Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. TIPUL
Se pot avea în vedere două tipuri de cazuri, şi anume:
când vorbim de un caz care afectează un număr mare şi foarte mare de
persoane;
când vorbim de cazuri personale sau care afectează doar câteva
persoane
2. DESCRIEREA PROBLEMEI
a. Tipologia problemei
Se face referire la aria în care apare problema respectivă:
educaţional, social, medical etc.;
b. Actori implicaţi
Se pot detalia personele implicate, atât în mod direct, cît şi
indirect,
punând accentul pe protagonist;
c. Contextul apariţiei
Când şi care au fost motivele pentru care a apărut problema
respectivă;
d. Descrierea situaţiei
Ce s-a întâmplat/ Ce se întâmplă?
e. Care sunt motivele pentru care o considerăm o problemă( în
devenire)?
f. Posibile riscuri
Se face referire la potenţialele consecinţe/ riscuri care pot apărea
în caz că această problemă nu este soluţionată
3. INTERVENŢIE
a. Ce s-a făcut pentru soluţionarea problemei?
b. Care sunt acţiunile recomandate pentru soluţionarea problemei
apărute?
4. REZULTATE
STUDIU DE CAZ: Copiii sunt mai violenţi
PROBLEMA
În societatea actuală ne confruntăm tot mai des cu fenomene de
violenţă. A califica un fapt ca violent, înseamnă a emite o judecată de valoare
asupra acelui fapt. Judecata corespunde unor norme sociale determinate de
cultura unei societăţi, dar ea se face şi în funcţie de valorile grupului de
apartenenţă; în acelaşi timp, ceea ce este resimţit ca violenţă de un copil de la
o anumită unitate şcolară, poate trece neobservat în ochii copiilor din altă
unitate. Important este faptul că violenţa verbală nu este percepută în aceeaşi
manieră de copii şi de carele didactice; copiii o minimalizează, în timp ce
cadrele didactice o supraevaluează.
În mediul şcolar întâlnim două tipuri de violenţă;
violenţele obiective, care sunt de ordinul penalului( crime şi
delicte) şi asupra cărora se poate interveni frontal; Poliţia şi Justiţia
sunt obligate în acest caz să colaboreze direct cu instituţiile
şcolare;
violenţele subiective, care sunt violenţe mai subtile, de atitudine, şi
care afectează climatul şcolar. Sunt incluse aici atitudinile ostile,
dispreţul, umilirea, jignirea, sfidarea, lipsa de politeţe, absenţa de la
ore, refuzul de a răspunde la ore şi de a participa la activităţi sau
ceea ce unii numesc atitudini antişcolare. O formă de violenţă
extrem de răspândită în mediile şcolare este violenţa verbală
(bullying-ul) adică atacurile verbale, cât şi intimidările (presiunea
fizică) exercitate prin ameninţări, injurii, umilinţe.
OBIECTIVE
a. determinarea cauzelor;
b. eliminarea cauzelor;
c. determinarea expectanţelor.
PREZENTAREA CAZULUI – SITUAŢIA ACTUALĂ
Copiii au probleme la învăţătură; absenteismul şcolar este întâlnit
tot mai des; rata abandonului şcolar creşte; relaţiile conflictuale
dintre colegi se amplifică - în unele cazuri violenţa elevilor se
răsfrânge şi asupra celor apropiaţi, a părinţilor şi a profesorilor.
DESCOPERIREA CAUZELOR
GĂSIREA SOLUŢIILOR
La nivel personal
o dezvoltarea încrederii în forţele proprii ale copiilor;
o stimularea motivaţiei pentru învăţare;
o îmbunătăţirea relaţiei cu colegii;
o şedinte de psihoterapie;
o redefinirea sistemului propriu de valori al copiilor
REZULTATE FINALE
CONCLUZII
Violenţa în instituţiile de învăţământ este o expresie a violenţei din
societate; când violenţa se produce în şcoală, ea conduce şi la alte consecinţe:
alături de prejudicii, victimizare, uneori moarte, violenţa din şcoală reduce
şansele copiilor de a-şi dezvolta personalitatea pe deplin şi de a dobândi o
educaţie de calitate.