UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIEȘTI

FACULTATEA: TEHNOLOGIA PETROLULUI ȘI PETROCHIMIE

DOMENIUL DE STUDII: INGINERIA MEDIULUI
SPECIALIZAREA: CONTROLUL CALITĂȚII PRODUSELOR ȘI FACTORILOR
DE MEDIU

PROIECTAREA UNEI INSTALAȚII DE SINTEZĂ TAEE

Profesor coordonator: Studenți:

Prof.dr. ing.Cursaru Diana Mihai Iulia
Frînculeț Isabela-Andreea
Petraru Cătălina
Iordache Oana
Sandu Ana-Maria

PLOIEȘTI
2021
 CUPRINS

1.Considerații generale privind procesul de obținere a TAEE........................................................3

1.1 Materii prime..............................................................................................................................................4
1.2 Chimia procesului de producere TAEE......................................................................................................4
1.3 Aspecte cinetice..........................................................................................................................................5
1.4 Aspecte termodinamice..............................................................................................................................5
1.5 Realizarea industrială a procesului de sinteză TAEE..................................................................................5
2.Simularea instalației de sinteză TAEE.........................................................................................8
3. Concluzii....................................................................................................................................................17
Bibliografie.....................................................................................................................................................18
 1.Considerații generale privind procesul de obținere a TAEE

Realizarea instalaţiei de producere a TAEE este necesară în vederea obţinerii benzinelor

auto reformulate cu cifră octanică ridicată și creșterea potențialului de produse albe din
procesarea țițeiului, conform cerinţelor EURO 5.
Producerea TAEE prezintă o serie de avantaje, precum urmează:
 Creşterea potenţialului de benzină auto pe seama cantităţilor de ETBE şi TAEE
aditivate în benzină;
 Reducerea presiunii de vapori Reid a benzinei (RVP);
 Creşterea cifrei octanice COR şi COM;
 Reducerea conţinutului de olefine terţiare cu reactivitate ridicată faţă de mediu,
diminuând semnificativ produşii poluanţi;
 Reducerea concentraţiei de hidrocarburi aromatice în benzinele produse.
 Având în vedere că prin introducerea regenerării continue a catalizatorului la RC,
concentraţia de hidrocarburi aromatice în benzina reformată creşte foarte mult, sunt necesari
componenţi cu COR ridicată, fără conţinut de hidrocarburi aromatice (reducere concentrație de
aromatice la specificațiile EURO 5, max 35% vol). [3]
 1.1 Materii prime

Materiile prime pentru instalaţia TAEE sunt:

 Alcoolul etilic (etanolul 99,9%m);
 Fracţia C5' de la HB-CC (aprox. 20-25% izoamilene).[3]

1.2 Chimia procesului de producere TAEE

Terţ-amil-etil-eterul se obţine din reacţia de eterificare catalitică a olefinelor terţiare

cu etanol.
Fracţia C5' de la HB-CC (HDS) este folosită ca sursă pentru izoamilene. Izoamilenele sunt
foarte reactive în atmosferă și contribuie la formarea smogului fotochimic. Prin urmare este
necesar să se elimine izoamilenele din fracţia C5' de la HB-CC, care poate fi realizat prin
producerea de TAEE.[1]
Procesul foloseşte un catalizator schimbător de ioni, cu selectivitate foarte ridicată,
pe bază de răşini polistiren-divinil benzen puternic sulfonate.
Reacţiile principale de eterificare sunt:

Seria izopentene

CH3
CH2=C–CH2–CH3 + CH3–CH2–OH CH3
2-metil-butenă-1 etanol
CH3–C–CH2–CH3

CH3–C=CH–CH3 + CH3–CH2–OH O–C2H5

CH3
2-metil-butenă-2 etanol TAEE

Reacţiile sunt moderat exoterme, prin contactarea fazei lichide alcool-hidrocarburi cu

faza solidă de catalizator.
 1.3 Aspecte cinetice

Factorul pre-exponențial și energia de activare pentru reacțiile procesului utilizate se

prezintă în tabelul 1.

Tabelul 1.1- Factorul pre-exponential și energia de activare pentru ecuația lui Arrhenius.[2]

Reacți Factorul pre-exponențial Energia de activare

a K0i (mol kg-1 s-1) Ei (kcal/ kg mol-1)
1 7.82*1011 18.3434
2 1.72*1014 22.9053
3 4.66*1010 17.4119
1.4 Aspecte termodinamice

Coeficienții de activitate în fază lichidă au fost calculați cu ajutorului modelului

UNIFAC, în timp ce coeficienții de fugacitate au fost estimați de către ecuația de stare Soave-
Redlich-Kwong (SRK). Modelul UNIFAC – SRK prevede date experimentale VLE, dacă sunt
disponibile în literatură, cu o precizie de 1.3%. [2]

1.5 Realizarea industrială a procesului de sinteză TAEE

Procesul tehnologic de obţinere TAEE constă în reacţia de adiţie a etanolului la

izobutilena din fracţia C4’ de la complexul de cracare catalitică şi la izoamilenele din
fracţia C5’ de la complexul de cracare catalitică în prezenţa unui catalizator schimbător
de ioni – cationit macroporos (acizi minerali, acizi sulfonici şi răşini solide puternic
sulfonate) urmată de separarea produselor de reacţie.
Pentru TAEE:
Preîncălzirea - amestecul format din fractia C5' de la HB-CC şi etanolul
uscat se încălzeşte la temperatura de reacţie de eterificare;
Reacţia - formarea TAEE din fracţia C5’ şi etanol;
Extracţia cu apă a etanolului din amestecul de fracţie C5’ şi TAEE.
Principalele faze ale procesului tehnologic sunt:
 - Alimentarea cu etanol a instalației,
- Alimentarea cu benzină a instalației,
- Reacția de formare TAEE în reactor,
- Separarea TAEE în coloană,
- Reacția finală în reactor pentru eterificarea izoamilenelor rămase,
- Extracția etanolului cu apă din benzină eterificată în coloană,
- Recuperarea etanolului în coloană și recircularea acestuia la faza de reacție.
Procesul folosește un catalizator schimbător de ioni cu selectivitate foarte ridicată,
pe bază de rășini, polistiren-divinil-benzen puternic sulfonate.
Realizarea industrială a instalației de sinteză TAEE din etanol și izoamilene se poate face
cu ajutorul a două procedee:
- Procedeul convențional (fig. 1);
- Prin fracționare reactivă (fig. 2).

Fig. 1. Schema instalației de sinteză TAEE – procedeul convențional

Fig. 2. Schema instalației de sinteză TAEE prin fracționare reactivă
2.Simularea instalației de sinteză TAEE

Tabel 2- Compoziție materie prima – indici de calitate

Compoziție %, gr
Etan 0,008
Propan 0,025
Butan 2,908
Pentan 7,125
Izobutenă 0,633
Izopentan 28,33
Ciclopentan 0,342
1-butenă 2,867
Cis-2-butenă 3,733
Trans-2-butenă 2,875
1-pentenă 4,267
2-metil-1-butenă 7,585
Trans-2-pentenă 14,24
Cis-2-pentenă 5,642
2-metil-2-butenă 19,147

Parametri alimentare:
Temperatură-30℃
Presiune- 4 bar
Debit total alimentare- 1000kmol/h.

Date cinetice: 2M-1B+Et-OH=TAEE

 2M-2B+Et-OH=TAEE
2M1B ⇌ 2M2B (reacție de izomerizare)

Calcul componenți TAEE

Fig. 3. Schema de principiu a instalației de sinteză al TAEE

 Simularea a început prin crearea unui shortcut care ne-a ajutat pentru determinarea
numarului de talere necesare separării produșilor, astfel – coloana, formata dintr-un
condensator si refierbator, numarul de talere necesare este 16 si talerul optim de alimentare
este 11. Compozitia de produs care sa iasa pe la varf este calculata la 112 kg-mol/ ora

Fig 4. Nr de talere si compozitie flux varf

Specificatiile coloanei de separare 1 sunt :

Fig 5. Specificatii coloana 1

Acest lucru ne ajută la separarea produșilor de la Etan până la C2Butena să se facă pe la
vârf cu o fracție de 0.99 % mol, iar separarea produșilor de la Ipentan până la CP – să se facă
pe la bază cu o fracție de 0.99 % mol.

Rezultatele coloanei de separare sunt :

Fig 6. Rezultate coloană de separare – vârf

Fig 7. Rezultate coloană de separare – bază

 Produsele de bază de la Ipentan până la Cp împreună cu Etanolul sunt introduse
într-un mixer – compoziția fluxului de etanol a fost calculat la 256.8 kg-mol/oră la o
temperatură de 30℃ și o presiune de 4 atmosfere.
Mixerul are urmatoarele proprietăți :

Fig 8 . Proprietăți mixer

Fig 9. Fluxul de ieșire – mixer

 Reacțiile de esterificare au loc într-un reactor continuu tubular unde au fost definite
reacțiile :

Fig. 10 – Set de reacții

Fig 11. Date reactor

Datele reactorului sunt cuprinse din lungimea reactorului de 10 m si de diametrul interior
de 2500 mm cu 20 de pasi de integrare Runge-Kutta. Temperatura setata este de 130℃ prin
încercare – termperatura s-a mărit treptat prin mai multe încercari (până la temperatura
maximă de 130°C unde nu se mai forma azeotrop)
 Fig 12 .Flux de ieșire reactor
Presiunea de ieșire din reactor este de 10 atmosfere si se atașeaza un robinet pentru reducerea
presiunii până la 1 atmosferă.
Fluxul de ieșire al reactorului alimentează a doua coloană de separare formată din condensator
și refierbător, cu un număr de talere de 24 si poziția talerului de alimentare fiind 12.
Rația de produs care să iasă pe la bază este de 256 kg-mol/or

Fig 13. Alimentare coloana de separare 2

Presiunea pe coloana de separare 2 este de 1.1 atmosfere, specificațiile coloanei
sunt: separarea componenților de la etan până la Cps să se facă pe la vârf cu fracție 0.99%
mol si componenții etanol si TAEE să se ducă pe la bază cu o fracție de 0.99 % mol.
 Fig 14. Specificații coloană de separare 2
Rezultatele coloanei de separare 2 pe la vârf :

Fig 15. Rezultate molare coloană de separare 2 – vârf

Fig 16. Rezultate coloană de separare 2 – bază
 3. Concluzii

În urma simulării instalației de sinteză TAEE cu ajutorul programului PRO II s-a obținut
o separare a componenților ușori de cei grei – obținând pe la baza coloanei de separare TAEE și
o cantitate foarte mică de Etanol.
Pentru o separare mai eficientă, se poate suplimenta simularea cu o altă coloană de
separare si recircularea etanolului.
Simularea a permis alegerea unor coloane de separare cu un numar de talere de 16 pentru
prima coloană de separare și respectiv 24 care au permis separarea componenților doriți într-un
mod optim.
 Bibliografie

1. C.A. González-Rugerio, T. Keller, , J. Pilarczyk , W. Sałacki, A. Górak , “TAEE synthesis from

isoamylenes and ethanol by catalytic distillation: Pilot plantexperiments and model validation”.
2. C.A. González-Rugerioa, R. Fuhrmeisterb, D. Sudhoffa, J. Pilarczykc, A. Górak, „Optimal
design of catalytic distillation columns: A casestudy on synthesis of TAEE”.
3. Regulamentul instalației de sinteză TAEE.