Cap 5 Planificarea Produsului Sau Serviciului

IDEE
CONCEPT
STRATEGIE
REALIZARE
LANSARE
Planifică-ți afacerea
Planificarea produsului sau serviciului
Misiunea Junior Achievement este să inspire și să pregătească tânăra generație
pentru a reuși în carieră și în viață, prin încurajarea inițiativei, profesionalismului
și dezvoltării unor competențe esențiale pentru viață.
Junior Achievement România, organizație nonprofit (înființată în 1993),

parte a JA Worldwide® SUA (înființată în 1918) și a JA Europe® (înființată în
1967), derulează în România programe de educație antreprenorială,
economică, financiară și de orientare profesională.
Programele internaționale Junior Achievement România (JA) sunt

implementate în parteneriat cu Ministerul Educației Naționale, conform
protocolului nr. 10184/14.05.2003.
Titlu original: Planning the Entrepreneurial Venture

Copyright © 2018 Junior Achievement România, pentru ediția în limba română
Copyright © 2012 Ewing Marion Kauffman Foundation. All rights reserved.
Niciun paragraf din această publicaţie şi nicio parte din acest text nu pot fi reproduse sau transmise în
nicio altă formă, prin niciun alt mijloc, electronic sau mecanic, incluzând fotocopierea, înregistrarea,
păstrarea într-o bază de date sau în alt mod, cu excepţia cursurilor desfăşurate ca parte a programelor
JA sau cu permisiunea editorului.
ii
5 Planif icarea produsului sau serviciului
Planificarea produsului sau serviciului 5
Prezentare generală
În secţiunea planului de afaceri referitoare la produs sau serviciu, veţi descrie concret
produsul sau serviciul şi beneficiile sale pentru clienţi. Fiecare caracteristică trebuie să
fie descrisă în funcţie de beneficiile sale pentru clienţi sau de soluţia pe care o oferă
pentru o problemă a acestora. Este important să fiţi sincer în privinţa limitelor şi
eventualelor răspunderi ale acestui produs sau serviciu. În plus, puteţi oferi cititorului
informaţii referitoare la aspectele legate de dezvoltarea produsului/serviciului, de
orice produs secundar potenţial sau alte dezvoltări.
Protejarea proprietăţii intelectuale a produsului sau serviciului este esenţială pentru
dezvoltarea, valoarea şi stabilitatea companiei antreprenorului. Antreprenorii îşi pot
proteja proprietatea intelectuală prin brevete, mărci înregistrate sau drepturi de autor.
Antreprenorii trebuie să se ocupe şi de respectarea cerinţelor guvernamentale cu
privire la afacerile lor. Reglementările agenţiilor locale, de stat şi federale trebuie să
fie şi ele luate în calcul. Companiile care au legături semnificative cu firme din mai
multe state trebuie să respecte şi reglementările autorităţilor locale ale acelor state.
Obiective
În acest capitol, veţi învăţa:
∙∙ Să definiţi produsul/serviciul.
∙∙ Să analizaţi modalităţile de protejare a produsului/serviciului.
∙∙ Să respectaţi reglementările guvernamentale.
∙∙ Să scrieţi secţiunea planului de afaceri destinată descrierii produsului/
serviciului.
135 CAPITOLUL 5
5.1 Definirea produsului/serviciului

5.1.1 Descrierea produsului/serviciului
Un element de bază al planului de afaceri este descrierea produsului sau serviciului,
care include atât proprietăţile sale funcţionale, cât şi cele operaţionale. Antreprenorii
trebuie să fie capabili să transmită în mod clar şi concis aspectele cheie ale produsului/
serviciului. Cei care parcurg planul de afaceri trebuie să înţeleagă exact în ce constă
produsul/serviciul oferit pentru a înţelege planul în ansamblu.
Antreprenori şi experienţele lor

Antreprenorii au succes atunci când îşi redefinesc bunurile pe care le vând clienţilor în funcţie de beneficiile pe care le au
aceştia. O companie care vinde covoare nu vinde numai un material care acoperă podeaua, ci şi un interior decorat cu gust.
Un producător de îmbrăcăminte nu vinde numai haine, ci vinde încredere în sine, o imagine, acceptare socială şi avansare în
carieră. Domino’s Pizza nu se află în industria de pizza, ci în cea de livrări la domiciliu. Drive‑by Grooming nu îşi desfăşoară
activitatea în domeniul îngrijirii canine, ci în cel al confortului oferit stăpânilor de animale de companie.
Această secţiune a planului de afaceri începe cu descrierea produsului sau serviciului,

unul dintre cele mai importante aspecte. Cel mai bine este să descrieţi produsul/
serviciul în funcţie de problemele pe care le va rezolva din perspectiva clientului. În
continuare, descrierea se va concentra asupra beneficiilor sau valorii create de acest
produs/serviciu. Specificaţiile tehnice detaliate nu trebuie incluse în această secţiune,
ci în anexă.
Sfat
Înainte de a face următorul pas în dezvoltarea conceptului de afaceri, trebuie să testaţi fezabilitatea produsu‑
lui/serviciului. Va funcţiona? A fost testat? Trebuie să aveţi un produs/serviciu care funcţionează sau să puteţi
cumpăra unul prin licenţă.
Secţiunea despre produs/serviciu trebuie să fie scrisă după rezolvarea tuturor

problemelor care îl afectează. Dacă produsul/serviciul nu poate fi utilizat, conceptul
de afaceri nu este fezabil.

În 1995, Sergey Brin şi Larry Page, doi doctoranzi la IT de la Universitatea Stanford, au început să studieze mai îndeaproape
paginile web care conţin link‑uri către o pagină dată (backlinks). Şi‑au denumit proiectul „BackRub“. Restul poveştii îl
cunoaşteţi deja. Creaţia lor, Google, a ajuns să domine industria căutărilor pe internet, având o cotă de piaţă de peste 70%.
Verificat a
c
Investitorii vor evita companiile care au probleme nerezolvate sau care nu oferă
soluţii pentru problemele care ar putea apărea în viitor.
136 CAPITOLUL 5
5.1.2 Caracteristici şi beneficii

Caracteristicile reprezintă ceea ce are produsul sau serviciul. Beneficiile sunt motivele
pentru care consumatorii achiziţionează produsul sau serviciul.
Caracteristicile unice ale unui produs/serviciu sunt cele care îl diferenţiază de
concurenţă. Caracteristicile extrem de apreciate de clienţi au drept rezultat creşterea
vandabilităţii, care duce la profitabilitate.
Fiecare caracteristică trebuie să fie descrisă în funcţie de
beneficiile oferite clienţilor sau în funcţie de problemele
Sfat
pe care le rezolvă. De exemplu, singura curăţătorie din Caracteristicile oferă informaţii.
zonă care asigură ridicarea hainelor de la domiciliu şi Beneficiile duc la vânzări!
livrarea lor înapoi îşi va descrie serviciile pornind de la Ţineţi minte: caracteristicile
beneficiile oferite clienţilor: confortul. reprezintă ceea ce are produsul
sau serviciul. Beneficiile sunt
motivele pentru care consuma‑
torii achiziţionează produsul sau
serviciul.
Verificat a
c
Companiile de succes se diferenţiază destul de mult faţă de firmele concurente.
Imitarea produselor/serviciilor concurenţei nu este suficientă pentru a avea
succes. Trebuie să existe diferenţe considerabile, astfel încât clienţii să fie
motivaţi să cumpere.
Informaţii suplimentare
Marketingul caracteristicilor versus cel al beneficiilor; beneficiile sunt rezultate –
atunci când se vând caracteristicile unui produs/serviciu, clientul trebuie să facă totul
singur. Compania ar trebui să insiste asupra beneficiilor sau asupra rezultatelor la care
clientul se poate aştepta. Laura Clampitt Douglas, Entrepreneur Magazine.
entrepreneur.com/article/34942‑2
Caracteristici şi beneficii – una dintre regulile de bază ale vânzării este aceea de a
insista mai degrabă asupra beneficiilor pe care clienţii le vor obţine în urma utilizării
produsului decât asupra listei de caracteristici pe care le are.
changingminds.org/disciplines/sales/articles/features_benefits.htm
Sfat de copywriting: explicaţi beneficiile caracteristicilor – cum să concepeţi o pagină
web care încurajează clienţii să vă cumpere produsele. Larisa Thomason.
netmechanic.com/news/vol8/copywriting_no3.htm
137 CAPITOLUL 5
Exerciţiul 5.1.2
Înţelegerea caracteristicilor şi beneficiilor
Obiectiv
∙∙ Enumeraţi caracteristicile şi beneficiile unui produs/serviciu dat.
Caracteristicile oferă informaţii. Beneficiile produc vânzări! Ţineţi minte:
caracteristicile reprezintă ceea ce are sau face produsul sau serviciul. Beneficiile sunt
motivele pentru care consumatorii achiziţionează produsul sau serviciul… altfel spus,
„De ce să‑l cumpăr?“.
Pasul 1
Exemplul de mai jos se referă la un service auto numit J&B’s Automotive. Cea mai
mare parte a descrierii se concentrează mai degrabă asupra caracteristicilor decât
asupra beneficiilor. Identificaţi caracteristicile menţionate şi notaţi‑le pe fiecare în
coloana Caracteristici din tabelul de pe pagina următoare. Apoi, pentru fiecare
caracteristică, puneţi‑vă întrebarea „Şi ce dacă? De ce l‑ar interesa pe client acest
lucru?“. Scrieţi beneficiul corespunzător în coloana Beneficii.
J&B’s Automotive este un centru auto cu servicii complete, care asigură reparaţii şi
întreţinere, precum şi reparaţia caroseriei, pentru toate mărcile şi modelele de
automobile americane şi străine, precum şi pentru camionete. J&B’s deţine
cincisprezece spaţii echipate cu cele mai noi echipamente de analiză şi identificare
a problemelor, având un personal format din tehnicieni autorizaţi. Astfel, J&B’s
Automotive oferă garanţia că toate vehiculele vor fi reparate la timp, conform
dorinţelor clienţilor. În plus, prin faptul că personalul este acreditat, se asigură şi
garanţia lucrărilor.
Cu sediul în Worcester, Massachusetts, J&B’s a fost deţinut şi condus de către
familia Baker din anul 1968. Deservirea impecabilă a clienţilor se realizează prin
intermediul personalului de management de la service‑ul propriu‑zis şi printr‑un
sistem electronic de management al magazinului care înregistrează istoricul
fiecărui vehicul reparat. Centrul auto este deschis de luni până vineri de la 7:00
până la 18:00 şi sâmbăta de la 7:00 până la 15:00. J&B’s oferă şi servicii de
remorcare, dar şi vehicule de închiriat în schimbul celor aduse la reparat, care pot
fi returnate la orice oră.
Identificaţi caracteristicile şi beneficiile
Caracteristici Beneficii
1.
2.
3.
4.
5.
6.
138 CAPITOLUL 5
Pasul 2
Creaţi o listă cu caracteristicile afacerii dvs. Folosiţi‑vă de website‑ul unei firme
similare pentru a vă inspira, cum ar fi exemplul de mai sus, al J&B’s Automotive.
Identificaţi apoi beneficiile care corespund fiecăreia dintre caracteristici şi notaţi‑le în
coloana din dreapta. Pentru a vă fi mai uşor să identificaţi beneficiile fiecărei
caracteristici, puneţi‑vă întrebarea „Şi ce dacă? De ce l‑ar interesa pe client acest
lucru?“ (Ţineţi minte, beneficiile pe care le identificaţi trebuie să se refere la interesele
clienţilor, nu la interesele afacerii.)
Pasul 3
Transferaţi caracteristicile/beneficiile pe care le‑aţi identificat în planul produsului/
serviciului din modelul de plan de afaceri. Utilizaţi formatul următor pentru fiecare
dintre caracteristicile identificate. Repetaţi formatul pentru fiecare caracteristică
importantă.
Ca exemplu, vedeţi secţiunea produsului/serviciului din planul de afaceri al Run KC.
139 CAPITOLUL 5
5.1.3 Stadiile de dezvoltare

Aşa cum firmele trec prin diferite etape, la fel se întâmplă şi cu produsele sau serviciile
oferite sau chiar cu industriile în sine. Antreprenorii trebuie să fie capabili să identifice
în ce etapă se află dezvoltarea propriei afaceri, precum şi etapa în care se află
produsele/serviciile lor. Ciclul de viaţă al produsului/serviciului este determinat de
perioada de vandabilitate. De obicei, etapele prin care un produs/serviciu poate trece
pe parcursul vieţii sale sunt cea de lansare pe piaţă, de creştere, de maturitate şi de
declin:
∙∙ Lansarea pe piaţă – în această etapă, profitul este scăzut, din cauza costurilor
ridicate de cercetare şi dezvoltare, de producţie şi de marketing. Preţul produsului/
serviciului este de obicei ridicat în această etapă, pentru a recupera o parte din
costurile aferente dezvoltării şi lansării pe piaţă a produsului.
Conceperea Lansarea Creşterea Maturitatea Inovaţia

pe piaţă sau declinul
Vânzări
Timp

Un produs de lipit care rezista şi în condiţii de temperaturi extreme a stat la baza înfiinţării unei companii. Produsul a fost
lansat pe piaţă cu un preţ premium. În prima fază, produsul a fost prezentat şi vândut de agenţi de vânzări extrem de
competenţi. După recuperarea costurilor de dezvoltare a adezivului, compania a micşorat preţurile pentru a fi mai competi‑
tive. Ulterior, adezivul a fost vândut prin strategii de marketing obişnuite.
∙∙ Creşterea – odată cu creşterea cererii, vor creşte şi vânzările. Fluxul de numerar se

îmbunătăţeşte, iar profiturile ating nivelul maxim. Un exemplu de produs aflat în
etapa de creştere este reprezentat de iPhone.
∙∙ Maturitatea – vânzările pot continua să crească sau se pot menţine. Profiturile
scad, deoarece preţurile se micşorează în mod continuu, pentru a fi competitive.
Un exemplu de industrie matură este cea a fast‑food‑ului.
∙∙ Declinul – vânzările scad rapid, deşi preţurile continuă să se micşoreze. Profiturile
sunt extrem de mici. În acest moment, compania trebuie să‑şi dezvolte din nou pro‑
dusul/serviciul, să‑i schimbe strategia de marketing sau să‑l scoată de pe piaţă. Dacă
eforturile de a revitaliza produsul/serviciul au succes, ar putea începe o nouă etapă –
renaşterea. Aparatele foto cu film de 35 de mm, precum şi filmul foto în sine sunt
exemple de produse care se află în etapa de declin, ca urmare a apariţiei aparatelor
digitale din ce în ce mai sofisticate. În aceeaşi etapă sunt şi telefoanele fixe.
140 CAPITOLUL 5
Verificat a
c
Mulţi antreprenori, în loc să renunţe la produsele/serviciile care intră în etapa de
declin, preferă să le relanseze adăugându‑le o nouă caracteristică sau un nou
beneficiu. Chiar şi o schimbare minoră, de exemplu un baton de ciocolată cu 33
la sută mai lung, poate reporni ciclul de viaţă al unui produs/serviciu.
Această secţiune a planului produsului/serviciului ar trebui să includă un istoric al

procesului său de dezvoltare în industrie, la modul general, precum şi statutul
propriului produs/serviciu în cadrul acelei industrii. În plus, trebuie identificată etapa
de dezvoltare în care se află afacerea la acest moment, să se estimeze data la care va
ajunge în următoarea etapă de dezvoltare şi să precizeze cum poate fi îmbunătăţit în
mod regulat pentru a rămâne competitiv.
5.1.4 Limitările produsului/serviciului

Dacă produsul/serviciul se confruntă cu anumite limitări care nu pot fi depăşite, ele
trebuie abordate cât mai clar în planul de afaceri. Factorii precum tendinţele
schimbătoare impuse de clienţi, noile descoperiri şi dezvoltările tehnologice
restricţionează perioada de vandabilitate a produsului/serviciului. Un produs/serviciu
ideal nu are astfel de limitări. Cererea se va întinde pe o perioadă nelimitată. Deseori,
afacerile bazate pe tehnologie de vârf se
CÂTEVA TIPURI COMUNE DE LIMITĂRI ALE PRODUSELOR/SERVICIILOR
confruntă cu faptul că produsele lor au un
ciclu de viaţă foarte scurt. Uneori, ciclul
lor de viaţă este atât de redus încât
companiile respective nu pot câştiga
suficienţi bani pentru a face profit.
Produsele cu o viaţă lungă pe raft pot fi
depozitate până în momentul în care se
identifică o piaţă pe care se pot vinde în Produse la Produse Produse Produse care Produse cu
necesită restricţii
modă tehnice perisabile legale
mod profitabil. instalare
Automobile Telefoane Peşti de Pescuitul
Jacuzzi comercial
Unele produse sau servicii au limitări care mobile acvariu
le afectează vandabilitatea în prezent. Îmbrăcăminte Computere Reţele
Flori wireless Arme de foc
Poate că un produs are funcţii limitate sau Panouri Îngrijire
Muzică Software Alimente
un serviciu este restricţionat de numărul despărţitoare medicală
pentru birouri
angajaţilor competenţi disponibili. De
Niciun produs/serviciu nu este lipsit de restricţii. Important este numărul lor. Companiile de mai sus
exemplu, florăriile trebuie să‑şi planifice au nevoie de o strategie bine pusă la punct pentru a evita limitările cu care se confruntă.
stocurile cu mare atenţie, pe baza
Sfat
Următoarele produse/servicii se confruntă cu un număr considerabil de restricţii:
• Produsele la modă – automobilele, îmbrăcămintea, muzica

• Produsele tehnice – aplicaţiile software, produsele hardware
• Produsele perisabile – alimentele, florile
• Produsele care trebuie asamblate sau instalate – televiziunea prin satelit, aparatele de purificat apa
• Produsele/serviciile care au restricţii legale – medicamentele pe bază de reţetă, prestări de servicii în
construcţii
141 CAPITOLUL 5
vânzărilor din trecut, pentru a se asigura că florile în exces nu se ofilesc şi mor – odată
cu profiturile. Agenţiile de recrutare în domeniul medical sunt limitate în privinţa
numărului de slujbe pe care le pot asigura din cauza lipsei de candidaţi disponibili cu
anumite aptitudini. Planul de afaceri trebuie să prezinte restricţiile produsului/
serviciului, explicând ce măsuri se vor lua pentru a le combate.
Verificat a
c
În multe start‑up‑uri, una dintre restricţiile principale este lipsa de timp a
antreprenorului. Dacă acesta are la dispoziţie 30 de ore pe săptămână pentru a
efectua activităţi de pe urma cărora poate încasa bani – mai exact, destinate
satisfacerii nevoilor clienţilor, spre deosebire de activităţile de marketing şi de
conducere a afacerii – acest lucru limitează veniturile ce pot fi generate. Odată
ce şi‑a consumat timpul alocat, antreprenorul nu mai poate deservi şi alţi clienţi.
5.1.5 Răspunderea civilă

Este important să se precizeze în mod clar orice răspundere civilă a producătorului,
precum şi planurile de abordare a acestor răspunderi. Răspunderea civilă nu se aplică
numai companiilor care furnizează produse. Orice companie
poate fi trasă la răspundere pentru modul de folosire a
Verificat a
c
produsului, inclusiv prestatorii de servicii, fabricanţi,
angrosişti, distribuitori sau retaileri. Companiile care oferă
servicii sunt şi ele predispuse la riscuri dacă se bazează pe
exercitarea expertizei profesionale, de exemplu îngrijirea
Nu numai antreprenorii care fabrică
medicală sau domeniul juridic. Alte servicii predispuse la
produse au răspundere civilă. Toate riscuri legate de răspunderea civilă sunt companiile de livrare
companiile care intră în lanţul de şi furnizorii. Fiecare produs/serviciu trebuie evaluat atent
distribuţie (fabricanţii, angrosiştii, pentru a‑i descoperi aceste riscuri.
distribuitorii şi retailerii) pot fi trimişi înLa fel de important este şi să se identifice măsurile necesare
pentru a proteja afacerea şi activele personale ale
judecată şi pot răspunde pentru
antreprenorului în caz de trimitere în judecată. Asociaţiile
vătămarea personală sau pagubele comerciale pot fi o sursă bună de informare despre ce anume
materiale cauzate de defectele presupune răspunderea civilă şi care sunt măsurile de
produselor sau neglijenţa respectivei protecţie. Antreprenorii care doresc să‑şi diminueze riscul de
răspundere civilă ar trebui să consulte un avocat cu
companii din lanţul de distribuţie. experienţă şi să înţeleagă atât garanţiile exprimate, cât şi cele
implicate de răspunderea civilă a unui produs sau serviciu. În
plus, fiecare companie trebuie să aibă cel puţin o politică de răspundere civilă
generală. Antreprenorul trebuie să se consulte cu un agent de asigurare independent
sau cu un consultant de risc. Toate măsurile de protejare trebuie prezentate deschis în
această secţiune a planului.
Pe lângă asigurare, antreprenorii iau măsuri preventive pentru a reduce sau pentru a
evita riscul de răspundere limitată prin etichetarea produselor şi instituirea unor măsuri
stricte de control al calităţii precum contracte, politici şi materiale informative.
142 CAPITOLUL 5
Exerciţiul 5.1.5
Răspunderea civilă
Obiectiv
∙∙ Recunoaşteţi potenţialele riscuri de răspundere civilă asociate cu afacerea dvs. şi
identificaţi soluţiile acestora.
Răspunderea civilă se referă la „obligaţia unei persoane sau a unei companii de a
acţiona în mod responsabil; altfel, va fi obligată să plătească penalizări prin care să
compenseze pierderile cauzate“. Este important să se precizeze în mod clar care sunt
aceste răspunderi şi să se identifice modul în care vor fi abordate. Răspunderea civilă
nu se aplică numai companiilor care furnizează produse. Orice companie poate fi
trasă la răspundere pentru modul de folosire a produsului, inclusiv prestatorii de
servicii, producătorii, angrosiştii, distribuitorii sau retailerii. Schiţarea unui plan de
protejare a afacerii şi a activelor personale este la fel de importantă ca identificarea
răspunderilor potenţiale. Pe lângă asigurarea propriu‑zisă, antreprenorii trebuie să ia
măsuri preventive pentru a reduce sau pentru a evita riscurile legate de răspunderea
civilă, prin contracte, politici şi regulamente, structura legală, etichetarea produselor şi
instituirea unor măsuri stricte de control al calităţii.
Pasul 1
Citiţi informaţiile de pe website‑ul Insurance Information Institute la adresa iii.org
pentru a afla cum vă puteţi proteja afacerea şi pe dvs. înşivă de răspunderea civilă.
Accesaţi secţiunea Insurance Topics de pe pagina principală, iii.org, sau mergeţi direct
la adresa iii.org/insurance_topics/
Citiţi informaţiile de sub titlul Business, inclusiv subsecţiunea Insurance for Specific
Businesses. În această subsecţiune, accesaţi afacerea care se aseamănă cel mai mult cu
tipul de firmă pe care intenţionaţi să o înfiinţaţi. Acolo veţi găsi informaţii despre
riscuri şi tipuri de asigurări mai specifice. Mai puteţi găsi informaţii utile şi la adresa
iii.org/businessinsurance‑general; puteţi viziona un film foarte util la adresa iii.org/
video/business‑owners‑policy‑quiz.html, „Test Your Business IQ, Business Owners’
Policies.“
Nu uitaţi că, pe lângă asigurare, puteţi reduce şansele de a avea probleme prin luarea
unor măsuri preventive pentru a evita evenimentele neplăcute. Aceste măsuri ar putea
include identificarea modalităţilor de a evita sau de a reduce riscurile, precum
contractele, politicile, avertizările de pe etichetele produselor, precauţiuni de siguranţă
şi instruirea angajaţilor.
143 CAPITOLUL 5
Pasul 2
Utilizaţi informaţiile pe care le‑aţi adunat de pe website‑ul de mai sus şi din acest capitol
pentru a completa următorul tabel care să reflecteze cazul propriei companii:
Tabelul răspunderii civile a produsului/serviciului
Identificaţi afacerea
Enumeraţi posibilele Bifaţi măsurile pe care le veţi Descrieţi în mai multe detalii
răspunderi civile în cadrul lua pentru a rezolva posibilele măsurile pe care le veţi lua.
afacerii dvs. răspunderi civile identificate.
1. ___ asigurare (identificaţi tipul)

___ contracte
___ politici/regulamente
___ structura legală
___ altele (specificaţi)

___ contracte

___ contracte

___ contracte
*Notă. În Capitolul 6, Planificarea managementului şi a organizării, veţi afla mai multe despre
tipurile de societăţi comerciale. Unele forme legale protejează activele personale ale
proprietarilor.
Pasul 3
Utilizaţi informaţiile din tabelul răspunderii civile pentru a completa secţiunea
destinată răspunderilor civile din planul produsului/serviciului pe care l‑aţi conceput.
Asiguraţi‑vă că veţi include în această secţiune atât potenţialele răspunderi civile, cât
şi măsurile pe care le veţi lua pentru a le controla.
144 CAPITOLUL 5
Scenariul 5.1.5
Run KC – Identificarea răspunderilor civile
Obiectiv
∙∙ Recunoaşteţi potenţialele răspunderi asociate cu afacerile şi identificaţi modalităţile
de a le aborda.
Răspunderea civilă se referă la „obligaţia unei persoane sau a unei companii de a
acţiona în mod responsabil; altfel, va fi obligată să plătească penalizări prin care să
compenseze pierderile cauzate“. Este important să se precizeze în mod clar care sunt
aceste răspunderi şi să se identifice modul în care vor fi abordate. Acestea pot fi
preîntâmpinate acţionând în mod responsabil prin luarea unor măsuri pentru a le evita.
Acest lucru ar putea include identificarea modalităţilor de a preveni sau de a reduce
riscurile, precum utilizarea etichetelor sau panourilor de afişaj cu avertizări, utilizarea
politicilor, contractelor şi instruirea angajaţilor. Totuşi, nu toate evenimentele neplăcute
pot fi evitate, aşa că se impune luarea unor măsuri precum asigurările şi stabilirea
structurii legale a afacerii, pentru a putea proteja atât afacerea, cât şi activele personale
ale antreprenorului.
Pasul 1
Citiţi următoarea descriere a produselor şi serviciilor oferite de Run KC:
Run KC este un retailer de încălţăminte, îmbrăcăminte şi accesorii pentru alergători
avansaţi şi amatori. Linia de produse oferită de Run KC a fost selectată cu mare atenţie,
astfel încât clienţii să fie mulţumiţi de la prima încercare. Produsele sunt de calitate, iar
preţurile sunt medii spre mari.
Run KC se diferenţiază faţă de concurenţă prin serviciile oferite atât în timpul
achiziţionării, cât şi după. În timpul vânzării, clienţii vor beneficia de analiza mersului,
asistenţă pentru a asigura potrivirea perfectă a pantofilor şi de un personal bine pregătit
care să‑i ajute să‑şi aleagă cei mai buni pantofi şi cele mai bune accesorii, dintr‑o gamă
de produse atent selecţionată, care să le îmbunătăţească experienţa alergării. În plus,
achiziţiile sunt documentate pe o fişă a clientului. Run KC are o atmosferă primitoare şi
le oferă alergătorilor o locaţie unde pot conversa şi se pot întâlni chiar şi după ce au
achiziţionat diverse produse. Magazinul oferă programe de training şi a înfiinţat şi un
club al alergătorilor. Personalul magazinului se va implica în cursele locale, pe care le
vom şi sponsoriza, ceea ce va consolida relaţiile cu clienţii.
Pasul 2
1. Stabiliţi, pe baza produselor şi serviciilor oferite de Run KC şi pe baza
activităţilor la care va participa, care sunt răspunderile civile la care această
afacere ar fi supusă.
145 CAPITOLUL 5
2. Ce măsuri ar putea lua această firmă pentru a evita problemele, pentru a

minimaliza răspunderile civile şi pentru a proteja activele companiei şi ale
proprietarului?
Pasul 3
Citiţi următoarele articole scurte de pe website‑ul the Insurance Information Institute.
După ce le‑aţi citit, gândiţi‑vă dacă mai există şi alte măsuri preventive pe care le‑aţi
sugera proprietarului Run KC, Tim Clark.
iii.org/articles/what‑does‑a‑businessowners‑policy‑cover.html
iii.org/small‑business‑guide/insurance‑for‑specific‑businesses/small‑retail‑stores.html
Afaceri riscante – învăţaţi cum să vă protejaţi înainte ca un produs defect să cauzeze
un dezastru. Mark Henricks, Entrepreneur Magazine.
entrepreneur.com/magazine/entrepreneur/2005/march/76232.html
Insurance Information Institute – diferite tipuri de asigurare şi în ce constau. iii.org
Insurance Information Institute – asigurări generale pentru companii.
iii.org/business‑insurance‑general/
Insurance Information Institute – asigurări speciale pentru companii.
iii.org/business/keypersonlifeinsurance/
Insurance Information Institute – testaţi cunoştinţele pe care le au proprietarii de
afaceri în ceea ce priveşte asigurările.
iii.org/video/business‑owners‑policy‑quiz.html
Fişa de lucru de planificare a asigurărilor de business – o listă cu tipurile de asigurări
dintre care proprietarii de afaceri pot alege. Accesaţi entrepreneur.com/formnet/form44
şi căutaţi Fişa de lucru de planificare a asigurărilor pentru companii.

Toată lumea a auzit povestea despre clienta de la McDonald’s care şi‑a vărsat cafea fierbinte în poală. După un proces colo‑
sal, atât McDonald’s, cât şi majoritatea restaurantelor care vând cafea au început să lipească avertizări pe recipiente, precum
şi afişe pentru a avertiza clienţii că produsele pot fi extrem de fierbinţi.
146 CAPITOLUL 5
5.1.6 Producţia şi spaţiile de producţie

Atunci când redactaţi porţiunea din planul produsului/serviciului care este dedicată
producţiei şi facilităţilor, trebuie să descrieţi procesul de producţie şi necesitatea
facilităţilor, precum şi în ce proporţie produsul/serviciul va fi realizat intern şi cât va fi
externalizat. Trebuie estimate şi capacitatea de producţie şi capitalul care va fi necesar
pentru construirea unor noi facilităţi.
Atunci când îşi planifică procesele de producţie, mulţi antreprenori aleg un competitor
cu o performanţă superioară pentru a‑i analiza procesul de producţie cu scopul de a
identifica nivelul pe care trebuie să‑l atingă sau chiar să‑l depăşească. Aceste procese
sunt prezentate în planul de afaceri.
Performanţa producţiei poate fi evaluată pe baza următorilor factori:
∙∙ Capacitatea de producţie
∙∙ Absenţa erorilor sau retuşurilor
∙∙ Procesarea şi livrarea la timp
∙∙ Reducerea stocurilor
∙∙ Reducerea costurilor
∙∙ Alte criterii relevante pentru produsul/serviciul respectiv.

În planul său de afaceri, Charles voia să‑şi descrie procesul de producţie în detaliu. Cel mai logic i s‑a părut să‑şi înceapă
cercetarea în cadrul industriei, mai ales că celelalte companii din domeniu împărtăşesc în mod regulat informaţii publicând
articole în revistele de specialitate şi participând la expoziţiile comerciale. În plus, Charles a primit o mulţime de materiale
informative destinate noilor membri din partea unei asociaţii industriale, care conţineau informaţii de bază. Prin aceste cer‑
cetări, Charles a reuşit să identifice principalii furnizori pentru materialele de care avea nevoie, precum şi numele companiilor
la care putea apela pentru externalizarea unor componente utilizate în procesul de producţie. Pe baza acestor informaţii,
Charles a identificat principalele procese de producţie de care se va ocupa compania sa şi pe cele pe care le putea externa‑
liza. El a incorporat aceste informaţii în procesul de producţie descris în secţiunea destinată produsului/serviciului din planul
de afaceri.
Descrierea facilităţilor în cadrul planului

de afaceri trebuie să includă tipul de
facilităţi necesare, precum fabrica,
Verificat a
c
birourile sau magazinele, precum şi De prea multe ori, antreprenorii care înfiinţează
organizarea, capacitatea şi extinderea pe companii bazate pe servicii omit această porţiune a
viitor a fiecăreia. De asemenea, ar putea
fi foarte utilă şi o diagramă a facilităţilor. planului produsului/serviciului. Ei nu îşi dau seama că se
aplică şi în situaţia lor. Companiile care oferă servicii
trebuie să‑şi producă sau să‑şi administreze serviciile la
Informaţii suplimentare rândul lor. Prezentarea procesului şi a oamenilor
Alegerea unei locaţii pentru afacerea dvs. implicaţi în furnizarea unui serviciu este la fel de
– alegerea unui loc unde să vă deschideţi importantă şi în cazul acestor companii. De exemplu,
afacerea este o decizie esenţială. planificarea atentă a proceselor de recrutare, selectare,
entrepreneur.com/startingabusiness/ instruire şi plasare a bonelor şi a celor care au grijă de
startupbasics/location/article21830.html copii la domiciliu a ajutat firma Mary Poppins Nannies
să se asigure că deţine personal suficient şi calificat.
147 CAPITOLUL 5
5.1.7 Furnizorii
Această porţiune a secţiunii destinate produsului/serviciului din planul de afaceri
descrie funcţia furnizorilor în afacere. Antreprenorii petrec mult timp planificându‑şi
afacerile pentru a avea succes. Aşadar, nu ar trebui să‑şi asume riscul de a apela la
furnizori necunoscuţi sau pe care nu i‑au verificat în prealabil. Uneori, proprietarii de
firme nu investesc suficient efort în verificarea furnizorilor, ceea ce îi poate costa foarte
mult. Înainte de a semna un contract cu un furnizor, antreprenorul trebuie să verifice
dacă acesta îi împărtăşeşte valorile de bază, dacă îşi respectă promisiunile şi dacă se
va putea bizui pe el atunci când va avea nevoie.
Pentru ca antreprenorii să‑şi îmbunătăţească şansele de a găsi furnizori buni, ei pot
planifica un proces de selecţionare. Înainte de a stabili o relaţie pe termen lung cu un
furnizor, antreprenorii de succes pun şi răspund la următoarele întrebări:
∙∙ Cu cine mai face afaceri acest furnizor?
∙∙ Care este planul strategic al furnizorului?
∙∙ Care este situaţia lui financiară?
Furnizorii pot oferi atât produse, cât şi servicii. Din ce în ce mai
multe companii externalizează diferite funcţii în afara celor
Sfat principale, cum ar fi salarizarea, contabilitatea şi relaţiile cu clienţii.
De altfel, mulţi antreprenori au lansat companii de succes oferind
Dacă o companie doreşte să facă afaceri cu dvs., acest gen de servicii altor companii.
probabil că va fi dispusă să vă ofere informaţii fi‑
nanciare de bază pentru a vă ajuta să îi evaluaţi În această secţiune a planului, antreprenorii trebuie să enumere
viabilitatea pe termen lung. Dacă furnizorul nu principalii furnizori de materii prime, resurse şi servicii. Este indicat
doreşte să vă ofere aceste informaţii, verificaţi să se precizeze relaţia pe care antreprenorul se aşteaptă să o aibă cu
ratingul de credit al companiei sau obţineţi aceştia. Cât de des veţi face afaceri împreună şi care va fi înţelegerea
informaţii de la Better Business Bureau sau de contractuală? În plus, planul de afaceri trebuie să ia în calcul situaţiile
la agenţiile de rating comercial precum Dun neprevăzute. Cine vor fi furnizorii de rezervă şi cum vor fi utilizaţi?
& Bradstreet. Nu ignoraţi rezultatele acestor
cercetări, fiindcă de acestea poate depinde suc‑
cesul afacerii dvs.
Construiţi o relaţie bună cu furnizorii – aceştia se pot transforma într‑un beneficiu

ascuns. Urmaţi cei patru paşi prezentaţi pentru a deveni un client valoros. Bob Reiss.
entrepreneur.com/growyourbusiness/businessstrategies/article206530.html
Dun and Bradstreet Million Dollar Directory – bază de date pe bază de abonament
care oferă informaţii despre cel puţin un milion de companii publice şi private din
SUA care au vânzări de peste un milion de dolari. Poate fi accesată în multe biblioteci
locale şi de obicei este disponibilă în bazele de date ale bibliotecilor de afaceri.
dnb.com/
Sfaturi pentru organizarea furnizorilor: construirea relaţiilor. Acest articol extrem de
informativ şi practic oferă managerilor IT sfaturi pentru organizarea relaţiilor cu
furnizorii, dar poate fi util şi pentru alte tipuri de manageri.
computerworld.com/managementtopics/management/story/0,10801,99816,00.html
148 CAPITOLUL 5
5.1.8 Produsele/serviciile secundare şi înrudite

Această porţiune a secţiunii referitoare la produs/serviciu din planul de afaceri descrie
potenţialul de dezvoltare pe viitor a unor produse/servicii secundare sau înrudite.
Rareori se întâmplă ca un singur produs/serviciu sau chiar şi o singură linie de
produse/servicii să fie suficiente pentru a menţine profitabilitatea unei companii pe
termen lung. Produsele/serviciile unei companii trebuie să fie reevaluate în mod
continuu pentru a descoperi posibilitatea de a le perfecţiona sau de a le elimina. În
plus, compania trebuie să fie mereu în căutarea unor modalităţi de a extinde linia de
produse/servicii şi de a lansa pe piaţă unele noi. De exemplu, giganţi precum Coca
Cola Company îşi menţin şi îşi măresc cota de piaţă prin extinderea constantă a
produselor, de exemplu Diet Coke, Coke Zero, Sprite şi gama sa recentă de băuturi
energizante şi destinate sportivilor.
Un alt aspect care trebuie examinat este dacă există posibilitatea ca o afacere nouă să
se desprindă din cea principală. Aceste situaţii sunt extrem de întâlnite în industriile de
înaltă tehnologie. Dacă o potenţială afacere desprinsă ar putea satisface anumite nevoi
ale industriei, acestea trebuie descrise în planul de afaceri.

Paul era un angajat devotat care lucrase în mai multe fabrici ale unui producător de spumă poliuretanică din Los Angeles,
însă dorea să‑şi deschidă propria afacere. Managerii companiei, intuitivi, i‑au oferit o astfel de oportunitate, întrebându‑l
pe Paul dacă era interesat să conducă o companie separată în Denver. Producătorul din Los Angeles intenţiona să îi ofere
informaţii şi capitalul iniţial pentru a putea începe noua afacere, cu condiţia să primească o parte din profit. Compania iniţia
o formă de asociere internă. Mai făcuse deja acest lucru, împreună cu un alt angajat, iar afacerea devenise profitabilă. Fusese
o idee bună pentru toţi cei implicaţi. Care este motivul pentru care companiile cooperează într‑o operaţiune de desprindere?
Răspunsul simplu este aspectul financiar. Fiind realişti, managerii şi‑au dat seama că, la un moment dat, l‑ar fi pierdut pe
Paul ca angajat. Având experienţă în afacerile cu spumă poliuretanică, mai devreme sau mai târziu, probabil că urma să‑şi
înfiinţeze propria firmă. Cerinţele de intrare pe piaţă erau reduse. Singura întrebare era dacă organizaţia mamă avea să
participe în noua sa afacere. Managerii au luat decizia înţeleaptă de a păstra controlul asupra situaţiei. Ei şi‑au protejat piaţa
din Los Angeles încurajând înfiinţarea noii firme în alt oraş.
149 CAPITOLUL 5
5.2 Protejarea produsului/serviciului

5.2.1 Importanţa protejării proprietăţii intelectuale
Protejarea proprietăţii intelectuale este esenţială pentru creşterea, valoarea şi
stabilitatea unei companii. Proprietatea intelectuală oferă companiilor un avantaj
competitiv pe piaţă şi contribuie la valoarea lor. Proprietatea intelectuală poate lua mai
multe forme:
∙∙ Legală – brevete, mărci înregistrate, drepturi de autor şi secrete comerciale
∙∙ Oameni – cunoştinţele şi aptitudinile angajaţilor
∙∙ Relaţii – cu clienţii, furnizorii, contractanţii independenţi şi consultanţii.
Antreprenorii trebuie să îşi explice în planul de afaceri măsurile de protejare a acestor
active.
Odată ce şi‑au protejat proprietatea intelectuală, companiile trebuie să îşi păzească şi
să îşi păstreze drepturile cu mare vigilenţă. Companiile care nu îşi apără drepturile le
vor pierde. Dacă o companie permite altor firme să îi folosească mărcile înregistrate
sau drepturile de autor fără a acţiona din punct de vedere legal, drepturile sale de
proprietate intelectuală ar putea ajunge în domeniul public, devenind proprietate
publică. Chiar şi succesul poate elimina proprietatea intelectuală. Este posibil ca un
nume să devină atât de dominant încât să se transforme într‑unul generic. De exemplu,
Kleenex, Xerox şi Ketchup, deşi sunt nume de branduri, au ajuns mai degrabă să
desemneze un tip de produs decât să diferenţieze brandurile între ele.
Verificat a
c
Cea mai mare greşeală pe care o fac antreprenorii este să nu îşi dea seama cât
de importantă este proprietatea intelectuală. Numele afacerii, logo‑ul, broşurile,
produsul, procedurile pe care le implică serviciile şi multe altele reprezintă
proprietăţi intelectuale şi pot fi protejate de concurenţă pe cale legală. Fiecare
antreprenor trebuie să se străduiască să construiască active care să aibă la bază
proprietatea intelectuală dacă vrea ca afacerea sa să aibă succes pe viitor.
Din păcate, protejarea drepturilor de proprietate intelectuală necesită timp şi bani, dar
în urma unor asemenea demersuri compania va avea de câştigat pe termen lung.
Proprietatea intelectuală: fundamentele practice şi legale, Thomas Field – acest website
conţine şi o listă impresionantă de resurse on‑line similare.
piercelaw.edu/tfield/pLfip.htm
Verificare a drepturilor de proprietate intelectuală – acest instrument ghidează
antreprenorii printr‑o listă simplă pentru a‑i ajuta să‑şi identifice drepturile de
proprietate intelectuală şi să dezvolte planuri de acţiune pentru a începe să le
protejeze. Puteţi accesa această resursă folosind link‑ul Informaţii suplimentare din
cursul on‑line.
Biroul de brevete şi de mărci înregistrate al SUA, o agenţie a Departamentului de
Comerţ. uspto.gov
150 CAPITOLUL 5

Coca‑Cola este un exemplu excelent de companie care şi‑a protejat proprietatea
intelectuală.
• Designul de pe doză/sticlă este protejat prin drepturi de autor.

• Numele brandului şi logo‑ul sunt mărci înregistrate.
• Reţeta Coca‑Cola este un secret comercial.
• Forma sticlei este o imagine comercială.
Reţeta Coca‑Cola ar fi putut fi brevetată, dar acest lucru ar fi însemnat că nu
ar mai fi fost confidenţială şi că ar fi rămas fără protecţie după expirarea bre‑
vetului. Păstrarea reţetei ca secret comercial a ajutat compania să îşi mențină
poziţia dominantă pe piaţă.
5.2.2 Brevetele
Brevetul reprezintă acordarea dreptului legal asupra unei anumite proprietăţi de către
SUA pe o perioadă de 20 de ani. Astfel se obţine dreptul de preveni fabricarea,
utilizarea, vânzarea sau importarea produsului de către altcineva. Orice persoană care
inventează sau descoperă un proces, un aparat, un produs sau un amestec nou şi util
poate depune o cerere pentru obţinerea unui brevet. Atunci când brevetul expiră,
informaţiile care au fost protejate pot fi utilizate de către oricine, iar proprietarul îşi
pierde toate drepturile.
Legea brevetelor este un domeniu extrem de complex, care necesită asistenţă din
partea unui avocat specializat în brevete. Nu toţi avocaţii sunt specializaţi în acelaşi
tip de brevete. Cei mai mulţi au experienţă cu produse/servicii foarte specifice, ceea ce
se reflectă în domeniile lor de specializare.
Obţinerea unui brevet este un proces extrem de lung şi de costisitor. Procesul implică
cercetarea brevetelor existente, aplicaţia, care probabil va fi respinsă cel puţin o dată,
apoi apărarea brevetului chiar şi după emiterea sa. Deseori, un brevet poate costa între
10.000 şi 20.000 de dolari, procesul de obţinere poate dura 18 luni, iar singurul drept
pe care antreprenorul îl câştigă este acela de a‑şi apăra proprietatea intelectuală
împotriva solicitărilor altor persoane. Multe companii angajează ingineri şi avocaţi
specializaţi care să creeze un produs/serviciu pe baza unuia care a fost brevetat, dar
fără a‑l copia integral, pentru a folosi ideea de bază a acestuia fără ca proprietarul să
poată face nimic.
Verificat a
c
Evitaţi capcana brevetului. Ar fi absurd să investiţi bani în obţinerea unui brevet
pentru un produs nevandabil. Brevetul în sine nu are nicio valoare dacă nu
protejează un produs/serviciu pe care oamenii şi‑l doresc. Gândiţi‑vă la brevet ca
la o investiţie care trebuie să dea rezultate pe termen lung.

Un inventator a lucrat timp de doi ani în pivniţa casei sale pentru a dezvolta un televizor 3D. Se temea că cineva i‑ar putea
fura invenţia, aşa că nu voia să discute cu nimeni despre ideea sa. Atunci când a considerat că planurile şi prototipul său erau
perfecţionate, a contactat un avocat specializat în brevete pentru a începe o cercetare. În timpul acestei cercetări, inventatorul
a aflat că acest concept deja fusese dezvoltat şi testat cu patru ani în urmă şi nu funcţionase. Îşi pierduse timpul şi banii din
cauză că nu solicitase sfaturile unor oameni pricepuţi la începutul procesului de dezvoltare.
151 CAPITOLUL 5
Decizia de a investi în obţinerea unui brevet pentru un produs/serviciu nu este

întotdeauna una înţeleaptă. Antreprenorii ar trebui să se consulte cu avocaţi
specializaţi în brevete pentru a stabili dacă ideile lor ar trebui brevetate. Înainte de a
solicita serviciile costisitoare ale unui avocat, antreprenorii trebuie să fie conştienţi de
anumite lucruri. Produsul/serviciul nu poate fi brevetat în următoarele situaţii:
∙∙ Altcineva a brevetat deja produsul/serviciul. Antreprenorii pot efectua cercetări
preliminare pentru a descoperi dacă există deja produse similare brevetate.
∙∙ Produsul/serviciul este inutil. Legea brevetelor precizează că numai cele utile pot fi
brevetate.
∙∙ Produsul/serviciul se află în domeniul public sau a fost oferit
Sfat publicului înainte de aplicaţie.
∙∙ Produsul/serviciul nu este decât o idee şi nu un obiect sau un
Este ilegal să menţionaţi „brevet în curs de
proces utilizabil.
aşteptare“ sau o abreviere similară dacă nu aţi
făcut nicio cerere în acest sens. ∙∙ Inventatorul a povestit altcuiva despre ideea sa cu cel puţin un an
în urmă înainte de a realiza aplicaţia pentru a obţine brevetul.
Sfat
Înainte de a investi în serviciile unui avocat specializat în brevete, realizaţi o cercetare on‑line pentru a desco‑
peri brevetele similare la uspto.gov, delphion.com sau printr‑o metodă mai tradiţională, la Departamentul de
Cercetări de la Biblioteca Ştiinţifică a Biroului de Brevete şi Mărci Înregistrate, aflat la adresa 2021 Jefferson
Davis Highway, Arlington, VA 22202‑3513. Un avocat vă poate face contra cost această cercetare.
Înţelegerea procesului de brevetare, de la supă la şuruburi – acest articol conţine o
explicare profesionistă a diferitelor tipuri de brevete, inclusiv cele de utilităţi şi de
design, alături de o descriere practică a procesului complet de brevetare.
entrepreneurship.org/en/resource‑center/
understanding‑the‑patent‑process‑fromsoup‑to‑nuts.aspx
Website‑ul U.S. Patent and Trademark – bază de date de brevete şi mărci înregistrate din
SUA, unele imagini de brevete disponibile on‑line gratuit. uspto.gov
Delphion – bază de date de brevete şi mărci înregistrate din SUA delphion.com
Patent It Yourself, de David Pressman (carte) – include informaţii despre proprietatea
intelectuală, de ce este necesară şi cum o puteţi obţine, legislaţie referitoare la brevete etc.
5.2.3 Mărci înregistrate şi mărci de servicii

Mărcile înregistrate (™, ®) sau mărcile de servicii (SM, ®) sunt instrumente importante
de marketing, care ajută la diferenţierea bunurilor sau serviciilor unei afaceri de cele
ale concurenţei. Ele adaugă valoare companiei ca proprietate intelectuală. Mărcile
înregistrate se aplică numai bunurilor, iar mărcile de serviciu sunt valabile numai
pentru servicii.
O marcă înregistrată poate fi orice cuvânt, nume, dispozitiv, simbol sau combinaţie a
acestora utilizate de o companie pentru a‑şi identifica şi diferenţia produsele de cele
oferite de alte firme. Numele de brand reprezintă o formă de marcă înregistrată.
Ambalajul diferit, combinaţiile unice de culori, designurile unice şi sloganurile pot
deveni şi ele mărci înregistrate.
152 CAPITOLUL 5
De obicei, mărcile de servicii sunt sloganuri sau expresii utilizate în vânzarea sau
promovarea serviciilor. Mărcile de servicii apar în advertising, în timp ce mărcile
înregistrate apar pe ambalaje.
Mărcile înregistrate şi mărcile de servicii reprezintă o
modalitate accesibilă de a proteja o proprietate intelectuală. Se
pot folosi pentru a împiedica alte persoane să utilizeze o
Verificat a
c
marcă extrem de similară, provocând confuzie, dar nu le poate Mulţi experţi în afaceri sunt de
împiedica să fabrice sau să vândă aceleaşi produse sau servicii
părere că mărcile înregistrate pot fi
cu o marcă diferită.
mult mai valoroase decât brevetele
În prezent, datorită utilizării largi a internetului în afaceri,
pentru protejarea cotei de piaţă a
problemele legate de mărcile înregistrate ale numelor de
domenii au început să fie din ce în ce mai întâlnite. Numele unei companii.
de domeniu al unei companii reprezintă adresa acesteia pe
internet, aşa că are o valoare semnificativă pentru companie. În 1999, Congresul a
emis Actul de Protecţie al Consumatorului Anticybersquatting, pentru a consolida
legislaţia referitoare la mărcile înregistrate ale domeniilor înregistrate cu rea‑credinţă.
Un cybersquatter este o persoană care înregistrează un nume de domeniu cu scopul
de a‑l vinde, neavând intenţia de a crea un website.
Antreprenorii pot alege să‑şi protejeze proprietatea intelectuală prin marcă înregistrată
sau marcă de servicii într‑un stat anume sau la nivel federal. Este mult mai avantajos ca
proprietatea intelectuală să fie protejată la nivel federal, deoarece oferă protecţie în
întreaga ţară, iar compensarea pagubei este mai mare. Puteţi efectua o căutare pentru
a identifica mărcile care deja au fost înregistrate. Simbolul ® nu poate fi folosit în mod
legal înainte de înregistrare.
Website‑ul brevetelor şi mărcilor înregistrate SUA – bază de date de brevete şi mărci
înregistrate americane. uspto.gov

Înregistrarea la Biroul de Brevete şi Mărci Înregistrate SUA oferă o anumită protecţie împotriva încălcării drepturilor de propri‑
etate. Acest lucru s‑a întâmplat în cazul Red Bull, o marcă înregistrată a UAE, care a câştigat un proces prin care a împiedicat
un mare importator să vândă produsul Bullfighter, importatorul fiind găsit vinovat de încălcarea acestor drepturi. În acest
proces, argumentul a fost că Bullfighter induce clienţii în eroare în mod deliberat, făcându‑i să creadă că era un produs Red
Bull sau sprijinit de Red Bull.
5.2.4 Drepturile de autor

Drepturile de autor protejează proprietatea autorului care a creat un anumit material.
Drepturile de autor protejează materialele originale împotriva copierii sau utilizării
neautorizate. Protecţia drepturilor de autor este automată, dar trebuie înregistrată la
Registrul Drepturilor de Autor de la Biblioteca Congresului pentru a putea dovedi la ce
dată a fost creat materialul şi conţinutul său. Protecţia este valabilă pe întreaga durată a
vieţii autorului plus 70 de ani după decesul său. Materialele care pot fi protejate prin
drepturile de autor pot fi operele literare, muzicale, dramatice, coreografice, pictoriale,
grafice, sculpturale, audiovizuale şi arhitecturale. Mulţi amatori de muzică îşi amintesc de
data de 12 februarie 2001 ca fiind „ziua când muzica a murit“. În acea zi, Curtea de apel
federală a descoperit că Napster, un program care facilita schimbul de fişiere muzicale pe
internet, încuraja şi ajuta utilizatorii să încalce drepturile de autor ale artiştilor. Acest proces
de referinţă legat de proprietatea intelectuală, A&M Records, Inc. împotriva Napster, Inc.,
s‑a încheiat prin desfiinţarea serviciilor de schimb de fişiere Napster.
153 CAPITOLUL 5
Drepturile de autor pot oferi posibilitatea de a utiliza materialul în anumite limite –

pentru a fi criticat, comentat, în mass‑media, în învăţământ, în articole ştiinţifice şi
cercetare.
Verificat a
c
Atunci când angajaţii produc materiale pentru o companie, drepturile acestora
sunt deţinute de acea companie. Drepturile de autor ale materialelor produse de
contractanţi independenţi aparţin contractanţilor, cu excepţia cazului în care
contractul specifică faptul că materialele aparţin companiei fiind „activitate
prestată în virtutea unui contract“. Contractele antreprenorilor cu angajaţii şi
subcontractanţii trebuie să specifice foarte clar cui îi aparţin drepturile de autor
ale materialelor realizate.
Fiecare companie deţine materiale cu drepturi de autor create în cadrul activităţii sale.
Multe companii includ menţiuni ale drepturilor de autor pe toate aceste materiale.
Aceste menţiuni trebuie să includă următoarele elemente:
∙∙ Simbolul ©, cuvântul „Copyright“ sau abrevierea „Corp.“
∙∙ Anul în care materialul a fost publicat pentru prima dată
∙∙ Numele proprietarului sau companiei
De exemplu: © 2011 John Doe
Sfat 10 mituri mari despre copyright explicate –
Adăugarea acestor menţiuni pe toate materialele distribuite în numele acest articol, deşi nu oferă sfaturi juridice, este
companiei trebuie să devină o procedură standard. Majoritatea programelor un ghid excelent şi uşor de înţeles care prezintă
de procesare a cuvintelor oferă posibilitatea de a le tipări automat pe toate legislaţia în continuă schimbare referitoare la
documentele create. drepturile de autor.
templetons.com/brad/copymyths.html
5.2.5 Licenţele şi redevenţele

O altă strategie utilizată de unele companii este aceea de a oferi licenţe altor companii
pentru utilizarea proprietăţii lor intelectuale. Acest lucru poate însemna utilizarea
nelimitată a acestor proprietăţi, utilizarea unei singure categorii de produse/servicii sau
într‑o anumită zonă geografică. Atunci când se oferă o licenţă, proprietarul păstrează
drepturile de autor, dar beneficiarul licenţei poate utiliza proprietatea intelectuală după
cum se precizează în contract. În general, licenţele se oferă contra cost, se pot plăti pe
loc sau în timp, iar redevenţele reprezintă plăţi periodice în funcţie de utilizare sau de
vânzări. Licenţa poate fi oferită pe o anumită perioadă de timp sau poate depinde de
cotele de performanţă. De multe ori, licenţiatorul, sau proprietarul, poate insista ca
licenţiatul să plătească un minimum de redevenţe indiferent de vânzări sau de
utilizare. Licenţa poate fi exclusivă pentru proprietatea intelectuală sau poate fi
exclusivă sau non‑exclusivă pentru o piaţă sau un teritoriu anume. Acest lucru poate
varia în funcţie de dorinţele şi interesele celor implicaţi.
Antreprenorii pot obţine profituri în urma licenţierii propriilor produse/servicii unor
licenţiaţi sau devenind licenţiaţii unei alte companii pentru a le comercializa
produsele/servicii.
154 CAPITOLUL 5
Fie că sunt licenţiatori, fie că sunt licenţiaţi, antreprenorii trebuie să se gândească

foarte bine la contractul de licenţă.
∙∙ Costul licenţei va fi plătit pe loc?
∙∙ Ce redevenţe va plăti licenţiatorul? Vor fi Sfat
stabilite în funcţie de timp, de unităţi sau de un
anumit procentaj al vânzărilor? Unele organizaţii care se ocupă de rezolvarea problemelor
legate de licenţe sunt Asociaţia Internaţională de Licenţiere a
∙∙ Va plăti un minimum de redevenţe indiferent de Producătorilor Industriali, Asociaţia Naţională a Investiţiilor pentru
vânzări sau de utilizare? Micile Întreprinderi şi Asociaţia Naţională de Capital de Risc.
∙∙ Licenţa va fi exclusivă? În majoritatea cazurilor,
dacă antreprenorii pot găsi un licenţiat, cu
siguranţă pot găsi şi mai mulţi.
∙∙ Cât de mult se vor implica licenţiatorul şi
licenţiatul în marketingul produsului sau
Verificat a
c
supravegherea producţiei? Contractele de licenţă sunt complicate, aşa că
∙∙ Care este standardul de performanţă? antreprenorii nu trebuie să le semneze fără să
∙∙ Cât va dura licenţa? fi apelat în prealabil la ajutorul unui avocat cu
∙∙ Licenţiatul va avea dreptul de a acorda sau de a experienţă, la fel ca în cazul oricărui
oferi o sublicenţă altora? document legal.
∙∙ Cine va deţine drepturile oricăror modificări sau
îmbunătăţiri ale materialului?
∙∙ Cine va plăti pentru cercetările şi dezvoltările suplimentare ale materialului?

Deseori, universităţile oferă licenţă pentru utilizarea numelor sau mărcilor lor distinctive – logo‑ul sau mascota – persoanelor
fizice, companiilor sau organizaţiilor care doresc să le utilizeze în produsele lor sau în materialele de advertising. De obicei,
aceste drepturi sunt însoţite de obligaţia de a apela numai la fabricanţii autorizaţi de către universitatea respectivă. Veniturile
generate în urma acestor licenţe le revin universităţilor, de obicei pentru a fi utilizate în programe speciale sau burse sportive.
The Licensing Business Handbook, a şaptea ediţie, de Karen Raugust – toate
informaţiile necesare pentru a crea şi pentru a implementa un program de licenţiere
profitabil şi de succes.
Antreprenori şi
experienţele lor
Pentru Mark Thatcher, fondatorul Teva, licenţierea a fost
o modalitate eficace de a satura piaţa. După ce a fost
concediat de la Citgo, Thatcher şi‑a combinat pasiunea
pentru rafting şi ingeniozitatea tehnică şi a creat o
„sandală amfibie“. Neavând resursele necesare pentru a
o fabrica şi pentru a o vinde pe cont propriu, a încheiat
un acord verbal cu o companie producătoare de bunuri
sportive. Atunci când vânzările au început să crească,
partenerul a încercat să îl înlăture. Din fericire, Thatcher
a găsit alt licenţiat, iar un avocat priceput a reuşit să‑l
ajute să‑şi recupereze drepturile. În prezent, Teva este un
lider al pieţei de sandale sportive.
155 CAPITOLUL 5
5.2.6 Secretele comerciale

Un secret comercial este o informaţie pe care un antreprenor sau o firmă o cunoaşte,
iar altele nu. Secretele comerciale includ tehnicile, designurile, materialele, procesele
şi reţetele care nu sunt cunoscute de către public şi pot fi oferite cu licenţă, la fel cum
poate fi oferit şi un brevet. Printre secretele comerciale se pot număra şi listele de
furnizori sau de clienţi, procesele sau tehnicile de fabricare sau sistemul de
merchandising ori de promovare. Secretele comerciale pot fi foarte valoroase.
Antreprenorii trebuie să fie foarte atenţi ca

Sfat angajaţii lor să nu divulge secretele comerciale.
Angajaţii ar trebui să semneze un acord de
Antreprenorul trebuie să obţină un acord de
confidenţialitate care îi împiedică, pe cale legală,
confidenţialitate înainte de a divulga informaţii care
să divulge informaţiile secrete ale companiei atât
pot fi protejate prin legislaţia referitoare la secretele
comerciale sau la brevete. pe perioada de angajare, cât şi după. În plus,
secretul trebuie să fie păstrat cu stricteţe şi
distribuit numai atunci când este necesar. Dacă o
companie îşi lasă secretele comerciale la vedere,
Sfat de cele mai multe ori, acordul de
confidenţialitate nu poate fi impus de către
Pentru mulţi antreprenori, cel mai valoros secret tribunal. Uneori, fiecare persoană implicată află
comercial pe care îl deţin este lista lor de clienţi.
numai o parte a secretului comercial, astfel încât
Gândiţi‑vă la o modalitate de a proteja acest bun
valoros.
niciuna dintre aceste persoane să nu îl poată
divulga integral.
La toate nivelurile unei companii pot exista angajaţi care să aibă aptitudini sau
cunoştinţe ce pot fi extrem de valoroase pentru compania respectivă. De exemplu,
poate că un vânzător îi cunoaşte pe clienţi, ştie cu cine să se întâlnească, când şi unde
să îi viziteze şi cunoaşte procedurile lor interne. Ce s‑ar întâmpla dacă acest vânzător
s‑ar hotărî într‑o zi să‑şi înfiinţeze o afacere? Dar managerul uzinei, care cunoaşte
toate detaliile despre producţia unui anumit produs? Acestea sunt două exemple de
proprietăţi intelectuale care trebuie să fie protejate. Angajaţii din aceste exemple nu
pot fi forţaţi să continue să lucreze pentru angajatorii lor, decât pe baza contractului, şi
chiar şi atunci când contractul expiră, ei pleacă. Compania poate fi protejată pe o
perioadă de timp prin includerea unor clauze de neconcurenţă în contractele
angajaţilor.
Verificat a
c
Deseori, secretele comerciale sunt cele mai valoroase active ale unei companii. La
fel ca şi brevetele, protecţia secretelor comerciale necesită asistenţă din partea
unui avocat cu experienţă.
Directorul Juridic Martindale‑Hubbell – o listă cuprinzătoare de avocaţi individuali şi
firme de avocatură grupate pe specializări şi pe locaţia geografică. martindale.com
156 CAPITOLUL 5
Exerciţiul 5.2.6
Identificarea proprietăţii intelectuale
Obiectiv
∙∙ Identificaţi mai multe tipuri de proprietate intelectuală pe care le‑ar putea avea o
companie şi modalităţile prin care pot fi protejate.
Multe persoane au impresia că singurele feluri de proprietate intelectuală pe care o
companie ar putea să le deţină sunt brevetele şi mărcile înregistrate. Fiecare companie
are anumite tipuri de proprietate intelectuală. Este o modalitate excelentă de a aduce
valoare companiei. Aveţi mai multe lucruri de vândut, nu doar produsele propriu‑zise.
Uneori, cel mai valoros activ al unei companii este lista sa de clienţi. Şi aceasta
reprezintă tot o formă de proprietate intelectuală. În alte situaţii, un angajat cheie
poate fi o formă de proprietate intelectuală. Evident, un angajat nu poate constitui
proprietatea nimănui, dar afacerea poate fi protejată împotriva pierderii acelui angajat,
mai ales împotriva preluării sale de către concurenţa directă.
Cele mai întâlnite tipuri de proprietate intelectuală sunt enumerate mai jos. Pentru mai
multe informaţii, vedeţi Capitolul 5.
Brevetul se emite pentru invenţiile, descoperirile şi designurile noi şi utile. Pentru a
putea primi un brevet, acestea trebuie să fie cu adevărat noi, utile şi neevidente.
Dreptul de autor se acordă „operelor originale“, cum ar fi cele literare, muzicale,
vizuale sau de spectacol.
Marca înregistrată/marca de servicii protejează un nume sau un simbol, care se
utilizează pentru a diferenţia produsele sau serviciile unei companii de cele ale
firmelor concurente.
Secretul comercial este o informaţie sau un proces care oferă un avantaj comercial,
fiind protejat prin păstrarea confidenţialităţii.
157 CAPITOLUL 5
Pasul 1
Faceţi un brainstorming referitor la drepturile de proprietate intelectuală.
Gândiţi‑vă la un restaurant nefrancizat dar având un specific anume, de exemplu
mexican sau thailandez, cu meniuri, decoraţiuni şi reţete unice. Făcând brainstorming
împreună cu un coleg, faceţi o listă cu toate proprietăţile intelectuale pe care le‑ar
putea avea un restaurant şi indicaţi în ce categorie intră fiecare.
Element de proprietate intelectuală Tip
EXEMPLU reţeta unui fel de mâncare Secret comercial
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
Pasul 2
Enumeraţi trei aspecte referitoare la proprietatea intelectuală a propriilor produse/
servicii pe care aţi dori să le protejaţi.
1.
2.
3.
Pasul 3
Enumeraţi modalităţile prin care vă puteţi proteja aceste proprietăţi intelectuale.
1.
2.
3.
Pasul 4
Enumeraţi trei întrebări referitoare la protejarea proprietăţilor intelectuale pe care doriţi
să le discutaţi cu un avocat.
1.
2.
3.
158 CAPITOLUL 5
5.2.7 Apelarea la avocaţii specializaţi în drepturi de proprietate intelectuală

Chestiunile legate de drepturile de proprietate intelectuală pot deveni extrem de
costisitoare şi pot ocupa foarte mult timp. Este esenţial să găsiţi un avocat specializat în
tipul de legislaţie legată de proprietatea intelectuală care se aplică afacerii dvs.
Antreprenorii se pot afla în situaţia în care să li se fure drepturile şi totuşi să nu poată
lua nicio măsură, din mai multe motive:
∙∙ Remedierea situaţiei implică prea multe cheltuieli.
∙∙ Furtul nu poate fi dovedit.
∙∙ Nu pare să existe niciun motiv legal.
Plângerile pentru încălcarea brevetelor costă bani, iar protejarea drepturilor de
proprietate intelectuală ale unei companii costă şi mai mulţi bani. Brevetarea unei
invenţii ar putea costa cel puţin 15.000 de dolari. Apărarea unui brevet în caz de
încălcare este şi mai costisitoare. Cu toate acestea, un avocat specializat în proprietăţi
intelectuale poate contribui foarte mult la prevenirea acestor probleme. În primul rând,
este posibil ca avocaţilor să le fie mai uşor decât antreprenorilor să identifice
proprietăţile intelectuale ale unei afaceri şi modalităţile de a le proteja. Evident că
avocaţii pot pregăti documentele necesare, dar ei pot oferi şi sfaturi în privinţa
măsurilor de protecţie referitoare la angajarea şi concedierea personalului şi
chestiunile administrative şi operaţionale. Prevenţia costă mai puţin decât vindecarea.
Sfat
Dacă aveţi nevoie de ajutor, rugaţi‑vă avocatul care se ocupă de afacerea dvs. la modul general să vă recomande
un avocat specializat în proprietatea intelectuală, după care intervievaţi candidaţii. Atunci când îi selectaţi,
răspundeţi la următoarele întrebări:
• Puteţi comunica în mod eficace cu acest avocat – şi reciproc?

• Vă oferă sfaturi într‑un limbaj pe care să îl înţelegeţi?
• Îşi explică în mod adecvat tarifele şi procedurile de facturare?
• Puteţi comunica telefonic?
• Vă răspunde la apeluri în 24 de ore sau a specificat cumva că veţi fi sunat de un coleg în cazul în care el
personal nu este disponibil?
• Atunci când discutaţi cu avocatul, pare să deţină multe cunoştinţe despre industria, tipul de afaceri şi
chestiunile de care se va ocupa?
Dacă răspunsurile la aceste întrebări sunt negative, cel mai bine ar fi să renunţaţi la serviciile avocatului respectiv.

Una dintre modalităţile prin care antreprenorii îşi pot reduce cheltuielile
juridice este angajarea unui avocat care să fie plătit numai pe baza
performanţei. Acest aranjament a fost eficient pentru Staar Surgical, în‑
tr‑un proces de încălcare a unui brevet. Managerii au hotărât să plătească
unui avocat o parte din câştiguri dacă Staar va câştiga procesul, ceea ce
s‑a şi întâmplat. A fost o situaţie avantajoasă pentru toţi cei implicaţi, iar
avocatul a câştigat peste un milion de dolari.
159 CAPITOLUL 5
5.3 Respectarea reglementărilor guvernamentale

5.3.1 Proprietatea guvernului federal
Antreprenorii trebuie să respecte toate reglementările guvernamentale federale, de stat
şi locale şi să obţină toate licenţele şi permisiunile necesare înainte ca firma să îşi
înceapă activitatea. Cele mai multe dintre aceste cerinţe au fost create astfel încât
persoanele fizice sau juridice să plătească impozite, de exemplu pe venituri, vânzări,
asigurări sociale, asigurarea în caz de accidente, asigurarea de şomaj şi pentru activele
mobile deţinute. Alte asemenea cerinţe au fost stabilite pentru a preveni
comportamentele considerate periculoase sau indezirabile.
Verificat a
c
Antreprenorii care sunt singurii proprietari ai companiilor lor nu îşi dau seama că
au totuşi parteneri, şi anume guvernul federal, de stat şi cel local.
La nivel federal, cu excepţia cazului în care o întreprindere intenţionează să producă

sau să vândă alcool, arme de foc, materiale explozive, medicamente, dispozitive
nucleare sau alte substanţe controlate, principala instituţie cu care antreprenorii vor
avea de-a face este Fiscul (Internal Revenue Service). Această agenţie urmăreşte unde
se află şi cu ce se ocupă companiile. Aşadar, majoritatea antreprenorilor trebuie să
obţină un Număr unic de identificare a angajatorului, prin completarea unui formular
SS‑4, pentru a‑şi înregistra afacerea.
După completarea acestui formular, proprietarul afacerii va primi acest Număr unic
(proprietarii unici care nu au angajaţi îşi pot folosi codul numeric personal), precum şi un
set de materiale pentru angajatori, care conţine informaţii despre tipurile de impozite care
trebuie plătite, la ce dată, unde şi modul de calculare a sumei de plată. Toate comunicările
cu agenţiile guvernamentale trebuie să includă acest Număr unic, necesar de altfel şi
pentru deschiderea unui cont la bancă şi a unuia de brokeraj şi în comunicarea cu alte
persoane care trebuie să raporteze activităţile companiei altor agenţii guvernamentale.
Guvernul identifică afacerile după acest Număr unic, nu după denumirea lor.
Dacă firma are angajaţi, ea trebuie să reţină o anumită
Sfat parte din salariul fiecăruia, dar şi să plătească
contribuţii reprezentând partea angajatorului. Aceste
Puteţi afla mai multe informaţii despre fonduri se depozitează în conturi speciale la anumite
reglementările guvernamentale care sunt instituţii bancare. Regulamentul referitor la o parte din
valabile în cazul companiei dvs. de la salarii este foarte strict şi trebuie respectat. În cazul în
Administraţia Micilor Întreprinderi, la sba.gov, care fondurile solicitate nu sunt depozitate la timp, de
sau de la Centrul de Dezvoltare al Micilor obicei guvernul va acţiona rapid. Reprezentanţii
Întreprinderi, la adresa asbdc‑us.org. Fiscului pot bloca activitatea firmei şi pot aresta
proprietarul până la efectuarea depozitului. Aceste
măsuri drastice sunt justificate prin faptul că banii respectivi aparţin angajaţilor.
Compania nu este decât un custode sau un administrator temporar al acestor bani.
Alte instituţii care trebuie luate în calcul la nivel federal pot fi:
∙∙ OSHA (Occupational Safety and Health Administration), care are cerinţe foarte
specifice în privinţa sănătăţii şi siguranţei ocupaţionale.
∙∙ ADA (The Americans with Disabilities Act), care afectează multe companii în ceea
ce priveşte procedurile de angajare şi facilităţile oferite clienţilor.
160 CAPITOLUL 5
Agenţii guvernamentale pentru micile întreprinderi – o listă detaliată care cuprinde, de
asemenea, 16 agenţii guvernamentale federale, cu link‑uri către website‑urile pentru
antreprenori ale fiecăreia. Puteţi găsi o copie la sfârşitul acestei secţiuni.
Departamentul Muncii al SUA – Centrul de Resurse pentru Micile Întreprinderi, un ghid
al departamentelor, regulilor şi regulamentelor. dol.gov/oasam/programs/osdbu/sbrefa/
Serviciul Intern de Venituri – un website premiat, care are ca obiectiv ajutarea
antreprenorilor să respecte regulamentele de raportare a impozitului federal şi a
salariilor. Puteţi găsi formulare şi informaţii utile. irs.gov/businesses/small/index.html
The Licensing Business Handbook, a şaptea ediţie, de Karen Raugust – toate instrumentele
necesare pentru a crea şi pentru a implementa un program de licenţiere profitabil.
Înregistrarea unei companii sba.gov/content/5‑steps‑registering‑your‑business
Autorizaţii şi permise – informaţii despre autorizaţiile şi permisele care trebuie obţinute
la nivel federal şi de stat. sba.gov/licenses‑and‑permits
Autorizaţii – regulamente referitoare la autorizaţii. sba.gov/content/
obtaining‑business‑licenses‑permits
Agenţii guvernamentale pentru micile întreprinderi
Centrul Federal de Informaţii Informaţii despre guvernul federal

sjuw.org/info/fed.info.center.html
Serviciul Intern de Venituri Informaţii şi asistenţă, impozitul pe venituri,
irs.gov impozitul pentru persoane fizice autorizate,
impozitul pentru angajare, impozitul pentru
şomaj, numărul federal de identificare
Administraţia Micilor Întreprinderi Asistenţă pentru micile întreprinderi, divizia
sba.gov de finanţe, mici întreprinderi ale minorităţilor,
asociaţia SCORE (Service Corps of Retired
Executives)
Departamentul Muncii Angajare echitabilă, programul şi salariul minim,
dol.gov comisia de oportunităţi egale de angajare,
siguranţa şi sănătatea la locul de muncă
Administraţia Securităţii Sociale Rapoartele beneficiilor şi câştigurilor angajaţilor
ssa.gov
Departamentul de Justiţie/Serviciul de Imigraţie şi
Integrare immigration.gov/graphics/index.html
Departamentul Comerţului SUA
commerce.gov
Biroul de Brevete şi Mărci Înregistrate uspto.gov
Biroul de Drepturi de Autor lcweb.loc.gov/copyright
Biroul de Recensământ census.gov
Dezvoltarea Afacerilor Minorităţilor mbda.gov
Asociaţia Internaţională de Comerţ ita.doc.gov
Comisia Federală de Comerţ Regulamentele Oportunităţilor de Francizare şi
ftc.gov de Afaceri
Agenţia de Protecţie a Mediului Regulamente de siguranţă a mediului
epa.gov
Administraţia Alimentelor şi Medicamentelor Aprobarea produselor alimentare, medicinale,
fda.gov veterinare şi biologice
Direcţia Vămilor SUA customs.gov/xp/cgov/home.xml Regulamente de import şi export
161 CAPITOLUL 5
5.3.2 Guvernul de stat

În timp ce regulamentele federale sunt aceleaşi pentru toţi locuitorii SUA, fiecare stat
are propriile regulamente, aşa că poate fi nevoie şi de alte autorizaţii, existând uneori
şi alte proceduri de colectare a impozitelor.
Alegerea statului în care va fi înfiinţată compania este o chestiune importantă. Locul
unde antreprenorul alege să‑şi deschidă afacerea afectează foarte mult costurile
operaţionale, pieţele şi profiturile. Este adevărat că uneori antreprenorul nu are control
asupra acestui lucru şi poate fi forţat să‑şi înceapă afacerea într‑un anumit stat. În orice
caz, antreprenorii de succes iau în calcul toate aceste reglementări obligatorii.
Una dintre principalele cerinţe ale multor guverne de stat este colectarea impozitelor
pe vânzările clienţilor. Deşi cele mai multe state au un impozit pe vânzări, metoda de
abordare a impozitului diferă de la un stat la altul. Rata impozitului pe vânzări variază,
iar anumite state impozitează în mod diferit anumite produse sau servicii.
Antreprenorii pot afla mai multe informaţii despre impozitul pe vânzări din statele lor
de pe internet, de la camerele locale de comerţ sau contactând Departamentul de
Venit din statul în care locuiesc. Dacă un antreprenor face afaceri în mai multe state,
s‑ar putea să aibă nevoie de o autorizaţie în fiecare dintre acele state.
Verificat a
c
Impozitul pe vânzări nu ar trebui să îl coste pe antreprenor nimic. Scopul este ca
firmele să colecteze bani de la clienţi pentru impozitul pe vânzări la momentul
efectuării vânzării. Aceşti bani încasaţi sunt predaţi diviziei de impozit pe vânzări
a statului. Totuşi, unii antreprenori cad în capcana de a cheltui banii colectaţi
pentru impozitul pe vânzări înainte de data la care trebuie plătiţi. Astfel ajung
în situaţia de a trebui să găsească fonduri suplimentare pentru a plăti aceste
impozite. Agenţiile guvernamentale de stat nu susţin această practică.
Dacă o companie achiziţionează bunuri pentru a le revinde, va trebui să obţină de la

stat un număr de identificare aferent impozitului pe vânzări. Astfel, compania nu va
plăti impozitul pe vânzări pentru achiziţiile sale. În schimb, impozitul pe vânzări se
colectează atunci când produsul/serviciul este vândut utilizatorului final.
Multe guverne statale solicită ca firmele să fie înregistrate la secretariatul de stat.
Corporaţiile completează un act constitutiv, iar proprietarii unici trebuie să înregistreze
o denumire comercială. Puteţi afla regulamentele fiecărui stat sunând la biroul
secretariatului de stat. În plus, multe state au website‑uri cu răspunsuri la cele mai
frecvente întrebări despre înfiinţarea unei firme şi link‑uri către agenţiile
corespunzătoare.

Complexitatea procesului de colectare a impozitelor pe vânzări şi a completării rapoartelor de impozite în mai multe state a
determinat o mică editură să‑şi vândă cărţile numai angro, către librării. Astfel, proprietara editurii nu a mai fost nevoită să
colecteze impozitele de la clienţii ei. Librăriile colectau aceste impozite odată cu vânzarea cărţilor.
162 CAPITOLUL 5
5.3.3 Guvernele locale

Guvernele locale din fiecare district şi oraş reglementează autorizaţiile, permisele şi
zonarea. De multe ori, atunci când un antreprenor aplică pentru o autorizaţie locală,
compania este inspectată de un departament de pompieri, dar şi de autorităţile care au
competenţe în zona construcţiilor şi în zonare. Departamentul de pompieri doreşte să
afle dacă activităţile companiei riscă declanşarea unor incendii sau dacă există
pericole chimice, precum şi dacă firma respectă toate reglementările referitoare la
pericolul de incendiu. Departamentul de construcţii ar putea inspecta incinta pentru a
verifica dacă este sigură şi respectă legea, iar departamentul de zonare determină dacă
scopul în care va fi folosită clădirea corespunde cu clasificările de zonare.
Acolo unde este necesar, guvernele locale pot impune realizarea unor modificări
asupra clădirilor existente şi celor noi. De exemplu, o uzină a fost forţată să facă o
gaură imensă în mijlocul podelei pentru a construi o scară către subsol, care a costat
9.500 de dolari. Deşi uzina fusese construită conform specificaţiilor de construcţie
locale, autorităţile au avut totuşi dreptul să o oblige să respecte noile regulamente.
Unele regulamente de zonare s‑ar putea să nu se aplice în cazul micilor întreprinderi
cu sediul la domiciliu. Zonele rurale sau oraşele mici au, în general, mai puţine
regulamente decât oraşele mari. Antreprenorii pot afla care sunt cerinţele în regiunea
lor printr‑un apel telefonic la primărie sau la guvernul districtului.

Autorităţile publice dintr‑un oraş mare au descurajat anumite companii care doreau să se stabilească acolo, însă pe altele
le‑au favorizat. Atunci când IBM a dorit să construiască un complex imens în acea zonă, autorităţile locale s‑au străduit din
răsputeri să‑l susţină. Un mic fabricant de produse electronice nu a avut nicio problemă, deoarece persoana care dorea să
vândă terenul şi să‑i construiască fabrica avea legături politice bune. Termenii acelei înţelegeri indicau faptul că vânzătorul
trebuia să obţină toate aprobările, altfel înţelegerea s‑ar fi anulat. Totuşi, un alt producător mare nu a beneficiat de aceleaşi
favoruri. Acesta s‑a săturat de birocraţie şi a hotărât să‑şi construiască fabrica în alt oraş apropiat.

Obţinerea permisiunii pentru a dezvolta o afacere
complexă la nivel local poate depinde de identitatea
antreprenorului şi de oamenii pe care îi cunoaşte.
Cei de la IBM pot beneficia de anumite înlesniri,
autorităţile locale fiind nerăbdătoare să îi primească, în
timp ce alte firme din alte industrii ar putea fi refuzate.
Indiferent cine sunteţi, cel mai sigur este să cunoaşteţi
comunitatea locală cât mai bine şi să aveţi o reprezen‑
tare locală. Însă, chiar şi aşa, succesul nu este garantat
întotdeauna.
163 CAPITOLUL 5
Exerciţiul 5.3.3
Autorizaţiile guvernamentale
Obiectiv
∙∙ Stabiliţi care sunt regulamentele federale, de stat şi locale de care aveţi nevoie
pentru a conduce o firmă în mod legal.
Din păcate, nu există niciun răspuns direct la întrebarea „Care sunt cerinţele legale
pentru a înfiinţa o mică întreprindere?“. Pe lângă faptul că regulamentele diferă de la
un tip de afacere la altul, ele mai variază şi în funcţie de stat, district şi oraş. Verificaţi
pagina web a oraşului dvs. sau pagina Camerei de comerţ locale pentru a descoperi
sursele de informare pentru antreprenori. Pentru a facilita obţinerea acestor informaţii,
unele zone metropolitane concentrează toate informaţiile referitoare la micile
întreprinderi într‑un singur website. Membrii comunităţii de susţinere a micilor
întreprinderi, precum Camera locală de comerţ sau biroul SBA, vă pot indica această
resursă. De exemplu, în zona metropolitană a oraşului Kansas City, un website care
oferă un sistem integrat de resurse antreprenoriale ar fi kcsourcelink.com. Puteţi accesa
şi Sourcelink la ussourcelink.com. În secţiunea About Us, accesaţi US Sourcelink
Across the County pentru a găsi informaţii despre resurse similare în alte localităţi.
Pasul 1
Accesaţi informaţiile necesare pe website‑urile dedicate resurselor locale pentru
antreprenori, inclusiv website‑urile Secretariatului de Stat, sau contactaţi autorităţile
din oraşul, districtul şi statul unde vă veţi înfiinţa firma, pentru a afla care sunt
cerinţele care trebuie îndeplinite. Uneori, acest lucru poate fi descoperit printr‑o
căutare pe Google, dar pentru a afla informaţii mai specifice, va trebui să contactaţi
aceste autorităţi la telefon.
164 CAPITOLUL 5
Exerciţiul 5.3.3
Autorizaţiile guvernamentale
Pasul 2
Completaţi următorul tabel:
Tipul de afacere Specificaţi înregistrarea/autorizaţia necesară Taxă
Oraş: ____________
Căutaţi pe website‑ul
oraşului dvs. pentru a găsi
informaţii despre autoriza‑
rea afacerilor sau sunaţi la
primărie.
District: ____________
În general, puteţi suna
la biroul evaluatorului
districtului.
Stat: ____________
Căutaţi pe website‑ul
Secretariatului de Stat sau
sunaţi la birou.
Regulamente federale
De cele mai multe ori, veţi
avea nevoie de Numărul
unic de înregistrare FEIN la
irs.gov.
Utilizaţi informaţiile din tabelul de mai sus pentru a completa secţiunea referitoare la
autorizaţiile guvernamentale din planul dvs. de afaceri.
165 CAPITOLUL 5
Activitatea 5a. Planificarea produsului/serviciului

În acest moment, sunteţi pregătit să începeţi să vă redactaţi planul de afaceri pe baza
modelului electronic al planului de afaceri. Planificarea produsului/serviciului este
prima secţiune pe care o veţi scrie. Această activitate, împreună cu restul activităţilor
din acest curs, va face parte din planul dvs. de afaceri. Pe parcursul procesului de
scriere a acestui plan, este normal să fiţi nevoit să vă modificaţi în mod constant
secţiunile anterioare. Aşadar, probabil că vă veţi actualiza şi secţiunea referitoare la
planificarea produsului/serviciului pe măsură ce aflaţi mai multe informaţii pe
parcursul acestui curs.
În această secţiune a planului de afaceri, veţi descrie pe
scurt produsul/serviciul, veţi prezenta în mod concis
Sfat scopul acestuia şi veţi menţiona caracteristicile sale
Evidenţiaţi beneficiile produsului/serviciu‑
unice care vor atrage clienţi. Deseori poate fi dificil să
lui pentru client. Caracteristicile sale sunt limitaţi cantitatea de informaţii despre produs/serviciu pe
uşor de observat, însă beneficiile nu. care o veţi include în planul de afaceri. La urma urmei,
poate că unii dintre cititori sunt mai interesaţi de
aspectele tehnice ale produsului/serviciului decât alţii.
Prezentaţi produsul astfel încât să puteţi demonstra că v‑aţi gândit bine la detaliile sale,
aţi rezolvat problemele şi le‑aţi anticipat pe cele care s‑ar putea ivi. Explicaţi în mod
clar faptul că produsul/serviciul funcţionează şi că este gata de a fi pus în practică.
Includeţi informaţiile tehnice într‑o anexă pentru cititorii care doresc mai multe
informaţii şi specificaţii tehnice.
Verificat a
c
Inventatorii sunt cunoscuţi pentru tendinţa lor de a scrie această secţiune într‑un
mod exagerat de tehnic. Includeţi numai informaţiile esenţiale ale produsului,
pentru ca cititorul să înţeleagă în ce constă produsul.
În planul produsului/serviciului, scoateţi în evidenţă aspectele legate de drepturile de
proprietate, limitările produsului/serviciului şi alte aspecte operaţionale. Aceste
chestiuni ajută cititorul să înţeleagă procesul planificat astfel încât produsele/serviciile
să fie disponibile pentru potenţialii clienţi.

John era un inginer care a dezvoltat o metodă nouă de procesare a cerealelor astfel încât să fie transformate în granule pen‑
tru hrană furajeră. El credea că metoda pe care o descoperise era superioară din punctul de vedere al eficienţei şi al costurilor.
S‑a concentrat atât de mult asupra definirii beneficiilor acestei metode încât persoanele care i‑au citit planul nu au înţeles în
ce consta concret produsul/serviciul său. Având în vedere întrebările pe care le primea, era evident că cititorii nu înţelegeau
că John oferea un serviciu de consultanţă în inginerie fabricanţilor de hrană furajeră. Oamenii credeau că vrea să înfiinţeze o
companie producătoare de hrană pentru animale. Planul lui de afaceri nu evidenţia aspectele esenţiale ale produsului/servici‑
ului său.
Pentru a vă pregăti să completaţi Activitatea 5a care urmează, citiţi planul produsului/

serviciului din planul de afaceri al firmei Run KC.
166 CAPITOLUL 5
Activitatea 5a. Planificarea produsului/serviciului

Indicaţii: a venit momentul să răspundeţi la următoarele întrebări. Apoi, notaţi‑vă
răspunsurile în secţiunea destinată produsului/serviciului a modelului de plan de afaceri.
Întrebări pentru planul de afaceri Secţiunea
Descrierea produsului/serviciului 5.1.1

În ce constă produsul/serviciul? Ce beneficii are pentru clienţi? Rezolvă o problemă sau profită de o
oportunitate? Este un articol de lux sau unul necesar? Includeţi o descriere clară a produsului/
serviciului.
Caracteristicile şi beneficiile 5.1.2
Care sunt caracteristicile unice ale produsului/serviciului, cum ar fi preţul, designul, calitatea şi
capacităţile? Ce beneficii primesc clienţii? Ce probleme sunt rezolvate? Utilizaţi formatul sugerat în
Activitatea 5.1.2 pentru ca secţiunea să fie mai uşor de citit.
Etapa de dezvoltare 5.1.3
În ce etapă de dezvoltare se află industria? În ce etapă de dezvoltare se află produsul/serviciul (etapa
de model, prototip, testat într‑o mică măsură, fabricare/producţie sau altă etapă)? În cât timp
intenţionaţi să ajungă în următoarele etape de dezvoltare? În ce etapă a ciclului de viaţă se află
produsul/serviciul (lansare pe piaţă, creştere, maturitate sau declin?)
Limitările produsului 5.1.4
Produsul/serviciul are anumite limitări? Dacă da, care sunt? Includeţi perisabilitatea, viaţa limitată la
raft, necesitatea instalării, restricţiile legale, disponibilitatea angajaţilor etc.
Răspunderea civilă 5.1.5
Ce răspunderi civile poate implica produsul/serviciul? Care sunt cerinţele şi costurile de asigurare? Ce
alţi factori ar putea reduce sau elimina răspunderea civilă?
Producţia 5.1.6
Care este procesul de producţie? Ce aspecte ale producţiei vor fi realizate intern şi care vor fi
externalizate? Care sunt costurile şi serviciile pe care le presupune externalizarea? Care sunt firmele de
rezervă la care veţi apela, ce costuri au şi cine furnizează serviciile? Includeţi costurile de expediere,
facturarea, inventarul şi termenii de plată. În cazul firmelor bazate pe servicii, cum vor fi oferite
serviciile? Explicaţi procesul şi menţionaţi persoanele care vor fi implicate în prestarea serviciului.
Facilităţile 5.1.6
Care sunt planurile pentru facilităţi (de producţie, birouri, magazine)? Includeţi facilităţile de
producţie, capacitatea de producţie şi capitalul care va fi necesar pentru construirea facilităţilor în
viitor.
Furnizorii 5.1.7
Care sunt principalii furnizori de materii prime/servicii şi care vor fi contractele semnificative de
achiziţie de la aceştia? Există furnizori de rezervă?
Produsele/serviciile înrudite şi derivate 5.1.8
Există posibilitatea de a adăuga produse/servicii înrudite în viitor? Cum ar putea acestea să sporească
sau să îmbunătăţească profitabilitatea afacerii? Ce produse/servicii noi (derivate) ar putea fi dezvoltate
pentru a satisface nevoile schimbătoare ale pieţei în industria respectivă sau în alte industrii?
Mărci înregistrate, brevete, drepturi de autor, licenţe, redevenţe 5.2
Cum vă veţi proteja proprietatea intelectuală? Ce brevete, mărci înregistrate sau drepturi de autor au
fost obţinute deja şi pe care intenţionaţi să le obţineţi? Ce acorduri de licenţă sau redevenţe sunt
asociate cu produsul/serviciul şi ce alte planuri aveţi în privinţa acordurilor în viitor? Ce drepturi de
distribuţie au fost obţinute sau acordate?
Reglementări şi autorizaţii guvernamentale 5.3
Care sunt agenţiile guvernamentale care reglementează afacerile din industria în care vă desfăşuraţi
activitatea? Ce autorizaţii din partea guvernului vă sunt necesare la nivel federal, de stat şi local şi în
ce stadiu sunt aceste autorizaţii? Câteva exemple de agenţii care acordă autorizaţii guvernamentale
sunt FDA, EPA, FCC, USDA, OSHA, IRS, Secretariatului de Stat, Departamentul de Stat al Veniturilor
şi Impozitelor, Divizia de Recompensare a Angajaţilor, departamentele de sănătate, comisiile de
planificare şi zonare. Organizaţi această secţiune pe baza cerinţelor de la fiecare nivel al autorităţilor
guvernamentale: oraş, district, stat şi federal.
167 CAPITOLUL 5
Activitatea 5b. Lista de verificare a fezabilităţii planului produsului/serviciului

Acum, după ce aţi stabilit planul produsului/serviciului dvs., îl puteţi verifica în funcţie
de criteriile legate de produse/servicii ale afacerii model. Această activitate vă va ajuta
să înţelegeţi mai bine punctele forte şi punctele slabe ale produsului/serviciului pe care
îl propuneţi. Nu fiţi surprins dacă unele dintre răspunsurile dvs. s‑au schimbat de
ultima dată când aţi utilizat această listă. De asemenea, la acest moment ar trebui să
puteţi răspunde la toate întrebările legate de fezabilitatea produsului/serviciului,
inclusiv la cele la care nu aţi putut răspunde anterior.
Verificat a
c
Cu cât produsul/serviciul are mai multe caracteristici unice, cu atât mai mare poate fi
efortul pe care antreprenorul trebuie să îl depună pentru a informa clienţii despre acel
produs/serviciu înainte ca aceştia să îşi dea seama că le este necesar.
Repetând procesul de evaluare a fiecărei secţiuni a planului de afaceri imediat după

ce le‑aţi completat, comparându‑le cu Lista de verificare a fezabilităţii pe baza afacerii
model, veţi descoperi problemele
care ar putea apărea înainte de a
continua procesul de planificare. În Sfat
plus, vă puteţi îmbunătăţi şansele de
Atunci când determinaţi dacă produsul/serviciul le este
succes. Fiecare criteriu la care
necesar clienţilor şi dacă aceştia apreciază caracteristicile
afacerea dvs. obţine un scor mai mic sale unice, amintiţi‑vă să vă puneţi problema din punctul de
de 3 trebuie analizat pentru a stabili vedere al clienţilor.
dacă se poate face ceva pentru a‑l
îmbunătăţi.
Activitatea 5b. Lista de verificare a fezabilităţii în funcţie de o afacere model –

produsul/serviciul
Obiectiv
∙∙ Identificaţi punctele forte şi punctele slabe ale produsului/serviciului dvs.
comparându‑l cu produsele/serviciile unei afaceri model.
Lista de verificare a fezabilităţii raportat la o afacere model identifică principalele
criterii care determină succesul unei afaceri. Această listă de verificare a fost utilizată
deja pentru a evalua fezabilitatea conceptului de afaceri la modul general. Acum veţi
utiliza criteriile legate de produs/serviciu pentru a reevalua fezabilitatea propriului
produs sau serviciu. Astfel vă puteţi stabili obiective pentru a‑l îmbunătăţi.
Instrumente
Lista de verificare a fezabilităţii în funcţie de o afacere model – produsul/serviciul
168 CAPITOLUL 5
Pasul 1
Citiţi criteriile legate de produs/serviciu. O afacere perfectă, sau o afacere model,
îndeplineşte toate aceste criterii. Dacă aveţi nevoie de ajutor pentru a înţelege mai
bine unul dintre criterii, vedeţi pagina cu explicaţii ale criteriilor.
Pasul 2
Daţi o notă produsului/serviciului dvs. Folosind o scară de la 1 la 5 (unde 1
înseamnă că acel produs/serviciu nu îndeplineşte deloc criteriul respectiv, iar 5
înseamnă că îl îndeplineşte total), daţi o notă produsului/serviciului dvs. comparându‑l
cu criteriile afacerii model, marcând cu X căsuţa corespunzătoare notei pe care aţi
ales‑o. În cazul în care încă nu ştiţi răspunsul la anumite criterii, nu le notaţi. Pe
parcurs ce avansaţi şi învăţaţi mai mult, veţi continua să vă raportaţi afacerea la
respectivele criterii. După această listă urmează explicaţiile criteriilor, care vă oferă
mai multe informaţii despre fiecare dintre cele incluse în listă.
Pasul 3
Evaluaţi produsul/serviciul. În general, pentru ca un produs/serviciu să fie fezabil,
trebuie să obţină cel puţin jumătate din punctajul total şi cel puţin jumătate din
punctajul maxim al secţiunii referitoare la produs/serviciu. Dacă un criteriu obţine un
scor mai mic de 3, acest lucru reprezintă un punct slab al produsului/serviciului dvs. şi
trebuie analizat cu mai multă atenţie.
Pasul 4
Identificaţi unul sau două criterii care au primit note mici. Gândiţi‑vă prin ce
modalităţi ar putea fi îmbunătăţite pe parcursul acestui curs. Aveţi nevoie de informaţii
suplimentare, o strategie de marketing unică sau soluţii creative? Majoritatea scorurilor
se pot îmbunătăţi în timp. Enumeraţi câteva modalităţi de mărire a scorurilor acestor
criterii pe care le‑aţi identificat.
FEZABILITATEA PRODUSULUI/SERVICIULUI 1 2 3 4 5
Scăzut Ridicat
Clienţilor le este necesar acest produs/serviciu.
Produsul/serviciul este gata de vândut.
Produsul/serviciul are o viaţă nelimitată.
Produsul/serviciul este unic şi protejabil.
Produsul/serviciul nu este reglementat de guvern.
Linia de produse/servicii are potenţial de extindere.
Produsul/serviciul nu presupune riscuri de răspundere.

Total: /35
169 CAPITOLUL 5
Activitatea 5b.
Lista de
verificare a
fezabilităţii în funcţie de o afacere model – produsul/serviciul
Lista de verificare a fezabilităţii în funcţie de o afacere model –
explicaţiile criteriilor
Dacă aveţi nevoie de ajutor atunci când stabiliţi scorul afacerii dvs. pe baza Listei de
verificare a fezabilităţii raportat la o afacere model, citiţi următoarele indicaţii.
Analizaţi cu atenţie opţiunile fiecărui factor al afacerii model, apoi alegeţi‑le pe cele
care se aplică cel mai bine situaţiei dvs. Răspundeţi sincer!
FEZABILITATEA PRODUSULUI SAU SERVICIULUI
Clienţilor le 1. Clienţii nu ştiu absolut nimic despre produsul/serviciul meu.
este necesar 2. Clienţii trebuie să fie instruiţi cu privire la produsul/serviciul meu înainte de a considera că au nevoie de el.
acest produs/ 3. Clienţii trebuie convinşi să cumpere de la mine în detrimentul concurenţei.
serviciu. 4. Clienţii au nevoie de produsul/serviciul meu şi îl vor prefera de multe ori în detrimentul celor ale
concurenţei.
5. Clienţii mei au nevoie de produsele/serviciile mele şi doresc să cumpere de la mine.
Produsul/ser‑ 1. Nu am început să îmi dezvolt produsul/serviciul.
viciul este gata 2. Aş putea avea probleme; încă îmi mai dezvolt produsele/serviciile.
de vândut. 3. Am vândut câteva produse/servicii, dar nu sunt testate complet sau mai au probleme.
4. Mi‑am testat temeinic produsul/serviciul şi mă ocup de rezolvarea problemelor.
5. Produsele/serviciile mele funcţionează bine, cu probleme minime.
Are o viaţă 1. Produsele/serviciile mele trebuie vândute rapid, altfel vor expira sau vor deveni depăşite.
nelimitată. 2. Produsele/serviciile mele au un ciclu de viaţă relativ scurt, ceea ce face ca profiturile să fie minime.
3. Nicio problemă, pot obţine profit înainte de sfârşitul ciclului de viaţă al produselor/
serviciilor mele.
4. Produsele/serviciile mele au un ciclu de viaţă relativ lung, care permite obţinerea unor profituri mari.
5. Ciclul de viaţă al produselor/serviciilor mele este nelimitat.
Este unic şi 1. Nu am niciun drept de proprietate; produsul/serviciul meu este similar cu cel al
protejabil. concurenţei.
2. Produsul/serviciul meu nu are drepturi de proprietate, dar se remarcă faţă de cel al
concurenţei.
3. Mă voi strădui să obţin drepturi de proprietate pentru produsele/serviciile mele.
4. Produsul meu este relativ unic ca funcţie sau ca stil şi poate fi protejat din punct de vedere
legal.
5. M‑am acoperit! Produsele mele sunt unice ca funcţie şi ca stil şi pot fi protejate din punct
de vedere legal.
Nu este 1. Respectarea reglementărilor va presupune destul de mult timp şi bani.
reglementat de 2. Reglementările se schimbă permanent, ceea ce ar putea necesita mai mult timp şi cheltuieli
către guvern. în plus.
3. Este în regulă. Reglementările sunt rezonabile, dar trebuie să le urmăresc îndeaproape.
4. Reglementările sunt uşor de respectat pentru produsele/serviciile mele.
5. Se aplică numai reglementările aplicabile tuturor companiilor.
Are potenţial 1. Produsul/serviciul meu nu are niciun potenţial de extindere.
de extindere. 2. La momentul de faţă, nu am decât un singur produs/serviciu pe care îl pot vinde.
3. Cu siguranţă are potenţial de extindere. Va necesita multă muncă pentru a fi realizat.
4. Linia de produse/servicii este în stadiu incipient şi am câteva produse/servicii pe care le pot vinde.
5. Produsele/serviciile mele se completează unul pe celălalt şi îmi este uşor să mai adaug şi
altele pe care să le pot vinde.
170 CAPITOLUL 5
Activitatea 5c. Estimările financiare

Ce costuri presupune înfiinţarea acestei afaceri? Va fi profitabilă? Pe măsură ce realizaţi
cercetările pentru afacerea dvs., notaţi datele financiare pe care le descoperiţi în Fişa
de lucru a estimării financiare prezentată în continuare. Aceste estimări vă vor ajuta să
vă dezvoltaţi proiecţiile financiare de care veţi avea nevoie pentru a stabili
fezabilitatea financiară. Veţi începe procesul de realizare a proiecţiei financiare în
Capitolul 11. Totuşi, este esenţial să începeţi să colectaţi date pentru proiecţia
financiară pe măsură ce lucraţi la planul de afaceri. Dacă aşteptaţi până în momentul
când veţi fi gata să începeţi planul financiar, această sarcină vi se va părea
copleşitoare.
Tipăriţi Fişa de lucru a estimării financiare. Pe măsură ce vă prelucraţi planul
de afaceri, ţineţi‑o la îndemână şi luaţi notiţe despre costurile care se vor ivi –
acestea sunt estimările dvs. Pe ultima coloană de pe fişa de lucru puteţi nota
explicaţiile fiecărei cheltuieli sau fiecărui cost.
Nu uitaţi să citaţi sursele informaţiilor care stau la baza acestor estimări. De exemplu,
după ce a făcut cercetări în legătură cu costurile convorbirilor telefonice şi ale
asigurărilor pentru afacerea sa, Tim a descoperit că trebuie să includă următoarele
estimări: abonamentele pentru apelurile locale, la distanţă şi pentru telefonul mobil se
ridică la 200 de dolari pe lună (estimare pentru compania de telecomunicaţii AT&T).
Costul asigurărilor pentru o poliţă specială pentru proprietarii de companii şi pentru
recompensarea muncitorilor se ridică la 1.600 de dolari pe an, în două rate anuale
(potrivit lui Diane Ford, broker independent). Majoritatea estimărilor se pot explica
într‑o propoziţie sau două, indicând cum au fost calculate sumele respective. Acest
lucru ajută cititorul să înţeleagă cum au fost stabilite aceste estimări şi vă ajută să
păreţi mai credibil în ceea ce
priveşte capacitatea dvs. de a vă
conduce compania. Explicaţiile Sfat
trebuie să fie simple şi la obiect. În funcţie de dimensiunea şi de gradul de complexitate al
Unele dintre costurile pe care le veţi afacerii, s‑ar putea să nu fie necesar să răspundeţi la toate
identifica se vor aplica numai în faza întrebările. De exemplu, o afacere cu sediul la domiciliul
de început a afacerii, altele vor fi antreprenorului nu are nevoie de cheltuieli de operare referi‑
costuri lunare sau anuale, iar altele toare la chirie.
ar putea intra în mai multe categorii.
Această fişă este un document de lucru. Adăugaţi notiţe pe măsură ce treceţi
prin fiecare dintre secţiunile planului de afaceri. Atunci când completaţi planul
de marketing, estimările financiare ar trebui să fie finalizate pentru a putea
oferi informaţiile de care veţi avea nevoie pentru a vă stabili proiecţiile
financiare.
Verificat a
c
Fiţi realist. Proiecţiile trebuie să reflecte aspectele afacerii dvs. aşa cum sunt ele
în realitate. S‑ar putea să fie mai bine ca proiecţiile pe care le faceţi să fie un pic
pesimiste, chiar dacă doriţi ca planul de afaceri să exprime entuziasmul pe care
dvs. îl aveţi faţă de această afacere.
171 CAPITOLUL 5
Estimări financiare
Pe măsură ce prezentaţi costurile şi sursele lor, amintiţi‑vă că aceste informaţii vor fi
utilizate în planul financiar.
ESTIMAREA CHELTUIELILOR OPERAŢIONALE

Această fişă va fi utilizată pentru completarea Cheltuielilor Operaţionale pe Modelul
Financiar.
Descrieţi modul în care aţi stabilit Alegeţi o Estimare

costurile şi sursa informaţiilor utilizate variantă
Taxe bancare: Start‑up $ ‑ Taxe bancare. Multe bănci impun companiilor o taxă pentru administrarea
conturilor. Ce taxe veţi plăti pentru plăţile efectuate şi pentru depozitele pe
Lunar $ ‑ care le faceţi?
Anual $ ‑
Abonamente şi taxe: Start‑up $ ‑ Abonamente şi taxe. Dacă v‑aţi propus să achiziţionaţi reviste sau ziare de
specialitate, costurile cu aceste publicaţii trebuie trecute aici. De asemenea,
Lunar $ ‑ este valabil şi pentru taxele achitate către Camerele de Comerţ, organizaţii
Anual $ ‑ sau asociaţii comerciale.
Stocuri/materii prime: Start‑up $ ‑ Stocuri. Această secţiune este destinată costului achiziţionării articolelor de
inventar şi/sau a materiilor prime. Documentaţi‑vă pentru a afla care sunt
Lunar $ ‑ costurile bunurilor vândute în domeniul în care vă desfăşuraţi activitatea. Dacă
Anual $ ‑ vă fabricaţi singuri produsele, folosiţi separat Fişa de lucru pentru estimările
financiare – Producţia produsului/serviciului.
Asigurări: Start‑up $ ‑ Asigurări. Această secţiune se referă la costurile achiziţionării de poliţe pentru
răspundere civilă sau a altor asigurări. Specificaţi clar despre ce tip de
Lunar $ ‑ asigurare este vorba şi agenţia cu care aţi colaborat.
Anual $ ‑
Licenţe şi taxe: Start‑up $ ‑ Licenţe şi taxe. La ce costuri vă aşteptaţi legat de taxele de licenţiere? Ar
trebui să intre aici înregistrarea formei legale de funcţionare a companiei, a
Lunar $ ‑ autorizaţiilor locale etc.
Anual $ ‑
Mese şi entertainment: Start‑up $ ‑ Mese şi entertainment. Gândiţi‑vă la costurile care pot apărea fiindcă veţi
avea diverse întâlniri cu consilierii şi clienţii. Nu este inclusă aici masa dvs.
Lunar $ ‑ zilnică de prânz, ci doar costurile aferente de la întâlnirile cu clienţii.
Anual $ ‑
Marketing şi advertising: Start‑up $ ‑ Marketing. Cum veţi face marketing pentru afacerea dvs.? Enumeraţi separat
târgurile şi expoziţiile, materialele de marketing, acţiunile de marketing pe
Lunar $ ‑ internet şi advertisingul.
Anual $ ‑
Cheltuieli de birou (poştă): Start‑up $ ‑ Cheltuieli de birou (poştă). Includeţi în această categorie cheltuielile de care
este nevoie să vă conduceţi afacerea, dar nu şi rechizitele şi consumabilele.
Lunar $ ‑
Anual $ ‑
Consumabile de birou: Start‑up $ ‑ Consumabile de birou. Pentru a desfășura afacerea, veți avea nevoie de
anumite consumabile de birou. În această categorie nu se încadrează
Lunar $ ‑ produsele care vor fi revândute clienţilor.
Anual $ ‑
Servicii de la alte firme: Start‑up $ ‑ Servicii de la alte firme. Includeţi aici serviciile oferite de alte firme, de
exemplu spălarea geamurilor, curăţenie, IT etc.
Lunar $ ‑
Anual $ ‑
172 CAPITOLUL 5
ESTIMAREA CHELTUIELILOR OPERAŢIONALE (continuare)

Această fişă va fi utilizată pentru completarea Cheltuielilor Operaţionale pe Modelul Financiar.
Descrieţi modul în care aţi stabilit Alegeţi o Estimare
costurile şi sursa informaţiilor utilizate variantă
Statul de plată – salariile, impozitele şi Start‑up $ ‑ Statul de plată – salariile, impozitele şi beneficiile. Aici intră salariul dvs. şi
beneficiile: salariile tuturor angajaţilor. Dacă deţineţi o corporaţie, salariul dvs. trebuie notat
Lunar $ ‑ aici. Pentru alte forme legale, salariul proprietarului intră sub categoria
$ ‑ Retragerile proprietarului, de mai jos. De asemenea, notaţi toate beneficiile pe
Anual care le oferiţi angajaţilor la nivel de management şi impozitele asociate cu
salariile lor.
Cheltuieli cu specialişti: Start‑up $ ‑ Cheltuieli cu specialişti. Din când în când, aţi putea avea nevoie de serviciile
unui profesionist care să vă ajute cu anumite aspecte ale afacerii. Notaţi aici
Lunar $ ‑ cheltuielile pentru serviciile consultanţilor de management, avocaţilor,
$ ‑ contabililor şi altor experţi.
Anual
Impozitul pe proprietăţi: Start‑up $ ‑ Impozitul pe proprietate. Ce impozite estimaţi că veţi plăti pe proprietăţile
deţinute de către compania dvs.? Nu includeţi impozitele pe venituri în
Lunar $ ‑ această categorie.
Anual $ ‑
Chiria: Start‑up $ ‑ Chiria. Pentru estimarea acesteia, accesaţi site‑ul Loopnet.com. Această
estimare s‑ar putea să nu includă cheltuielile de întreţinere şi impozitele. Dacă
Lunar $ ‑ acestea nu sunt incluse, adăugaţi 5 dolari pe picior pătrat. Pentru a le calcula,
$ ‑ înmulţiţi aria cu 5 dolari şi apoi împărţiţi la 12 pentru a afla costul lunar.
Anual Adăugaţi acest cost la chiria lunară.
Reparaţii şi întreţinere: Start‑up $ ‑ Reparaţii şi întreţinere. Înregistraţi toate reparaţiile şi întreţinerea
computerelor, echipamentului şi altor achiziţii de valoare. Includeţi şi
Lunar $ ‑ reparaţiile şi întreţinerea proprietăţii.
Anual $ ‑
Telefon: Start‑up $ ‑ Telefonul. Estimaţi suma pe care vă aşteptaţi să o cheltuiţi pentru apelurile
locale, la distanţă şi de pe telefoanele mobile. Aici intră şi liniile de fax şi
Lunar $ ‑ conexiunea la internet.
Anual $ ‑
Training şi dezvoltare: Start‑up $ ‑ Training şi dezvoltare. Înregistraţi costurile de training şi dezvoltare, care ar
putea include conferinţe şi alte seminarii.
Lunar $ ‑
Anual $ ‑
Deplasările: Start‑up $ ‑ Deplasările. S‑ar putea să existe anumite cheltuieli pentru deplasarea către
sesiunile de training sau întâlnirile din afara oraşului.
Lunar $ ‑
Anual $ ‑
Utilităţile: Start‑up $ ‑ Utilităţile. Sunaţi companiile de utilităţi pentru a obţine o estimare a preţurilor
pentru spaţiile pe care intenţionaţi să le închiriaţi. Comparaţi necesităţile
Lunar $ ‑ propriei afaceri cu cele ale companiei care a ocupat spaţiul respectiv înaintea
$ ‑ dvs.
Anual
Automobilele: Start‑up $ ‑ Automobilele. Dacă este cazul, calculaţi cheltuielile de deplasare către clienţi
sau la întâlniri. Dacă automobilul aparţine companiei, ce alte cheltuieli vor mai
Lunar $ ‑ fi?
Anual $ ‑
Alte cheltuieli operaţionale: Start‑up $ ‑ Alte cheltuieli operaţionale. Există şi alte costuri de conducere a afacerii?
Lunar $ ‑
Anual $ ‑
Alte informaţii
173 CAPITOLUL 5
ESTIMAREA BUGETULUI DE INVESTIŢII
Această fişă va fi utilizată pentru completarea Bugetului de Investiţii pe Modelul Financiar.
Descrieţi modul în care aţi stabilit costurile şi sursa Alegeţi o Estimare
informaţiilor utilizate variantă
Retragerile făcute de proprietar: Start‑up $ ‑ Retragerile făcute de proprietar. Dacă sunteţi proprietar
Lunar unic, în parteneriat sau societate cu răspundere limitată,
$ ‑ indicaţi aici suma pe care intenţionaţi să o retrageţi din
Anual afacere.
$ ‑
Retragerile făcute de investitori: Start‑up $ ‑ Retragerile făcute de investitori. Există investitori în
Lunar afacerea dvs.? Specificaţi aici suma de bani pe care
$ ‑ intenţionaţi să le‑o oferiţi.
Anual
$ ‑
Dividende plătite: Start‑up $ ‑ Dividendele plătite. Aveţi o corporaţie? Indicaţi suma de
Lunar bani pe care intenţionaţi să o acordaţi deţinătorilor de
$ ‑ acţiuni sub formă de dividende.
Anual
$ ‑
Depozite: Start‑up $ ‑ Depozite. Multe companii de utilităţi, şi nu numai, solicită
Lunar un avans drept depozit în cazul clienţilor noi. Ce avansuri
$ ‑ vă aşteptaţi că veţi plăti?
Anual
$ ‑
Echipamente IT: Start‑up $ ‑ Echipamente IT. Ce echipamente IT veţi achiziţiona? Notaţi
Lunar ce intenţionaţi să cumpăraţi la început şi pe parcursul
$ ‑ primilor trei ani de la înfiinţare.
Anual
$ ‑
Echipament/maşinării: Start‑up $ ‑ Echipament/maşinării. Ce echipamente de care să vă
Lunar folosiţi pe termen lung şi ce maşinării veţi achiziţiona?
$ ‑ Menţionaţi ce intenţionaţi să cumpăraţi la început şi pe
Anual parcursul primilor trei ani de la înfiinţare.
$ ‑
Mobilier: Start‑up $ ‑ Mobilier. Ce fel de mobilier vă va trebui pentru afacerea
Lunar dvs.? Notaţi ce intenţionaţi să cumpăraţi la început şi pe
$ ‑ parcursul primilor trei ani de la înfiinţare.
Anual
$ ‑
Investiţii în îmbunătăţirea spaţiului: Start‑up $ ‑ Investiţii în îmbunătăţirea spaţiului. Există vreo modificare
Lunar care trebuie făcută astfel încât spaţiul pe care îl folosiţi să
$ ‑ fie potrivit pentru afacerea dvs.? Asiguraţi‑vă că aţi
Anual estimat cheltuielile cu acurateţe.
$ ‑
Vehicule: Start‑up $ ‑ Vehicule. Intenţionaţi să aveţi o maşină a companiei?
Lunar Identificaţi suma pe care intenţionaţi să o achitaţi pentru
$ ‑ acest vehicul la efectuarea comenzii şi cât veţi plăti pe
Anual lună.
$ ‑
Imobilul: Start‑up $ ‑ Imobilul. Veţi investi într‑o clădire nouă pentru afacerea
Lunar dvs.? O veţi cumpăra sau o veţi închiria? Cât va costa?
$ ‑
Anual
$ ‑
Terenul: Start‑up $ ‑ Terenul. Veţi cumpăra teren pentru afacerea dvs.? Cât va
Lunar costa?
$ ‑
Anual
$ ‑
Alte investiţii: Start‑up $ ‑ Alte investiţii. Ce alte investiţii pe termen lung veţi face?
Lunar $ ‑
Anual
$ ‑
Alte informaţii:
174 CAPITOLUL 5
ESTIMAREA PRODUCŢIEI STOCURILOR
Dacă veţi achiziţiona articole de inventar, notaţi‑vă estimările în această fişă de lucru sub categoria
Inventar/Materii prime. Dacă firma dvs. fabrică un produs, notaţi estimările referitoare la stocurile
produse în secţiunea care urmează.
Descrieţi modul în care aţi stabilit costurile şi sursa Alegeţi o Estimare
informaţiilor utilizate variantă
Cumpărarea inventarului/materiilor prime cu bani Start‑up $ ‑ Cumpărarea inventarului/materiilor prime cu bani lichizi.
lichizi: Estimaţi suma de bani de care veţi avea nevoie pentru
Lunar $ ‑ inventarul care va fi revândut sau materiile prime care vor fi
prelucrate şi apoi vândute. Includeţi numai costurile articole‑
Anual $ ‑ lor care vor fi vândute, nu şi cele care vor fi utilizate intern.
Achiziţionarea inventarului pe credit/termene de Start‑up $ ‑ Achiziţionarea inventarului pe credit/termene de plată. Estimaţi
plată: cantitatea de articole de inventar sau de materie primă pe care
Lunar $ ‑ o veţi cumpăra pe credit (inclusiv termenii de plată). Includeţi
$ ‑ numai costurile materialelor care vor fi revândute sau costurile
Anual materiilor prime care vor fi fabricate şi apoi vândute.
Cheltuieli de transport: Start‑up $ ‑ Cheltuielile de transport. Includeţi toate costurile asociate
cu livrarea articolelor de inventar sau materiilor prime
Lunar $ ‑ către locaţia dvs.
Anual $ ‑
Asigurarea de producţie: Start‑up $ ‑ Asigurările de producţie. Includeţi asigurările specifice
proceselor sau facilităţilor de producţie.
Lunar $ ‑
Anual $ ‑
Statul de plată de producţie – salariile, impozitele şi Start‑up $ ‑ Statul de plată de producţie – salariile, impozitele şi bene-
beneficiile: ficiile. Menţionaţi costul necesar pentru ca angajaţii să
Lunar $ ‑ producă, să creeze sau să asambleze produsul sau serviciul
Anual $ ‑ astfel încât să poată fi vândut clienţilor. Nu includeţi pro‑
priul salariu sau cel al echipei de management. În plus,
înregistraţi toate beneficiile pe care compania dvs. le acor‑
dă angajaţilor din producţie şi impozitele pe salariile lor.
Chiria aferentă producţiei: Start‑up $ ‑ Chiria aferentă producţiei. Dacă puteţi calcula costurile de
închiriere a locaţiei care va fi folosită pentru producţie,
Lunar $ ‑ notaţi aici această sumă. Nu includeţi costurile chiriei pe
Anual $ ‑ care le‑aţi menţionat deja în cheltuielile operaţionale.
Reparaţiile şi întreţinerea echipamentelor de Start‑up $ ‑ Reparaţiile şi întreţinerea echipamentelor de producţie. Dacă
producţie: aveţi echipament de producţie, anticipaţi costurile de repa‑
Lunar $ ‑ raţii şi de întreţinere. Această sumă va depinde de serviciile
Anual $ ‑ pe care le veţi utiliza şi de vechimea şi starea aparaturii.
Retuşarea: Start‑up $ ‑ Retuşarea. Multe procese de producţie presupun un plan
de cheltuieli neprevăzute pentru retuşuri. Acest lucru
Lunar $ ‑ include materialele returnate sau cele care nu trec de
Anual $ ‑ inspecţiile de calitate.
Subcontractarea unei părţi a procesului de producţie: Start‑up $ ‑ Subcontractarea unei părţi a procesului de producţie. Dacă
o parte sau întreaga producţie va fi subcontractată,
Lunar $ ‑ includeţi aici costurile estimate.
Anual $ ‑
Utilităţile aferente producţiei: Start‑up $ ‑ Utilităţile aferente producţiei. Dacă puteţi calcula costurile
utilităţilor aferente producţiei, notaţi aici această sumă. Nu
Lunar $ ‑ înregistraţi încă o dată costurile cu utilităţile pe care le‑aţi
Anual $ ‑ înregistrat în cheltuielile operaţionale.
Alte cheltuieli de producţie: Start‑up $ ‑ Alte cheltuieli de producţie. Includeţi costurile suplimentare
referitoare la producţie care nu au fost introduse deja.
Lunar $ ‑
Anual $ ‑
Alte informaţii:
175 CAPITOLUL 5
Veţi începe să lucraţi la Fişa de lucru a estimărilor financiare cu elementele legate de

planul produsului/serviciului. În timp ce v‑aţi documentat şi aţi scris secţiunea planului
de afaceri care se referă la produs/serviciu, aţi avut diferite tipuri de cheltuieli. Notaţi
informaţiile pe care le‑aţi aflat în Fişa de lucru a estimărilor financiare. Este posibil ca
unele dintre cheltuieli să nu se aplice în cazul afacerii pe care o desfăşuraţi.
Cheltuielile referitoare la planul produsului/serviciului pentru care aţi putea avea o
sumă estimată la acest moment includ următoarele şi nu numai:
Secţiunea cheltuielilor operaţionale din Fişa de lucru a estimărilor financiare:
∙∙ Asigurările
∙∙ Facilităţile (închiriate sau
achiziţionate) Sfat
∙∙ Autorizaţiile şi taxele
Ulterior, când veţi completa estimările financiare
Secţiunea cheltuielilor de inventar din pentru secţiunea de marketing, veţi reveni la secţiunea
Fişa de lucru a estimărilor financiare: produsului/serviciului pentru a vă asigura că chel‑
∙∙ Inventarul/materiile prime tuielile corespund. Dacă doriţi să vindeţi 10.000 de
dispozitive, fiţi sigur că aţi planificat producţia în mod
∙∙ Cheltuielile de producţie corespunzător.
Rezumat
Acest capitol a prezentat noţiunile de bază despre planificarea produsului/serviciului.
Este extrem de important ca produsul/serviciul să fie clar definit şi protejat, precum şi
să se respecte toate reglementările guvernamentale.
În acest capitol au fost prezentate următoarele idei principale:
∙∙ Descrierea produsului/serviciului trebuie să evidenţieze problemele pe care acesta
le va rezolva.
∙∙ Caracteristicile pot fi prezentate în funcţie de beneficiile pe care le primeşte clientul
sau în funcţie de soluţiile pe care le oferă pentru nevoile sale.
∙∙ Antreprenorul trebuie să descrie pe scurt istoricul dezvoltării produsului/serviciului,
dar şi să precizeze în ce etapă de dezvoltare se află acum produsul sau serviciul.
∙∙ Trebuie luate în considerare limitările şi răspunderea civilă pe care o poate atrage
după sine produsul/serviciul respectiv.
∙∙ Antreprenorii trebuie să ofere informaţii despre aspectele legate de producţie ale
dezvoltării produsului/serviciului, precum şi posibilitatea de a dezvolta produse/
servicii înrudite sau secundare.
∙∙ Protejarea proprietăţii intelectuale a unei afaceri este esenţială pentru dezvoltarea şi
stabilitatea companiei.
∙∙ Antreprenorii pot proteja proprietatea intelectuală a afacerii prin brevete, mărci
înregistrate, mărci de servicii, drepturi de autor, licenţe, secrete comerciale şi prin
contracte de confidenţialitate, de neconcurenţă şi de angajare.
∙∙ Antreprenorii trebuie să respecte cerinţele guvernamentale pentru a‑şi putea înfiinţa
afacerea.
∙∙ În timp ce vă documentaţi pentru afacerea dvs., trebuie să notaţi informaţiile
financiare. Dacă aşteptaţi până ce sunteţi pregătit să realizaţi planul financiar,
această sarcină vi se va părea copleşitoare.
176 CAPITOLUL 5

Cap 5 Planificarea Produsului Sau Serviciului

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cap 5 Planificarea Produsului Sau Serviciului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

IDEE

Junior Achievement România, organizație nonprofit (înființată în 1993),

Programele internaționale Junior Achievement România (JA) sunt

Titlu original: Planning the Entrepreneurial Venture

Planificarea produsului sau serviciului 5

5.1 Definirea produsului/serviciului

Antreprenori şi experienţele lor

Această secţiune a planului de afaceri începe cu descrierea produsului sau serviciului,

Secţiunea despre produs/serviciu trebuie să fie scrisă după rezolvarea tuturor

Antreprenori şi experienţele lor

5.1.2 Caracteristici şi beneficii

Identificaţi caracteristicile şi beneficiile

Ca exemplu, vedeţi secţiunea produsului/serviciului din planul de afaceri al Run KC.

5.1.3 Stadiile de dezvoltare

Conceperea Lansarea Creşterea Maturitatea Inovaţia

Antreprenori şi experienţele lor

∙∙ Creşterea – odată cu creşterea cererii, vor creşte şi vânzările. Fluxul de numerar se

Această secţiune a planului produsului/serviciului ar trebui să includă un istoric al

5.1.4 Limitările produsului/serviciului

• Produsele la modă – automobilele, îmbrăcămintea, muzica

5.1.5 Răspunderea civilă

Tabelul răspunderii civile a produsului/serviciului

1. ___ asigurare (identificaţi tipul)

2. ___ asigurare (identificaţi tipul)

3. ___ asigurare (identificaţi tipul)

4. ___ asigurare (identificaţi tipul)

2. Ce măsuri ar putea lua această firmă pentru a evita problemele, pentru a

Antreprenori şi experienţele lor

5.1.6 Producţia şi spaţiile de producţie

Antreprenori şi experienţele lor

Descrierea facilităţilor în cadrul planului

Construiţi o relaţie bună cu furnizorii – aceştia se pot transforma într‑un beneficiu

5.1.8 Produsele/serviciile secundare şi înrudite

Antreprenori şi experienţele lor

5.2 Protejarea produsului/serviciului

Antreprenori şi experienţele lor

• Designul de pe doză/sticlă este protejat prin drepturi de autor.

Antreprenori şi experienţele lor

Decizia de a investi în obţinerea unui brevet pentru un produs/serviciu nu este

5.2.3 Mărci înregistrate şi mărci de servicii

Antreprenori şi experienţele lor

5.2.4 Drepturile de autor

Drepturile de autor pot oferi posibilitatea de a utiliza materialul în anumite limite –

5.2.5 Licenţele şi redevenţele

Fie că sunt licenţiatori, fie că sunt licenţiaţi, antreprenorii trebuie să se gândească

Antreprenori şi experienţele lor

5.2.6 Secretele comerciale

Antreprenorii trebuie să fie foarte atenţi ca

EXEMPLU reţeta unui fel de mâncare Secret comercial

5.2.7 Apelarea la avocaţii specializaţi în drepturi de proprietate intelectuală

• Puteţi comunica în mod eficace cu acest avocat – şi reciproc?

Antreprenori şi experienţele lor

5.3 Respectarea reglementărilor guvernamentale

La nivel federal, cu excepţia cazului în care o întreprindere intenţionează să producă

Centrul Federal de Informaţii Informaţii despre guvernul federal

5.3.2 Guvernul de stat

Dacă o companie achiziţionează bunuri pentru a le revinde, va trebui să obţină de la

Antreprenori şi experienţele lor

5.3.3 Guvernele locale

Antreprenori şi experienţele lor

Antreprenori şi experienţele lor

Tipul de afacere Specificaţi înregistrarea/autorizaţia necesară Taxă

Activitatea 5a. Planificarea produsului/serviciului