Sunteți pe pagina 1din 21

Universitatea “Alexandu Ioan Cuza”, Iaşi

Specializare: Finanțe și bănci

Așezarea și perceperea obligațiilor


fiscale

Conducător științific Studenți

Dr. Cirilă Anca Stefania Aursulesei Calin Andrei

Coceriu Gabriela
Cuprins

Capitolul 1. Așezarea impozitului pe venitul din salarii......................................3


1.1 Cadrul juridic și elementele tehnice utilizate în așezarea
impozitului/taxei/contribuțiilor..............................................................................3
1.2 Modul de calcul al impozitului/taxei/contributiei..........................................10
1.3 Fluxuri informationale generate de asezarea impozitului..............................14
Capitolul 2. Perceperea impozitului/taxei/contribuției........................................17
2.1 Termene de percepere a impozitului/taxei/contribuției..................................17
2.2 Modalități de percepere a impozitului/taxei/contribuțiilor.............................18
2.3. Regularizări și recalculări privind perceperea obligațiilor fiscale................19
Concluzie.................................................................................................................20
Bibliografie..............................................................................................................21

2
Capitolul 1. Așezarea impozitului pe venitul din salarii

1.1 Cadrul juridic și elementele tehnice utilizate în așezarea


impozitului/taxei/contribuțiilor

A) Impozitul pe venitul din salariu


Conform legii, așezarea obligațiilor fiscal se efectuează conform Codului Fiscal, în cadrul
căruia sunt reprezentative urmatoarele:
În cazul impozitului pe venitul din salarii
Pentru realizarea obiectivelor economice, financiare și sociale urmărite de stat la
introducerea lor, este indispensabil ca reglementările fiscale să fie respactare atât de
contribuabuili cât și de organele fiscale.
Elementele impozitului ce sunt regăsite în teoria și practica financiară, se sintetizează în
următorul mod.
Persoana juridică sau fizică este subiectul impozitului ce este obligată prin lege la plata
impozitului. În cazul impozitului pe salariu, plătitorul este mucitorul sau funcționalul. În
reglementările fiscale, subiectul impozitului poartă denumirea de contribuabil.
Impozitul datorat de o persoană este depus la buget de către altă persoană, de altfel,
impozitul pe venituri din salarii, datorat statului de un funcționar sau un muncitor este reținut de
o persoane ce îi plătește drepturile salariale după care este vărsat la buget.
Suportatorul este destinatarul impozitului care este reprezentat de acea persoană ce
efectiv suportă impozitul. În mod conștient, subiectul impozitului trebuie să fie de fapt
suportatorul real al acestuia. În practică sunt aplicate unele cazuri în care suportatorul
impozitului este o persoană diferită decât subiectul, acest lucru fiind posibil din cauza diversității
de mijloace pentru a transpune impozitele ce sunt plătite de persoane juridice sau fizice în
sarcina altora.
Obiectul impunerii este reprezentat de materia supusă impunerii. În cazul impozitelor directe
venitul și averea apar în calitatea de obiect al impunerii, astfel în cazul impozitelor pe salarii
obiectul impunerii îl constituie salariu și alte drepturi de personal.

3
Sursa impozitului indică din ce se plătește impozitul, din avere sau venit. Pentru analiza
dimensiunii obiectului impozabil se utilizează o unitate de măsură ce are are denumirea de
unitate de impunere.
Cota impozitului - cota de impunere este impozitul aferent al unei unități de impunere.
Acest impozit se poate stabili in cote procentuale precum și în sumă fixă.
Asita - mod de asezarea a impozitului reprezintă totalitatea măsurilor ce se iau de către organele
fiscale în legătură cu fiecare subiect impozabil în parte, pentru a se indentifica obiectul
impozabil, a se stabili marimea materiei impozabile precum și pentru a se determina impozitul
datorat salariului.
Termenul de plată este reprezentat de data pană la care impozitul trebuie achitat statului.
Dacă acesta nu a fost achitat până la termenul stabulit, contribuabilul are obligația de a plăti și
majorările de întârzire. Termenul este  până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru
care se plătesc aceste venituri.
Baza de calcul  “materia impozabilă" reprezintă elementul pe care sefundamentează
evaluarea “calculul" impozitului. Baza de calcul poate să fie aceeaşica şi obiectul impozabil sau
să difere de acesta. Astfel, atunci când obiectulimpozitului îl constituie valoarea, venitul sau
preţul acesta este în acelaşi timp şi bază de calcul, ca de exemplu, în toate cazurile impozitului pe
venit
La locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul
determinată ca diferenţă între venitul net din salarii calculat prin deducerea din venitul brut a
contribuţiilor sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii în România sau în
conformitate cu instrumentele juridice internaţionale la care România este parte, precum şi, după
caz, a contribuţiei individuale la bugetul de stat datorată potrivit legii, şi următoarele:

ART. 77 - Deducere personală

Deducere personală (1) Persoanele fizice prevăzute la art.59 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) au
dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere
personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii
la locul unde se află funcția de bază.
(2) Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de
până la 1.950 lei inclusive, altfel:

4
I. pentru contribuabilii care nu au persoane în întreţinere - 510 lei;
II. pentru contribuabilii care au o persoană în întreţinere - 670 lei;
III. pentru contribuabilii care au două persoane în întreţinere - 830 lei;
IV. pentru contribuabilii care au trei persoane în întreţinere - 990 lei;
V. pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreţinere - 1.310 lei.
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1.951
lei şi 3.600 lei
Pentru îngrijirea contribuabilii realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.600
lei nu sunt acordate deducerea personală.

Modificare introdusă de ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 79 din 8 noiembrie 2017,


publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 885 din 10 noiembrie 2017.
(3) Persoana în întreţinere poate fi soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie, rudele
contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri,
impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc 510 lei lunar, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.
62 lit. o), w) şi x) şi/sau a pensiilor de urmaş cuvenite conform legii, precum şi a prestaţiilor
sociale acordate potrivit art. 58 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea
drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Modificare introdusă de ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 79 din 8 noiembrie 2017,


publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 885 din 10 noiembrie 2017.
(4) În condiții în care o persoană este menținută de mai mulți contribuabili, se poate
reprezenta deducerea personală care poate fi atribuită doar contribuabil, în conformitate cu
membrii părților. Pentru copii minori și contribuabili, suma reprezentând deducerea personală
este atribuită fiecărui contribuabil în menținerea căruia / cărora este posibilă.
(5) Copiii minori, în vârstă până la 18 ani împliniți, ai contribuabilului, sunt considerați
întreținuți.
(6) Suma reprezentând deducerea personală se acordă pentru persoanele aflate în
păstrarea contribuției, pentru asigurarea impunerii de anulare fiscală în îngrijirea acestora.
Perioada se poate roti la întreținere în favoarea contribuabilului.

5
Plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligaţia de a calcula şi de a reţine
impozitul aferent veniturilor fiecărei luni la data efectuării plăţii acestor venituri, precum şi de a-l
plăti la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc
aceste venituri.
Prin excepţie de la prevederile alin. (1), impozitul aferent veniturilor fiecărei luni,
calculat şi reţinut la data efectuării plăţii acestor venituri, se plăteşte, până la data de 25 inclusiv
a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează, de către următorii plătitori de venituri din
salarii şi venituri asimilate salariilor:

ART. 80 - Termenul de plată a impozitului

1. asociații, fonduri sau alte entități fără scop patrimonial, persoane juridice;
2. persoanele juridice plătitoare de impozit pentru îngrijirea profitului, în anulare anterioară,
care au înregistrat venituri totale până la 100.000 de euro și au avut o medie medie până la 3
salariați exclusiv;
3. persoanele juridice plătitoare de impozit pentru veniturile de îngrijire a microîntreprinderilor,
în anul anterior, care nu aveau o medie de până la 3 salarii exclusiv;
4. persoanele fizice autorizate și întreprinderile individuale, precum și persoanele fizice
îngrijesc exerciții profesionale libere și asocierile fără personalitate juridică constituită între
părți fizice, persoane fizice îngrijire care păstrează capacitatea unei contracte individuale
individuale de muncă pentru calitate de angajator, îngrijire și, de asemenea, legii, angajat
personal pe baza de contract individual de muncă.
(3) Numărul mediu de salariaţi şi veniturile totale se stabilesc potrivit prevederilor art. 147
alin (6) și (7)
(4) În cazul instituţiilor publice, plătitori de salarii şi de venituri asimilate, sunt aplicabile
prevederile alin. (1).
ART. 81 - Obligaţii declarative ale plătitorilor de venituri din salarii

(1) Plătitorii de salarii și de venituri asimilează salariilor și obligațiile trebuie să


completeze și să depună Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale,
impozitului pentru a veni și evidenția nominală a unei persoane asigurate pentru fiecare
beneficiar de venit, până la termenul de plată a impozitului, including.

6
(2) Plătitorul venitorilor este obligat să elibereze contribuabilului, cererea necesară, un
document care să aibă grijă să se afișeze asupra informațiilor: să se prezinte înapoi, să se
înțeleagă în cursul anului, să se acorde personal deducer, să se impună calcul și reținere.
Documentul eliberat contribuabilului, cererea este necesară, nu trebuie să formuleze un tipizat.
ART. 82 - Plata impozitului pentru anumite venituri salariale şi asimilate salariilor

(1) Îngrijirea contribuabililor poate trece în România și are grijă să obțină venituri sub
formă de salarii și să asimileze salariul din străinătate, așa și personalitatea fizică românește
îngrijirea obținătorilor din salarii, ca să poată activa activitățile economice și să posteze
informațiile diplomatice și posturile să consulte în România, le sunt aplicabile previzibile articol
prezentat.
(2) Orice contribuabil certificat la alin. (1) sunt obligația de a declara și de a plăti
impozit lunar bugetul de stat, până la datele de 25 de date chiar și celebre pentru îngrijirea unui
sânge. Impozitul aferent unei luni se stabilește în conformitate cu art. 78.
(3) Orice contribuabil certificare la alin. (1) îngrijirea poate prelungi perioada de ședere
în România, peste perioade menționate în convenția de evitare a unei duble impuneri, este obligat
să se declare și să fie plăcută să se impună pentru întreaga activitate de a folosi activități în
România, până la datele de 25 inclusiv pe lunii de apoi împlinirii termenului de transportare de
respectare convenție.
(4) Misiunile diplomatice și posturile consulare acreditează în România, precum și pot
reprezenta organismelor interne internaționale despre reprezentanțele societăților și ale
organizării de către țări străine, autorizați să rămână în funcțiune în România, care să poată opta
ca, pentru îngrășăminte mici, să realizeze venituri din salarii impozabile În România, trebuie
îndeplinite obligații privind calculul, păstrarea și plata impozitului pentru veniturile din salarii.
Prevederic alin. (2) nu se aplică contribuabililor, în condiții de îngrijire a opțiunii de mai sus este
formulată și comunicată organul fiscal competent. (5) Persoana fizică, juridică sau orice alte
entități care pot contribui la îngrijirea importurilor necesare pentru a putea crea, în alin. (1), este
obligatoriu să ofere informații organice fiscale competente pentru a putea informa informații care
să permită o contribuție și, în consecință, o încărcare a teritoriului, în termenul de 30 de zile al
producției de date a evenimentelor, cu excepția situației în îngrijirea îndeplinirii obligațiilor
pentru calcul , reținerea și plata impozitului pentru veniturile din salarii, în alin. (4). (6)
Contribuabilii pot dispune despre destinație pentru a reprezenta o valoare de 3,5% din impozitul

7
anual de datepentru menținerea întreținerii care nu oferă profit, care poate fi înființat și poate
asigura condițiile legale și o unitate de cult, precum și pentru acordarea de bunuri private,
precum și legii, în conformitate cu reglementările art. 123 ^ 1.1

B) Taxa pe valoarea adăugată (TVA)

1. obiectul TVA sunt: livrările de mărfuri către terţi şi pentru consumul propriu, achiziţiile de
bunuri, prestări de servicii, bunuri importate sau operaţiuni asimilate (creditul pentru consum,
cesiunea de mărfuri, tranzacţii care presupun transferul de proprietate);
2. cota de impozit este utilizată fie asupra valorii adăugate în fiecare stadiu pe care îl parcurge
marfa în sine, de la producător către consumator, fie asupra preţului de vânzare din stadiul
respectiv, rezultând astfel taxa pe preţul de vânzare, din care se deduce taxa aferentă preţului de
vânzare din stadiul precedent, diferenţa rămânând TVA-ul aferent stadiului respectiv.
Taxa pe valoarea adăugată se poate calcula prin aplicarea cotei de impozit:
 asupra valorii adăugate la fiecare stadiu pe care îl parcurge marfa de la producător până
lacumpărător
 asupra preţului de vânzare din acel stadiu, obţinându-se în acest mod taxa pe preţul de
vânzare, din care se deduce taxa (calculată la fel) aferentă preţului de vânzare din stadiul
precedent. Diferenţa ce rezultă este taxa pe valoarea adăugată aferentă . În practică se
folosește a doua variantă de calcul. În acest mod de a calcula cota este cea mai folosită.
3. baza de impozitare este preţul de vânzare a diferitelor mărfuri sau valoarea serviciilor ce au fost
prestate.
Baza de impozitare are în componență următoarele informații:
a) impozitele, respectiv taxele, în cazul în care prin lege nu se prevede altfel, cu
excepția taxelor pe care le putem adăuga;
b) accesorii – cheltuielile, de exemplu: comisioane, cheltuieli pentru ambalare,
transport și asigurare, solicitare pentru a oferi / prestator cumpărătorului sau
beneficiarului. Factorul clarificat de bunuri sau de prestatoare de servicii
cumpărătorului, îngrijirea obiectului de a separa contractul și îngrijirea este legată

1
https://www.noulcodfiscal.ro/

8
de livrări de bunuri sau de prestări de servicii, se consideră că sunt cheltuieli
accesorii.
Baza de impozitare și cuprinde:
a) rabaturile, remizele, resturnele, sconturile și alte reduceri de preț, acordarea de
furnizori a clienților directi datele exigibilității taxei;
b) sumele reprezentând daune-interese, se decid prin hotărâre judecătorească
definitivă sau definitivă și irevocabilă, după caz, penalizări și orice alte modificări
ale cererii pentru neîndeplinirea totală sau parțială a obligațiilor contractuale, dacă
sunt percepute peste prețuri și / sau tarifele negociate;
c) dobânzile, percepția după data prestării sau livrării, pentru plăți cu întârziere; d)
utilizarea îngrijirilor ambalajelor circulă în cadrul furnizărilor de marfă și clienți,
prin schimbare, fără facturare;
d) sumele obținute de la o persoană ce plătește impozite în numele și în cazul în care
sunt modificate persoane și îngrijire apoi se pot deconta, atunci atunci când se
asigură asigurări însuși îngrijire față obiectul unui contract de leasing finanțare
sau operațional și refacturarea locatarului costul exact al asigurării, precum și
sumele încasate de o persoană impozabilă în nume și în ceea ce privește alte
persoane.2
4. principiile care staul la baza aplicării TVA:
-principiul originiilor: se impozitează valoarea ce este adăugată tuturor bunurilor autohtone,
inclusiv a celor pentru export, fără să fie impozitată valoarea adăugată în celelalte țări;
-principiul destinaţilor: se impozitează totala valoare adăugată realizată atât în ţară, cât şi în
restul țărilor, pentru toate bunurile destinate consumului ţării în cauză (exporturile nu plătesc
TVA iar importurile vor plăti impozite).
5. TVA este vărsată şa buget de către fiecare agent economic ce apare în calitate de vânzător şi se
suportă de consumatorii mărfurilor sau serviciilor odată cu procurarea acestora.

CAP. IV - Operațiuni cuprinse în sfera de adăugare a taxei (art. 270 - art. 274)

2
https://www.noulcodfiscal.ro/

9
ART. 270 - Livrarea de bunuri
ART. 270 ^ 1 Stocuri la dispoziția clientului
ART. 271 - Prestarea serviciilor
ART. 272 - Schimbul de bunuri sau servicii
ART. 273 - Achiziții intracomunitare de bunuri
ART. 274 - Importul de bunuri
Art. 274^1 - Dispoziţii comune livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii

ART. 286 - Baza de impozitare pentru livrări de bunuri și prestări de servicii efectuate în
interiorul țării
(1) Baza de impozitare a taxei se poate adăuga este constituită din:
a) pentru livrări de bunuri și prestări de servicii, deși celebrul se poate vedea la lit. b) și
c), din tot ceea ce constituie contrapartida obținerea sau îngrijirea urmează a se asigura de a oferi
furnizor ori prestator din partea cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terț, poate acorda
subvenții directe legate de prețurile de operațiuni;
b) pentru operațiuni se poate ajunge la artă. 270 alin. (3) lit. c), compensația aferentă;
c) pentru operațiuni se poate crea artă. 270 alin. (4) și (5), pentru transferul de transfer la
art. 270 alin. (10) și pentru achiziții intracomunitare considerate ca pot fi plătite și pot pune la
dispoziție art. 273 alin. (2) și (3), prețul de cumpărare a bunurilor respective sau al unor bunuri
similare ori, în absența unor astfel de prețuri de cumpărare, preț de cost, stabilirea datelor livrării.
În cazul în care îngrijirile sunt necesare corporale active fixe sau bunuri de natură alimentară,
baza de impozitare se stabilește conform procedurilor stabilite prin norme metodologice;

1.2 Modul de calcul al impozitului/taxei/contributiei

a) Impozitul pe salariu

Salariu brut= 1500RON CAS=10,5% x Sal.brut=157.5RON


CFS=0,5% x Sal.brut=7.5RON

10
CASS= 5,5% x Sal.brut= 82.5 RON
Venit net= Sal.brut-Contribuţii=1252.5 RON
Deduceri personale=350 x [1-(VBL-1.000)/2.000]=262.5 RON
Venit impozabil=Venit net-Deduceri=990 RON
Impozitul pe venit=Venit impozabil x 16%=158.5 RON
În urma achitării impozitului, angajatul mai rămâne cu
Salariu net=Venit net-Impozitul pe venit=1094 RON

b) Taxa de valoare adăugată

Acestea fiind spuse, am atașat mai jos câteva tabele care reprezintă taxa pe valoare adăugată
din cadrul firmei S.C. CROSSGATE S.R.L. Toate valorile din table sunt raportate în Lei!

FIG. 1 TAXA PE VALOARE ADAUGATĂ COLECTATĂ


Dacă ne raportăm asupra TVA-ului taxei pe valoare adăugată colectată din cadrul
societății CROSSGATE, observăm că valoarea totală a acesteia ,de 94.508 lei, este formată prin
însumarea TVA-ului obținut în urma livrării de bunuri și prestări de servicii taxabile, care ocupă
cea mai mare pondere (89.466 lei) și a TVA-ului obținut în urma achizițiilor de bunuri și servicii
taxabile (5.042 lei).
În figura 1, pentru primul indicator cota TVA este de 5%, în timp ce pentru al doilea
indicator cota TVA este de 19%. De aici deduce faptul că TVA-ul de acorda în ponderi diferite,
în funcție de bunul/serviciul ce suportă calcularea TVA-ului.

11
FIG. 2 ȘI 3 TAXA PE VALOARE ADAUGATĂ DEDUCTIBILĂ

În urma celor două tabele înșirate mai sus, observăm că totalul TVA-ului taxei
deductibile, de 234.245 lei s- a calculat în urma însumării TVA-ului următorilor indicatori:

 Achiziții de bunuri și servicii taxabile, cu cota TVA de 19% – 228.845 lei


 Achiziții de bunuri și servicii taxabile, cu cota TVA de 9% - 333 lei
 Achiziții de bunuri și sevicii, cu cota TVA de 5% - 25 lei
 Achiziții de bunuri și servicii, cu cota TVA de 19% - 5.042 lei

12
De menționat este faptul că alți doi indicatori nu plătesc TVA, indifferent de valoarea pe
care o au și anume: “Achiziții de bunuri și servicii scutite de taxă sau neimpozabile” și
“Achiziții și servicii intracomunitare scutite de taxă “.
TVA-ul totalului taxei deduse este de 642.318 lei și are la bază însumarea TVA-ului a doi
indicatori:
 Sub-total taxa dedusă conform ART. 297 și ART.298 sau ART. 300 și ART. 298 din codul
fiscal și compensație în cotă forfetară – 233.820 lei
 Regularizări taxa dedusă – 408.498 lei

FIG. 4 REGULARIZĂRI CONFORM ART. 303 DIN CODUL FISCAL

Având în vedere regularizările expuse în figura 4, observăm că soldul sumei negative de


TVA la sfârșitul perioadei de raportare este în valoare de 1.181.831 lei.

Acesta este format prin însumarea a doi indicatori, și anume:

1. Suma negativă a TVA în perioada de raportare – 547.810 lei


2. Soldul sumei negative a TVA reportate din perioada precedentă pentru care nu s-a
solicitat rambursare – 634.021 lei

13
TVA de plată se calculează și se achită lunar sau trimestrial către Bugetul de Stat, într-un
cont de trezorerie dedicat, în urma unui algoritm simplu de calcul al TVA.
TVA = Preț Fără TVA *(CotaTVA/100)
Formula de bază este: TVA colectat - TVA deductibil.
TVA deductibil: TVA-ul din facturile de vânzare - TVA din facturile de plată.
Așadar, în România se aplică trei cote de TVA (19%, 9%, 5%), încadrarea într-unul
dintre standardele de taxare fiind clasificată în funcție de codurile CAEN (domeniile de
activitate). De exemplu, produselor alimentare, inclusiv băuturilor, li se aplică o cotă TVA de
9%, în timp ce băuturile alcoolice suportă o cotă TVA de 19%.

1.3 Fluxuri informationale generate de asezarea impozitului

Fluxurile informaţionale sunt cantitatea de informaţii care parcurge un anumit traseu


informaţional. În cadrul unei entități există trei mari fluxuri informaţionale :
 fluxuri produse şi utilizate de întreprindere,
 fluxuri informaţionale produse în exterior şi utilizate de întreprindere,
 fluxuri informaţionale produse în întreprindere şi destinate exteriorului.
Fiecare flux conţine două tipuri esențiale de informaţii : Subiectul și obiectul obligației fiscal
sunt cei care încep relația de impunere. Pentru obiect secere impozit, de aceea se stabilește baza
de calcul și unitatea tehnică de evaluare, ce determina obligațiile de plată. Acestea sunt achitate
pentru a ajunge la bugetul public.

a) Impozitul pe venitul din salariu

14
b) Taxa pe valoare adăugată

Documentele necesare pentru taxei pe valoarea adaugată sunt:


o factura fiscală,
o nota de intrare- recepţie,
o jurnalul de vânzări-cumpărări,

15
o decont TVA,
o avizul de livrare, recepţie şi decontare.
Pe baza facturilor de la furnizori, gestionarii de la depozitele de materiale întocmesc în două
exemplare Nota de Intrare Recepţie (NIR) în care sunt specificate:
 numărul chitanţei fiscale,
 numărul facturii pe baza căreia s-a făcut recepţia,
 data expedierii,
 denumirea furnizorului şi a mărfurilor expediate,
 cantitatea,
 preţul cu amănuntul fără TVA,
 TVA – ul,
 valoarea cu TVA inclus.
Un exemplar de NIR rămâne la gestionar şi celălalt este trimis departamentului de
contabilitate. După care NIR-urile sunt transmise la oficiul de calcul, unde se înregistrează în
baza de date, iar la sfârşitul lunii în jurnalul de cumpărări.
La ieşirile de bunuri, gestionarii de la depozitele de materiale întocmesc avizul de intrare-
recepţie şi decontare care se prelucrează la casierie şi este emisă factura în trei exemplare:
o unul care însoţeşte marfa,
o unul este transmis la contabilitate (se înregistrează)
o unul rămâne la casierie.
Pe baza facturilor se întocmeşte la sfârşitul fiecărei luni Jurnalul de vânzări şi cel de
cumpărări. Pe baza jurnalelor se completează Decontul privind TVA care se depune la oganul
fiscal până la data de 25 a lunii următoare. După ce se verifică de către organul fiscal, dacă nu se
constată erori, formularul este restituit societăţii. La nivelul departamentului Financiar Contabil
se întocmeşte ordinul de plată către bancă și este predat la casierie spre depunerea la băncile cu
care colaborează compania.
Plata sumelor reprezentând taxa pe valoarea adăugată datorate bugetului de stat se face
prin Trezoreria Finanţelor Publice.

16
Capitolul 2. Perceperea impozitului/taxei/contribuției

2.1 Termene de percepere a impozitului/taxei/contribuției

Taxa pe care este adăugată (TVA) -  


Termen de plată :  Pană  la date de 25 inclusiv la lunii următoare ,se încheie  perioada
fiscală  (luna respectivă sau trimestrul) .
Impozitul pe venitul din salariu se plătește până la data de 25 inclusiv a lunii următoare
celei pentru care s-a realizat venitul, direct (prin oprire la sursă) sau cu ajutorul reprezentant ului
fiscal.

CAS date de angajator-   Termen de plată : 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se
datorează drepturile salariale și / sau veniturile de natură naturală sau 25 inclusiv la lunii
următoare trimestrului pentru care se datorează drepturile salariale și / sau veniturile de natură
după, după  caz.
CASS date de angajator-   Termen de plată : 25 inclusiv a urma lunii urmatoare celei pentru care
se datorează drepturile salariale și / sau veniturile de natură naturală sau 25 inclusiv la lunii
Urmează trimestrul pentru îngrijiri datează drepturile salariale și / sau veniturile de natură
naturală, dupa  Caz.
CFS daterată de angajator -   Termen de plată : 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se
datorează drepturile salariale și / sau veniturile de natură naturală sau 25 inclusiv la lunii Urma
toare trime strului pentru îngrijire este datorează drepturile salariale și / sau veniturile de natură
după, după Caz

17
2.2 Modalități de percepere a impozitului/taxei/contribuțiilor

  Unele taxe pot fi realizate on-line cu card bancar, accesând serviciul public pentru a
ușura modul de trimitere a banilor și pentru a avea singurața deplină că sumele ajung la
destinație.
În cazul în care trebuie să se deplaseze la ghișeul trezoreriei statului pentru a achita în
numerar, formularul Foii de vărsământ prezentează trezoreriei se completează de plătitor
folosind aplicația informatică îngrijirea se descarcă de la trezoreria statului.
Pentru vărsarea şi plata veniturilor bugeate există mai multe procedee. Așadar, se
deosebesc mai multe modalităţi de realizare a veniturilor bugetare, unde societăţii comerciale şi
organelor fiscale iau inițiativa, în raport cu structura veniturilor bugetare datorate:
I. calculul şi plata directă, la iniţiativa societăţii comerciale ,de venit bugetar care
este şi plătitor – presupune evaluarea materiei impozabile, calcularea obligaţiei de
plată şi vărsarea, respectiv, plata către organul fiscal, în conturile bugetare
deschise la unităţile operative ale Trezoreriei Finanţelor Publice. În acest cadru de
venituri bugetare se încadrează: TVA, accizele, impozitul pe profit, obligaţiile
băneşti de la frontieră.
II. metoda stopajului de la sursă este folosită în practica execuţiei veniturilor
bugetare, fiind caracteristică impozitului pe salarii unde calculul, reţinerea şi
vărsarea la buget trece de la subiect la o terţă persoană, plătitorul (societatea
CROSSGATE S.A )
III. impunerea şi debitarea de către organele fiscale se bazează pe faptul că acestea
dispun; de datele necesare asupra obiectului de venit. Impunerea în cadrul
exigibilităţii, se regăseşte aici prin deschiderea rolului şi debitorii acestuia până în
momentul încasării când se stinge obligaţia de plată (impozitul pe venit, impozite
şi taxe locale)
IV. anularea de timbre fiscale mobile vizează o diversitate pronunţată de situaţii de
calcul şi plată a unor taxe, ca urmare a serviciilor prestate de instituţii ale statului
sau care acţionează în numele statului ce au ca obiect de venit bugetar acte şi/sau
fapte prevăzite de lege. Folosirea de timbre fiscale, cu echivalenţă sau

18
reprezentare valorică a unor servicii prestate, prin fixarea lor pe documentele
eliberate sau cererile de soluţionare au sensul anulării obligaţiei de plată (ca
urmare a serviciilor prestate).

2.3. Regularizări și recalculări privind perceperea obligațiilor fiscale

Dacă există modificări intervenite sau erori ce sunt constatate, pe parcursul execuţiei
bugetare, în ceea ce priveşte structura și dimensiunea obiectului de impunere, societatea
comercială are obligaţia să atenționeze organele fiscale care, la rândul lor, vor trebui să
procedeze la constatare şi la reevaluare a materiei ce se impozitează şi în cele din urmă la un
recalcul şi la regularizarea veniturilor bugetare.

Diferențele de impozit rezultate din operațiunile de regularizare modifică obligația de


plată pentru bugetul de stat, a impozitului pe venitul din salarii al angajatorului, pentru luna
respectivă în care are loc regularizarea, rezultând impozitul ce trebuie virat pentru luna
respectivă.

19
Concluzie

S.C. CROSSGATE S.R.L., ca orice altă entitate în cuprinsul economic, își stabilește de la
începutul activității sale un obiectiv principal, care îl va urmări și susține pe parcursul existenței
sale. Aceasta are obligația plății obligațiilor fiscal până la termenul maxim al lunii și totodată are
obligația și de a face calculele correct și fără implacarea erorilor.
Fluxul informațional pe care compania o are este unul bine pus la punct, unul pe care
majoritatea companiilor le are.
Toate societățile trebuie să îndeplinească criteriile de plată a obligațiilor fiscale, iar în
cazul în care există modificări, acestea trebuie raportate. În cazul in care societățile au neclarități,
acestea pot contacta organele fiscale sau contabilul pentru a fi lămurite.
.

20
Bibliografie

https://www.noulcodfiscal.ro/
Gheorghe Filip, Finanțe publice, Editura Junimea, Iași, 2010

Documente interne ale societăţii S.C CROSSGATE S.R.L

Codul Fiscal şi Codul de Procedură Fiscală

21

S-ar putea să vă placă și