Cursul #2

2.1 Conductor în câmp electric. Cutia Faraday

Să presupunem că avem corp conductor gol în interior, adică o cutie conductoare. Să aplicăm un câmp
electric exterior. Pentru simplitate o să aplicăm un câmp uniform.

Imediat după aplicarea câmpului electric, sarcinile libere din interiorul conductorului se vor redistribui.
Astfel, pe fața din partea stângă o să avem un surplus de sarcini negative, iar pe fața din partea dreaptă o
să avem un deficit de sarcini negative, ceea ce este echivalent cu a avea un surplus de sarcini pozitive.
Această redistribuire de sarcini libere are loc până când conductorul se va găsi la potențial constant.
Adică, oricare două puncte (1) și (2) de pe conductor vor avea același potențial. Aceasta trebuie să se
întâmple, deoarece în caz contrar lucrul mecanic pentru a transporta o sarcină între aceste două puncte nu
o să fie zero 𝐿 = 𝑞(𝑉 − 𝑉 ) ≠ 0 și o să avem un transfer de sarcini libere între aceste două puncte.
Deci, după redistribuirea sarcinilor, la echilibru electrostatic potențialul conductorului o să fie constant.
Ca o consecință, liniile de câmp electric se vor redistribuii astfel încât să devină perpendiculare pe
conductor (liniile de câmp sunt întotdeauna perpendiculare pe suprafețele echipotențiale). Mai mult decât
atât, deoarece conductorul reprezintă o zonă din spațiu în care potențialul este constant, în interiorul
conductorului câmpul electric o să fie zero (aceasta este o consecință a faptului că 𝐄 = −𝛁V , adică pe
direcția pe care potențialul nu variază câmpul electric este zero).

O astfel de cutie conductoare pentru care câmpul

electric în interior este zero se numește cutie sau
cușcă Faraday. C o observație, cușca Faraday nu
trebuie să fie închisă ermetic.

Persoana din imaginea alăturată se află într-o

cușcă Faraday. În exteriorul cuștii există un câmp
electric foarte puternic care produce descărcări
electrice, însă persoana se află în siguranță
deoarece câmpul electric din interiorul cuștii este
zero,.

Puteți să testați acest fenomen mai simplu, de

exemplu, dacă înveliți telefonul mobil în folie de
aluminiu și încercați să-l apelați.

2.2 Dipolul electric

2021 - Curs Page 1

2.2 Dipolul electric
2.2.1 Dipolul indus

Să presupunem că avem un atom sau o moleculă cu simetrie sferică pe care le plasăm într-un câmp
electric. Să considerăm exemplul concret al atomului de He. Bineînțeles, sarcina totală a atomului este
zero și, mai mult decât atât, în cazul în care câmpul electric aplicat este zero, centrul sarcinilor pozitive
coincide cu centrul sarcinilor negative. Dacă aplicăm un câmp electric extern în direcția indicată în figură,
atomul se va deforma, deoarece electronii care formează norul electronic vor fi atrași de câmp iar protonii
din nucleu vor fi respinși. Subliniez faptul că forța electrică netă asupra atomului o să fie zero, deoarece
forța asupra sarcinilor pozitive o să fie egală cu forța asupra sarcinilor negative și de sens opus (𝑭 +
𝑭 = 0), iar câmpul electric nu va deplasa atomul.

O să definim modulul momentului electric dipolar ca fiind

𝑝 = 𝑞𝑑

adică produsul dintre sarcina pozitivă a dipolului și distanța dintre centrele celor două tipuri de sarcini.
Momentul electric dipolar este un vector pe direcția care unește centrele celor două tipuri de sarcini, iar
sensul este de la centrul sarcinilor negative la centrul sarcinilor pozitive.

Folosind aceste noțiuni puteți explica de ce un liniar încărcat electrostatic întotdeauna atrage o bucată
de hârtie. Cine reușește să explice corect primește o

2.2.2 Dipolul permanent

Există anumite molecule care nu au simetrie sferică și care posedă un moment electric dipolar permanent.
Un exemplu comun ar fi molecula de apă. Pentru molecula de apă, unghiul dintre legăturile HO este de
aproximativ 105°. Din acest motiv centru sarcinilor pozitive
nu coincide cu centru sarcinilor negative și molecula de apă
are un moment electric dipolar permanent. Din acest motiv,
apa este un solvent excelent pentru substanțele ionice, cum ar
fi, de exemplu, molecula de NaCl. Când se dizolvă în apă,
molecula de NaCl disociază într-un ion pozitiv Na+ și un ion
negativ Cl-, care vor fi atrași de capătul negativ, respectiv,
pozitiv la moleculei de apă. Ceea ce va reține ionii în soluție.
Vreau să subliniez faptul că dacă molecula de apă nu ar fi
polară, ea nu ar fi un solvent bun, iar reacțiile chimice care
au loc în soluții apoase ar fi imposibile. Aceasta înseamnă că
nici reacțiile biochimice care au loc în orice organism viu de
pe Pământ ar fi imposibile. În acest sens, viața pe Pământ se
datorează faptului că molecula de apă este o moleculă polară.

2021 - Curs Page 2

2.2.3 Cuplul asupra unui dipol și energia acestuia într-un câmp electric

Să considerăm un dipol electric, care este plasat într-un câmp

electric uniform, așa cum este reprezentat în imagine. Aici
am reprezentat schematic cu + și - centrele sarcinilor pozitive
și negative. Asupra dipolului o să acționeze două forțe 𝑭 =
𝑞_𝑬 și 𝑭 = 𝑞 𝑬 de aceași mărime dar de sens diferit. Forța
netă asupra dipolului este zero, însă deoarece forțele nu sunt
pe aceași linie, ele vor produce o moment de rotație asupra
dipolului, care se va roti în jurul centrului acestuia până când
momentul electric dipolar p va deveni paralel cu câmpul
electric E.

Putem să scriem momentul de rotație (vă reamintesc din

semestru I, momentul de rotație este suma produselor dintre
forțe și brațul acestora relativ la centrul de rotație) ca și

𝑑 𝑑
𝑀 = 𝐹 ⎯⎯𝑠𝑖𝑛 𝜃 + 𝐹 ⎯⎯sin 𝜃 = 𝑞𝐸 𝑑 sin 𝜃
2 2

unde cu am notat 𝑞 = |𝑞_| = |𝑞 |.

De unde

𝑀 = 𝑝𝐸 𝑠𝑖𝑛 𝜃

În general putem să scriem momentul de rotație sub forma

unui produs vectorial

𝑴=𝒑×𝑬

Puteți să observați că atât timp cât unghiul θ estde diferit de zero sau de 180° momentul de rotație este
diferit de zero. Aceasta înseamă că efectul acestui moment de rotație este să alinieze 𝒑 cu E.

Deoarece câmpul electric rotește dipolul, acesta efectuează lucru mecanic asupra dipolului. Din semestrul
I, lucrul mecanic efectuat de câmp la rotația dipolului de la unghiul θ la unghiul θ este :

𝐿= −𝑀𝑑𝜃 = −𝑝𝐸 sin 𝜃 𝑑𝜃 = 𝑝𝐸 cos 𝜃 − 𝑝𝐸 cos 𝜃

Relația de mai sus se poate scrie ca 𝐿 = 𝑈(𝜃 ) − 𝑈(𝜃 ), unde

𝑈(𝜃) = −𝑝𝐸 𝑐𝑜𝑠 𝜃 = −𝒑𝑬

reprezintă energia potențială a unui dipol p în câmpul electric E.

Exemplul #1: Fie un dipol electric, ca în figura alăturată. Câmpul este uniform și are intensitatea de 5 ×
10 N/C. Valoarea sarcinilor este de ±1.6 × 10 C. Distanța dintre sarcini este de 0.125 nm.
Determinați:

(a) Forța netă asupra dipolului.

2021 - Curs Page 3

 Deoarece câmpul este uniform, forța netă o să
fie zero 𝑭 + 𝑭 = 0

(b) Mărimea și direcția momentului electric

dipolar.

Direcția este indicată în figură, 145° față de

direcția lui E, iar mărimea:

𝑝 = 𝑞𝑑 = (1.6 × 10 C)(0.125 × 10 m)
= 2 × 10 Cm

(c) Mărimea cuplului de rotație

N
𝑀 = 𝑝𝐸 sin 𝜃 = (2 × 10 Cm) 5 × 10 ⎯⎯ (sin 145°) = 5.7 × 10 Nm
C

(d) Energia potențială a dipolului

N
𝑀 = 𝑝𝐸 cos 𝜃 = −(2 × 10 Cm) 5 × 10 ⎯⎯ (cos 145°) = 8.2 × 10 J
C

2.3 Condensatorul electric

Un condensator electric este un dispozitiv capabil să

înmagazineze sarcină și energie electrică.

Să considerăm doi conductori electrici, unul încărcat cu sarcina

pozitivă +q și celălalt cu sarcina negativă -q. Deoarece cei doi
conductori sunt încărcați cu aceeași cantitate de sarcină, liniile
de câmp care ies din conductorul pozitiv o să intre toate în
conductorul negativ

Definim capacitatea electrică ca fiind:

𝑞 𝑞
𝐶 = ⎯⎯⎯⎯⎯⎯= ⎯⎯
𝑉+ − 𝑉− 𝑉

unde V+ și V+ sunt potențialele la care se află conductorul

pozitiv și negativ. Diferența dintre V+ și V- se numește
tensiune electrică și o notăm cu V. Capacitatea electrică C se
măsoară în F (farazi). Aceasta ne spune câtă sarcină electrică
înmagazinează sistemul la o anumită tensiune. În imaginea
alăturată puteți observa diferite tipuri de condensatori.

2.3.1 Condensatorul plan paralel

2021 - Curs Page 4

2.3.1 Condensatorul plan paralel

Un condensator plan este format din doi conductori planari (armături) de arie A
separați de o distanță d. Pentru un condensator plan tipic, latura armăturilor este
mult mai mare decât distanța dintre acestea.

Haideți să calculăm capacitatea unui astfel de

condensator. O să desenăm o vedere în secțiune a
condensatorului. Din seminarul #1 știm că în
apropierea unei plăci încărcate cu densitatea de
sarcină 𝜎 câmpul electric este perpendicular la
suprafața și este dat de 𝐸 = ⎯⎯⎯. Din imaginea alăturată
0
observăm că între armături, câmpul produs de cele
două plăci are același sens, iar în exteriorul acestora
are sens opus. În consecință, în primă aproximație
putem să presupunem că între plăci avem un un câmp
electric aproximativ constant și uniform E, de mărime
𝐸 = 2 ⎯⎯⎯, iar în exteriorul acestora câmpul o să fie
0
zero.

Dacă pe armături avem sarcina q, atunci densitatea de

sarcină de pe armături este 𝜎 = ⁄ , iar intensitatea
câmpului electric o să fie 𝐸 = ⎯⎯.
0

În imaginea alăturată puteți să observați o vedere transversală a unui

condensator plan și reprezentarea linilor de câmp electric.

Capacitatea:
𝑞 𝑞
𝐶 = ⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯= ⎯⎯
𝑉 −𝑉 𝑉

Din cursul #1:

𝑉 = 𝑉 − 𝑉 = 𝐸𝑑

Dar 𝐸 = ⎯⎯= ⎯⎯⎯⟹ 𝑉 = ⎯⎯⎯astfel că:

0 0 0

𝜀 𝐴
𝐶 = ⎯⎯⎯
𝑑

Puteți observa că pentru un condensator plan capacitatea acestuia depinde numai de aria armăturilor,
distanța dintre acestea și de permitivitatea electrică a vidului.

Exemplul #2: a) Calculați capacitatea unui condensator plan, în aer, dacă A = 20 × 3cm iar d = 1 mm.

𝜀 𝐴 8.854 × 10 𝐹/𝑚 6 × 10 𝑚
C = ⎯⎯⎯ = ⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯= 53 × 10 𝐹 = 53𝑝𝐹
𝑑 10 𝑚

2021 - Curs Page 5

 b) dacă îl încărcăm de la o baterie de 12 V, care va fi sarcina de pe plăci (armături):

q = CV = 53 × 10 𝐹 12𝑉 = 6.4 × 10 𝐶 = 0.64 𝑛𝐶

Condensatorii de formă cilindrică sunt condensatori plani rulați sub formă cilindrică

Atenție! Putem încărca un condensator cu orice cantitate de sarcină?

Nu, deoarece q = CV = CEd , ceea ce înseamnă ca dacă q crește și E o să crească. Vă reamintesc că în aer
avem un câmp de breakdown, sau de străpungere, de maxim 3×106 V/m. În experimentul cu
generatorul Van der Graaf, dacă E între cele 2 sfere era de ordinul 106 V/m, atunci se producea o
descărcare, iar sarcinile de pe o sferă se deplasau spre cealaltă. La fel se întâmplă și cu un condensator,
dacă E între armături este de ordinul 106 V/m, atunci se va produce o descărcare, sarcinile trec de pe o
armătură pe cealaltă și condensatorul se străpunge.

2.3.2 Condensatori în serie, condensatori în paralel

Să considerăm 2 condensatori C1 și C2 conectați în serie și să calculăm capacitatea echivalentă a

acestora.

În cazul conexiunii în serie

observăm că sarcina de pe
armăturile condensatorilor
trebuie să fie aceeași. De ce se
întâmplă asta? Când aplicăm
tensiune pe condensatori,
armătura superioară a lui C1 se
va încărca pozitiv cu sarcina
+q iar armătura inferioară se

2021 - Curs Page 6

va încărca cu -q. Deoarece armătura inferioară a lui C1 este în contact cu armătura superioară a lui C2 ,
aceasta din urmă se va încărca cu sarcina + q. Aceasta pentru că cele două armături nu sunt conectate la
sursă ci numai între ele iar suma sarcinilor de pe acestea trebuie să fie zero. În aceste condiții putem să
scriem că :

𝑞 𝑞
𝑉 = 𝑉 = ⎯⎯ 𝑉 = 𝑉 = ⎯⎯
𝐶 𝐶

1 1 𝑉 1 1 𝟏 𝟏 𝟏
𝑉 = 𝑉 = 𝑉 + 𝑉 = 𝑞 ⎯⎯ + ⎯⎯ ⇒ ⎯⎯= ⎯⎯ + ⎯⎯ ⇒ ⎯⎯= ⎯⎯⎯+ ⎯⎯⎯
𝐶 𝐶 𝑞 𝐶 𝐶 𝑪 𝑪𝟏 𝑪𝟐

Să considerăm doi condensatori C1 și C2 conectați în paralel și să calculăm capacitatea echivalentă.

În acest caz tensiunea pe cei doi

condensatori aflați în paralel este
aceeași 𝑈 = 𝑈. Deoarece
armăturile condensatorilor sunt
conectate una de cealaltă, sarcina
de pe condensatorul echivalent va
fi 𝑞 = 𝑞1 + 𝑞2 . În aceste condiții
putem scrie:

𝑞 = 𝐶 𝑉 și 𝑞 = 𝐶 𝑉, de aici:

𝑞
𝑞 = 𝑞 + 𝑞 = (𝐶 + 𝐶 ) · 𝑈 ⇒ ⎯⎯= 𝐶 + 𝐶 ⇒ 𝑪 = 𝑪𝟏 + 𝑪𝟐
𝑈

Puteți observa că în cazul conexiunii în serie capacitatea echivalentă este mai mică decât cea mai mică
dintre valorile capacităților condensatorilor conectați. În cazul conexiunii în paralel capacitatea
echivalentă este mai mare decât cea mai mare dintre valorile capacităților condensatorilor conectați.

2.3.4 Condensatorul plan cu dielectric

Cum putem să creștem capacitatea unui condensator pentru A și d

fixe?

Ideea ar fi să-l facem pe E și implicit pe V să scadă pentru o anumită

cantitate de sarcină pe armături. Pentru a realiza aceasta o să
introducem un dielectric (izolator) între armături.

Vă reamintesc că dacă punem un dielectric in câmp electric

acesta se va polariza (vezi imaginea alăturată). Moleculele din
interiorul dielectricului vor forma lanțuri - + - + - + a căror
capete vor fi necompensate (vor avea sarcină netă). Un capăt al
lanțului o să fie pe o față a dielectricului iar celălalt capăt pe
fața opusă. Practic, o față a dielectricului se va încărca - iar
cealaltă +. Atenție! Aceste sarcini cu care se încarcă fețele
dielectricului sunt sarcini induse și sunt fixe, ele nu sunt libere
să se miște.

Pentru a înțelege ce se întâmplă când introducem un dielectric între armăturile unui condensator să urmărim
imaginea de mai jos:

2021 - Curs Page 7