Curtea Supremă de Justiție

Mun. Chișinău, str. Lenin 177

Recurenți: Pavel Aramă

or. Cimişlia, stradela Ion Vodă 4

Gheorghe Răileanu
or. Cimişlia, str. Ion Soltîs 29

Reclamat: Consiliul raional Cimișlia

b-dul Ștefan cel Mare nr. 12

RECURS

Împotriva deciziei Colegiului de contencios administrativ al Curții de Apel Comrat din

06.04.2020 nr. 3r-9/2020 (încheerii judecatoriei Cimișlia din 20.01.2020 dosarul nr. 3-154/19
Subsemnații, consilierii raionali Cimișlia Pavel Aramă și Gheorghe Răileanu în temeiul
art. 191, art. 244 Cod administrativ, solicităm:
1. Admiterea recursului;
2. Anularea deciziei Colegiului de contencios administrativ al Curții de Apel Comrat din
06.04.2020 (încheerii judecatoriei Cimișlia din 20.01.2020) și adoptarea deciziei de declarare a
admisibilității cererii de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ, înaintată de
Pavel Aramă și Gheorghe Răileanu către Consiliul raional Cimișlia și anularea actelor
administrative.
În fapt, la 23.12.2019 am adresat cerere în instanța de judecată Cimișlia, în ordinea
contenciosului administrativ, cerînd anularea deciziilor Consiliului raional Cimișlia din
25.11.2019 nr. 05/01 și 05/02 ca fiind adoptate ilegal și cu încălcarea drepturilor aleșilor locali.
Deciziile se referă la alegerea președintelui și vicepreședinților raionului Cimișlia.
La 24.12.2019, am adresat și Oficiului Teritorial Hîncești al Cancelariei de Stat o cerere de
efectuare a controlului legalităţii deciziilor Consiliului raional Cimișlia nr. 05/01 și 05/02 din
25.11.2019. După primirea la 21.01.2020 a răspunsului OTCS Hîncești și primirea la
24.01.2020 de la consiliul raional a copiilor de pe procesele verbale ale ședințelor consiliului
raional nr. 5 din 25.11.2019, nr. 6 din 05.12.2019 și nr. 7 din 20.12.2019, am adresat OTCS
Hîncești o cerere completată și concretizată (nr. de întrare 22 din 04.02.2020), cu anexarea
probelor suplimentare - procesele verbale ale ședințelor Consiliului raional Cimișlia nr. 5 din
25.11.2019, nr. 6 din 05.12.2019 și nr. 7 din 20.12.2019, înregistrarile video-audio a ședințelor
Consiliului raional Cimișlia din 25.11.2019 și din 20.12.2019, puse la dispoziție de Media TV
Cimișlia, care a filmat ședințele consiliului raional. Secretariatul consiliului raional n-a făcut, ori
a ascuns înregistrările audio a ședințelor respective, n-a perfectat stenogramele acestor ședințe la
care noi am participat, iar procesele verbale ale ședințelor nu conțin informația cerută de actele
normative expres în mod obligatoriu și de noi.
După primirea răspunsurilor de la consiliul raional, la 24.01.2020 am depus instanței de judecată
Cererea de completare (concretizare, modificare) a cererii de chemare în judecată privind
anularea actelor administrative (art. 209 din Codul administrativ). Cererea de completare ne-a
fost restituită, fără examinare la 04.02.2020 prin scrisoarea nr. 2090, cu motivul că judecatoria
Cimișlia adoptase deja la 20.01.2020, fără participarea noastră, încheerea prin care cererea din
23.12.2019 a fost recunoscută inadmisibilă.
 Probele suplimentare, precum procesele verbale ale ședințelor Consiliului raional
Cimișlia nr. 5 din 25.11.2019, nr. 6 din 05.12.2019 și nr. 7 din 20.12.2019, înregistrarile video-
audio a ședințelor din 25.11.2019 și din 20.12.2019, puse la dispoziție de Media TV Cimișlia,
răspunsul OTCS Hîncești din 21.01.2020 au fost anexate la recursul adresat mai tîrziu Colegiului
de contencios administrativ al Curții de Apel Comrat.
ONORAT COLEGIU, considerăm existentă încălcarea esențială și aplicarea eronată de
către ambele instanțe a normelor de drept material și procedural, încălcare manifestată prin
interpretarea și aplicarea în mod eronat a legii, inclusiv admiterea altor încălcări care au dus la
soluționarea greșită a pricinii, că instanţele n-au constatat şi n-au ilucidat circumstanţe
importante pentru soluţionarea pricinii de fapt și de drept, că circumstanţele impoprtante pentru
soluţionarea pricinii, pe care prima instanţă le consideră constatate, nu au fost dovedite cu probe
veridice şi suficiente, că concluziile primei instanţe, expuse în hotărîre, sînt în contradicţie cu
circumstanţele pricinii. temei reglementat prin art. 386 (1), art. 387 art. 388 (2) CPC al RM.
Instanța de fond și Colegiul de contencios administrativ al Curții de Apel Comrat dau
prevederilor legislației în vigoare, probelor anexate la dosar și argumentelor reclamantului
aprecieri eronate și anume. Citez din încheerea judecatoriei Cimișlia din 20.01.2020 dosarul nr.
3-154/19:
- pct. 5. „…se constată că deciziile Consiliului raional nr. 05/01 și 05/02 din 25.11.2019 pe
întrebările din ordinea de zi a ședinței consiliului cu care nu sunt de acord reclamanții nu se
referă la reclamanții personal în calitatea lor de consilieri raionali” – o afirmație aberantă,
imposibil de explicat (sublinierea ne aparține).
- pct. 8 „Din materialele cauzei de chemare în judecată este limpede faptul că nici un drept
oferit de către Lege reclamanților în calitatea lor de consilieri locali nu au fost încălcate la
adoptarea deciziilor consiliului local contestate, ca urmare reclamanții nu cad sub incidența
normelor prevăzute de art. 17 și 39 Codul administrativ” Judecătorul a constatat în pct. 7
precum că, citez: „Drepturile consilierului local sunt indicate în art. 13 a Legii nr. 768 din
02.02.2000 ”Privind statutul alesului local””, dînd de înțeles că doar aici se conțin drepturile
consilierilor. Într-adevăr o parte din drepturile consilierului local sunt specificate în art. 13 a
Legii privind statutul alesului local nr. 768 din 02.02.2000, dar ambele instanțe au apreciat
superficial prevederile art. 13 și n-au ținut cont de drepturile stipulate și în art.1 (2), art.3 (1),
art.10 (1), art. 12 (1), art.16 din legea în speță. N-au ținut cont de faptul că drepturile
consilierului local sunt mai largi decît a unui cetățean ordinar, deoarece consilierul local
reprezintă interesele tuturor cetățenilor din circumscripția electorală în care a fost votat.
În afară de drepturile stipulate în art. 13 din Legea nr. 768/2000, legea conține și alte
drepturi ale consilierului local care, ne-au fost lezate:
- art.1 (2) „Unele chestiuni ce ţin de statutul şi exercitarea mandatului alesului local sînt
reglementate de Legea privind administraţia publică locală, precum şi de alte acte normative.”
Din numele electoratului, consilierul local participă la exercitarea tuturor competențelor și
atribuțiilor prevăzute în art. 2, art. 5 (2), art. 6 (1), (4), (5), art. 10 (2), art. 13 (5), art. 16 (7), art.
19 (3), art. 20 (1), art. 22 (1), art. 23, art. 43 în întregime și în special (1) k), l), n), o), art. 46, art.
47, art. 49, art. 53 (1) a), d), g), q), art. 60, art. 61, art. 67 (1), (4), art. 68 (1), (2) b), 82 (1) din
Legea privind administraţia publică locală nr. 436 din 28.12.2006 (lege specială) în domeniile de
activitate a consiliului stipulate în Legea privind descentralizarea administrativă nr. 435 din
28.12.2006. Conform Codului electoral, art. 129 (1) „...consilierii în consiliile raionale,
orăşeneşti (municipale), de sector şi săteşti (comunale) se aleg prin vot universal, egal, direct,
secret şi liber exprimat, pentru un mandat de 4 ani.”, art. 144 (1) „Mandatele de consilier
pentru consiliile raionale, orăşeneşti (municipale), de sector şi săteşti (comunale) se atribuie de
către consiliile electorale de circumscripţie respective.”.
- art. 3 (1) „În unitatea administrativ-teritorială respectivă, alesul local este persoană oficială,
el fiind reprezentantul autorităţii deliberative sau executive din administraţia publică locală.”
Prin neglijarea intervențiilor consilierilor, am fost împiedicați să ne exercităm rolul de persoane
oficiale. În cazul nostru consilierii raionali, fiind reprezentanții ai autorității deliberative
respective, sunt reprezentanți oficiali ai cetățenilor care i-au ales în consiliul raional, în sensul
art. 1 din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28.12.2006 „- „consiliu local -
autoritate reprezentativă şi deliberativă a populaţiei unităţii administrativ-teritoriale de nivelul
întîi sau al doilea, aleasă în vederea soluţionării problemelor de interes local;”.
- art.10 (1) „Alesul local este dator să fie demn de încrederea alegătorilor, să contribuie prin
exemplu personal la consolidarea autorităţii administraţiei publice locale pe care o reprezintă,
onorarea obligaţiilor civice, asigurarea ordinii publice şi la respectarea legislaţiei.” Această
dătorie nu poate fi asigurată fără ai fi asigurat consilierului și dreptul garantat de Constituție de a
interveni promt și categoric în consiliu în cazuri de proceduri dubioase, dreptul de a primi
consultații juridice corecte, iar după depunera cererii ne-a fost îngrădit și dreptul de a apela la
instanțe de judecată.
- art. 12 (1) „Consilierul dispune de dreptul de vot deliberativ asupra tuturor chestiunilor
examinate la şedinţa consiliului.” Dreptul nostru la vot a fost încălcat. Voturile noastre au fost
ignorate de la bun început, de la prima votare de alegere a președintelui ședinței și repetat a fost
încălcat la sesiunile ce au urmat. Și judecătorul a neglijat acest drept primordial al consilierului. -
- art.16 „Alesul local, în limitele competenţei sale, contribuie la realizarea prevederilor legilor
şi ale altor acte normative,...”, aciastă prevedere include firesc și dreptul de a adresa cereri în
instanțe de judecată. În ședințele consiliului raional din 25.11.2019 și 20.12.2019 nu ne-a fost
satisfăcută cerința de respectare a prevederilor legale și ne-a fost lezat dreptul de a avea ședințe
desfășurate în cîmp legal.
Insistența ambelor instanțe, precum că drepturile consilierilor locali sunt doar cele
indicate în art. 13 a legii nr.768, induce concluzia și aprecierea juridică eronată și unilaterală,
precum că consilierii locali ar avea doar drepturi consultative în cadrul ședințelor consiliilor
locale. Pe lîngă ignorarea actelor normative menționate, instanțele n-au ținut cont de prevederile
Legii pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind constituirea şi funcţionarea consiliilor locale şi
raionale nr. 457 din 14.11.2003, a Regulamentului privind constituirea şi funcţionarea
consiliului raional (în continuare Regulamentul Consiliului), aprobat prin Decizia Consiliului
raional Cimișlia nr 11/08 din 09.12.2011, a Legii privind transparenţa în procesul decizional nr.
239 din 13.11.2008 și alte acte normative care, stabilesc drepturile consilierilor și modul de
exercitare a mandatului dat lor de alegători.
Deși Colegiul judiciar a Curții de Apel Comrat a enumerat tot conținutul alin (1) din art.
13 a legii nr.768, el n-a dat nici o explicație cum ar putea consilierul local să-și realizeze, cel
puțin, aceste drepturi în condițiile nihilismului juridic, practicat repetat de către organizatorii
ședințelor consiliului raional Cimișlia la 25.11.2019 și la următoarele ședințe, cînd a fost ignorat
dreptul de vot a consilierilor la adoptarea deciziilor, ședințele consiliului fiind conduse de o
persoană nevotată (aceiaș), deciziile fiind considerate adoptate cu încălcarea cadrului legislativ,
fiind semnate și contrasemnate de persoane neabilitate, pe cînd la dosar sunt anexate probe
incontestabile precum înregistrările video și procesle verbale ale mai multor ședințe.
1. Consiliul raional Cimișlia la data de 25.11.2019 nu avea formate din consilieri organele sale
de lucru – comisiile consultative de specialitate care, să avizeze proiectele decizilor, anterior
întroducerii lor în ordinea de zi, examinării și adoptării deciziilor. Prin ignorarea prevederilor
art. 13 (31), (5) din legea 436 și a pct. 9 din Regulamentul Consiliului, ne-a fost lezat dreptul de a
fi membri ai comisiilor de specialitate ale Consiliului raional Cimișlia și din aciastă calitate de a
activa în aceste comisii, care, potrivit pct.12 din Regulamentul consiliului, sunt structuri de lucru
consultative ale Consiliul raional și sunt menite să asigure eficiența activității lui. Ne-a fost
încălcat dreptul de a participa la examinarea și la întocmirea avizelor asupra proiectelor de
decizii privind problemele ce urmau a fi examinate și aprobate în ședința din 25.11.2019 a
Consiliului raional Cimișlia. Aceste drepturi ale consilierilor sunt stipulate în Regulamentul
Consiliului:
- pct. 11 „ Comisiile de specialitate se formează pe întreaga durată de activitate a consiliului.
Membri ai acestora pot fi numai consilierii”.
- pct. 18 „Comisia de specialitate are următoarele atribuţii principale:” c) „ întocmeşte avize
asupra proiectelor de decizii privind problemele examinate, pe care le prezintă consiliului;”
Potrivit art. 22 (1) din legea nr. 436 - „ problemele de pe ordinea de zi a şedinţei consiliului local
se examinează de către acesta dacă sînt însoţite de avizul sau raportul comisiei de specialitate a
consiliului ...”.
2. Ne-au fost lezate drepturile de consilieri de a ne familiariza cu proiectele de decizii și de a
prezenta amendamente, prin faptul că nu am fost înștiințați privitor la modul de familiarizare și,
respectiv, n-am avut posibilitatea să studiem din timp, nici individual și nici prin lucrul în
comisiile consultative de specialitate, proiectele de decizii, cît și să ne documentăm dacă
candidații propuși întrunesc calitățile necesare funcțiilor de demnitate publică, a conducătorilor
de raion. Menționăm că pentru ședința din 25.11.2019, n-au fost elaborate proiecte de decizii
(trebuiau să fie elaborate de către consilierii care, au cerut convorarea consiliului în ședință) și
respectiv n-au fost aduse din timp la cunoștință consilierilor și publicului interesat.
Regulamentul Consiliului în pct. 38 stabilește că „Dreptul de iniţiere a proiectelor de decizii ale
consiliului aparţine consilierilor”. Proiectele de decizii urmau să fie puse la dispoziția
consilierilor în conformitate cu art. 10 (1) din Legea privind transparenţa în procesul decizional
nr. 239 din 13.11.2008 și pct. 27 din Regulamentul Consiliului „Autoritatea publică asigură
accesul la proiectele de decizii şi la materialele aferente acestora prin publicarea obligatorie a
lor pe pagina web oficială a autorităţii publice”, „În înştiinţarea despre convocarea şedinţei, pe
lîngă ordinea de zi, data, ora şi locul şedinţei, se indică modul de familiarizare a consilierului cu
proiectele de decizii, cu avizele comisiilor de specialitate, cu rapoartele sau informaţiile
conducătorilor subdiviziunilor subordonate,...”. Iar art. 16 (3) din legea nr. 436 spune că
„Convocarea consiliului local se face cu cel puţin 5 zile înainte de şedinţa ordinară şi cu cel
puţin 3 zile înainte de şedinţa extraordinară”, astfel proiectele de decizii urmau să fie puse la
dispoziția noastră cel puțin cu 3 zile pînă la data ședinței respective pe care o putem aprecia ca
extraordinară. Pct. 42, din Regulamentul Consiliului „După examinarea proiectului de decizie şi
a propunerilor compartimentului de specialitate al Consiliului raional şi ale serviciilor publice,
comisia de specialitate a Consiliului rational întocmeşte un raport cu privire la adoptarea,
modificarea sau respingerea lor. Rapoartele, avizele se transmit secretarului consiliului, care va
dispune măsurile corespunzătoare de remitere a lor către consilieri cel tîrziu pînă la data
şedinţei Consiliului raional”. În înștiințarea despre convocarea consiliului nu figura careva
informație privind proiecte de decizii, modul de famializare cu documentele propuse examinării
în ședința din 25.11.2019, consilierii n-au primit informații referitor la existența ori lipsa
avizelor.
3. În cadrul ședinței consiliului din 25.11.2019 a fost lezat dreptul consilierilor de a alege
deliberat, conștient, fără a fi induși în eroare și manipulați, în condițiile respectării legii și a
principiilor democratice:
- Ședința consiliul din 25.11.2019 a fost deschisă și asistată de către d-l Vasile Spînu care, din
data de 18.11.2019 nu mai era în drept să exercite atribuțiile secretarului consiliului raional
Cimișlia, numirea lui în funcţia de secretar al consiliului raional Cimișlia (se face de consiliu) și
la data de 25.11.2019 nu mai era valabilă. D-l Vasile Spînu a împlinit vîrsta de 63 ani în anul
2018. În legătură cu ieșirea sa la pensie, prin Decizia Consiliului raional Cimișlia nr. 03/24 din
22.06.2018 „Cu privire la raporturile de serviciu ale dlui Vasile Spînu, secretarul Consiliului
raional”, potrivit art. 42 (5) din Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului
public nr. 158 din 04.07.2008, atribuțiile de secretar al consiliului raional ale dlui Vasile Spînu i-
au fost prelungite pe o perioadă determinată - pînă la expirarea mandatului consiliului raional și
validarea mandatului consiliului nou-ales, fapt care s-a produs la data de 18.11.2019.
Ascunderea de către d-l Vasile Spînu, în ședința din 25.11.2019 a faptului că el nu mai era
abilitat să exercite atribuțiile secretarului consiliului raional, insistența lui, precum că el ar
continua exercitarea funcției publice de secretar al consiliului raional în temeiul Codului muncii
(lege generală în raport cu legea specială ce se aplică funcționarilor publici care au atins vîrsta de
pensionare, în speță legea nr. 158), modul în care el a organizat procedura de alegere a
președintelui ședinței, permite bănuiala rezonabilă că el a manipulat ședința și indus consilierii în
eroare intenționat.
4. Ne-a fost lezat dreptul de alegere a președintelui ședinței consiliului prin neglijarea
rezultatului votării. Ședința Consiliului raional Cimișlia din 25.11.2019 a fost condusă de
consilierul Iurie Răileanu, care n-a acumulat numărul necesar de voturi și n-a avut calitatea
legală de președinte al ședinței. Pentru candidatura dlui Iurie Răileanu la funcția de președinte al
ședinței au votat 16 consilieri din cei 32 prezenți. Potrivit art. 46 (1) din Legea nr. 436 „În
realizarea competenţelor sale, consiliul raional adoptă decizii cu votul majorităţii consilierilor
prezenţi ....”. Conform pct. 24 din Regulamentul Consiliului „Consiliul raional alege, prin vot
deschis, cu votul majorităţii consilierilor prezenţi, pentru durata unei şedinţe, un preşedinte care
o prezidează, asistat de secretarul consiliului. Votarea este organizată de secretarul consiliului.
Rezultatul alegerii preşedintelui şedinţei se consemnează în procesul-verbal al şedinţei.”(în
procesele verbale ale ședinței, ce n-au fost prezentate la solicitare, nu se spune nimic privind
modul cum au fost aleși președinții ședințelor la ședințele consiliului din legislatura actuală)
Potrivit art. 135, (1), (2) din Codul administrativ nr. 116/18 „Majoritatea simplă reprezintă cel
puțin jumătate plus unu din numărul membrilor prezenți.” Practica ilegală, începută la ședința
consiliului din 25.11.2029 a continuat și la ședința din 20.12.2019. D-l Iurie Răileanu a prezidat
ilegal și ședința din 20.12.2019, nefiind votat de majoritatea consilierilor prezenți și necătînd la
protestul consilierilor raionali. Vezi înregistrarea video a ședinței din 20.12.2019, în înregistrarea
video a ședinței din 25.11.2019 fragmentul cu alegerea președintelui ședinței nu se conține.
5. A fost lezat dreptul nostru de consiglieri raionali și a consiliului raional în întregime, de a
delibera în numele locuitorilor raionului, prin faptul că Deciziile Consiliului raional Cimișlia nr.
05/01 și 05/02 din 25.11.2019, afișate pe pagina electronica a consiliului raional nu sunt legale:
- n-au fost supuse votării conform procedurii stipulate în lege;
- au fost semnate din numele consilierilor, inclusiv al nostru, de către d-l Iurie Răileanu, care n-a
fost abilitat cu dreptul să conducă ședința și să semneze documente. Deciziile din 25.11.2019,
05.12.2019, și 20.12.2019 au fost contrasemnate de d-l Spînu Vasile care, nu avea statut legal de
secretar al Consiliului raional Cimișlia și respectiv n-a avut dreptul să le contrasemneze.
Solicitarea noastră de anulare a deciziilor consiliului raional Cimișlia nr. 05/01 și 05/02
din 25.11.2019 care, n-au fost semnate și contrasemnate de persoane autorizate în modul
prevăzut de lege, este întemeiată și pe prevederile expres a Codului administrativ, astfel:
- art. 141 Nulitatea (1) „Un act administrativ individual este nul dacă conține un viciu deosebit
de grav și acest lucru este evident în cadrul aprecierii concludente a tuturor circumstanțelor care
se iau în considerare.”;
- art. 121 Semnarea (2), (4) „În cazul organelor colegiale, persoana competentă să semneze actul
administrativ este președintele organului colegial sau, după caz, persoana desemnată conform
normelor de organizare și funcționare a organului colegial.”, „Actul administrativ individual
nesemnat este nul.”;
- art. 122 Contrasemnarea (1), (3) „În cazurile expres prevăzute de lege, actele administrative
individuale se contrasemnează de persoanele abilitate în privința legalității sau oportunității
conținutului.”, „Sancțiunea lipsei contrasemnării este nulitatea actului.”
6. Ne-a fost lezat dreptul nostru de consilieri, de a înainta candidati de alternativă la funcțiile
votate și de a fi aleși, de a ne expune asupra candidaților propuși, deoarece din start a fost
încălcată procedura. Consilierii n-au prezentat în ședință alte demersuri, n-au propus candidați de
alternativă, deoarece sesiunea era condusă de impostori, în onestitatea și principialitatea cărora
nu s-a avut încredere. Tot din acest motiv candidaturile înaintate și supuse votului nici n-au fost
discutate în ședință (n-au fost nici prezentate elementar).
7. Un drept lezat este și acela, că vom suporta răspunderea și consecințele pentru încălcarea
legii și pentru prejudicierea interesului public, care s-au produs în consiliu, dar nu din vina
noastră. Articolul 23 alin. (1), (2) din legea nr. 436, stabilește că, citez: „Consilierii răspund
solidar pentru activitatea consiliului local şi pentru deciziile acestuia pe care le-au votat”,
„Fiecare consilier poartă răspundere juridică, conform legislaţiei în vigoare, pentru propria
activitate desfăşurată în exercitarea mandatului.”. În ședință consilierii Iurie Răileanu. Mihail
Olarescu, juristul Anatolie Casapu, (toți trei fiind membri ai aceluiaș partid politic) și d-l Vasile
Spănu (înteresat în a rămîne în funcția de secretar al consiliului), susținînd abateri de procedură,
derapări de la lege, au demonstrat că nu sunt integri și demni de încredere. Prin inducerea în
eroare și presiunile asupra consilierilor, majoritatea consilierilor fiind la primul mandat și fără
experiență administrativă, ei au insistat să ne facă complici la acte ilegale și să-și satisfacă
interesele personale. Astfel, ne-a fost lezat dreptul de a alege persoane integre în interesul și
serviciul public. Aciastă afirmație se referă și la consilierul Mihail Olarescu, înscris în „decizia
Consiliului raional Cimișlia nr. 05/01 din 25.11.2019”, înregistrată în registrul actelor publice și
publicată, ca fiind ales în calitate de președinte al raionului Cimișlia. Din cauza lipsei, ori
ascunderii de către secretariat a înregistrării audio, a lipsei stenogramelor, a faptului că procesele
verbale ale ședințelor sunt perfectate și semnate intenționat cu omisii importante, că înregistrarea
video a ședinței din 25.11.2019 este incompletă, instanța nu poate face cunoștință direct cu toate
intervențiile d-lui Mihail Olarescu în cadrul alegerii președintelui ședinței consiliului raional din
25.11.2019, totuși înregistrările video, anexate ca probe la recurs, contribuie esential la ilucidarea
circumstanțelor derapărilor de la lege. Participanții la ședința consiliului și invitații vor confirma,
vor depune mărturii privind modul ilegal de alegere a președintelui ședinței din 25.11.2019,
privind intervențiile și insistența persoanelor enumerate cu scopul de a induce în eroare
consilierii, de a le influența votul și a-i face să tolereze ignorarea principiilor democratice.
Bănuiala de complicitate este confirmată și de omiterea premeditată de către d-l Vasile Spînu de
a indica în procesele verbale ale ședințelor consiliului raional nr. 5 din 25.11.2019, nr. 6 din
05.12.2019 și nr. 7 din 20.12.2019 rezultatele votării pentru alegerea persoanelor care au prezidat
ședințele.
8. Deciziile viciate ale Consiliului raional Cimișlia nr. 05/01 și 05/02 din 25.11.2019 sunt acte
administrative care, conform art. 10 din Codul administrativ al Republicii Moldova, au produs
nemijlocit efecte juridice, dînd naștere raporturilor juridice de drept public. În consecință au fost
ocupate funcții de demnitate publică. Conform art. 1 din legea nr. 436 „preşedintele raionului –
autoritate publică executivă a consiliului raional” el este și „administrator de buget – autoritate
executivă a unității administrativ-teritoriale, care este împuternicită cu dreptul de gestionare a
bugetului local respectiv, în conformitate cu competențele și responsabilitățile prevăzute de
Legea nr. 397/2003 privind finanțele publice locale”.
Atenționăm Curtea Supremă de Justiție la 3 aspecte importante privind lezarea drepturile
noastre, a consilierilor de a asigura respectarea interesului public prin formarea conform legii a
organelor de lucru ale consiliului raional, a autorității executive (art. 7, art. 18 Cod
administrativ):
a) Conform art. 6 alin. (1) din legea nr. 436 „Consiliile ... raionale, ... şi preşedinţii de raioane
funcţionează ca autorităţi administrative autonome, soluţionînd treburile publice din ... raioane
în condiţiile legii”. La 25.11.2019 de la puterea deliberativă, exercitată de către consilierii
raionali, s-a divizat puterea executivă cu admiterea mai multor abateri de la lege. În ședința
consiliului raional din 25.11.2019, pe lîngă drepturile consilierilor vătămate direct (art. 17 Cod
administrativ), a fost prejudiciat interesul public definit în art. 18 din Codul administrativ
„Interesul public vizează ordinea de drept, democrația, garantarea drepturilor și a libertăților
persoanelor, precum și obligațiile acestora, satisfacerea necesităților sociale, realizarea
competențelor autorităților publice, funcționarea lor legală și în bune condiții.” Iar articolul 20
din Codul administrativ prevede expres, că: „Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă
un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o
acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente
pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod”.
b) Pe parcursul sesiunii din 25.11.2019, au fost încălcate prevederile legilor, descrise mai sus, cu
implicarea directă a consilierului Mihail Olarescu care în cererea unui grup de consilieri de
convocare a ședinței era desenat în calitate de candidat la funcția de președinte al raionului.
Astfel funcția de demnitate publică a fost ocupată de o pesrsoană care la momentul ocupării
funcției, dar și în exercițiul funcției (vezi înregistrarea video a sesiunii din 20.12.2019), a
neglijat principiile fundamentale de exercitare a funcţiei de demnitate publică prevăzute în art. 4
din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică nr. 199 din
16.07.2010 „Principiile fundamentale de exercitare a funcţiei de demnitate publică. Exercitarea
funcţiei de demnitate publică se bazează pe principiile legalităţii .... transparenţei, exemplului
personal, responsabilităţii şi al loialităţii”. A fost încălcat principiul legalității și exemplului
personal, dar și prevederile art. 6, art. 7 (1) lit. b), (2), (3), art. 10 (1) a), m), (2), (3), art. 14 (1),
art. 19, art. 23 din Legea integrităţii nr. 82 din 25.05.2017. Menționăm și faptul că consilierii
raionali Mihail Olărescu, Polina Jucovscaia și Ghenadie Grosu au votat alegerea lor, respectiv în
funcție de președinte al raionului și de vicepreședinți ai raionului. Ei n-au soluționat conflictul de
interese în care se aflau, nu și-au declarat conflictul de interes și nu s-au abținut la vot, cu toate
că pe lîngă alte interese, aveau și un interes patrimonial în problema supusă dezbaterii - salariu
mare, beneficii de funcție și alte și prin aceasta au încălcat prevederile legii nr. 436. Și din aceste
motive considerăm că deciziile consiliului raional Cimișlia nr. 05/01 și 05/02 din 25.11.2019 sînt
lovite de nulitate absolută.
c) Ocuparea funcției de demnitate publică prin metode dubioase, cu prețul încălcării legii, a
condus la instalarea în funcțiile de conducere a puterii executive în raion, a persoanelor
tendențioase, amorale care promovează în consiliul raional părtinitatea, neglijarea prevederilor
legii la adoptarea deciziilor în care au interes personal. Climatul de integritate instituţională în
cadrul entităţii publice - consiliul raional Cimișlia, a fost prejudiciat. Prin acțiunile d-lor Vasile
Spînu, Iurie Răileanu care, au condus ilegal sesiunile din 25.11.2019 și 20.12.2019, prin
implicările d-lor Mihail Olarescu și Anatolie Casapu, au fost lezate drepturile de bază în
înfăptuirea atribuțiilor în deplinătatea puterii deliberative a consiliului raional Cimișlia.
9. În punctul 10 al încheerii, judecătorul eronat îndreaptă reclamanții spre Cancelaria de stat,
precum că; „Astfel raportînd prevederile legale supra la situația de fapt din speță instanța
concluzionează că unica entitate de drept de a verifica legalitatea actului administrativ, este
Cancelaria de stat sau oficiile sale teritoriale, reclamanții în calitatea sa de consilieri locali nu
dispun de acest drept”. Prin aciastă afirmație și alte afirmații ce se conțin în încheere (pct. nr. 9
și pct. 10), precum că doar Cancelaria de stat ar avea dreptul exclusiv să verifice (aprecieze)
legalitatea deciziilor adoptate de consiliile locale, judecătorul încearcă să-și argumenteze decizia
de a declara inadmisibilă cererea de chemare în judecată, motivînd că consilierii n-ar avea
dreptul să se adreseze direct în instanța de judecată în ordinea contenciosului administrativ,
decizie eronată și lipsită de logică (ca analogie, nici primarul nu este abilitat cu dreptul de
verificare a legalității actelor administrative, dar legea îi permite expres să se adreseze instanțelor
în procedură de contencios administrativ - art. 20 alin. (4) din legea nr. 436.
Curtea de Apel invocă în decizia sa și faptul că, citez: „...la materialele cauzei se atestă
răspunsul nr. 1306/OT7-26 din 21 ianuarie 2020 care a fost dat de Cancelaria de Stat
reclamanților prin care s-a indicat în mod expres: „... în rezultatul examinării, decizia nr. 05/01
din 25 noembrie 2019 (publicată la data de 25 noembrie 2019) a trecut controlul de legalitate
efectuat la data de 27 noembrie 2019, decizia nr. 05/02 din 25 noembrie 2019 (publicată la data
de 26 noembrie 2019) a trecut controlul de legalitate efectuat la data de 26 noembrie 2019””.
Procesele verbale ale ședinței Consiliului raional Cimișlia nr. 5 din 25.11.2019, nr. 6 din
05.12.2019 și nr. 7 din 20.12.2019, anexate și ele la recursul adresat Curții de Apel, confirmă
faptul că, bazîndu-se doar pe ele, OTCS Hîncești nu putea face o concluzie corectă privind
legalitatea deciziilor adoptate. Dar înregistrările video-audio a ședințelor consiliului confirmă
contrariul, fapte neglijate de instanță.
Curtea de Apel Comrat în decizia sa a omis din răspunsul nr. 1306/OT7-26 OTCS Hîncești că,
citez: „...controlul de legalitate a deciziilor sus indicate s-a executat pînă la data depunerii
cererii de către Dvs (24.12.2019), fapt însemnat în Registru de Stat al Actelor Locale. Însă,
reeșind din argumentele indicate în cerere, Oficiul Teritorial Hîncești a înaintat Consiliului
raional Cimișlia o solicitare de a fi prezentate acte care ar confirma sau infirma pretențiile Dvs,
prin cererea nr. 20/19 din 24.12.2019. Despre rezultatul examinării actelor Oficiului Teritorial
Hîncești al Cancelariei de Stat vă va informa suplimentar”.
La cererea noastră completată și concretizată nr. 22 din 04.02.2020 (cu anexarea probelor
suplimentare) OTCS Hîncești a prezentat în adresa consiliului raional Cimișlia răspunsul nr.
1306/OT7-53 din 03.03.2020, dar răspunsul a fost adus la cunoștința petiționarilor la insistența
repetată doar la data de 10.06.2020 și nu conține nici o aluzie la rezultatele înaintării „Consiliului
raional Cimișlia o solicitare de a fi prezentate acte care ar confirma sau infirma pretențiile Dvs,
prin cererea nr. 20/19 din 24.12.2019”. Și totuș răspunsul confirmă suplimentar lipsa de temei a
încheerii instanței de contencios administrativ, precum că: „…unica entitate cu drept de verificare
a legalității actului administrativ, este Cancelaria de Stat sau oficiile sale teritoriale, reclamanții
în calitatea sa de consiglieri locali nu dispun de acest drept.”, poziție menținută și de Colegiul
judiciar a Curții de Apel Comrat, citez: „Sebsecvent, instanța de recurs constată că Cancelaria de
stat în virtutea atribuțiilor sale legale a constatat legalitatea deciziilor, anularea cărora se
solicitată de recurenți, astfel, potrivit art. 207 alin. (2) e) Cod administrativ, acțiunea în
contencios administrativ se declară inadmisibilă în special cînd: e) reclamantul nu poate
revendica încălcarea prin activitatea administrativă a unui drept în sensul art. 17.”.
Adevărul este că cancelaria de stat cu oficiile sale teritoriale nu sunt instituții de drept cu
atribuții de a stabili cu certitudine legalitatea ori ilegalitatea unui act administrativ.
Noi am solicitat OTCS Hîncești verificarea legalității deciziilor în cauză, dar legea nu interzice
alesului local să se adreseze direct în judecată, în procedură de contencios administrativ pentru
confruntarea probelor și judecarea legalității actelor administrative, a deciziilor adoptate. Art. 67
(4) din legea nr. 436, referinduse la controlul solicitat cancelariei de stat de cître persoanele
vătămate, stipulează expres că: „Exercitarea dreptului prevăzut în prezentul articol nu lipseşte
solicitantul de dreptul sesizării directe a instanţei de contencios administrativ, în condiţiile legii”.
Interpretarea categoric eronată, data de prima instanță și de Colegiul judiciar a Curții de Apel
Comrat rolului cancelariei de stat, care este o structură a guvernului, subordonată direct
guvernului, este în contradicție cu principiile autonomiei locale, precum și cu principiul
constituțional al separării puterii judecătorești de puterea executivă (puterea judecătorească este
indpenedentă și se supune doar legii), consfințite în art. 1 (3), art. 5 (1), art. 6, art. 38, art. 39, art.
113 din Constituție și în art. 3 (1), (2), (4), art. 7 (1), art. 8 (1), (2), art. 11 din Carta europeană a
autonomiei locale, adoptată la 15 octombrie 1985, semnată de Republica Moldova la 2 mai 1996,
în vigoare de la 1 februarie 1998. Cităm din Carta europeană a autonomiei locale:
„Articolul 3 – Conceptul de autonomie locală
1. Prin autonomie locală se înţelege dreptul și capacitatea efectivă ale autorităţilor administraţiei
publice locale de a soluţiona și de a gestiona, în cadrul legii, în nume propriu și în interesul
populaţiei locale, o parte importantă a treburilor publice.
2. Acest drept se exercită de consilii sau adunări, compuse din membri aleși prin vot liber, secret,
egal și universal, care pot dispune de organe executive și deliberative care răspund în faţa lor.
4. Competenţele atribuite autorităţilor administraţiei publice locale trebuie să fie, în mod normal,
depline și exclusive. Ele nu pot fi puse în cauză sau limitate de către o altă autoritate centrală sau
regională, decât în cazurile prevăzute de lege.
Articolul 7 – Condiţiile de exercitare a responsabilităţilor la nivel local
1. Statutul aleșilor locali trebuie să asigure liberul exerciţiu al mandatului lor.
Articolul 8 – Controlul administrativ al activităţii autorităţilor administraţiei publice locale
1. Orice control administrativ asupra activităţii autorităţilor administraţiei publice locale nu
poate fi exercitat decât în formele și în cazurile prevăzute de Constituţie sau de lege.
2. Orice control administrativ asupra activităţii autorităţilor administraţiei publice locale nu
trebuie să privească, în mod normal, decât asigurarea respectării legalităţii și a principiilor
constituţionale.
Articolul 11 – Protecţia legală a autonomiei locale
Autorităţile administraţiei publice locale trebuie să dispună de dreptul de a se adresa instanţelor
judecătorești, în scopul asigurării liberului exerciţiu al competenţelor lor și al respectului
principiilor de autonomie locală care sunt prevăzute de Constituţie sau de legislaţia internă.”
Conform art. 68 (1) din legea nr. 436 „În cazul în care consideră că un act emis de
autoritatea administraţiei publice locale este ilegal, oficiul teritorial al Cancelariei de Stat
notifică autorităţii locale emitente ilegalitatea actului controlat, cerînd modificarea sau
abrogarea lui totală sau parţială.”, (3) În termen de 30 de zile de la data primirii notificării,
autoritatea locală emitentă trebuie să modifice sau să abroge actul contestat., (4) În cazul în care,
în termenul stabilit la alin.(3), autoritatea locală emitentă şi-a menţinut poziţia sau nu a
reexaminat actul contestat, oficiul teritorial al Cancelariei de Stat poate sesiza instanţa de
contencios administrativ în termen de 30 de zile de la data primirii notificării refuzului de a
modifica sau de a abroga actul contestat sau în cazul tăcerii autorităţii locale emitente în termen
de 60 de zile de la data notificării cererii de modificare sau de abrogare a actului în cauză.”.
Prevederile art. 68 demonstrează și ele că cancelaria de stat nu este o instituție de drept, nu are
atribuții de a adopta hotărîri definitive și irevocabile privind legalitatea actelor contestate prin
notificare, precum CSJ ori Curtea constituțională și pînă la urmă legalitatea actelor este stabilită
în instanța de drept. Este îndoielnică însuși constituționalitatea aprecierii legalității actelor
administrative de către cancelarie. Formularea - „În cazul în care consideră... ilegalitatea...” lasă
mult loc pentru subiectivism. În practică, majoritatea actelor administrative notificate de cancelarie
sunt lăsate în vigoare de instanțele de judecată.
Convingerile expuse mai sus sunt confirmate și prin răspunsul OTCS Hîncești nr.
1306/OT7-53 din 03.03.2020, citez: ... exprimă convingerea că, în calitate de consilieri raionali,
aveți dreptul de a contesta actele administrative date (deciziile nr. 5/1 din 25.11.2019 și 5/2 din
25.11.2019) în instanța de Contencios administrativ, în conformitate cu prevederile Codului
administrativ.”, și „Oficiul Teritorial Hîncești nu este instituția abilitată cu drept de a constata
falsul în procedura de exercitare a votului din materialele video prezentate.”
Declararea de către prima instanță a inadmisibilității cererii de chemare în judecată,
respingerea cererii de recurs de către Curtea de Apel Comrat, cu invocarea motivului precum că
n-a fost lezat dreptul consilierilor raionali, că ei nu sunt în drept să adreseze cereri în instanța de
judecată, în contencios administrativ, precum că de acest drept dispune doar Cancelaria de Stat,
și răspunsul parțial, evaziv nr. 1306/OT7-53 din 03.03.2020 a OTCS Hîncești la cererea
completată și concretizată pot avea doar o singură explicație – imixiunea politicului în actul
justiției și în activitatea Cancelariei de Stat.
10. Aprecierea dacă au fost lezate drepturile consilierilor raionali la adoptarea deciziilor
Consiliului raional Cimișlia nr. 05/01 și 05/02 din 25.11.2019 în sensul art. 17 și art. 39 din
Codul administrativ, poate fi stabilită doar de instanța de judecată în cadrul examinării în fond a
cererii cu probele anexate.
Concluzia făcută de către Curtea de Apel Comrat precum că „ încheerea recurată nu este
un obstacol la realizarea drepturilor civile a participanților la proces cu privire la accesul liber
la justiție și la un proces echitabil, garantat de art. 20 din Constituția RM și art. 1 art. 6
Convenției Europene pentru apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale.” este
totalmente eronată și nu necesită comentarii.
Ca consilieri nu puteam ignora în continuare exercitarea ilegală a funcțiilor de secretar al
consiliului raional Cimișlia de către d-l Vasile Spănu și la insistența noastră, prin decizia nr.
01/01 din 06.03.2020 „Cu privire la desfășurarea concursului pentru angajarea secretarului
consiliului raional”, s-a confirmat că funcția de secretar al Consiliului raional este vacantă.
Recursul este depus în temeiul art.1 (2), art. 3 (1), art.10 (1), art. 12 (1), art. 13, art.16 a
Legii privind statutul alesului local nr. 768 din 02.02.2000, art. 1, art. 2, art. 5 (2), art. 6 (1), (4),
(5), art. 10 (2), art. 13 (31), (5), art. 16 (3), (7), art. 19 (3), art. 20 (1), art. 22 (1), art. 23, art. 43,
art. 46, art. 47, art. 49, art. 53 (1) a), d), g), q), art. 60, art. 61, art. 67 (1), (4), art. 68 (1), (2) b),
82 (1) din Legea privind administraţia publică locală nr. 436 din 28.12.2006, Legii privind
descentralizarea administrativă nr. 435 din 28.12.2006, Legii pentru aprobarea Regulamentului-
cadru privind constituirea şi funcţionarea consiliilor locale şi raionale nr. 457 din 14.11.2003,
pct 9, pct. 11, pct. 12, pct. 18, pct. 24, pct. 27, pct. 38, pct 42 din Regulamentul privind
constituirea şi funcţionarea consiliului raional, aprobat prin Decizia Consiliului raional Cimișlia
nr. 11/08 din 09.12.2011, Decizia consiliului raional Cimișlia nr. 03/24 din 22.06.2018, art. 7,
art. 10, art. 18 art. 121 (2), (4), art. 122 (1), (3), art. 135 (1), (2), art. 141 (1), art. 191, art. 209,
art. 244 Cod administrativ, art. 6, art. 7 alin (1) b), (2), (3), art. 10 (1) a), m), (2), (3), art. 14 (1),
art. 19, art. 23 din Legea integrităţii nr. 82 din 25.05.2017, art. 10 (1) din Legea privind
transparenţa în procesul decizional nr. 239 din 13.11.2008, art. 42 (5) din Legea cu privire la
funcţia publică şi statutul funcţionarului public nr. 158 din 04.07.2008, art. 4 din Legea cu
privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică nr. 199 din 16.07.2010, art. 129 (1)
din Codul electoral, art. 386 (1), art. 387 art. 388 (2) CPC, art. 1 (3), art. 5 (1), art. 6, art. 20, art.
38 (1), art. 39, art. 113 (2) din Constituția Republicii Moldova art. 3 (1), (2), (4), art. 7 (1), art. 8
(1), (2), art. 11 din Carta europeană a autonomiei locale, art. 1 art. 6 Convenției Europene pentru
apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale.”

Anexăm: 1. Decizia Consiliului raional Cimișlia nr. 01/01 din 06.03.2020 „Cu privire la
desfășurarea concursului pentru angajarea secretarului consiliului raional”
2. Răspunsul OTCS Hîncești nr. 1306/OT7-53 din 03.03.2020
3. Xerocopia amprentelor ștampileleor poștale de pe plicul prin care am primit
decizia Curții de Apel Comrat.

Pavel Aramă

Gheorghe Răileanu