Sunteți pe pagina 1din 4

Sarcini și teme ce vor fi notate. TEMA DE CONTROL Nr.

2 Geografie

1.Sarcină: Elaboraţi planul clasei pe hârtie în pătrățele după dimensiunile următoare. Lungimea clasei 15 m, lăţimea 7 m. Reprezentaţi
cu creionul pereţii clasei cu 2 linii paralele subţiri, la cca 2 mm depărtare una de alta. Trasaţi printr-o linie subţire situată la mijlocul
liniilor paralele (dar ştergeţi liniile care repezintă pereţii în acel loc) pe peretele nordic 4 ferestre cu lăţime de 3 m fiecare. Intre ferestre
este distanţa de 1 m. Trasaţi pe peretele sudic o uşă lată de 1 m la 2 m depărtare de unul dintre colţuri și o ușă lată de 1 m la capătul
celălalt al peretului. Reprezentați semnul de deschidere a ușilor. Scrieţi titlul planului, scara, orientarea spre nord, includeţi legenda.
Scara 1: 100. Asta înseamnă că 1 cm de pe plan reprezintă 1 m din clasă. Nu reprezentaţi alte elemente.

Notă. Nu reprezentați obiectele din sală.Atenție! Rezolvarea aceasta nu este conform cerințelor date.

2. Sarcină: Formulaţi cinci întrebări de analiză și cinci întrebări de interpretare despre relieful şi hidrografia României folosind Harta
fizică a României. (1/2 pagina format A4)
Întrebări de analiză și întrebări de interpretare
Întrebări de analiză Întrebări de interpretare
1. 1.Din ce cauză ...?
2. 2.Ce consecințe are ...?
3. 3.
4. 4.
5. 5.

3. Sarcină: Elaboraţi o schemă de tip piramidal pentru a reprezenta ierarhizarea formelor de relief. Scrieţi titlul: Ierarhizarea formelor
de relief. (1/2 pagina format A4)
Anexa. Relieful cuprinde formele de ordinul I: continentele şi bazinele oceanice. Formele de relief de ordinul II cuprind relieful major
al continentelor şi cel al bazinelor oceanice. a) Relieful major al continentelor cuprinde ansamblul marilor grupări de relief care
alcătuiesc suprafaţa uscatului fiind reprezentat de munţi, podişuri, dealuri şi câmpii. b) Relieful major al al bazinelor oceanice cuprinde
următoarele forme majore de relief: platforma continentală, abruptul continental, câmpiile şi platourile oceanice, dorsalele, rifturile,
gropile oceanice.

Relieful

Continente Bazine oceanice

Munți Podișuri Dealuri Câmpii Platforma Abruptul Câmpii Dorsale- Riftu- Fose
continen- continental şi le ri oceanice
tală platouri medio-
oceanice oceanice
4. Sarcină: Citiţi textul despre pădurea de molid din suportul de curs sau din alte surse. Completaţi în tabelul următor informaţii extrase
din text. Scrieţi la titlu denumirea asociaţiei vegetale prezentate. Completați tabelul cu informații extrase din alte surse. (1/2 pagina
format A4)
Pădurea de molid
Condiţii de mediu Localizare Specii de plante Specii de Aspect
(climatice) animale
Temperatură Precipitaţii Forme de Unităţi de Altitudine Arbori Arbuşti Stratul Verificati
relief relief ierbos in carte
Sub 6°C medie Peste 1000 munți Carpații -în medie, molid soc, păiuş mamifere: -trei
anuală mm/an Orientali, între 1300- zadă, brad, caprifoi, roşu, ursul, cerbul, straturi
Carpații de 1700 m; pin, paltin tulichină, păiuşca, veveriţa. (ierbos,
Occidentali, de munte, afin, trifoiul, -păsări: arbuști,
Carpații mesteacăn, zmeur, rogozul, (cocoşii de arbori)
Meridionali anin, ienupăr horşti, munte, -înălțime
zâmbru ţăpoşica, ieruncile, -densitate
târsa etc. ciocănitorile, mare
acvila de -
munte, umbroasă,
şorecarul, întunecată
huhurezul,
alunarul,
corbul,
mierla,
auşeii,
pitulicea,
piţigoii de
munte etc.),
-reptile
(vipera
comună,
broaşte,
2riton etc.),
-insecte şi
alte
nevertebrate

5. Sarcină: Elaboraţi pe o foaie format A4, dispusă pe orizontală, calendarul naturii pentru două săptămâni din timpul primăverii. Reprezentaţi în fiecare zi, prin mici
desene schematice (stilizate) sau fotografii, aspectele referitoare la vreme, la vegetaţie (infrunzirea, inflorirea, coacerea) şi la faună (migrația, depunerea ouălor, cuibăritul).
Scrieţi titlul.
Calendarul naturii în localitatea …, în intervalul …
Nume: …………………………Vârsta ………….Vechime în învatamânt …………
Localitatea:
Unitatea de relief:
Intervalul de timp:

Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Duminică

Legenda: Notă.Ștergeți ce am tăiat.

Sarcină: Veți realiza calendarul naturii pentru o săptămână. Lucrați individual, acasă, în timp de o săptămână. 1)Observați starea vremii
(soare, nori, precipitații, vânt). Introduceți în tabel în caseta despre starea vremii fotografii sau desene în care este reprezentată starea
vremii din localitate, în momentul observării. 2)Observați plantele din grădină și din parcuri (fotografii: plante ierboase, arbuști, arbori).
Identificați-le pe care au înflorit. Introduceți în tabel în caseta despre plante fotografii sau desene în care sunt reprezentate plantele
identificate, în stadiul de dezvoltare constatat. 2) Observați animalele sălbatice. Ce păsări ați identificat?

Numele .....
Localitatea .... jud.
Interval de timp 4-11 martie 2021
Data Starea vremii Plantele Animalele sălbatice (păsări)
14
martie

6. Sarcină: Alegeți un subiect din Geografie sau Matematică și explorarea mediului. Proiectați o activitate de învățare frontală (durată
5-10 minute) și o activitatea de învățare individuală după modelul referitor la bazinul hidrografic (o pagină cel mult – ambele activități
de învățare. Lucrați cât mai concis).

Exemplu de activitate frontală de învăţare


Titlul: Caracteristicile şi componentele apei curgătoare
Competențe specifice:
7.8. Explicarea relaţiilor între grupuri de elemente, fenomene şi procese ale mediului geografic
1.4. Elaborarea unui text coerent utilizând termeni geografici
Obiective operaţionale. La finalul situaţiei de învăţare elevii vor fi capabili:
– să explice formarea apelor curgătoare
– să enumere atributele (caracteristicile) şi componentele apelor curgătoare
Resurse materiale: desene schematice ,,Bazinul hidrografic” şi secţiune transversală prin albia unui râu
Resurse procedurale: conversaţia, observarea, expunerea, analiza unui desen schematic
Desfăşurarea activităţii
Observare şi conversaţie euristică:
– Ce se întâmplă cu apa de ploaie (precipitaţii) când ajunge la suprafaţa Pământului? (Ipoteze: … o parte din apă se scurge spre râuri, o parte se
infiltrează în scoarţă, o parte se evaporă.)
– Cum se scurge apa pe suprafaţa terestră atunci când plouă? (… curge peste întreaga suprafaţă într-un strat subţire, iar în unele locuri formează
şiroaie.)
– După mai multe ploi torenţiale, ce aţi observat că se întâmplă cu şanţurile/concavităţile (rigolele) pe unde curge apa? (… se adâncesc şi se
lărgesc.)
– Aţi observat că apa are tendinţa de a curge pe anumite trasee. Din ce cauză apa urmează anumite trasee? (… are tendinţa de a curge spre locurile
cele mai joase ale suprafeţei terestre datorită gravitaţiei.)
– Din interiorul scoarţei terestre apa iese la suprafaţă prin izvoare. Unde curge apa din izvoare după ce iese la suprafaţă? (… în pâraie, în râuri, în
mlaştini.)
– Ce formează pe suprafaţa terestră apa care curge permanent dintr-un izvor? (… o adâncitură; o concavitate prin care curge.)
Expunere: Observaţi desenul schematic. Locul pe unde apa curge permanent se numeşte albie. Fiecare apă curgătoare are un curs de apă cu un
traseu bine conturat, o albie prin care curge apa proprie şi un loc în care se varsă, numit gură de vărsare. Observaţi harta ... Unde se varsă apele
curgătoare? (… în altă apă curgătoare, într-un lac, în mare sau în ocean.)
– În concluzie, ce caracteristici au apele care curg pe suprafaţa terestră? (… curg întotdeauna spre locul cel mai jos al suprafeţei terestre; au o
albie – un loc adâncit în scoarţa terestră – pe unde curg; curg permanent sau temporar; au izvor, au un curs de apă şi o gură de vărsare; apa provine
din precipitaţii, din topirea zăpezilor sau din ape subterane.)
– Notaţi în caiete:
Apele curgătoare (listă structurată de idei)
1. Caracteristicile apelor curgătoare
– curg întotdeauna spre locul cel mai jos al suprafeţei terestre
– au un loc adâncit în scoarţa terestră pe unde curg
– curg permanent sau temporar
– apa provine din precipitaţii, din topirea zăpezilor sau din ape subterane
2. Componentele apei curgătoare
Izvorul – locul de unde începe cursul râului prin ieşirea la suprafaţa terestră a apei dintr-un strat acvifer
Cursul râului – apa curgătoare cu albie şi traseu conturat
Gura de vărsare – locul pe unde un râu se varsă în alt râu, fluviu, lac sau mare

Proba de evaluare
1.Explicaţi într-un text scris formarea apelor curgătoare.
2.Enumeraţi în scris atributele (caracteristicile) apelor curgătoare.
3.Enumeraţi în scris componentele apelor curgătoare.

Exemplu de activitate de învăţare în grupuri

Titlul: Caracteristicile şi componentele apei curgătoare


Competențe specifice:
7.8. Explicarea relaţiilor între grupuri de elemente, fenomene şi procese ale mediului geografic
1.4. Elaborarea unui text coerent utilizând termeni geografici
Obiective operaţionale. La finalul situaţiei de învăţare elevii vor fi capabili:
– să explice formarea apelor curgătoare
– să enumere atributele (caracteristicile) şi componentele apelor curgătoare
Resurse materiale: desene schematice ,,Bazinul hidrografic” şi secţiune transversală prin albia unui râu
Resurse procedurale: conversaţia, observaţia, exercițiul, analiza unui desen schematic

Desfăşurarea activităţii

Sarcină: Lucraţi în grupuri de câte patru timp de zece minute. Citiţi textul din anexă. Observaţi desenul schematic ,,Bazinul hidrografic”.
Completaţi organizatorul grafic (listă structurată de idei).
Proba de evaluare
1.Explicaţi într-un text scris formarea apelor curgătoare.
2.Enumeraţi în scris atributele (caracteristicile) apelor curgătoare.
3.Enumeraţi în scris componentele apelor curgătoare.

Anexă. Locul pe unde apa curge permanent se numeşte albie. Fiecare apă curgătoare are un curs de apă cu un traseu bine conturat, o albie prin
care curge apa proprie şi un loc în care se varsă, numit gură de vărsare. Apele curgătoare se varsă în altă apă curgătoare, într-un lac, în mare sau
în ocean. Apele curgătoare curg întotdeauna spre locul cel mai jos al suprafeţei terestre. Ele au o albie – un loc adâncit în scoarţa terestră –
pe unde curg. Ele curg permanent sau temporar. Ele au izvor, au un curs de apă şi o gură de vărsare. Apa lor provine din precipitaţii, din topirea
zăpezilor sau din ape subterane.

Apele curgătoare Rezolvarea sarcinii:


Apele curgătoare
1.Caracteristicile apelor curgătoare 1. Caracteristicile apelor curgătoare
– – curg întotdeauna spre locul cel mai jos al suprafeţei terestre
– – au un loc adâncit în scoarţa terestră pe unde curg
– – curg permanent sau temporar
– – apa provine din precipitaţii, din topirea zăpezilor sau din ape subterane
2.Componentele apei curgătoare 2. Componentele apei curgătoare
– Izvorul – locul de unde începe cursul râului prin ieşirea la suprafaţa terestră a apei dintr-un
– strat acvifer
– Cursul râului – apa curgătoare cu albie şi traseu conturat
Gura de vărsare – locul pe unde un râu se varsă în alt râu, fluviu, lac sau mare

S-ar putea să vă placă și