ey Tugaciune si credinta apa sfintité dobandeste pentru cei care o beau puteri tama- luitoare, tratie: MIRCEA TOIA repovestit de CRISTINA MANEA Paste fericit si luminat a — tuturor celor care iubesc si citesc »Draga mea pentru copii“! Prarieaw heh & eum £5 = S (= =— m | i Si eke aa!eopil GILLI LILLIES. Crrtiel IB AyWai de capull Ini Coloreaza personajele dupa modelul din Carticica. Ce crezi ca ji spune pisica soricelului? Bifeaza variantele corecte. llustratie: MIRCEA TOIA, (1. Sunt suparataé pentru cd nu m-ai salutat! (2. Te mananc dintr-o inghititura! (3. Te spun mamei tale ca faci galagie! ) 14. Esti cam slabanog, nu-mi ajungi ‘ il 5 nici pe-o masea! IRNUrsuletn! aivijor Ca sa iio m i 7 ee nelodie trebuie sa $tii s@ scrii note ' bs Cale. Daca nu le-ai inva inca ica iat-| ee tat inca la ora de juzICa, == SI Coloreaza-| pe dirijor dupa modelul = do ain caricicaIn C&rticicé ai citit trei poez!! jn care este vorba despre iepurasi. Mai stii cum se numeau? Scrie-le titlurile, in functie de numéarul fiecarui iepuras. llustratie: MIRCEA TOIA Coloreaza iepurasii cat poti tu de frumos!De ee nu mers la seoalla? Baietelul din poezie spune ca stie sa deseneze. Dar nu are cu ce. Il ajuti tu sa aleaga ce fi trebuie? Coloreaza 1 personajele! MIRCEA TOIA Uustratie:GandaAeelull Gandacelul este acum multumit. Daca ai citit poezia, poti alege raspunsurile corecte. ustratie: MIRCEA TOIA Coloreaza personajele dupa modelul din Carticica! Gandacelul este multumit pentru ca: A. [Ja mancat o frunza de alun B. [Ja luat o nota buna la citire C. Oise incalzeste la soare , D. LJa mancat dude si prune } E. Diva pleca in vacanta la maregil ogarull earga foarte repede. Dar i este interesat de varza? varza cu mare placere si pe care le prefera. Si ogarul, si iepurasul al stii tu oare care dintre e! Daca da, scrie cine papa f@ o lista cu alte legume Coloreaza iepurasul, ogarul si varza! ee ee mananca varza. llustratie: MIRCEA TOIA.ucura can ajele cica.Coloreaz florile si afla-le numele completand casutele libere. ustratie: MIRCEA TOIACrime e? Coloreaza desenul dupa modelul din C€rticica. Citeste definitiile, completeaza casutele libere si afl marcat pe verticala numele animéalutului din desen. DEFINITII: 1. Unde traieste animalul din desen? 2. In carticicd, el este imbracat cu o bluzd care se inchide cu 3. El este un animal ... 4. Cu ce este acoperit corpul sau? 5. Cu cine s-a intalnit el in padure? = 1 2, ° 3=1M 4 Cc P llustratie: MIRCEA TOASorieelul _ personajele si raspunde la intrebari. insa pentru asta trebuie sa fi invatat deja poezia din Carticica. 1. Cine il pandeste pe soricelul cel furacios? llustratie: MIRCEA TOIA 2. Ce a furat el din dulap? [4 Afli raspunsurile corecte pe ultima pagina.: Raspunde si trimite tepede sondajul ; } in plic timbrat, la adresa: 4, OP. 52 - CP. 58) | Bucuresti Mentioneaza pe plies mao) bis Draga me mea a colorat Ursulletull Fiecare dintre voi, dragi copii, are o jucarie preferata. Este un ursulet de plus? Daca da, scrie-i aici numele, alaturi de altele trei care crezi ca i se potrivesc:1. iti place sa ai gi o carticicd de colorat o data cu Carticica Draga mea pentru copii? }Da Nu 2. Ce ti-ar placea mai mult sa contina Carticica? desene de colorat jocuri teste minirebusuri povesti ] poezii Cantaretelle Vine timpul frumos si de [De law broscutele vor incepe concertele pe lac. Stii cum canta ele? ' Daca da, bifeaza | varianta corecta: \ustratje: MIRCEA TOIA, | oMiau! | DCotcodac! | (Ham! coae! cocnit! cMee! Coloreazs-le dupa modell! AB din Carticica! 3 s aDicteaZaA Coloreaza desenul dupa modelul din Carticica. GALBEN ORANJ VERDE | ALBASTRU VIOLETSolutiile jocurilor 4 din Carticica de colorat, i hs 2 De ce nu merg la scoala? - pagina 4 Iepurasiii - pagna 3 Variantele sunt 1 si 4. 1. Telegrama . l ; 2. lepurasul $i ariciul Iepurele si ogaru - pagina 7 3. lepurasul lepuragul mananca varza. El mai mananca si iarba, morcovi, fructe. - pagina 9 = Florile Soricelul - pagina 11 il pandeste pisica. | 4 A furat pairie, branza \ gi smochine. Are blana sura. Cine e? - pagina 10 al (IAI) (CIRIIZIAIN Er TIRTE] [FIER [Mola RR] v0 P| 9 S -| 5 Gandacelul - paginas Variantele corecte sunt A si C. > [>] m Cle [Pp [ulRials| they . § Vai de capul lui! - pant (re Raspunsul corect este 2. SY |@ Primavara @ Sub ciuperca @ Am sadit un pom / Ghicitori ® Sa numaram bobocii de gasca @ Cuibul pitpalacului a Caprita a Grivei e suparat a Zmeul zburator / Gargarita @ Rata pieton Barza @ in livada / Motanasul @@ Trenuletul Motatul / Ghicitori 43 De ce au iepurasii coada scurta? @ Zana Primavara e3 Cine este fiecare? & Papusica ee Apa, peria si sapunul & Drumul albinutei 28 Taloane / Solutii la jocuri 60 Clovnii Editati ee Pregedinte Director General: MARIANA BRAESCU e-mail: drector@casalus.10 PUBLICITATE: prin SPLENDID MEDIA: Ya 312.9484; 312 7040, Fe 3139268, eral: oficespendcned20 Adresa redactiei: str. Ciprian Porumbescu nr. 10, sector 1, cod 010652, Bucuresti @ Mesterii Tel.: 211.63.87; 0740/040.208; tel fax: (211.74.78 | Tot ce e pe lume e-mail: dragamea@casalux.10 ISBN 973-86830-0-9 43 Sfantul Gheorghe F - Se ee eePrimavara “ie e a venit! a it A trecut iarna geroasa, ~ Campul iata-l inverzit, Randunica cea voioasa La noi iarasi a sosit. ae Dintr-o creanga-n alta zboara *% Sturzul galben-auriu; Salutare, primavara, Timp frumos, bine-ai venit! Turturelele se-ngana, Mii de fluturi vezi zourand Si pe harnica albina Din flori miere adunand. Canta cucu-n dumbravioara Pe copacul inflorit, + 4 Salutare, primavara, Timp frumos, & . Bine-ai venit!Sub ciupercé O biata furnicuté mergea pe poteca din padure. Deodata a inceput 0 ploaie cum, nu mai vazuse sarmana de eal Norocul ei ca a zarit o ciupercuta care era tocmai bund de umbrela. - Ce bine, a zis furnica, n-o sa ma ude ploaia sub ciupercuta! N-a stat prea mult, ca din aer s-a auzit un falfait usor. Era un fluture care i-a spus: - Lasa-ma si pe mine sub umbreluta ta, ca ud n-o sa mai pot zbura! - Hai, ca e loc pentru amandoi! | vyp»y a raspuns // N-au Stat prea mult [i timp singuri. Ploaia / Use mai oprea si, sub 0 frunza, S-a apropiat si un soricel: - Brrr! Ce ploaie! Faceti-mi si mie Putin loc, cA mi-am udat blanita de tot! Si, in mod ciudat, sub ciuperca s-a mai gasit inca un loc. Imediat s-a auzit si un ciripit: - Cirip-cirip, am penele ude rau de tot si n-am unde sa ma, duc... Mai am si eu putin loc , \ sub umbreluta voastra? | | - Sigur, hai repede! au\ raspuns cei trei, veseli \ \ ca mai au pe cineva \ cu care s& vorbeasca. | ins nimeni nu-si explica de ce sub ciuperca era tot mai mult spatiu. \CS lepurasul trecea si el grabit pe potecuta din padure. Ploua din ce in ce mai tare si, uitandu-se in stanga si in dreapta, i-a vazut pe cei patru prieteni sporovaind la adapostul palariei rosii cu buline. - Hei, salut! Nu ma primiti si pe mine in grupul vostru? - Cu placere, dar nu cred ca mai e loc! a zis fluturele. vy), 7 Ba uite cd mai e un loc! a spus mirat soricelul. AA Cum s-o fi intamplat?... <. - Hai repede, iepurasule, ca te uzi de tot! a \) spus furnica cea inteleapta. UeN-a apucat iepurasul sa-si zvante bine blanita, ca apare si vulpea: - Vai, haina mea de blana roscata este complet distrusa! Cum ma voi duce diseara in vizita? se tanguia ea. - Hai cu noi sub ciuperca! a strigat soricelul, ca uite ce de loc a mai ramas! insa tocmai atunci, ca prin minune, ploaia s-a oprit, iar razele soarelui au patruns printre crengile copacilor. Toti au plecat care incotro, ‘jn afara de furnicuta care era tare nedumerita: - Cand a ‘inceput ploaia, nu incdpeam decat eu sub ciuperca. Apoi au avut loc toti ceilalti. Cum a fost posibil? - Ha, hal! a ras un brotacel verde care se cocotase tocmai pe Ciuperca Salvatoare. Pai tu nu Stii c& ciupercile cresc atunci cand ploua? llustratie: MIRCEA TOIA| a Am sad t un pom In gradina, printre flori, Am sadit un merisor, il udam, iI ingrijim, De omizi noi il ferim. Pomisorul a crescut, Cat de mandru s-a facut! Este mai inalt ca noi Si da muguri si da foi Si-o sa fie mai voinic Fiinca-I ingrijim de mic, lar cand mare o sa creasca Mere-o sa ne daruiasca. Mustratie: MIRCEA TOA Este tot mereu hoinar Printre dealuri, printre vil. Vino iar si ne du Si ne canta: Tu, tu, tu... Pe ploaie, pe soare, Am doua cuibare Mereu calatoare. Noaptea dorm sub pat; A, De cum te-ai sculat, Nu mai stau nicicum, Te-ar purta pe drum! Toate poeziile, povestile si ghicitorile sunt trimise de cititor.| Sa numaram bobocii de gAsca Au plecat pe apa mare Boboceii la plimbare. Ce s-a intamplat pe drum? Nu se mai vad nicidecum. Noua-au fost... l-a prins vreun val? Striga gasca de pe mal. Trei sub salcie plutesc, Doi in trestii chicotesc. Cine oare poate sti ati in scorbura or fi? \Troate poeziile, povestile $i ghicitorile sunt trimise de cititori. a Nustratie: MIRCEA TOIAoo Roua-i deasa, vant adie, Ici-colo, cate-un copac Si e-n iarba de campie Cuibul unui pitpalac. Dedesubt, la radacina, Sase puisori cuminti Ciugulesc mereu lumina ° —— Si ce-aduc cei doi parinti. Viermisori si dulci seminte Li se-mpart, oricand, de zor, Mari s& creasca sub velinte De trifoi si de mohor. Cate unul da spre-afara, Ispitit de vreo lacusta Dar pe fund de cuib e iara, Sus, mai mult de-o clipa nu sta. Vant adie, inca-i roua, Din azurul cerului Dimineata raze ploua Peste iarba, peste pui. le sunt trimise de cititori. Toate poeziile, povestile AM ustratie: MIRCEA TOIA ne aie aaaraaacc nn e cn eee eeeMe, me, me! larba verde dulce e, larba verde dulce e! Dar si mugurii-n copac Primavara mult imi plac! Dragi imi sunt campiile, Codrul mare si umbros, Izvorasul racoros, Me, me, me!Grivei Azi Grivei € suparat, Fiindcd Mitu a muscat Pe la spate, ca un las! Of, of, ce motan poznas! Totdeauna asa face, ise de cititori. \ Dar Grivei tace cat taceA \ Si cand latra-apoi odat’ N Fuge Mitu speriat, 7 Cu tot parul ridicat, Tremurand infiorat! ye «=Dar stapana lui Il cearta: - Vezi, Grivei o data latra Si-ai fugit sa te ascunzi, Ca ti-e frica sa-i raspunzi! Dar de te-o musca vreodata, Blana-ti va fi sifonata! « Toate poezille, povestile $i ghicitorile sunt lustratie: MIRCEA TOIAani ey via} Am un zmeu, 6 Am un zmeu, | Ce sus zboara Zmeul meu! Bucuros e Mandrul soare: »Am primit si eu Scrisoare!“ Toate poezille, povestile si ghicitorile sunt trimise de cititori. a, Gargarita Am o gargarita rea, = Nu-i ascultatoare... Face numai ce vrea ea Si-a uitat s zboare. Am s-o iau la gradinita | Sa se-nvete minte, Sa rada de ea copiii Ca nu e cuminte! llustratie: MIRCEA TOIAVine rata de la piata intr-un cos cu varza creata. Zice rata: ,Mac, mac, mac, Ce ma fac, ce ma fac? jn oras n-am pic de lac!“ Stand pitit dup-un burlan, ji raspunde-n trei secunde Gugustiucul orasan: »Rata mare, minte mica, Oratanie peltica, Treci doar doua cartiere Dupa doua bariere Si-ai iesit din oras, Ai si lac, ai si imas! lustratie: MIRCEA TOIA ins cum esti pieton Si te crezi mare cucoana, N-o lua direct la goana, Nici cu firea nu te pierde. Umbla Numai pe trotuar Si treci strada doar pe verde, Caci altfel e vai si-amar!“ Toate poeziile, povestile si ghicitorile sunt trimise de cititori. |Va feriti de dansa, Surioarelor! Sa sarim in lac Oac, oac, oac, Oac, oac! De urata barza Astazi am scapat, Ce bine ne pare Ca nu ne-a papat! Sa sarim in lac, Oac, oac, oac! Oac, oac! ilustratie: MIRCEA TOIA eet Seeee Eeroin livada® larna si-a cules zApada, A inmugurit livada, les vecini cu scari de zor La-ngrijirea pomilor. Foarfeci mari si ferastraie Uscaturile le taie, Bidinele iaté-apar Pun pe pomi nadragi de var. - Hai, copile, $i priveste Sa inveti cum se munceste + Ca livada sa rodeasca, | Mere dulci sa-ti daruiasca! Se) -« Mota 1 + Motanasu Motanas, motanel, Cu codita dupa el, Vin’ s& torci, vin’ sa dormi, Pe baiat s& mi-l adormi. Pentru asta ti-oi plati Dupa cum imi vei munci, De mi-oi fi motan cuminte, Ti-oi da lapte si placinte, lar obraznic de mi-oi fi, Ti-oi plati ce ti-oi plati, Dar te-oi trage de codita Si fi-oi da si-o bataita. pentru ey wer Toate poezille, povestile si ghicitorile sunt trimise de cititori. < 2 5 @ = g zUuuu! Uuuu! Uuuu! Trenul soseste Si in gara se opreste. Uuuu! Uuuu! Uuuu! Porneste iar. De persoane-i? Ori marfar? Ba-s copii. |-auzi si tu Cum se joaca: »Uuuu! Uuuu! Uuuu!“ llustratie: MIRCEA TOIA Toate poeziile, povestile $i ghicitorile sunt trimise de cititor.Motatul Puii mamii, pui, pui, pui. Are closca sapte pui, Cinci pestriti, unul baltat, Numai unul e motat Si curat si incaltat. - Spune-mi, puiule, si mie De ce-ti face numai tie Mama ta ciorapi si ghete Si iti leaga mot in plete? Oare fratiorii tai Sunt asa de prosti ori rai? Sau poate ca mama ta O fi lenesa ori rea? Hustratie: MIRCEA ToaFugar iscusit, Scapa De cartus. Prin lupa privit Pare magarus. en Spune puiul: Mama mea Nu-i nici lenesa, nici rea, Dar e trista, vai de ea, CAci ji fac rusine multa Fratii mei si n-o asculta. Ca de-i cheama, fug pe-afara,\ Ghemulet lar de-i prinde plang si zbiara, } Cu frati mai multi. Si de-aceea-s nespalati Piuind umbla Si desculti si nemotati! Dar eu stau cu mama mea Si mi-i drag s-ascult de ea Si de-aceea sunt motat Ca-s cuminte si curat. Cine-i oare? Trece, inotand Alene, Pe a lacului Splendoare, Parca scos Dintre troiene, Un semn alb De intrebare 2De ce au iepurasii coada scurta? Se spune ca odata, demult, la marginea unei paduri intin- se era un lac tare frumos; si pe malul lacului crestea un co- pac falnic. In padurea cea deasé trdia si un iepuras. Cea mai mare bucurie a sa era sa stea la umbra copacului si sa priveasca in apele limpezi ale lacului. Ba se mai si distra, pentru ca acolo veneau toate animalele padurii sa bea apa si sa sporovaiascé verzi si uscate! Numai ca intr-o zi, ce credeti ca s-a intamplat? Niste oameni au venit si au taiat copa- cul cel mare, i-au scobit trunchiul si au facut din el f o barca. in locul pomului, | jepurasul nostru nu a “| mai gasit decat o butu- f fe fuga, pe careS-a smiorcait el ce s-a smiorcait, dupa care s-a sters la nasuc $i a spus: - Lasa, Ca tot voi veni aici sa ma uit la lacul meu cel drag! Nu mai e copacul, dar macar voi avea pe ce sa stau; buturuga asta e tocmai buna! ins& cand sa se ridice de pe buturuga, ce sa vezi? (se lipise acolo din cauza cA seva copacului nu se uscase inca! Ce era de facut? Nu se putea dezlipi si pace! Tocmai atunci de lac s-a apropiat un elefant. Era asa de mare si de infricosat dar iepurasului i-a venit imediat 0 idee geniala: ' ~ Hei, elefantule, vezi cd nu ai voie sa bei apa de aici! Asta € lacul meu, nu stiai? Elefantul nu s-a sinchisit si si-a varat trompa in apa. Mo Mai, da’ tu chiar nu esti atent la ce-ti zic? Eu “\ sunt paznic aici si nu-ti dau voie sa bei apa! Elefantul nici nu se uita. Atunci iepurasul a mai ) incercat o data:- Vad c nu imi ¢ ma scol eu de aici si-a trompa aia!... Aici elefantul chiar ca nu a mai rezistat; si-a iesit din fire, l-a apucat pe iepuras cu trompa, |-a smuls cu putere de pe buturuga si I-a aruncat cat colo! lepurasul a fugit mancand pamantul < si abia cand a ajuns in desisul padurii si-a dat seama ca in loc de coada nu-i mai ramasese decat un pamatuf. Y/, 72 Si se spune ca de atunci iepurii au coada scurta. llustratie: MIRCEA TOIAZana Primavara Primavara_ Toti copiii Florile au inflorit, Zburda mielusei pe campuri, Canta pasarile-n cranguri! qa llustratie: MIRCEA TOIA = £ 8 8 é 5 2 g a 2 8 & s 3 3 g 2 82a 9 Logk ’ Papusica Unchiul Rica mi-a promis Si-ntr-o geanta mi-a trimis Doua ‘ Sa ma joc cu ele. U O pruna si-o para r O Juna si-o scara. Si mi-a zis: nepoate oO Din aceste toate Fa-mi o papusica, Frumoasa si mica. Si eu i-am facut Si lui i-a placut! Stiti cum am lucrat? Am pus intai para, Peste para scara, Deasupra am pus pruna, 4 Peste pruna luna. : Pe pruna am crestat Doua linioare, Doua punctisoare, Si sub toate cele, Doua ciocanele. Si-am lucrat frumos, Cum vedeti mai jos! ile sunt trimise de cititor. g & gs & 2 8 CC"...Apa, peria si sapunul Inca dis-de-dimineata_ Trei prieteni ma rasfata: Apa, peria, sapunul Mi-s prieteni toti ca unul. t Apa-mi zice:-vin’ la mine, Sa te spal cum se cuvine, Sa te mangai pe-ndelete, Cu sapun si cu burete! Joaca asta cu clabucul Chiar ca-mi gadilé nasucul, Tare-mi place sa se joace, Sa ma mangaie pe fata, Ca-i doar dis-de-dimineata. Cine-apare si dispare. Unde-o fi? Pai se da huta Peste dinti voioasa tare Prietena mea, periuta! Toate poeziile, povestile $/ ghicitorile sunt trimise de cititori. llustratie: MIRCEA TOIA‘oe wale 3 i ee ove LD | — @ — 3 :Solutiile jocurilor din numarul trecut; BOG Soparla wxe2 ised care este drum spre cub: Umbree eae 20 “misterioase LHIPOPOTAM 5, ZEBRA 2. GIRAFA 6. MAIMUTA, 3.ELEFANT == 7. STRUT 4. CAMILA 8. RINOCER ve: Bo aeSa desenam un puisor } Daca vreau eu, pot usor desena un puisor, Fac intai un cere micut, Gaurit ca un banut. Sub b&nut am asezat un oval cam aplecat, Pe oval, 0 linioara tine loc de aripioara, lar din doua betisoare fi fac puiului picioare, La picioare pun si gheare, patru-i pun la fiecare, Bietul pui nu are cioc, Sa-i gasesc si lui un loc. {Nu uitati: micutul pui Este colorat galbui. 9. Telefon Am achitat suma de |} QORDIN DE PLATA sau QO MANDAT POSTAL inca Comerciala lon Tiriac, sucursala Victoria, cont 4230109249001. JEST Sie pelea eelasen) ce @lezslst 110i 6°) Reenter ennnnentiernnrnen me tenner ermine | --» prin (bifati): |ae eee Clovnii are.Cu ciocan si clestisor Lucram toti, lucram de zor. Poca, poca, poca, poc! Poca, poca, poca, poc! Cuiele le potrivim, Cu nadejde le lovim. Poca, poca, poca, poc! Poca, poca, poca, poc! Gata-i casa, mai baieti! Are acoperis, pereti. Poca, poca, poca, poc! Poca, poca, poca, poc! Toate poezille, povestile si ghicitorile sunt timise de cititori. N-are usa, cum intram? _ Haideti iute s-o lucram! hustrajie: MIRCEA TOIATot ce Tot ce e pe lume Are-un rost anume: Marul ne da merele, Parul ne da perele. Norii ne dau ploaia Lana ne-o da oaia. Somnul ne da visele, Caisul caisele. Grau ne dau ogoarele Si lumina soarele. Flori ne dau gradinile, Qua dau gainile, Panza ne da inul, Strugurii dau vinul. Peste ne dau biltile, Minte ne dau cartile. Miere dau albinele, Omul bun da binele. , Toate poezille, povestile si ghicitorile sunt trimise de cititori.Sfantul Gheorghe 23 aprilie ‘Sfantul Gheorghe e foarte cinstit si cunoscut in tara noastra. Si voi cunoasteti multi oameni care ii poarta numele. e a fost Sf. Gheorghe? Sf. Gheorghe a trait demuit, acum 1600 de ani, intr-o tard numité Palestina, stpanitd de romani. El era crestin, credea in Dumnezeu $i in Fiul Lui, lisus Hristos. Gheorghe era soldat cu o functie importanta in garda impératului roman Diocletian. impératul, ca si cei mai multi din- tre romani. era pagén, adied nu credea in Dumnezeu si in lisus Hristos, ci se inchina zeilor (niste puteri inchipuite, care nu exist). EI ii ura pe crestini si s-a hotérat s4-1 nimiceascd. |-a adunat pe toti dregétorii sai j le-a sous ce are de génd. Atunci, Gheorghe a iesit in fata adunanii si -a certat pe imparat, spunan- du-i c greseste foarte mult cd nu crede in Dumnezeu $i fi prigoneste pe crestini. imparatul, uimit si infuriat de indrézneala lui Gheorghe, a dat ordin soldatilor s-1 bat si sé-1 chinuiasca pana va re- nunta la credinta lui crestind. lar cdnd soldatii au inceput si-! bat pe Gheorghe, cerul s-a innourat j s-a auzit gasul lui Dumnezeu spundnd: .Nu te teme Gheorghe, sunt cu tine*. $i Dumnezeu i-a trimis ingeri care ii vindecau toate ranile facute de soldafi. lar dupa trei zile, vaznd imparatul c& Gheorghe tot se ruga lui Dumnezeu si nu patea nimic, a dat ordin sa fie incdltat cu ghete de fier inrosite in foc si cu tepi in interior, crezdnd cd astfel ji va veni de hac. Dar a doua zi Gheorghe, voios, i-@ spus imparatului c& il vin foarte bine incaltarile. $i multi oameni, in frunte chiar cu imparateasa Alexandra, vézénd aceastd minune, au inceput s4 creada in Dumnezeu $i in lisus Hristos. Atunci, impératul, furios fa culme, a dat ordin s& i se taie capul lui Gheorghe, ca s4 scape de el. Gheorghe s-a supus de bundvoie, stiind cd astfe! suftetul lui va ajunge in cer, la Dummezeu, va deveni sfént si va tai vesnic. Asa s-a si intémplat, iar dupa moartea sa pe pamént, St. Gheorghe s-a arétat de multe ori oamenilor facdnd minuni pentru a-i ajuta pe cei necéjit si bolnavi, nefericiti. Capul Sfantului Gheorghe se pastreazé de céteva sute de ani in tard la nol, la Manastirea Sf. Gheorghe din satul Birda, judetul Timis. Cum a omorat Sf. Gheorghe un balaur infricosator Langa cetatea Beirutului din apropierea Palestinei era un lac mare in care trdia un balaur inspaimantator. Acesta Provoca multa suferinta in cetate pentru cé omora toti oamenii care ji ajungeau prin preajma si ameninta de multe ori cetatea. Degeaba se adunaserd locuitorii cetatii cu sabii si suliteincercand sd nimiceasca balaurul; acesta impragtia in jurul sau cu suflarea sa ucigatoare gi veninoasd numai moarte $i suferinya. . Locuitorii acelei cetati nu erau crestini, se inchinau idolilor. impreuna cu imparatul lor, pentru a potoli mania ucigatoare a animalului, au hotarat sA-si d rand copiii, prin tragere la sorti, drept hrana pentru balaur. Astfel, in fiecare zi trimiteau cu multa jale si tris- tete, cdte un copil pe malul lacului pentru a fi luat de balaur. lat ca in cele din urma a venit si randul fiicei imparatului. Fata astepta plangénd pe malul lacului s4 1s balaurul, c&nd in fata i-a aparut, trimis de bunul Dumnezeu, insusi Sfantul Mare Mucenic Gheorghe calare pe calul sau. Gheorghe a vrut sa afle pricina pentru care fata plangea cu atata amar, dar ea |-a indepartat cu teama: - Fugi de aici, voinice, doar nu vrei sA mori o data cu mine Gheorghe a iscodit-o din nou, dar fata il indemna sa fuga de prirn: aproape. Atunci a iesit din apa balaurului cel infricosator, nerébdat ca de obicei. Sfantul Gheorghe s-a insemnat cu semnul crucii apoi s-a aruncat cu sulite asupra ba- laurului, ranindu-l la gatlej. L-a trantit la pamant, I-a legat de picioare. apoi |-a ta- rat dupa el pana in cetate. Vazdnd balarul, oamenii s-au speriat, dar Gheorghe le-a zis: - Nu va temeti, credeti mai bine in Domnul lisus Hristos, caci El m-a trimis sa va scap de balaur. Aucis apoi balaurul cu sabia drept in mijlocul cetatii. Vazénd minunea, imparatul impreuna cu poporul sau au crezut in Hristos si s-au botezat cu totii, mai mult de 25.000 de oameni. in acel loc s-a Zidit 0 frumoasa bisericd inchinaté Maicii Domnului si Sfantului Gheorghe. Multi pictori au zugravit aceasta minune in icoane frumoase, dia mori care era @puce prada, ie: MIRCEA TOIA Pe 23 aprilie il sarbatorim pe Sf. i einen pe Sf. Gheorghe $i pe toti cei Tuturor celor care il au ocrotitor pe Sfantul Gheor- ghe, tuturor copillor care se numesc Gheorghe sau George, Georgiana, Georgeta le spunem ,La multi anil“. Sfantul Gheorghe sa ne ocroteasca pe tofi $i sa invafaim de la el ca nu trebuie si ne fie teama sau rusine sa ne aratam, in Viaja noastré de zi cu zi, credinfa si ‘ubirea pentru Domnul lisus Hristos. Tepovestit CRISTINA MANEA yy PornCand mi-e foame si mi-e frig, Caci Tu vegnic la saraci Le dai hrana gi-i imbraci! CAnd Te chem cu ochii uzi Doamne, Tu din cer m-auzi $i cu mana Ta, din cer, imi dai toate cAte-ti cerl... Doamne, Dumnezeul meu, Eu am tot gresit mereu. finsa Tu, cu mila Ta Da-mi puteri a ma-ndrepta. Soarele luminii Tale Ca sa fuga Cele rele De pe drumul Vietii mele!DIAG ULILISIII STITT LS Cirticiea Drage mea,Puiigoria e tare suparata. Nici unul dintre puisori Closca est nu o asculta si, in plus, nici unul nu are nume. De aceea este si greu sa-i certe. Vrei tu sa le dai nume? Dupa aceea coloreaza closca si puisorii ei dupa modelul din Carticica. llustratie: MIRCEA TOIABoboeiti Gasca a plecat cu bobocii la plimbare si acum ji supravegheaza indeaproape cum fac baie in balta. geateteretenseercers sotesesseseneeseeseeeneesnes Deseneaza aici un boboc: Coloreaza intreaga scené dupa modelul din Carticica. Mustratie:toh 7 =o Og linalite A plouat cat a plouat si iaté ca la baza ciupercii s-a format 0 baltoaca in care se oglindesc cele sase personaje ale povestii. Dar, la o privire mai atenta, vei observa ceva diferente. Gaseste-le! ¢ ORIGGhisttori ile eolorat Ai raspuns corect la ghicitorile = din Carticica? pe Daca da, atunci coloreaza desenele si scrie dedesubtul lor ce reprezinta fiecare llustrajie: MIRCEA TOIA_ A venit primavara si pomisorii SA mera ft Wvadla OX V din livada abia asteapta sa fie ingrijiti. Tu stii cum se numesc uneltele de care ai nevoie? Daca da, scrie sub fiecare patratel. (gasesti solutiile la sfarsit). llustratie: MIRCEA TOIA Coloreazd dupa modelul din C€rticica.Sub eiupere’ Ai citit povestea din Carticica? Ti-a placut? Poti colora aici personajele. < 2 & 2 = a g Care e inea ji i 2 cdopenieaca in Care au venit prietenii din padure sa ca de ploaie sub ciupercd? Scrie aici:Raspunde si la aceste intrebari: 1. Ce n-ar mai fi putut face fluturele daca s-ar fi udat? 2. Pana sa ajunga sa-intre si el la adapost, cu ce incerca soricelul sa se apere de ploaie? 4. Ce a raspuns fluturele (| cAnd iepurasul a cerut si el putin loc sub umbrela 5. Ce explicatie a dat brotacelul cresterii ciupercii?[BABA Berzei ji este tare foame. Cate broscute va manca:de pe fiecare raft? fr PRe Org A BOR Coloreaza barza si broastele © dupa modelul din Carticica. lustratie: MIRCEA TOIA, RAFTUL 1 RAFTUL 2 RAFTUL 3Papugiea Daca ai citit cu atentie poezia din Carticica, vei descoperi rapid ce obiect nu intra in componenta papusii. Afli solutia de pe ultima pagin a a C€rticelei de colorat. te~x\Atmeie eolorate SU hr ye e OG 7 Co a ar Wie g oO NS H a CO < | C 2 | ® 3 } e i | on A Aasey | | 63-2 | ~\ sunt: elementul If ¢ TRENUL in plus. * PANTOFIL eSNorat DIA Wy ie 0 impreuna! . Se vand nur Pizt 15.000 le j LLLL LO LLL LOL LL@ Puiu @ Printesa @) Ghicitoares @ Barza @ Mamica vrabiuta @ Minirebus @ Ratusca ® casa cea noua a3 Buna dimineata, € Doi bureti @ liliacul ee Joc * S-a pierdut; Ghicitori @ Zidarul @ Bobocii @ Cinesi mai mare? @& Manzul @ Gospodina é Luna 60 Taloane / Solutii la jocuri e Catre cei mici @ inattarea Domnului ® Sfintii Constantin si Elena mofturoasa Doctorita ic. a pupezei soare! cérttetce DIMQuMeeryeates 0 caitats de CASE, pregedinte Director General: MARIANA BRAESCU e-mail: director@casalux.t0 Poezll gl povesti trimise de cititor! llustrajia: Mireea Tola PUBLICITATE: prin SPLENDID MEDIA: Til: 312.94 84; 312.70.40; Fax 313.92.66; emai offoe@splenddmeda0 Adresa redactiei: str. Ciprian Porumbescu nr. 10, sector 1, cod 010652, Bucuresti Tel: 211.63,87; 0740/040.208; tel/fax: 2441.74.78 e-mail: dragamea@easalix.10 1SBN 973-66830-1-7Puiul Un pui mic si auriu A scos capul din gaoace, Dar pisoiul cel Zglobiu D& cu gheara sa-| ‘insface. Closca insa a prins de veste Pe pisoi I-a ciugulit Si acum puisorul este Sub aripa ocrotit. Toate poezille, povestile $i ghicitorile sunt trimise de cititorl.Sa [ Alina - printa _ mofturoas; A fost odata ca niciodata o domnita tare frumoasa, pe nume Alina. Avea parul ba- lai, ochii mari si albastri, gurita mica si rosie ca o zmeura si pielea alba ca laptele. Cum era singura la pa- rinti, va inchipuiti, dragi copii, ca era si tare rasfatatd. insa anii treceau, imparatul si impardteasa imbatra- neau, iar legile tarii spu- neau ca tronul nu putea fi ocupat de- cat de un barbat. pul ca domnita Alina sa se marite.\ : impératul si sfetnicii sAi dadura vestea si la curte incepura sa soseasca printi din toate colturile lumii. Numai ca domnitei nu-i ardea deloc de maritis! Le gasea tuturor cate un defect, desi printii care voiau sa-i cearé mana erau care mai de care mai chipesi. Ba unul era prea jinalt, ba prea scund, ba are parul prea negru. Ca sa vedeti cat era de rasfatata domnita, ce cusur credeti ca fi gasise unuia dintre feciorii de imparat care venise sa 0 vada? Ca are calul alb, la fel ca si al ei! - Ar fi complet monoton sa ne plimbam alaturi cdlare pe doi cai la fel! spuse printesa drept scuza, in timp ce sfetnicii se crucira de mirare. Astfel cd Alina respinse, pe rand, toti printii care o cerusera in casatorie. Toata lumea s-a intristat din aceasta cauza si ganduri despre viitorul im- plimba fara Srija prin gradina, Picta si canta. Totusi, intr-o zi, YT observat ca frumosul ei canar, pe care il tinea intr-o colivie de aur in camera sa, nu mai canta.Si tot atunci, uitandu-se mai bine imprejur, si-a dat & seama cat de posomorati erau toti in —_—_ jurul sau. Acest lucru a intristat-o $i a pus-o pe ganduri pe printesa noastra. S-a gandit ea ce s-a gandit si dupa doua zile a poruncit sa se stranga sfatul imparatesc in sala cea mare a tronului. - lata ca m-am hotarat sa va fac pe voie | gi sa ma mérit. insé nu ma voi marita decat cu cel care imi va aduce cel mai Y frumos dar. Puteti asadar sa trimiteti crainici in toata jmparatia si in im- paratiile vecine; du- pa sase luni voi lua hotaradrea si-mi voi alege sotul! a spus printesa si, intorcandu-se pe. calcdie, si-a fosnit rochia scumpa sia | plecat in camera sa. Se bucurara nespus si impara- tul, si imparateasa, si sfetni- cii, si curtenii, si intreg poporul de aceasta veste care ajunse pana in imparatiile ce- le mai indepartate! Si dom- nita Alina era mai vesela decat oricand pentru ca, asa rasfatata cum era, avea un suflet bun si o durea cand fi vedea pe toti tristi. Acum totul in jur era vesel: padu-rea, florile din gradina, iar canarul sau canta mai frumos ca niciodata! in sfarsit a venit si ziua cea mare, in care sute de fii de imparati, de voievozi si de printi au venit sa-si incerce norocul si sa castige inima printesei. incd de dimineata aceasta s-a imbracat in haine stralucitoare tesute cu fir de aur si batute in nestemate si, asezandu-se pe scaunul imparatesc din sala tronului, a facut semn usierilor cu ma- na ca printii pot intra. Cand s-au deschis usile salii tronului, au inceput a intra o sumedenie de fii de im- parati, care mai de care mai chipesi si vi- teji. Venisera din tari inde- partate, unii calare pe armasari focosi, alti pe camile, altii pe elefanti... Ba era chiar si un voievod intr-o sanie trasa de reni. Fiecare tinea in maini daruri care mai de care mai minunate. S-a apropiat cel dintai print si i-a intins domnitei Alina ca- doul sau: 0 rochie de mi- reasa tesuta de spiridusi din raze de luna. intr-ade- var, era un dar cum nu se mai vazuse! - Vai, ce rece este rochia pe 5 care tocmai mi-ai adus-o! Nu-mi place! a strambat Alina din nas. Si i-a facut semn printului sa plece.Darul celui de-al doilea print parea si mai frumos, astfel ca sfetnicii im- paratesti se minunara foarte tare: zanele din acea tara adunasera boabe de roua si le prinsesera intr-un sirag stralucitor. Insa printesa a zis ingandurata: - Sarmanele picaturi de roua! Oare nu le-ar fi stat mai bine pe petalele trandafirilor decat adunate pe un fir de argint? i Putin mai in- t colo astepta un tanaér 4_¢ care ascundea darul | sub o mantie rosie ca fo- cul. ,Ce mi-o fi adus?“ se | intreba Alina plina de curi- | ozitate. | Tanarul s-a apropiat de domnita, a scos de sub vfpzmantie o lampa de aur si pietre ~pretioase si i-a ) spus:a - Frumoasa domnita, vrajitorii din imparatia tatalui meu au mestesugit aceasta lampa cu care poti afla gandurile oricui! - la s-o incerc! zise Alina. Si, aprinzand-o, auzi ca prin vis toate gandurile celor Sute de voci care sopteau de-a valma: ,,Ce printesa moftu- roasa! N-o sa se marite nicio- data, cu atatea pretentii! Ce, cadouri frumoase au adus printii si ei nu-i place nici méacar unul! Vai, imparatia noastra 0 sa se duca de rapal...“ Si cu totii erau deosebit de tristi.Atunci, rusinata, domnita a alergat repede in camera ei si a plans gandindu-se la ce ganduri urate a putut provoca. ,Dar eu nu sunt asa!” isi tot spunea ea printre sughituri de plans. Si atunci i-a venit o idee: si-a schimbat rochia, si-a sters lacrimile si s-a intors in sala unde toata lumea o astepta ingrijorata. Le-a zambit tuturor si i-a facut semn urmatorului print care, fie vorba intre noi, era | deosebit de chipes, desi nu ! tinea in maini nici un dar. - Dar ce cadou mi-ai adus? il intreba domnita pe juma- tate indragostita, gandindu-se ca orice ar fi va accepta, pent ca-i placea printul la. //72 bunie. ta a raspuns, privind- cu inflacdrare: a 4 eae ©: NOs s Pls B 1)- Ti-am adus trei daruri: Yo inima mea, dragostea mea si credinta mea vesnica! La auzul acestui raspuns, Alina s-a ridicat de pe scaun si, cuprinsa de fericire, a spus: - Acestea sunt cele mai frumoase cadouri pe care le poate primi o femeie din partea barbatului pe care il iubeste si pe care i le poate oferi la randul sau. Si, intr-adevar, cu totii au fost de acord. Trambitele au _sunat si intreaga imparatie a aflat ca domnita Alina si-a gasit alesul inimii. A urmat o nunta ca-n povesti si, daca nu or fi murit, or mai trai gi in zilele noastre!GHIC sg yee Harnicuta zburatoare Cauta din floare-n floare. Fagurii i-a incarcat Cu nectarul parfumat. O respect, n-am ce sa fac Dac-o superi are... ac! Cu sort alb peste rochita Eu sunt astazi doctorita! Am seringa si-i facuta Dintr-un cui Si-un dop de pluta. Pe papusa si pe Vlad Grijulie i-am culcat. Am sa-i spal, le fac injectii Si-i mai incdlzesc cu frectii. intr-un ceas fi scol voiosi, Odihniti si sanatosi! Toate poezille, povestile $i ghicitorile sunt trimise de cititori. Doctoritatransport Daca nu stai chiar langa scoala, mergi cu el pana acolo. ff Ghicesti ce e? oe s Mijloc de \ onrtonoubon = Afli solutia in numarul viitor.Barza La cumatra sus pe casa Vine barza jupaneasa Si s-asaza-ntr-un picior Si din cioc bate de zor: Tica, tac, tica, tac, Copilasii buni imi plac, uni imi plac! Barza, barza, ce-ai in gus? Zarzare $-0 corcodusa. Barza, barza, ce-ai in cioc? O friptura de boboc. Tica, tac, tica, tac, g Puilor de pranz le fac. Pranz le fac. ri Barza puii isi impaca., Apoi haina nouad-mbraca, Sortul alb de borangic, Cizme rosii si ilic, Tica, tac, tica, tac, ) si porneste catre lac, Catre lac. NI PD Y/ZM 4 e ww b @ _ amica vrabiuta - Vrabiuta argintie, Cu codita colilie Si cu ochii de senin, Ce cauti tu in salcam, in cais, in mar, in prun? Toata ziua esti pe drum. Nu ti-e teama de pisica, De motanul Aurica, De prastia lui Andrei Si de cainele Grivei? - Vezi, copile, nu-i ugor Sa-ti hranesti un puisor. Y Vrabiuta mititica \ Este si ea 0 mamica. trimise de cititori. Toate poeziile, povestile $i ghicitorioe Ce iese | de la foc? in fiecare cdsuta a minirebusului | scrie prima litera a desenelor, in functie de numerele lor. Vei afla ce iese pe hornu sau de la gratar vara. — Afli solutia in numatul viitor.Vine rata pe potecd Si se duce jos pe lac Leg&nandu-se alene: »Sunt batrana, ce sa fac?“ Dar in apa biltii calda Sprintena se balaceste Si cu ciocul de la fund > ate-un pui de peste. Si asa-si petrece-ntr-una Toate diminetile Si de o intrebi: »De ce te legeni?“ ice: ,,Batranetile!...“ Toate poezille, povestile si ghiffforie sunt trimise de cititor.alee Casa cé - CE oa. pupaza cea aratoasa ‘ Ly lata ca isi face casa: WA: (wnoua a pupezei VINER: podul varuieste, Si DUMINICA, fireste, Pe prispa se odihneste. - Pupaza, ia fa-mi un bine, la-ma-n casa si pe mine!Doi bureti erau baieti - Si-si vorbeau de la burete La burete cu... ,Baiete!". }) Cand stateau la vreo agapa ~ Mancau sare si beau apa. Acolo, pe fund de mare, Aici apa, aici sare. La sare se-ntelegeau, Dar la apa se-mbranceau, lar acuma, pe dulap, Nu se cearta, nu se bat; Sare e-n bucatarie, Apa-n aer, cine stie?... pate poezille, povestile si ghicitorile sunt trimise de cititori.Buna dimineata, soare! Ziua parca-i mai senina Si se-nalté de cu zor, Trece primavara lina Printre cantece si flor V&ntule ce zbori in zare Peste ape si campii Azi e zi de sarbatoare, Se-aud jocuri de copil ~, Raze blande pe ogoare incdlzesc mii de culori Buna dimineata, soare! Buna dimineata, flori! v Buna dimineata, soare! ( Buna dimineata, flor! Buna dimineata, flori!Py OM -\Murmurand incetisor: * ,Noapte buna, somn usor!“ in cdmasa lui albastra Bate seara la fereastra: »cioc! Cioc! Cioc!“ Eu sar din pat, El. ma-ntreaba: »Te-ai culcat?“ Sub parfumu-i violet li deschid fereastra-ncet: ,cum sa dorm? Te asteptam!“ EI intinde-atunci un ram,yO ierdut! ag? S-a pierdut: - Ce ai, puiu’? Nu vrei mei? - M-am pierdut de fratii mei! - Cum arata? - Sunt galbui! - Cum ii cheama? pt, inalt Si subtirel, Cu vesmént jn rramol se simte bine 4 De lemn pe ef; Si traieste printre pesti, Are varful de carbune, Are platosa si clesti Pe hartie multe spune. Si cand pleaca... parca vine. Cei 28 de boboci ai clasel | Step by Step de la Scoala nr. 23 St. Sikestu din sectorul 2, Bucuresti, au fost incéntati etunci cénd echipa Practic(&) le-a danurt Carticica Draga mea pentru copii. Au lasat deoparte toate celelalte JO0un, S-2u asezat pe sodunele gi au Inceput cu nerabdare ‘58 cteascd poezioarele, sa completeze rebusunie $i 53. caute réspunsunie la ghiczon.Si la loc o potriveste se Se Peste zidul care crest... ———-—— = Si tot pune, gi tot pune, ert soe, Si ne face! casa noua Ge Ca s& locuiminea. & Daca n-am avea zidarul, Nici noi casa n-am avea. Toc, toc, toc, toc, toc, toc! A- 3 g & g & = & g g & £ 2 8 Bobocii I Si pe soare, si pe ceata Boboceii mei de rata Ziua-ntreaga stau pe lac Si se scalda, Mac, mac, mac! Si fac zarva: Mac, mac, mac! Ei inoata foarte bine, Chiar mai bine decat mine... Si ce scufundari mai fac! Ca sportivii! Mac, mac, mac! Ca sportivii! Mac, mac, mac! Numai seara cand se las Vin cu cardul drept acasa Si adorm cuminti si tac, Nu mai zic ,,mac, mac, Mac, mac!”wt oe aA as wie Stimatd redactie, ‘Sunt bunica unui baietel care pe 4 aprilie a implinit 3 ani. Vreau S& ¥8 spun c& suntem i revista pe care o editati $1 am tinut Neaparat Sava ‘olan Tudor a Invajat toate poezille, este un copil ‘Geosebit de inzestrat si a colorat foaté carticica de colorat. Numérul din martie al revistel este Primul pe care I-am cumparat $i Yom cumpéra de acum, lunat, re numar. Inca o data felicitéril V8 dorese mult sndtatel Rodica Neagu, Brasov Sub o frunza de artar Sté la umbra un tantar. Sus, un avion subtire Zbarnaie ca un bondar. - la te uita, starpitura, M-a trezit din somn cu gura! Uite-asa i se nazare, Parca-i cine stie cine... Doar ca bazaie mai tare, Dar incolo-i mic cat mine! rank we out 0E LEM riser CURE T TEN TPF fe sunt trimise de cititori.Manzul Poezie de Mihai Negulescu Adulmecand cu nérile in vant, Ar tot zbura zanatec prin ograda, Atatea taine sa cunoasca vrand. | ; ; Nerabdator, cu fruntea instelata, ~ Ajuns in goana langa o uluca, Sta-n loc ingandurat ca un batran, Ne-ntelegand de ce un gard hapsan {i stvileste setea lui de duca... Dar iata ca se intoarce Si din fuga Copite scapa peste uluca! . Soegospodina Ana face astazi paine, Nu mai e fetita mica! la faind, apa, sare Si le pune-n covatica. Ana - buna gospodina - Tot framanta si framanta Si de bucurie canta: ,cocolos, cocolos, Umfla-te si cresti! Paine noua, paine noua - Tu sa ne hranesti!“ Cand aluatul este gata Si crescut destul cu spor, Ana-ncinge focu-n soba Si il baga la cuptor. Si la pranz, cand toti ai casei Drags redactie, In primut rénd vreau sé te felicit pen- De la munca or sa vina, tru aocastd revit foarte | 4 ne : “ frumoass Carticica de. Isi vor spune: ,,Painea-i gata! toto care inn pape Ana-i mare gospodina! Bodh ss Frail un bse de un on 9 pat X72 juni cBrua it place foarte mult $3 s@ \ ite pe revist ssf ise cteascd poezile din ea. V3 doresc multS Sindtate si scoatet edt mal ‘multe cBricele cu povest si poezit Toate poezille, povestile $i ghicitorile sunt trimise de cititori.1927) es Pt jegtes cs Sus pe boltaé, Luna Noua Duce bobi curati de roua In cornitele-amandoua. Si la cel dintai Patrar Seamana pe cerul clar Stele de margaritar. Peste-o vreme, Luna Plina Cu un lujer de sulfina Joaca mingea prin gradina. lar Ja ultimul Patrar Luna se ascunde iar Prin caiete de scolar. Apoi iarasi: Luna Noua Duce bobi curati de roua in cornitele-amandoua.+1. tocurilor Jutiile jocuri din numarul trecut: ; PURCEL; PITIC; CAINE; Cte OROASTE! RATA: VEVERITA IEPURAS: Drumul aorags albinutei (pag. 27) vEMed, : VBA sonltt W3 eatin 6 Sten dD) jCatre cei mici Nimanui sa nu faci rau Ca te vede Dumnezeu. u, cand vezi un vierme mic, Nu-I strivi, nu-i fa nimic! Cat jl vezi de mititel Dumnezeu stie de el. | Am achitat suma de ..... ) GORDIN DE PLATA sau Q MANDAT POSTAL )_ la Banca Comerciala Ion Tiriac, sucursala Victoria, cont 4230109249001. i } f prin (bifagi: | IInditarea Domaului 26 mai Ne amintim, dragi copii, cu caté bucurie au intémpinat ucenicii invierea Domnului nostru lisus Hristos. Desi la inceput unii dintre ei au fost nencrezatori, dupa ce lisus li s-a aratat cu trupul Sau inviat si plin de lumina au crezut cu totii in aceasta minune. : _. oo Dupa Invierea Sa, Domnul lisus a ramas pe pamant patruzeci de Zile, timp in care Iis-a aratat ucenicilor de mai multe oni si lea vorbit despre imparatia lui Dumnezeu. Cand s-au implinit cele patruzeci de zile, El i-a adunat pe acestia si i-a indemnat si meargd in lumea intreaga si sa vesteascd popoarelor Evanghelia si invataturile cuprinse in ea. 7 7. - Voi veti fi martorii mei in toata ludeea pana la marginile paméntului. Mergeti si invatati popoarele Evanghelia, iar cei ce vor crede in Mine sa se boteze. Eu voi fi cu i voi pana la sfarsitul ~ veacurilor. Spunand acestea, El s-a suit pe un nor si s-a indltat la ceruri. Ucenicii care au ramas privind au vazut doi ingeri care le-au spus: ~ De ce stati privind la cer? lisus se va in- toarce la voi asa cum L-ati vazut indltndu-Se. Sérbatoarea fndltarea la cer este si Ziua Erollor; in fiecare bisericd se fac slujbe de Pomenire in memoria eroilor care s-au jertfit Pentru apararea paméntului romanesc. S& + | Spuneti $i voi, copii, o rugaciune in amintirea | ®roilor, caci si lor le datoram o mare parte din ceea ce {aim noi astazi. Repovestita de CRISTINA MANEA aimparatul Constantin cel Mare a trait in secolul al \V-lea, Tatal sau, Consta, desi pagan (se inchina zeilor), a fost un om bun care respectase credinta crestina si nu fi prigonise pe crestini. Constantin a mostenit bunatatea parintelui sau. Devenit imparat peste imperiul bizantin dupa moartea tatdlui sau, el a fost sé inceapa un razboi im- potriva unui var de-al lui care luase cu forta in stapAnire jumatate din imparatia sa. Ingrijo- rat cd oastea lui era mult mai mica decat a ff dusmanului, Constantin a inceput sa se roage lui Dumnezeu (desi nu stia nimic des- pre credinta crestina) ca sa il ajute sa bi- ruiascd pe cdmpul de batdlie. El a vazut atunci un semn dumnezeiesc: desi era ziua, pe cer a aparut o cruce mare facuta din multe stele strdlucitoare, deasupra careia era scris: ,Prin acest semn vei birui“. Noap- tea, in vis, i s-a aratat Insusi Domnul lisus Hristos, care |-a indemnat sa se foloseasca de semnul crucii pentru a invinge. A doua zi de dimineaté Constantin a poruncit sé se insemneze cu cate o cruce toate armele, steagurile si coifurile soldatilor sai. inaintea armatei era purtatd o cruce mare din aur si pietre scumpe. Dupé o lupta inversunata Constantin si soldatii lui au iesit biruitori. El a mai purtat apoi doud razboaie in care, din nou, cu puterea sfin- tei cruci a invins de fiecare data. Cunoscand astfelCc onstantin si Ele ca ajutorul ji venise de la Dumnezeul crestinilor prin puterea crucii, Constantin impreuné cu mama sa, Elena, s-au botezat si au devenit crestini, apoi au hotarat sé nu mai fie prigonit nici un crestin. Tot in urma unui vis, imparateasa Elena a ple- cat la lerusalim ca sa géseascd crucea pe care fusese rastignit Domnul lisus Hristos. Nu i-a fost usor, dar in cele din urmé Dumnezeu i-a desco- perit Dealul Golgotei si locul unde fusese in- gropata crucea. imparateasa Elena s-a bucu- rat nespus si a pus sa se zideasca o biserica inchinata invierii Domnului chiar pe Dealul | Golgotei. Sa ne facem si noi semnul crucii intot- deauna cand incepem un lucru, cand mer- gem la gradinita sau la scoala, cand ne facem lectiile, ca sa ne ajute Dumnezeu, asa cum I-a ajutat pe imparatul Constantin, in tot ceea ce intreprindem. Aceasta zi in care biserica ii sarba- toreste pe Sfintii Imparati Constantin si Elena este si ziua celor care le poarta spunem ,,La multi ani!“ copiilor care se numesc Constantin, Costel, Elena, Heana, Lenuta si va dorim tuturor ca imparati sa va fie buni calauzi- tori in toata viata voastra. Repovestita de CRISTINA MANEAae fh Rugaciune ‘We de seara iN “a \ (\ Pip ee Doamne, ziua s-a sfarsit, Seara iarasi a venit. rs ‘ Peste zi ne-ai ajutat pe De-am lucrat si-am invatat. Ajuta-ne, Doamne Sfinte, $i de-acuma inainte Binele sa-l sivarsim, 2 Fiii Tai iubiti si fim!numai ae de ai ound cu ous MehPaisouull . en eueni Ai vazut ce ditamai cucuiul are pisoiul cel obraznic? Mama closca I-a pedepsit pentru ca a vrut sa-i inhate puisorul si bine i-a facut! jncearca tu sa-i mpaci colorandu-i cat mai frumos!Petitia dovtorita Daca ai citit poezia din CArticica, sigur ai retinut ce te voi intreba. Completeaza spatiile libere si verifica daca ai dat raspunsurile corecte pe pagina de solutii. Coloreaza desenul dupa modelul . din Carticica. 2)Cine esite mai mare? ym yj Citeste cu atentie definitiile, completeaza casutele libere si afla de ce s-a suparat asa de tare personajul din poezie. 1. in poezia noastra sta la umbra. 2. Anotimpul in care sunt apreciate umbra si racoarea. 3. Daca nu e mare, atunci e... 4, Bazdie ca o albina, dar este... 5. Apare in poezie pe post de umbrela de soare. Coloreaza desenul dupa modelul din Carticica.DIP So cag Aidan oo gi Sospodina Si Andrei, si Ana fac cate ceva. Ai citit poeziile din Carticica? Atunci vei sti sa raspunzi la intrebari. Afli din pagina cu solutii daca ai raspuns 4. Din ce face | kk | painea? 4 teseeene patty Coloreaza SSS : (4 dupa modelele din Carticica.MAaAmica wralbimta Ci | AIA || Zz I» N l oO iE + Ameaty ONGUAS Cibeshe gi vatspundel ron Zana le bedelor i poezil, vinteeels, Siciton@ A venit vara! @ Zana Lebedelor ao Ratoiul Mac-Mac-Mac a Bondarul a2 La cules de cirese a3 Motanul incaltat @ Ardeiul iute / Cerceii @ Vacanta lui Sica a? Cucul / Fluturele i) Para si Natafleata @ Nani-nani / Copilut si roe @ cantecut lui Stefan : @ Vulpea academiciana Cr) Manastirea Putna é3 Taloane / Solutii la jocuri a Caldarusa plina 6 Alba ca Zapada a7 Batalia de la Razboieni we ch ‘Adress redact 6 Stefan si Sf. Gheorghe _Seetor 1, cod 010652, Bucuresti Céixrticton DIMgW MLM pent eo Eitati de Pregedinte Director General: MARIANA BRAESCU e-mail: director@casalux.ro Poezii $1 povesti trimise de cititor!NN. A venit vara! infloresc in lanuri macii, | Crinul cupa isi desface, (| Plini de frunze sunt copacii, \\, Grau-nalt acum se coace. in castanul infrunzit Nu mai sunt ciorchini de floare Si de-acuma am intrat Cu toti in vacanta mare. Drumetiile ne-asteapta, Noi vom merge negresit. Vara, vara, esti frumoasa, < Tu esti tot ce ne-am dorit!Zana Lebedelor A fost odata ca niciodata un batran tare sarac. Ca sa castige cAtiva banuti pentru a-si cumpara mancare, bietul de el trebuia sa adune toata ziua crengi uscate din padure si sa le vanda. Apoi se intorcea in coliba lui darapanata de la marginea padurii si astepta ziua urmatoare. De multe ori se intampla sa nu adune mare lucru si cu banutii primiti nu isi putea cumpara foarte multe, iaratunci se culca infometat si infrigurat. intr-o sear s-a stamnit o furtund cum nu mai vazuse niciodata. A inchis cu greu usa colibei si se gandea ca vantul naprasnic fi va sufla acoperisul. Prin vuietul furtunii a auzit un glas subti- rel: - Ajutooor! Ajutooor! “Cine sa fie in pustietatea asta?” s-a intrebat batranul. Si dadu sa ia- sa. insd furtuna era atat de puter- nica, incat bietul om nu a putut s& deschida usa colibei. Apoi, nemai- auzind glasul care striga dupa aju- ‘tor, S-a asezat in pat si a ador- mit infometat si amarat ca Nua putut fi de folos.A doua zi de dimineata si-a luat toporisca si a pornit ca de obicei in padure pentru a aduna crengi uscate. “Poate voi fi mai norocos astazi!” si-a spus el. Dar chiar in acel moment a auzit iarasi glasciorul care striga din | ce in ce mai stins: “Ajutooor!” # A alergat imediat spre locul cu pricina si, ce s& vezi? Sub / un trunchi de copac prabusit se zbatea o lebada alba. Batranul a ridicat gafaind trunchiul: - Asa, acum poti sa zbori! - iti multumesc, a spus leba- da, spre mirarea omului. - Tu ai strigat asearé dupa ajutor? a intrebat acesta, mi- nunandu-se din ce in ce mai g ca pasdrea vorbea. Lebada a incuviintat din cap. - Hai, zboara acum. Uite cerul s-a inseninat si bod | ajunge acasa nevatamata! Numai ca, de cum s-a avantat sa-si ia zborul, pasa cazut zbatandu-se la paméant: ‘ - Cred c& mi-am scrntit o aripa! a: - Hai, nu fi trista, rezolvam noi cumva! a spus batranul cu blandete si, apucand aripa bietei lebede cu mainile sale mari, — a miscat-o incet, pana cand s-a auzit un pocnet usor. la vezi, acum poti zbura?Si leb&da s-a inaltat multumindu-i omului si falfaind din aripile sale fru- moase. Batranul a plecat grabit sé adune crengi, numai ca nu a apucat sa intre bine in padure ca a vazut o femeie tanara si fermecatoare care strangea si ea lemne. ' “Cine sa fie? De ce aduna crengi cand e asa de frumoasa de parca ar fi o printes&? Ar trebui sa locuiasca intr-un palat!” Femeia a intors — el si, ca si cum [-ar fi cunoscut dintot- deauna, i-a spus: - Ce bine ca ai sosit! Credeam ca nu mai vii! Hai, aduna crengi cu mine, ca acum se face seara! - Dar cine esti? a intrebat batranul, gandindu-se |@ cele doua lucruri m'- nunate pe care le vazuse in acea dimineata: © lebada vorbitoa- re si aceasta faptura incan- tatoare- Femeia a 'a5 sagalnic si a continuat s& adune lemne-Batranul s-a apucat si el de treaba; cand s-a lasat seara i-a spus frumoasei femei: - Eu merg spre sat ca sa vand crengile pe care le-am strans! - Asteapta-ma si pe mine! Dupa ce au van- dut lemnele, femeia i-a zis: - Hai spre casa! De ce te uiti asa de mirat? Nu ma primesti la tine acasa? - Ba da, a raspuns fastacit batranul. Dar casa mea e o biata coliba saracacioasa, cum sa te duc acolo pe tine, care esti atat de frumoasa si ai fost atat de buna ca m-ai ajutat? - Mergem impreuna. De azi inainte eu voi fi sotia ta. - Dar nu am nimic de mancare! a spus bietul om, amintin- du-si cd de emotie uitase sa cumpere cele cateva maini de tarate din care isi facea terciul ce fi tinea loc de cina. ‘ - Nu-i nimic! a zambit femeia scotand dintr-un buzunar un pliculet. A pus apa in ceaun si, cand a dat in clocot, a luat doua boabe de orez din pliculet cu degetele ei delicate si le-a aruncat in apa fierbinte. Apoi a acoperit ceaunul cu un capac si in cateva clipe a rasturnat continutul in doua bliduri. Batranul nu-si putea crede ochilor: pe masa, in cele doua farfurii, era un pilaf aburind cum nu mai vazu-zi, iar sotia lui fi gatea man. c&ruri care mai de care mai bune doar arancane in ceaun cate doua boabe din pliculetul ei fermecat. Bietul om nu maj putea de dragul ei! Ziua adunau impreuna crengi uscate, iar seara vorbeau cate in luna si in stele, ospatandu-se pe cin- coliba era inconjurata de legaturi de cren- apucau sa le vanda, —— ca fe- dulce si linistindu-| pe batran, Timpul a trecut $i iata cd femeia a nascut in curand o fetita dragalasa, care crestea pe zi ce trecea si se facea din ce in ce mai frumoasa. Si batranul nu o scapa din ochi de tare ce o iubea! Si asa se intampla in fiecare nat de vreascuri, ci ra- m€nea mai mult aca- sa, dereticand coliba si ead gatind. Dar, cel mai ciudat era ca te- sea la razboi o panza atat de fru- moasa si de fina cum nimeni nu mai vazuse! Batranul era din ce in ce mai nedumerit — si intreba mereu so- tia cu ce tese acea_ minunatie. Numai ca ea nu-i ras- Pundea; ochii i se umpleau de lacri mi, dar si le stergea repede, zambindintr-o buna Zi, femeia a desfasurat pan- Za de pe razboi si, intinzandu-i-o batranului, i-a spus: - Mergi la oras Si vinde panza cu 300 de galbeni! - Cu 300 de galbeni? Dar asta este o avere! Cine imi va da atatia bani? - Du-te si f& intocmai... a spus duioasa femeia. Si, intr-adevar, batranul s-a intors de la Oras Cu O punga de galbeni. Atunci femeia i-a spus cu amaraciune: - Este timpul sa ne despartim... - Cum asa? a intrebat acesta cu la- crimile siroind pe obraji. Nu iti este bine cu mine? - Nu te tulbura, dragul meu. A venit vre- mea sa afli adevarul. {ti amintesti de leba- da pe care ai salvat-o dupa furtuna aceea naprasnica? Ei bi- ( ne, acea lebada eram eu. Si nu sunt / y 0 simpla lebada, ci chiar Zana Lebe- 4 delor! M-am preschimbat in fiinta \" omeneasca si in toti acesti ani am vrut sa te rasplatesc pentru bundtatea de Care ai dat dovada. Acum ai tot ce-ti tre- buie, ti-am daruit si 0 fica... Ea te va ingriji de acum inainte. Eu trebuie s& ma intorc in imparatia lebedelor - supusii mei ma cauta cu disperarel...Si, dandu-se de trei ori peste cap, s-a transformat in lebada, Dar, vai!... Aproape c& nu maj avea nici 0 pana pe corpuy acoperit acum de rani sangerande. Si degeaba dadeg din aripi, caci nu se putea ridi- ca nicidecum jin vazduh!... - Ce s-a intamplat cu tine? a intrebat batranul, Unde iti sunt penele? - Mi le-am smuls una cate una si din ele am tesut panza cea minunata! Atunci batranul a luat pasarea la piept si a s&rutat-o cu foc. Lacrimile lui s-au rostogolit pe trupul ranit si de indata, penele au inceput sa creasca. - Datorité sufletului tau bun m-ai salvat q si de aceasta data! Cand iti va fi dor de mine uita-te inspre cerul albastru. Eu voi sti ca te gandesti la mine si iti voi aparea noaptea in | vis! Te las cu bine! Si, falfaind din aripile sale albe, bedelor se inalté spre vazduhul limped Batranul a ramas in pragul colib plini de lacrimi. Dar dinéuntru s-a auz cristalina a fiicei sale si, stergandu- dosu! palmei, a intrat in casa cu fata lum de bucurie. Si, intr-adevar, de cate | privea spre cer o visa pe frumoa- sa lui sotie, Zana Lebedelor.Ratoiul Mac-Mac-Mac Vel c& not plecam la Rosiovi! Cin’s-arata pe la noi Printre tufe de trifoi? Are ciocul lataret Si nu pare prea istet: E ratoiul Mac-Mac-Mac, Mare campion pe lac. Are strai de pufulet, La codita este cret. Are pasul leganat Si e tare-nfumurat! Mama si-ai lui fratio Au treaba la Rosiori. | - Mac, mac, mac Si mac, mac, mac! Vai, ce bine e pe lac! Toata ziua, dupa plac, in necaz am sa le fac! riSs Mai bondare, bondarici, Ce-ai catat la noi aici? Baz, baz, baz, Bondare, baz! Baz, baz, baz, Bondare, baz! C-un bondar, Sa nu glumesti! Si de el Sa te feresti! Daca nu te vei feri, Cu acul te va rani. Bondarul a bazait Si cu acul te-a ranit. Bondarul a bazait Si cu acul te-a ranit. Cand bondarul a zburat, De-acul lui am $i scapat. Cand bondarul a zburat, ©-acul lui am $i scdpat.= DC. = 7 Jos La cules de cirese Ana culege clrese. intre cele doud desenc Le pofi gasi? Afi daca al raspuns corectMotanul incaltat es De curand |-am intrebat i Pe Motanul incaltat \ Ce-alerga cu mare spor: - Tot cu cizmele mereu, Nu cumva la drum e greu? Vino sa-ti dau papucei, Fulgi, usori, n-au nici un gram. Mi-au ramas prea mici ai mei, Dar, oricum, tot ti-i dadeam! Draga Carticicd, ‘Amn 10 ani si sunt in lasa a ill-a. Bunica imilute / Dragalasul de-ardeias N-oi fi tu vreun buclucas \ Cere De nu mi te da bunica Nici macar cu bucatica? Din cirese fac cercei. intre cati ardei vazui \ Mandri sunt cerceii mei! Mai grasani, mai cu tugui, \ Leganati dupa urechi, Marunt, cum esti la statura, | Nu ajung podoabe vechi! Verde la cautatura } Ce te miri? Asa cercei Si lucios, si lunguiet (Cat mananci si tot mai vrei! Pari a fi... cercel de pret. ‘ee Dar... de cum te-am spart in gura Aoleu, ce mai arsura! Fuga, fuga, la bunica Sa-mi dea apa cu ulcica. Inc-o dusca, inc-o dusca, Rau ardeiul zis si ciusca! Piperat mai e la vorba - Cum de-! pune tata-n ciorba?Azi, spre pranz, motanul Sica Pleaca vesel in vacanta, Cu rucsacul prins in coada Litoralul sa fl vada. S jntr-un colt, Chit-Soricel Danseaza intr-o labuta, Bucuros e-acuma el: Acasa e de-acuma Singurel! Nici nu au trecut Trei zile Ca acasa Sica vine... \ - Ce e Sica, ce-ai patit? - Blana rau eu mi-am parlit Si mustatile, si coada, Soarele m-a dat gata! Zice Chit: ,Tu stai cuminte, Eu sunt doctor; ia aminte!Dar te rog simi promiti Ca de astazi inainte Ma tratezi ca pe un print. S4-mi dai tot ce e mai bun Din castronul tau de-acum!” Cu glasul sfarsit de moarte Sica promite de toate, lar cu creme de tot felul Mi-I trateaza soricelul Pe motanul cel vargat Ce plecase la bronzat. sstimaté redactie! jn primul dnd vreau SB v8 elt iS ve mutumesc ca extn. Feta mes, creda nana, are 6 ais ndgete Cri, recta {eI ote onl pe cae egies cea Gg sine sins desenere. Ve atasez ct da desenel Ser si plac - deseneazd foarte fumos, este talent, ste desene tuturor copilor si paingirctitor. Vi dorim mutta Dedidm ace: r pete cat ma mute apa dager moat Cree! Cu drag, a ‘Andrada-loana $1 mamica ei, Veronic f Tirgoviste,O poveste pentru ape toti copiii incepe in numarul viitor in Carticiea Dragana patra col © poveste care se petvece thtrun bloc, th tilele neastre, gi chiaw Aacd persenajele sunt lata personajele povestii: Tapul - administratorut bloculut animale mici - copiti - si mavi - adulfi -, Vulpea - prietena si complicea ful pevesten e palpitanta ca orice poveste Cainele re ep rs aa : A roasca festoasa - o batrénicd singur polifista si plina de tavapawinte ater Newt o anwateoen pentru copii, cat si pentru paring si bunici. Aderul - un tandr fermecator Povestea se va publica sub forma de serial Elev: Pisicuta gimnasta Nadia, Ursulequl Petrica, th Cartici Dosen men pentru copii th lunile Ursuletul Costied, lepurasul Danut ee e Copii de grains: Ariciut Nelui.r, lepuragul Codrut, unmatoare. \etuonped Gekeheg rr000,000 lei Cine le poate cbfine? Citeste primal e \ULPEA ACADEMICIANA ain cave SEVA publica tor atunci. sa sovii singuyy pot vast y uni “x, continua gi premiile! bi , | * 40,000,000 lei prem fin Juna julie fisod din povesten si vaspunde la Jatrerari conform ican, tpunicul etc. annexti Oe UWJlen] . ie CF pittcl| w | Qa naca| = de urs Mos Martin e suparat { Ca de ieri n-a mai mancat \ Si-ar dori un pic de miere Sa-si mai vina in putere. Stupul plin I-a si zarit, Dar ce bine e pazit! Si spre vulpe o porneste, Caci un gand ii incolteste. De cand cu pestele sireata Nu si-a capatat rasplata, lar acum drept rafuiala La albine-o vrea momeala.O indeamna deci sa vind La friptura de gaina, Dar friptura, stiti voi bine, Nu e-n stupul de albine! Lacoma isi baga botul Sa manance doar ea totul, Dar de fapt ce-a nimerit? ;Nani-nani, c¢ 7 Dragul mamei fecioras Ca mama te-o legana Si mama te-o cauta Ca pe-o floare dragalasa, Ca pe-un ingeras in fasa! Nani-nani, hai cu mama, Ca mama te-o descanta Sa te faci un viteaz mare SA fii verde la razboi, Sa scapi tara de neve Tu, floare albastra Ce cresti pe campii, Hai, vino cu mine, Podoaba sa-mi fii! La pieptul meu te-alina Sa simt ne-ncetat gingasia, Parfumul, ce atat M-au fermecat! - la seama, copile! Mica floare sopti, __Amea stralucire, curand va pieri. urta e viata florilor lata se-ofilesc si mor.Cantecul lui i Stefan cel Mare Stefan, Stefan, Domn cel mare Seaman pe lume nu are! Seaman pe lume nu are Decat numai mandrul soare! | Stefan, Stefan, Domn cel mare La Suceava cuibu-si are. La Suceava cuibu-si are Si din el ades el sare! Stefan, Stefan, Domn cel mare, ¥ Pune pieptul la hotare, Pune pieptul la hotare Ca un zid de aparare! $tefan, Stefan, Domn cel mare pate cae iia Stefan, Stefan, Domn cel mare caeace tare Bate lesi fara crutare, Si turcii pe zmei calare! Bate lesi fara crutare Si unguri fara-ncetare! Stefan, Stefan, Domn cel mare Are-o tara mica tare. Tara-i mica, tara-i tare, De sta lumea la mirare!Cucul Sus de tot, In varf de nue Sus de tot, in varf de nuc, Cue! Cuc! Cuculet, Canta un puisor de cuc, Cue! Cuc! Cuculet Si-asa canta De frumos Cuc! Cuc! Cuculet, De pica frunza pe jos, Cuc! Cuc! Cuculet! Craiul zilelor de vara Pe 0 raza de lumina Ca pe-o struna de vioara. Cu antene rasfirate Luneca pe-ntreaga zare, Aripioara lui se-abate Ba pe-o frunza, ba pe-o floare.- Para, para, rau imi pare Ca esti verde si esti tare! Te-am muscat de obrajor $i mi-ai rupt un dintisor. - Galbena ca luna noua Voi fi peste o luna, doua, \ Aromata, malaiata, Pentru tine, Natafleata! Nadine Theodora Aelenel din Bucuresti omy = QD nea tmis 0 poeze cu desene cu tot. Tato pent vorin padurile din Bucovina, pe langa paraul Putna, traia in vre- mea lui Stefan cel Mare un célugar pustnic numit Daniil Sihastru. El isi petrecea mult timp rugandu-se lui Dumnezeu pentru toti oamenii si pentru Tara Moldovei, sa fie aparaté de dusmani. De multe ori pustnicul Daniil a vazut ca o minune multi ingeri luminati cantand si tinand in mana faclii mari aprinse, insa nu stia ce sem- nificatie are. S-a rugat lui Dumnezeu sa-i dezvaluie ce inseamna aceasta, ingerii i-au apdrut in vis spunandu-i c& domnitorul Stefan cel Mare va face aici o mare manastire. intr-adevar, in al zecelea an al domniei sale, lui Stefan i-a venit un gand bun de la Dumnezeu, sd cladeascd un lacas sfant inchinat Fecioarei Maria. Si d Mergea prin toata tara in cautarea unui loc frumos ‘ si bun pentru aceasta “S manastire. Asa a ajuns si in t Padurile Putnei, a va- Zut poienile largi_ pline de iarba si flori gi i-a placut mult. La cautat pe pust- Nicul Daniil si i-a povestit ce are de gand, cerandu-i sfa- a unde s& facé manéstirea. ; rae _Pustnicul Danii i-a ardtat, printre brazi ingen cane" locul in care vedea el de multe 0 tie si a ntand. Imediat Stefan a avut aceeasi ved urcat pe ees Cu faclii in mand, cantand. A since a Sia plecat numaidecat acolo. sicanda /J impadurt Zut © poian mare cuprinsa intre dealuri juste te, braézdaté de un parau cu apa rece $I » Paraul Putna, Stefan a spus: ,,Aici voi ridica cea Mai Mare si mai frumoasa manastire $i © Vol inchina Preasfintei Fecioare Maria." Sia urcat pe un deal si a tras cu arcul cu Sa- Beata, zicdnd: ,Unde se va opri sageata acoloSageata s-a oprit de- jocul ¢ in trunchiul unu sisn @ mers acolo cu boierii s u $i au insemnat locu’ intors la palatul lui de ester Care au constru- Este cea mai mare s jastire fcuta de Stefan. ‘estrat-o cu icoane fru- moase multe obiecte de aur si argint, iar 2 facut 0 mare slujba de sfintire a la care au slujit 64 de preoti in wei. Si i-au u de fata Ia slujba goamna s2 $i cu lar pe dealul de pe care el a tras cu sagea” ta s-a pus o cruce, dé aceea se numeste Dea lul Crucii si se poate vedea si astazi de | _--—— Manastirea Putna.CarticicaAAR DUDASURDN EES ENED EEE N EOD CAldarusé pling, Haide in gAdiné Unde am o floare — Ce-0 sé creasca Daca ¢ stropita , ——— en rw aw _ Si € ingrijita! fan achitet suma de DB ORDIN DE PLATA cau ts Rance Comercialé ton soon prin (bifays):a) en 7 rie 2 pag YG Abyhys ree CED VOD FINE SG Lh nd €; sedi to stoi $i de We won B08 4p ranger ove i Bhve sy cans nite (I00 Cus sie veg\ porch, Bek on Taveee | pated anprar caps § chive 5Batalia de la Razboieni in anul 1476 imparatul turcilor a venit cu o mare de oaste si i cu ajutor de la tatari si i-a infrant pe moldovenii condusi de Stefan } cel Mare intr-o ba crancena, in locul care s-a numit apoi | Razboieni. Au murit vitejeste multi ostasi ai lui Stefan: langa fie- care moldovean cazut in lupté era un morman de turci omorati, ‘insa tot degeaba. Dusmanii erau mult mai numerosi! invins si descurajat, urmérit de turci care voiau s-! prinda si sa-] omoare, Stefan cel Mare a ajuns noaptea tarziu la Cetatea Neamtului, unde erau mama si toata familia sa la adapost de dusmani. A batut la poarta cetatii. - Cine este? a intrebat strajerul. - Eu sunt, Stefan, Domnul Moldovei, si de la batalie ma in- torc infrant. Deschideti portile, fiindcaé dusmanii sunt pe urmele mele si vor veni si aici sa atace cetatea. Atunci mama sa Daca tu esti Stefan, fiul | viteaz si Domnul Tarii Moldovei, ce cauti in ce-tate? Tara te asteapta s& o aperi de dusmani! Du-te si aduna-ti ostenii risipiti, chearna {aranii din sate la oaste, invinge-i pe turci si alunga i din tara. Lupta-te din nou, pentru ca mai bine mori in lupta, ca un vi- teaz, decat sa inchini tara turci lor! - Si cine va apara ce : - Noi, i-a ras strange-ti oastea, iar ajuns intr-adevar sub tunurile si au inceput : bolovani mari in ziduri, cum bat tunurile turcilo 7 ca, daca il elibereaza, el ji va ajuta sa-i in- frang& pe turci. Si, intr-adevar, cand l-au eliberat, acesta a urcat sus, pe zi- durile cetatii, unde erau instalate tunuri si | le-a rotit bine tevile, indreptandu-le pe | ! toate catre dusmani. Si dintr-o data Moarte in jur. Surprinsi si inspaiman- tati, turcii, cati au scdpat cu viata, au fugit si nu le-a mai trebuie sa cu- cereasca cetatea. intre timp Stefan |-a cdutat pe pustnicul Daniil Sihastru, un calugar care traia acum retras in padurile de |g Voronet. Dupa ce a incheiat s4 se roage I-a invitat pe domnitor in chilie, iar Stefan i-a povestit cum a fost infrant de turci si |-a intrebat:- Ce sa fac? Sa inchin 3 fara turcilor? i lar Daniil Sihastru i-a raspus: - Nu, Maria Ta, sa nu inchini fara pagénilor turci, ee deoarece victoria va fi a ta, vei izb&ndi cu ajutorul Sfan- tului Gheorghe, dar sa-i in- chini acestuia o manastire dupa razboi. Stefan a strans 0 oaste noua si a inceput a urmari si a bate ostile turcesti raspandite prin tara dupa -— prada. Atunci turcii s-au inspaimantat si au fugit ceaté dupa ceata spre Dundare, s@ nu-i_ prinda ostenii lui Stefan. lar domnitorul i-a urmarit $i i- a alungat pana la hotare, astfel scdpand tara de dusmani. Victorios dupa acel razboi cumplit, a pus sa se zideasca 0 manastire la Voronet, cu hramul Sfantului Gheorghe, asa cum i-a promis lui Dumnezeu cand a fost la calugarul Daniil Sihastrul. Daca plecati cu parintii vostri in con- cediu in nordul Moldovei, rugati-i sa mergeti si la manastirea Voronet, construita de Stefan cel Mare, vestita in intreaga lume.| Stefan cel Mare || 1 si Sf. Gheorghe Wein O mare oaste de tatari si turci a intrat odata in Moldova. Vazand Stefan cel Mare ce mica era armata lui fata de cea a dusmanilor a inceput sa se roage cu lacrimi lui Dumnezeu, cerandu-i ajutor. S-a rugat mult si la icoana Sfantului Gheorghe. Si i s-a aratat in vis Sfantul Gheorghe, care i-a spus: - Lupt& pentru Domnul contra pagnilor si eu te voi ajuta! Cheama-ti ostile si indreapta-le maine cu trambite impotriva necredinciosilor. Eu sunt trimis de Dumnezeu la tine. Dar tu sa refaci Manastirea Zograf din Sfantul Munte Athos si sa trimiti acolo icoana mea. Stefan a adunat armata a doua zi si a dat ordin sa sune trambitele sem- nalul de atac. Oastea s-a napustit impotriva paganilor, dupa ostasii care duceau icoana Sfantului Gheorghe. Stefan vedea cu uimire cum se imprastiau ostile dusmane, si tatarii, si turcii fugind care incotro vedea cu ochii. Si cand s-a sfarsit batalia si moldovenii au iesit victoriosi, Domnul Moldovei a strans toata ostirea, dupa obicei, ca sa-i rasplateasca pe viteji. lar Stefan a spus sa iasa in fata cel mai viteaz, care a fost in fruntea moldovenilor si a pus tatarii pe fuga, dar nu a iesit ni- meni in fata. Prizonierii ta- __- _ tari prinsi in lupta au am spus ca un tanar frumos clare pe cal alb, cu sulita in mana. Cand au vazut icoana Sfantului Gheorghe au spus: »El este viteazul care ne-a infrant". Atunci Stefan a inteles c& Sfantul Gheorghe la ajutat. El a trimis icoana la Manastirea Zograf din Muntele Athos, @ reconstruit acest lacas sfant si !-@ facut daruri bogate. De atunci Pe steagul de lupta al armatei lui Stefan cel Mare a fost pus chipul sfantului Gheorghe.gt Boe Invatt o rugaciune} r . FE c (\ § Rugaciunea OW diminetii aN Y) ne Doamne, noaptea a trecut « Si noi liniste-am avut; Al Tau inger preaiubit Cu-ngrijire ne-a pazit. Doamne, da-ne ajutor Ca s-avem la lucru spor, Voile sa-ti implinim, Fiii Tai iubiti sa fim.Cdvtlelen date de Bo ¢ Ht Drag men ae ctor « Se vand numai impreuna! d OD ie Cirticica Pepe eae Aga W MEW pentru copit | ~~ fo Gi lS Mate PE i —~ Prey Si 07 MWVara @ La Gradina Zoologica @ S-a-ntamplat intr-O gradina © Vulpea academiciana a4 Joc - Pentru prajitura 45 Ce bine e in vacanta | @® Vine ploaia! a7 Albinutele harnice @ Postul lui Stefan cel Mare Joc - Ploaie de vara @& Fluturasul / Brotacelul @ in vacanta la fara és Buburuza @ Caprita 8 Taloane / Solutii / Puii @ Margareta si musetelul €@ Bunicii a Schimbarea la Fata 63 Sfanta Teodora Chrticten DMMgM MA yonicn co editats de CAS Pregedinte Director General: MARIANA BRAESCU e-mail: director@casalux./0 sti trimise de eltitor! PUBLICITATE: Tel: 312.94 84; 312.70.40; Fax: 313.92.66; emai: ofee@spendieda/0 DIFUZARE: Tel: 650.68.22; 0740)089.745; 07401089. 748; Tel/Fax: 6504 69.19 Adresa redactiel: str. Ciprian Porumbescu nr. 10, sector 1, cod 010652, Bucuresti Tel: 211.63.67; 0740/040.208; tol fax: 2121.74.78 e-mal: dragamea@easalux.1o ISON 973-86830-3-3Vara draga, ai sosit Cu graul ingalbenit, Cu cirese rosioare Coapte si gustoase tare, Cu vacantele la mare, Si cu jocurile tale Ce i-atrage-ntreaga zi Pe dragutii de copii. Tu aduci caldura multa Si mult soare zi de zi Tu esti anotimpul care fi bucura pe copii.Maimutica cea draguta i Se da huta pe-O crenguta... Leul, finda musca, ( sta tot timpu’-nchis _ Ajunge cu capul Pana la cer Si se uita curioasa La lebada Cea gratioasa.Zoologica q Elefantul grasuny Vf Cu trompa din, le Ne uda pana [a piele Pentru ca asa} vrea el. al v\ Hipopotamul cel gras, in namol pana la nas, Priveste cu mirare Crocodilul fioros Ce st tolanit la soare.yee® ARCADE Ay. 9 x Dupa fapta si vasplatal O poveste pentru aproape toti copiii © poveste cave se petvece tut-un bloc, th zilele noastre, si chiar Aaca Personajele sunt animale wici - copii - si movi - adultii - , povestea e palpitanta ca ovice poveste politista gi pling Ae Tavapaminte atat Pentru copii, cat si pentru pavinti si bunici. Povesten se va publica sub forma Ae sevial th Cavticica Draga mea pentru copii. lata personajele povestii: Japul - administratoru blocutul Vulpea - prietena si complicea lui Cainete lup - poitistul Broasca festoasai - 0 batranied singurd Veverita - 0 ténara cocheté Jderul - un tanér fermeciitor Elevi: Pisicuta gimnasta Nadia, Ursulet Copit de grddinita: Ariciul Ne's', lepur 4 Costica, lepurasul Danut sul Bradut Tu acest numay, citeste primele 4 episonde.EPISODUL 1 Lenesul blocului A fost odata ca niciodata un bloc ca multe altele. in el locuiesc ca pretutindeni tot felul de vietati: amnorosi si greoi, iepurasi fotbalisti, veverita cocheta, batrana broasca testoasa, | cel tepos cu familia lui de tepelusi, pisicuta gimnasta, dar mai ales aici isi are locuinta Tapul. $i pentru c& Tapul este personajul principal al acestei povestiri va propun sé ne uitam o clipa in garsoniera lui. lata, doarme pe pat cu ochelarii pe nas, imbracat asa cum I-a prins somnul si langa pat vedem doua sti- cle goale si una pe jumatate. 0, dar am patruns prea devreme in locuinta lui? Sa fie atat de dimineat&? Nu, cci scolarii au plecat de mult la scoala, iar parintii lor la munca. Si atunci?! Ei, dar Tapul nostru are regim special. El > lenesul blocului, Abia acum se trezeste si el. SA vedem cum 0 sa se comporte. lata- ‘intinde pana ji trosnesc oasele si-i sar ochelarii de pe nas. Cat o fi ora? N-are ceas, dar are tele- fon. Formeaza numérul la robot si din aparat se aude de zece ori cocoselul-robot can- tand cucurigu. Ora zece! Ce matinal! Dar daca nu ai nici 0 ocupatie trebuie sa-ti gasesti una. Sa casti gura dupa cei ce vin sau pleaca la munca ori la scoala. Tapul se ridica mahmur, isi ia pipa, sticla cu bdutura o pune in buzunarul din spate al pan- talonului si iese pe us&. Cum sta la parter, toata lumea va trece prin fata lui. Si asa mai trece timpul. Dar deocamdata nu vede pe nimeni. Ce plictiseala!EPISODUL 2 O intalnire buclucasa Preocupat de aceasta problema el nu observa ca in bloc intra pas-pas Vulpea. Nici aceasta nu-| zareste, cdci Tapul sta in dreptul scarii. Dar ridicandu-si ochii de Ia sti- cla o vede si inima lui se bucura; ,iata pe cineva cu care sa stau de vorba* isi zice si se grabeste s-si arate bunele maniere. - Sarut manusitele, madam! Vulpea, care tocmai voia sa intre in lift, sare atat de surprinsa incat da sa o rupa intalnind figura Tapului isi dd seama dintr-o ochire ca n-are de ce sa-i fie vorbeste mieros ca sa-| castige. - 0, buna dimineata! Ce persoané distinsa! Atat i-a trebuit Tapului ca lea | ra inteligentei. Flatat, fi raspunde cu o intrebare: - He! He! Cum de v-ati dat sear it de repede? Vulpea, vicleand, |-a si mirosit de prost: ~- Ma pricep la caractere! TJapul a si cazut in plasa. - Dati-mi voie s4 ma prezint: Tapul!, spune cu 0 Vulpea afigeaza aceeasi incantare mierva: - Oooo! Ce dornica eram sa va cunosc! Cars 4 E randul Tapului sa afle cine este ferme: mult, dar Vulpea fi raspunde cu modestie prete: june. despre dumneavoastra! care-| apreciaza atat deSs , eu Sunt mai putin celebra. O biata femeie singura: Vulpea. ‘Prost, Tapul tot are o tresdrire neplacuta: doamna aceea vicleana din cauza careia un urs increzator, un nevinovat, yada? Care ati pacalit un corb vigilent pentru o bucatica de cascaval? Care \ulind gaini si cocosei? Ipea ‘izbucneste intr-un plans prefacut: - Off Of! Of! si Vai! Vai! Vai! Ce soarta ingrozitoare s4 nu poti trai in lume din cauza rautatii si calomniilor! Sunt calomnii! Vorbe aruncate din invidie! Sunt o biata femeie fara aparare! Singura! Vaduva! (cocheta) $i stii... (cu echivoc)... Cand esti singuraé multi te privesc si multe vorbe-ti ies daca n-are cine sa te apere. Plange iar, smiorcdindu-se: sie - Voi pleca in lume definitiv! Nu mai are nici un rost! Daca si un barbat distins ca dum- neata crede in calomnii! Nu am nici o speranta. Teatrala, se intoarce sa plece: - Adio! Adio! Si nu uita! O clipé am crezut ca imi vei lumina viata. Dar orice s-ar spune prostia Tapului e mai mare decat prudenta: - Cum adica? Sa pleci?! ,,Un barbat distins ca dumneata“. Nimeni nu mi-a mai spus: »Tapule, esti un barbat distins*. $i eu... ma potrivesc la vorbe. Ce-mi pasa mie de corb si cocosei? Ori de coada nu stiu cui? Striga: - Duduie Vulpe, duduie Vulpe. Sigur! E clar ca sunt calomnii si eu am jignit o biaté vaduva. Apoi, cu interes crescand: - Auzi? Si frumoasa si vaduva! Alearga dupa ea racnind: - Duduie Vulpe! Duduie Vulpe! Dupa un timp revine cu Vulpea, care inca suspina prefacut. - Duduie Vulpe, iarté-ma te rog. Te rog cu toata fervoarea mea de tap, iarta-mi jig- nirea pe care ti-am adus-o fara s4 vreau. Am gresit ca am intrebat. Daca asta te supara, iti promit c& n-o sd te mai intreb niciodata nimic! - Doud singurdtati se potrivesc cel mai bine. (Scoate din poseta cu rapiditate o sticla de bautura si isi incruciseazd mana cu mana in care are sticla Tapul.) Sd bem Bruderschaft! (Cei doi ciocnesc.) $i sé ne spunem tu! Tapul bea si apoi o priveste gales: > Tuuu! Inveselit, Vulpea sare in sus: - S& stii c& eu sunt o persoana de viata, pe unde trec aduc veselie. Pot sa-ti fac viata plina. - Fa-mi-o! Vulpea deschide casetofonul. Se aude muzica si incepe sa danseze step. - Am sa te invat step. O s& dansez si rock. Am sa-ti dau in c&rti.(Scoate niste carti de joc). Am sa te invat septic si popa-prostu’ si am s&-ti indeplinesc orice dorinta. Tapul se mira cu naivitate: - Chiar orice dorinta? - Bineinteles! Ce-ti doreste inimioara?TJapul behaie pofticios si trist: - Bani! Dintr-o data el isi aminteste: - Dar nu mi-ai spus ce cautai in blocul nostru? - Pe tine! - Dar nu ma cunosteai! - C4utam posibilitatea unor opere filantropice. La care Tapul ji da un raspuns absolut tampit: - Opere complete? - Complete! Volumul doi. $i atunci mi-ai iesit in cale si mi-am dat seama ca ai nevoie de mine. Plin de speranta, Tapul o conjura: - Spune-mi ca si tu aveai nevoie de mine. - Desigur. Cu cinstea mea si cu inteligenta ta vom face o echipa de forta! la-te dupa mine! Vulpea incepe niste pasi de rock. Tapul se ridica si o urmeaza hipnotic, intai stan- gaci, apoi mai bine, din ce in ce mai bine. Cei doi incing un rock indracit. $i e doar ee EPISODUL 3 Cine joaca fotbal? E amiaza. Vin copii de la scoala: Ursuletul Petricd, Ursuletul Costica si lepurasul D&nut sunt elevi. Ariciu! Nelutu, lepurasul Codrut si lepurasul Bradut vin de ‘ r la grdinita. 4 - Am o foame grozava, | pune Danut. - Asa zici mereu, ii raspunde Petrica. Dar pe drum ai rontait © punga cu mere. - Sunt sportiv si sportivilor le trebuie vitamine, ii replica Danut.7 a on Faas Sportiv si ma antrenez, se apara Petric’, ~ Facem un fotbal?! - re Puneti gentile in poarta. : inta mea de gradinita? i a Bra lepurasul Codrut eae a ~ Si geanta mea in poart Ursuletul Costicd le spune: = Ne mai trebuie un centru-inaintas. |n acest moment intra pe usa, gratioasd, Pisicuta Nadia, lepurasul Danut sare: - lata centrul-inaintas! Pisicuta Nadia réspunde cu superioritate: Dintr-un salt face o roata, cateva exercitii la sol si ajunge pana la Ursuletul Petrica, care se sperie. - Alta data sa nu ma mai contrazici! Apoi pleaca unduindu-se felin, in timp ce baietii raman cu gurile cdscate. - Eo increzuta! Fiindcd o cheama Nadia se crede Nadia Comaneci! (O imita) ,Ma pregatesc pentru Olimpiada!* - Nu pot sa sufar pisicutele! - Nici eu. Au niste gheare! Nici nu vezi unde le tin, dar cand se enerveaza, aoleu! Ariciul, modest, asistase la scena: - Daca aveti nevoie de un centru-inaintas... luati-m& pe mine chiar daca sunt mic. - Esti tu mic, dar hai sa inveti s le dai clas, il incurajeazd Ursuletul Petrica. Copii incep fotbalul; au marcat portile si au scris pe pereti cu creté: Maradona si Guadalajara. Se aud indemnuri: ,Hai Pele!“, ,Nu te lésa, Dobrin!“, ,,Ocoleste-I!, .Scapa-i o boaba!*, ,Hai Caméataru!“, ,laté gheata de aur!“, ,Goool!“ EPISODUL 4 Mainile sus! Mingea intra exact pe usa blocului, p e o deschide in acest moment Vulpea. ‘in care locuiti. ae Copiii raman incremeniti. - Nu va uitafi asa la mine. Mainile sus, delincventilor, sunteti arestati!Copiii ridica incet mainile speriati. Ariciul Nelutu, care e mai mic, incepe sa planga cumplit. - Daca afla tata ca sunt arestat o sa-mi rupa blanita in bataie! lepurasul Danut se sperie si el: - Daca tu te temi pentru blanita ta care e platosa de ace, darmite eu. Vulpea e necrutatoare: - Plangeti, plangeti, ca tot degeaba. O sa va putrezeasca pieile in beciurile ‘inchisorii, derbedeilor! Cu timiditate, iepurasul fi spune: - Nu suntem derbedei, tanti! - Nu sunt ,tanti* pentru tine, huliganule! N-ai mai vazut un politist deghizat? Interpolul foloseste toate mijloacele de lupta impotriva huliganilor, a hotilor si a trafi- cantilor de droguri. Copiii se stiu nevinovati: - Nu suntem traficanti de droguri, tanti Interpol! Vulpea se enerveaza: - Am spus c& n-aveti voie si-m' ‘invaluit in mister. Inainte mars, 4: ‘Am scpat lumea de voi. li impinge in camera Tapu uneti ! Numele meu trebuie iministratie, pana vine duba sa va ial sperie si nu mai stiu ce sa faca.- Vai de mine si de mine! S& mor atat de tanar si de nevinovat! tremura lepurasul Bradut. - Nevinovat spui? Dar crima de murdarire a peretilor? Dar crima de lovire a liftu- lui? Dar crima de a scrie cu creta Maradona si Guadalajara? - Guadalajara am scris eu! recunoaste Ursuletul Costica. - Si nu e o crima? Dar crima impotriva colectivitatii? Tulburarea linistii blocului la ora intoarcerii de la scoala? - N-am crezut cd 0 sa ni se sfarseasca iluziile atét de repede! se lamenteazd lepurasul Codrut. - Parintii ne asteapta si o sd ne astepte in zadar toata viata, se gandesc cu totii. - N-o s& apuc s& ajung si eu sportiv, halterofil ca tata! isi da seama Ursuleful Petrica. Fratele sau ii tine isonul: - N-o s& ma mai insor sa am si eu ursuletii mei! Vulpea rade cu rautate: - Ha! Talharul! E in clasa intai si-i umblé capul la insuratoare! O sd-{i fie mireasa temnita cea grea! i Micutul Nelutu, ariciul, recunoaste cu vinovatie: - Eu nu vreau sé ma insor. Eu vreau sa intru la scoala si sa invaf literele. E asa de greu sé te uiti la televizor si sd nu infeleg scrisul cand se dau filme strdine! Plange: ; - Asta-i visul meu, alfabetul. | - Alfebetul nu |-am invatat nici noi tot, spune ursuletul cel mic. Suntem abia la lectia: Petre pune pere, Paul prinde peste, Piticul plange pic, pic, pic. Auta 4, Vulpea fi raspunde: / ~~ rat de Irinel Dragos lonescu - Pic, pic, pic, 29a 0 S4 cada lacrimile voastre pand n-o $4 vé mai tineti pe picioare. La arest cu voi! | Povestea continus gin numénul vitor, 410 000 000 lei »UUUUUY Ie] > aeore F meee! ne fale ' CONCURS cu premii mari pentru cei mici i 410 premix 1,999,990 bei Ce creti ca se utauels tn episcadele urmdtoave? ‘ 1, Copiti rAman avestati. 2. Cofiti reugesc 4 scape. 3. Parinfii i elivereaza pe cofii. 4, Pike tatauplari, in Pegs ver dike yonorke, wtheaia'n ThLOMUL DE CONCURS VULFEA ACADEMICIANA Diab a posinn 12 Carbicele’ Wega wen de color, Larpunde qi laintreroarile VMN be peer Perel or un pic bveerol § brinited pe edresa vedactiei pond la daka de 10 angus fertrn @ chztige unl din cele 10 prewil a cite 1.000.000 lei fiecavel compereots si numele fi adres, decuyears tolonul, | i tCe bine e in vacanta la mare! Bine e sa mergi la mare CAnd e luna lui Cuptor, Te bronzezi sub mandrul soare Pe nisipul lucitor, CAnd sunt valuri inspumate Le infrunti cu mult curaj, Stropii reci din apa marii Mangaie al tau obraz. Cu colacul de salvare Ai trecut si geamandura -, Apa e adanca-n mare Si ai depasit masura! Stai mai langa mal cu mama, Sa te vada cum inoti - Asa esti in siguranta. Foarte bine, vezi ca poti?i ee > Tay Ve ploaia, bine- “mi pare! ing radind am‘o floare, L\ Plo cai 0,va creste mare, oN Vin mene \bine-mi pare! \, VV A\ a ploaia\ bine face! \ \ ‘ Spicul plin acum se coace, \ - ; Spicului racoarea-i place, \ \ \\ Vine or = \ \ \S-a intors cercetadtoarea Sa le spuie la surori Ca-i deschisa toata floarea Si campia de cu zori.Si-au plecat aproape toate La cules cu mii si mii, Las&nd vorba la nepoate Sa-ngrijeasca de copii,ins& paza-n stupi e buna, Ca tarziu, dupa apus, Colo jos, sub stupi, la luna, Ei z@ceau cu burta-n sus.¥ Postul lui Stefan _cel Mare"Era in vremea cand Stefan cel Mare si Sfant avea bavaii j turcil mai mereu. De data aceasta, la Podul inalt, Do se afla in fruntea ostirii sale. Erau viteji ostenii Mariei Sale, - fns& nu erau prea multi; mai mult de-atat, ei erau farani ‘ _ pasnici, obisnuiti cu munca campului. t Ostile turcesti erau cata frunza si iarba: ieniceri nemilosi, calareti neintrecuti care zburau pe cAmpurile de lupta calare pe cai arabesti. Ei aveau tunuri care sfaramau si cele mai puternice ziduri... - Doar o minune dumnezeiasca ne va ajuta sa biruim! a spus Stefan, ganditor. Cu Dumnezeu inainte, dragii mei! a strigat el ‘catre ostenii lui cei inimosi, stiind ca doar dragostea fata de paméantul natal ii mana pe ei in lupta si nu dorinta de inavutire si de asuprire, ca pe otomani. lar Dumnezeu sigur fi va ajuta pe cei cu inimile curate. Si asa a fost. Oastea lui Stefan cel Mare i-a invins pe turci $i de data aceasta si Domnitorul s-a intors victorios in Targul Vasluiului. A mers in biserica, a ingenunchiat in fata altarului, multumindu-i lui Dumnezeu si aducandu-i lauda ! pentru victorie. Apoi a iesit, i-a chemat pe osteni j imprejurul sau si le-a spus: | - Dumnezeu ne-a ajutat sa biruim! Trebuie sa-i multumim: 4 toata Tara Moldovei va posti numai cu paine si apa timp de 4 zile! ' Asa s-a intaémplat. Astfel i-a adus Stefan cel Mare lauda lui Dumnezeu, care |-a ajutat sa-i invinga pe turci si/in alte batalii!peal VY Fluturasul Mi-a venit in zbor rotat Musafir neasteptat: Picdturi de peruzea Pe aripi de catifea, Un zburdalnic si-un poznas, Un dragut de fluturas! Se suceste mandru foc Ba pe-un fir de busuioc, Ba pe-un fir de trandafir, Ca sa-l vad si sa-l admir. Dar abia m-a ispitit Ca s-a si calatorit! Brotacelul Brotacelul verde-plus Este foarte jucaus. Doua cepe-s ochii lui, Pielea-i de smarald verzui, Uite-I este, uite-I nu-i. Top pe-un brusture, pe-un pai, Lacul pentru el e rai. pond Sa ma joc cu el un an Intr-un urias borcan.in vacanta la tara jn vacanta la bunici Singur am ramas la tara, Prin ograda cat o strada Eu ma joc cu-o verigoara. Din cires un pumn de stele | Am cules urcat pe gard | | pe $i cercei de flacari rosii La urechea noastra ard.strandul nostru-i © Copaie, Apa-i scoasa din fantana, Ne scaldam sub foc de soare gi-adormim pe pres de lana. Ne trezim in tarma mare: Dincolo de gard Si flori Auzim un cucurigu Repetat de patru ori. Dar si-n zori aceeasi larma Face ca sa simt tot frigul, cred, aici la tara I strigé. ,Cucurigu!* ) Buburuza Pe un fir de margareta Buburuza cea cocheta Se suceste, se inclina Ca o mica balerina. -la te uitaé ce-ndrazneala, M-ai calcat pe o petala! Ce-ar fi vantul sA te-apuce Si in trestii s4 te-arunce? - Nu fi tristé, margareta, C-am facut o pirueta. Azi m-am innoit, vezi bine: Fusta rosie cu buline! — ain numiial tec: OEWA NS ene agua Are closca patru : Niciodata nu-s satui, Piri, piri, pui frumosi, 0 sa fiti si voi cocosi, Sa paziti gdinile Prin toate gradinile. fe vive Dim get % © Crbieiea mgaNumele copilului: Margareta si musetelul a Margareta e 0 floare, Un frate mai mic ea are, E micutul musetel, Noi facem ceaiuri din el. ” ATENTIE! | Expedia talonul numai | insoft de chitanta de | plata (sau 0 copie) {intr-un plic timbrat, ' pe adresa: | OP. 52, C.P, 58 | Bucuresti . Fax | Telefon | } t | am achitat suma de + QORDIN DE PLATA sauCu ochii blanzt Si pletele carunte Un Fat-Frumos Imbatranit de vremi Stia cu-atatea basme Sa ne-nc&nte, Cu-atatia viteji Ce-n lupte nu se tem. Alaturea de el E-o buna zana Cu paru-nvaluit De promoroaca, Ce ne-a purtat Cu dragoste de mana Si ne-a vegheat Nevinovata joaca. Acum ei cresc \ in suflet amintiri Despre un timp Ce-n urma a ramas, in zori zambesc Din rosii trandafiri, Chemandu-neA venit vara si soarele este tot mai prietenos cu noi; vacanja € in toi, iar copiii s-au fisipit care mai de care ba la munte, ba la mare, ba la bunici. S8 nu uitati ins, dragi copii, ca si in aceste zile de vacanta biserica a randuit sarbatori foarte frumoase la care sunteti chemati sd luati parte si voi alaturi de parinti sau bunici. Una din ele este $i ‘Schimbarea la Fata. De ce se numeste astfel? Pentru ca ne aducem aminte de ziua in care Domnul lisus, Fiul lui Dumnezeu, Cel Care in viata sa pe pamant era la chip asemenea oamenilor, si-a schimbat fata omeneasca si si-a aratat chipul Sau dumnezeiesc. Sa vedem cum s-a petrecut aceasta. lisus obignuia $8 se roage in locuri singu- ratice, departe de multimea oamenilor; intr-o Zi i-a luat pe trei dintre ucenicii Sai, Petru, loan si lacov, $i s-au suit impre- una pe Muntele Tabor. lisus s-a indepartat putin de ei si a inceput sa se roage lui Dumnezeu Tatal, iar ucenicii, obositi find deyrousul gnevol0S,, au —s = dormit. In ja r J np ce S° ~ Li “ ei timp , CU HSUS oe ui - ga petrecut = . aceastd . \ 4 minunata =< a // gchimbare la ae fata chipul Lui = g-a facut fuminos soarele, hainele erau albe ca zApada, iar toata fina Lui era plind de o stralucire orbitoare. Acolo, sus pe munte, au coborat din cer “ doi din vechii prooroci ai ) evreilor (care tréisera cu multe 7 . veacuri inainte), Moise si llie, care au inceput sa vor- peasca cu El. Treziti de stra- 4 F nia lumina din jur si de f° : ‘ murmurul soaptelor dum- f \ eh nezeiesti, ucenicii s-au Y, b inspaimantat. Lumina de . pe chipul lui lisus era atat Y n de puternicd incat ei au 4h iS fost nevoiti s-si acopere ll , ochii cu mainile. Si-au dat Hi} (j seama ca acela era chipul TUAW, K dumnezeiesc al lui lisus si s-au bucurat cand i-au vazut pe cei doi prooroci, asa ca Petru a zis: - Doamne, ce bine ne este aici cu Tine; una lui Iie. Petru spunea acestea pentru cé ar fi vrut ca ei sd nu mai plece de acolo cci ochii lor, desi suportau cu greu stralucirea lui lisus, nu sé mai saturau de ea. Atunci, un nor lumi- nos s-a coborat asupra lor si un glas tundtor a résunat din el: - Acesta este Fiul Meu iubit, pe El sa-L ascultati, 4 Ucenicii au c&zut inspaimantati cu fetele la pamént. Cand s-au ridicat, erau din nou singuri cu Domnul lisus, care avea chipul Sau obignuit. El le-a cerut sa nu spun , nimanui nimic din cele vazute pana nu va fi venit timpul patimilor, rastignir' $i ‘invierii Lui, iar cei trei au facut intocmai. sa facem trei colibe, una Tie, una lui Moise $i Repovestita de CRISTINA MANEA a aeSfanta Teodore. de la Sihla 7 august | in inima Moldovei, undeva intr-o padure deasa din Muntii Sihlei, nu departe de Manastirea Sihastria, se aflé o pesterd, un loc stramt si umed care seamana mai degraba cu o scobitura | sSpata de natura intr-o sténcd. Multi oameni vin in pelerinaj s& se roage aici pentru ca acest loc este incarcat de sfintenie: aici si-a petrecut cea mai mare parte din viata Sfanta Teodora de la Sihla. Poate voi, copiii, 0 cunoasteti mai putin, asa ca in cele ce urmeaza 0 Sa aflati ce fel de viata a dus ea. Sfanta Teodora s-a nascut si a trait pe pamantul Moldovei in urma cu aproape patru sute de ani. / P&rintii ei, oameni credinciosi, au silit-o S4 se casatoreasca cu un baiat, eviavios si el, dar cei doi tinen au hotarat impreuna sa-si inchine vietile numai lui Dumnezeu si au mers amandoi la manastire. in vremea aceea turcii dadeau deseori naval prin partile Moldovei. Odatd au ajuns si la schitul unde se afla Teodora, asa incat maicile si surofile au fost nevoite $4 fuga si -au addpostit in paduri. Teodora a trait 0 perioada in munti impreuna cu 0 alta maica, dupa care a ajuns la Manastirea Sihastria. Aici |-a cunoscut peNIT e avel, care ia devenit duhovnic, al urorul sau in tot jnte cea $I care a dus-o in pustietate: a schitului 2 OF 5 povatult-o $4 ramand acolo pax git? rr) rabde greutatile vietii pustni yo oy singut intr-un loc pustiu era geo rea, Astfel a ajuns Teodora oat Os in micuta pesterd din 3 lel A petrecut acolo foarte unt i, ducea 0 viata grea, se mult! anamai cu macris, alune si pane’ de padure si Sbda frigurile fruct ale iernil. Dar pentru ca petre- as?! timp rugandu-se lui a yeu a auns SA nu mai simta nici frigul; era plind de a tru Dumnezeu, care ii pales inima ca aus aa 5, agarile cerului luau irimituri de paine La pucdtaria Mandstiri Sihastria si i le guceau in cioc Teodorei drept hrana. puhovnicul sdu, Pavel, mai venea la ea din cand in cand casio spovedeasca, sa 0 impartaseasca si fi aducea cele de trebuinta. Dar Pavel, fiind batran, @ fost chemat la Dumnezeu $i nimeni nu a mai stiut de viata Teodorei jn pestera sa din munti. a Cand a simtit ca i se apropie sfarsitul, ea s-a rugat Domnului sa fi trimité un preot ca sa se impartaseasca. lata cum i-a ascultat Dumnezeu rugaciunea: monahii de la Sihastria au bagat de seama ca pasarile luau paine in cioc si zbu- ? 5 rau undeva in munti. Ei le-au urmérit, au ajuns noaptea in apropierea pestenii si au vazut- 0 pe Teodora rugandu-se, invaluita intr-o lumina de foc. S-au infricosat, dar sfanta le-a spus sa coboare grabnic la Manastirea Sihastria si sa-i trimité un duhovnic ca s-o jmpartéseasca cu Sfintele Taine. Calugarii au facut intocmai, iar dimineata cand a sosit preotul Teodora s-a spovedit si si-a povestit toata viata ei, iar dupa ce s-a impartasit si-a dat duhul. Cand au aflat de viata ei, multi oameni au inceput sa vind la pestera sa se roage Teodorei, caci pentru toti era limpede ca fusese o sfanta. Moastele ei se afl azi la o manastire din orasul Kiev (Ucraina) si deasupra lor sta scris: Sfanta Teodora din Carpati. Dragi copii, cand mergeti cu parintii vostri la mandstirile din Moldova nu uitati sa treceti spe la schitul Sihla s& vedeti si voi pestera in care a trait Cuvioasa Teodora si s spuneti o mica rugaciune. lar fetitele care se numesc Teodora sa se bucure ca poarta numele sfin- tei si si i se roage ca unei adevaiate ocrotitoare. mult pumn nici foamea, Repovestita de CRISTINA MANEAMarire Tie, Doamne Sfinte, Ca mi-ai dat viata, 0 comoara, Mi-ai dat lumina, mi-ai dat minte{ Si toate cite ma-nconjoara. iN Mereu voi face numai bine, = ( (O/ Voi fi numai mangaiere, ra 7.0) Voi inflori prin fapte bune, Q iy ) <\. Aga cum infloreste marul! \@OW% OQ). : ° (Le? \* Asa ma leg, cu dor fierbinte, ves ] \\ é ‘) Sa-mi fie fapta si cuvantul ul Af Ay ~~ Siiasa ajutai-mi, i) 3 (i Doamne Sfinte, @s ‘ soe oe ane 1 (pp Soa.»/ Sa imi tin legimantul nie a y kSe vinde numai ."impreuna cu ¥rticies t Ca rticica ‘ pentru copit LILLIE LL LL ed Drager weeColoreaza desenele dupa modelul din Carticica si alege raspunsul corect. Care este culoarea brotacelului din poezie? a. rogu b. violet c. verde d. albastru e. galbenCaprita MigeWie Unde locuieste capra? Citeste poezia cu atentie si incercuieste a. in grajd b. in casa c. la stana d. in coliba e. la hotel Coloreaz4 desenele dupa modelul din Carticica.SD wes A Doua Sain gieum : Doua gaini se certau pentru un biet bob de porumb. Un ratoi le-a furat bobul. Care dintre proverbele urmatoare este potrivit? a. Vorba dulce mult aduce. b. Cand doi se cearta, al treilea castiga! c. Buturuga mica rastoarna carul mare.elull preferat “2 jis dic) l-| iz G Completeaza casutele libere cu literele potrivite, ghidandu-te dupa definitii, si afla pe verticala felul preferat de mancare | copiilor. Coloreaza desenele! DEFINITU: 1. Lichid alb, necesar la aluat. 2. Amesteci in el ingredientele. . 3. Praf maro cu gust bun, ca de ciocolata. 4. 1l pui pe deasupra. 5. Praf alb, din grau macinat. 6. Coci in ea. : 7. intinzi pe paine, dar i folosesti si la creme. 8. Amesteci ingredientele cu ea. x 8. Speli cu ea vasele cAnd termini de gatit-Roelhita CCA MOUA Ce mAndra mai este buburuza ca are o rochita asa de frumoasa! Dar parca nu era alba, nu-i asa? Coloreazd-i-o dupa modelul din Carticica si va fi pe deplin multumita! | \= © oan & 3 S = e tS = w ) s oe lata povestea pe scurt. Motanul vrea sa plece la mare, vazand ca vremea este buna. Soricelul s-a bucurat tare mult ca va ramane singur acasa si ca acesta nu-l va deranja macar un timp. Chiar daca erau prieteni, Motanului ji placea sa-I necajeasca pe Soricel. Astfel, Motanul si-a luat rucsacul cu cele necesare si a pornit catre usa. : - Drum bun!, i-a zis Soricelul. Evie Ai grid s& nu te parlesti!iim VaCAMTA Numai ca Motanul nu a ascultat sfaturile Prietenului sau: a stat la soare cat a fost ziua de lunga. Dupa trei zile s-a intors parlit. - Nu te-am ascultat, salveaza-ma de usturime! Iti voi da din manc&rica mea! - Vezi ce patesti daca nu asculti? Noroc ca am eu 0 alifie miraculoasa. Pentru ca imi esti prieten, te voi ingriji. Nu trebuie sa-mi dai nimic in schimb. De atunci, Motanul nu I-a mai necajit pe Soricel. Voi, copii, luati aminte: nu stati la soare fara masura, caci altfel veti pati ca Motanul din poveste. ££ 2 ae e : ' ¥ Daca ti-a placut povestea, coloreaza desenele!© smvaintee yg say 4 puvlneesColoreaz4 desenele dupa modelul din Carticica. \Se Coloreaza desenul dupa modelul din Carticica. abitti | DECONDURE Wi oe Susi 7 “Decupeara talonul si trinite- I i iantd ai ales? in plic timbrat, la adresa: —0.P. 52 - C.P. 58. ee Bucuresti es A roition Let Mentioneaza pe plic: ' ¢ curs VULPEA ACADEMICIANA i Margareta gi mugetelul Coloreaza desenul dupa modelul ) din Carticica.; [)Da Nu | 2. Iti place ca o publicam in episoade? Da Nu 3.]i-ar placea o carticica doar cu povestea “Vulpea academiciana”? Nu Vezi ce haiosi sunt toti patru? N-ai vrea sa-i colorezi? —BZ) delul ———___ rrSo Oac-Oac! - pagina 4 Raspunsul corect este c. Doua gaini si-un ratoi - pagina 4 Proverbul potrivit este b. lutiile jocurilor din Carticica de colorat Caprita Me-Me - pagina 2 R&spunsul corect este c. Feliul preferat... - pagina 5 .». este PRAJITURA. DY pS) Al

S-ar putea să vă placă și

• Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  

  De la Everand

  Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  Jane Austen

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (19653)
• The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)

  

  De la Everand

  The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)

  Stephen Mitchell

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (7769)
• The Handmaid's Tale

  

  De la Everand

  The Handmaid's Tale

  Margaret Atwood

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (13185)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Oscar Wilde: The Unrepentant Years

  

  De la Everand

  Oscar Wilde: The Unrepentant Years

  Nicholas Frankel

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (10242)
• Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  

  De la Everand

  Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2506)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (353)
• Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  

  De la Everand

  Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2499)
• The Hobbit

  

  De la Everand

  The Hobbit

  J. R. R. Tolkien

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (24727)
• Stardust

  

  De la Everand

  Stardust

  Neil Gaiman

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (8114)
• Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  

  De la Everand

  Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  Emily Brontë

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (9486)
• Anna Karenina: Bestsellers and famous Books

  

  De la Everand

  Anna Karenina: Bestsellers and famous Books

  Leo Tolstoy

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (7086)
• Life of Pi: A Novel

  

  De la Everand

  Life of Pi: A Novel

  Yann Martel

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (13455)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  De la Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (5794)
• The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)

  

  De la Everand

  The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)

  Oscar Wilde

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (9054)
• American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  

  De la Everand

  American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  Neil Gaiman

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (12943)
• How To Win Friends And Influence People

  

  De la Everand

  How To Win Friends And Influence People

  Dale Carnegie

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (6510)
• The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  Stephen R Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2475)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  De la Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (20003)
• The Art of War: A New Translation

  

  De la Everand

  The Art of War: A New Translation

  Sun Tzu

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (3044)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2564)
• The Iliad: The Fitzgerald Translation

  

  De la Everand

  The Iliad: The Fitzgerald Translation

  Robert Fitzgerald

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (5341)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  De la Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (3270)
• Freakonomics Rev Ed

  

  De la Everand

  Freakonomics Rev Ed

  Steven D. Levitt

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (7837)
• The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  

  De la Everand

  The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  Homer

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (5700)
• The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  

  De la Everand

  The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  Oscar Wilde

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (9752)
• Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  

  De la Everand

  Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  Stephen F. Kaufman

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (3321)