MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT „ALECU RUSSO” DIN BĂLȚI

FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE SOCIALE
CATEDRA DE DREPT PUBLIC

CURRICULUM UNIVERSITAR
la unitatea de curs

CRIMINOLOGIA:NIVEL APROFUNDAT

Ciclul II - studii superioare de master

Codul şi denumirea domeniului general de studiu: 38 Drept
Denumirea programului de master: Științe penale și criminologie
Forma de învăţământ: Învățământ cu frecvență

Autor:
Anatolie FAIGHER, lect. sup. univ., dr.

_____________

BALȚI, 2017
1
Discutat şi aprobat la şedinţa Catedrei de Drept Privat
Proces-verbal nr. ___ din ____________
Şeful Catedrei de Drept Public___________________ lect.univ, dr. Mariana SPATARI

Discutat şi aprobat la şedinţa Consiliului Facultăţii de Drept și Științe Sociale

Proces-verbal nr. ___ din ____________
Decanul Facultăţii de Drept și Științe Sociale _______________ conf. univ., dr. Vitalie RUSU

2
I. INFORMAŢII DE IDENTIFICARE A CURSULUI
Facultatea de Drept şi Ştiinţe Sociale.
Catedra de Drept Public.
Domeniul general de studiu: 38 Drept
Domeniul de formare profesională la ciclul I/II: Ciclul II, studii superioare de master
Denumirea programului de master: Științe penale și criminologie
Administrarea unităţii de curs Criminologie: nivel aprofundat

Codul unităţii de Responsabil

curs Anul Semestrul Numărul de ore Evaluarea de unitatea
predării de curs
C.F.S С S L/I Credit Examen

S. 01. О. 106 I I 24 24 132 6 E Anatolie

Faigher

II. INFORMAŢII REFERITOARE LA CADRUL DIDACTIC

Anatolie Faigher, lector superior universitar, doctor, specialitatea 12.00.08 (drept penal). E-mail:
faigher@rambler.ru

III. INTEGRAREA CURSULUI ÎN PROGRAMUL DE STUDII

Într-o societate contemporană e greu de conceput organizarea eficientă a prevenirii și combaterii
criminalității fără cunoștințe profunde în domeniul criminologiei, acestea contibuind la gestionarea
proceselor sociale, adoptarea diferitor legi, hotărîri, acte normative cu caracter preventiv antiinfracțional.
Criminologiea este o știință socio-juridică care studiează fenomenele și legitățile criminalității,
avînd o importanță practică deosebită, aflîndu-se în permanentă dezvoltare, fiind relativ tînără.
Studierea criminologiei e una din cele mai importante componente ale pregătirii profesionale ale
juriștilor. Fără cunoștințe în domeniul criminologiei, nu pot activa funcționarii organelor de drept, în
special ai organelor afacerilor interne, procuraturii, instanțelor judecătorești, ai serviciului Informație și
Securitate, ai Centrului Național Anticorupție. Acestea se află pe prima linie în lupta cu criminalitatea și
infractorii și sunt acei care colectează, analizează, generalizează informațiea despre nivelul, structura,
dinamica, determinantile și tendințele de dezvoltare ale acestui fenomen antisocial.
Criminalitatea, în toată complexitatea ei, indiferent de forma de manifestare, reprezintă astăzi un
fenomen tot mai agresiv, astfel încît societatea este ameninţată atît la bazele ei morale, cît şi în structurile
pe care este întemeiată. Combaterea acestui flagel social devine o problemă politică, combaterea căruia
cere ofundamentare ştiinţifică realizată de disciplinile ciclului penal, inclusiv a criminologiei.

3
 Având un caracter multidisciplinar, criminologia implică o vastă cercetare ştiinţifică în planul
crimei, al personalităţii criminalului şi a criminalităţii în general. Eficacitatea măsurilor de control asupra
criminalităţii constă în rezolvarea oportună a problemelor referitoare la cunoaşterea esenţei fenomenului
(crimă, criminal, criminalitate), la justa apreciere a stării şi tendinţelor acestuia în Republica Moldova, la
descoperirea cauzelor şi condiţiilor, a factorilor şi împrejurărilor ce favorizează săvârşirea infracţiunilor,
pronosticarea criminalităţii şi a altor devianţe sociale, elaborarea măsurilor eficiente de prevenire şi de
combatere.
Scopul cursului de criminologie: nivel aprofundat, este de a realiza studiul ştiinţific al
criminalităţii şi al masurilor de asigurare a securităţii criminologice a persoanei, societăţii şi statului şi se
axează pe noile realizări ale ştiinţei criminologice, probleme de ordin teoretic şi practic, analizându-se din
această perspectivă analiza şi prevenirea unor categorii de infracţionalitate.
Curriculumul la unitatea de curs „Criminologie: nivel aprofundat” este destinat, în principal,
masteranzilor de la specializarea „Ştiinţe penale şi criminologie”, fie pentru cei implicaţi în mod
nemijlocit în activitatea de justiţie penală, fie pentru cei angajaţi în diferite activităţi cu caracter social,
legate de fenomenul infracţional sau deviant. Realizarea unei justiţii penale înţelepte, optimizarea şi
umanizarea reacţiei sociale faţă de fenomenul criminal, necesită o raportare permanentă la rezultatele
cercetărilor criminologice, mai noi sau mai vechi, mai mult sau puţin convingătoare.
Cercetarea criminologică are un dublu caracter: fundamental şi aplicativ. Deşi examinarea unor
aspecte legate de criminologia aplicată ar fi mult mai spectaculoasă, trebuie păstrată ordinea firească a
lucrurilor. Nu se poate acţiona asupra unui fenomen şi nu se poate înţelege această acţiune fără a cunoaşte
şi explica fenomenul. Prezentul curs întruneşte, aşadar, abordarea unor probleme legate de criminologia
teoretică sau fundamentală, cea care încearcă să permită înţelegerea fenomenului criminal, condiţie
necesară pentru o acţiune eficientă asupra acesteia, precum şi cercetarea practică (aplicativă).

IV. COMPETENŢE PREALABILE.

- utilizarea adecvată a conceptelor, teoriilor, - realizarea sarcinilor profesionale
paradigmelor şi metodologiilor din domeniul în mod eficient, responsabil şi în
juridic; conformitate cu regulile
- aplicarea tehnicilor şi instrumentelor specifice deontologice specifice;
domeniului juridic; - aplicarea tehnicilor de muncă
- calificarea corectă a situaţiilor conform legislaţiei eficientă în echipă (cu elemente de
naţionale şi documentelor internaţionale; interdisciplinaritate);
- utilizarea eficientă a resurselor de
comunicare, a surselor de
informare şi de formare
4
 profesională asistată, atât în limba
româna, cât şi într-o limbă de
circulatie internaţională

V. COMPETENȚELE DEZVOLTATE ÎN CADRUL CURSULUI

Competenţe profesionale: Competenţe transversale:
CP1. Cunoaşterea conceptelor și metodelor CT1. Abordarea interdisciplinară și dezvoltarea
științifice în domeniul ştiinţelor penale şi continuă a competențelor profesionale în domeniul
criminologiei, care să contribuie la abordarea științelor penale și criminologiei în vederea
şi dezvoltarea competenţelor profesionale. executării autonome a sarcinilor profesionale.
CP2. Utilizarea celor mai pertinente şi CT2. Soluționarea eficientă a problemelor de
concludente reglementări legislative în scopul drept material și procesual penal în temeiul
soluţionării problemelor de drept material şi legislației în vigoare și consolidarea abilităților de
procesual în domeniul ştiinţelor penale şi leadership.
criminologiei. CT3. Valorificarea și consolidarea conștiinței și
CP3. Identificarea modalităților eficiente de culturii juridice profesionale din perspectiva
perfecționare a conștiinței și culturii juridice a exigențelor statului de drept.
beneficiarelor programului.
CP4. Aprofundarea capacităților de analiză și
sinteză în scopul interpretării normelor de
drept penal și procesual penal, cu
evidențierea lacunelor normative existente și
înaintarea propunerilor de lege ferenda.
CP5. Valorificarea aptitudinilor de analiză
comparativă continuă a legislaţiei penale,
procesual- penale şi a practicii judiciare sub
aspect de drept comparat.
CP6. Elaborarea proiectelor de cercetare
independentă în vederea valorificării
realizărilor doctrinare în domeniul ştiinţelor
penale şi criminologiei.

VI. FINALITĂŢILE CURSULUI

- aplicarea cunoştinţelor obţinute în cadrul cursului de criminologie în cadrul altor discipline;

- studenţii-masteranzi trebuie să fie capabili de a delimita criminologie de alte ştiinţe juridice şi a de
percepe legătura acesteia cu alte discipline juridice;
- să aplice cunoştinţele teoretice acumulate în activitatea practică a organelor judiciare;
- analiza şi interpretarea legislaţiei în domeniul dreptului penal şi formularea propunerilor de
prevenire şi combatere a criminalităţii;
- să propună soluţii de perfecţionare a legislaţiei autohtone prin prisma eficientizării activităţii
organelor judiciare antrenate în activitatea de cercetare şi examinare a cauzelor penale.
5
 VII. CONŢINUTURI
a) Tematica şi repartizarea orientativa a orelor de curs:

Realizarea
TEMA
în timp
1.Criminologia în sistemul ştiinţelor penale. Probleme actuale ale
2
criminologiei în Republica Moldova.
2.Conceptul criminologic de crimă şi criminalitate.
4
Elemente de analiza statistică a criminalităţii.
3.Conceptul cauzalităţii în criminologie.
2

4.Personalitatea infractorului şi mecanismul actului infracţional.

2

5.Reacţia socială faţă de criminalitate. Asigurarea securităţii

2
criminologice.
6.Conceptul de violenţă criminală.
2

7.Conceptul de criminalitate în grup şi crimă organizată.

2

8.Victimologie criminologică.
2

9.Criminologie penitenciară.
2

10.Caracteristica criminologică a corupţiei

2

11.Criminalitatea în Republica Moldova și mun. Bălți: analiză

2
criminologică.
TOTAL 24

b) Tematica şi repartizarea orientativa a orelor de seminar:

Realizarea
TEMA
în timp
1.Probleme vizînd obiectul, funcţiile şi sarcinile criminologiei
2

2.Esenţa şi manifestări ale crimei ca fenomen social.

2

3.Analiza statistico-criminologică a criminalităţii şi devianţei

2
sociale.
6
 4.Metodologia abordării problemei cauzalităţii în criminologie.
Legităţile existenţei fenomenului crimă în societatea umană şi 2
determinantele criminalităţii la etapa actuală.
5.Biologicul şi socialul în structura personalităţii infractorului
2

2
6.Asigurarea securităţii criminologice în Republica Moldova

2
7.Caracterizare criminologică şi prevenirea violenţei criminale.

8.Noţiunea, caracterizare criminologică şi pericolul social al

2
crimei organizate.
2
9.Noţiunea, scopul şi sarcinile victimologiei

2
10.Criminologia penitenciară: noţiunea, obiectul, scopul

2
11.Corupţia: abordare criminologică a problemei

2
12.Criminalitatea în Republica Moldova şi în municipiul Bălţi.

Total 24

VIII. CALENDARUL DE DESFĂŞURARE A CURSULUI

OBIECTIVELE DE REFERINŢĂ CONŢINUTURI

1.Criminologia în sistemul ştiinţelor
penale.
- să definească noţiunea criminologiei şi să Probleme actuale ale criminologiei în
aprecieze sistemul ştiinţei criminologice; Republica Moldova.
- să aprecieze obiectul criminologiei ca un  Probleme vizînd obiectul şi sistemul
tip distinct de relaţii sociale în coraport cu obiectul criminologiei.
altor ştiinţe din ciclul penal;  Scopul şi funcţiile criminologiei.
- să aprecieze corect rolul şi
locul  Sarcinile criminologiei la etapa actuală.
criminologiei în sistemul ştiinţelor şi în practica  Ştiinţile penale şi criminologia. Rolul
anticrimă; științeleor penale şi criminologiei în
- să cunoască istoria şi realizările asigurarea securităţii criminologice a
criminologiei autohtone; persoanei, statului şi societăţii.
- să aprecieze problemele vizînd cercetarea  Istoria, starea actuală, problemele şi
7
criminologică a criminalităţii; perspectivele criminologiei în Republica
Moldova.

- să aprecieze esenţa socială a fenomenului

2. Conceptul criminologic de crimă și
crimă;
criminalitate. Elemente de analizaă
- să definească noţiunea şi conceptul
statistică a criminalității.
criminologic de crimă şi criminalitate;
 Conceptul criminalităţii. Noţiune de
- să aprecieze just coraportul dintre
crimă şi criminalitate în criminologie.
noţiunile de crimă în ştiinţa dreptului penal şi
 Esenţa crimei (criminalităţii) ca
criminologie;
fenomen social.
- să explice consecinţele criminalităţii;
 Coraportul dintre definiţia criminologică
- să cunoască manifestările criminalităţii şi
a crimei şi definiţia penală a infracţiunii.
să clasifice tipurile de criminalitate;
 Consecinţele sociale ale crimei şi
- să aprecieze locul şi coraportul
criminalităţii.
criminalităţii în sistemul deviaţiilor sociale;
 Manifestarea empirică a criminalității.
- să cunoască indicii statistici care
 Tipuri de criminalitate.
caracterizează criminalitatea (indicii nivelului,
 Criminalitatea în sistemul
pericolului social, structurali, intensităţii
comportamentului deviant.
infracţionale, geografia criminalităţii);
- să efectuieze analiza statistică a  Analiza statistică a criminalității. Indicii

criminalităţii. statistici ce caracterizează elementele

criminalității.

3.Conceptul cauzalităţii în criminologie.

- să cunoască conceptul criminologic al
cauzalităţii şi problemele vizînd metodologia  Probleme vizînd metodologia abordării

abordării acesteia în criminologie; problemei cauzalităţii în criminologie.

- să formuleze legităţile ezistenţei  Conceptul cauzalităţii în criminologie.

fenomenului crimă în societatea umană;  Legităţile existenţei fenomenului crimă

- sa caracterizeze factotii de ordin social, în societatea umană.
economic, politic, culturali etc, ce determină  Determinantele criminalităţii la etapa
criminalitatea. actuală.

4. Personalitatea infractorului și
- să reproducă conceptul criminologic de mecanismul actului infracțional

8
personalitate a infractorului;
-să stabilească interacţiunea diferitor factori asupra  Infractorul ca tip social.
formării personalităţii infractorului;  Factorii care contribuie la formarea
- să analizeze tendinţele comportamentale ale personalităţii infractorului;
infractorilor;  Coordonate bio-psiho-sociale ale
- să determine rolul mediului şi instituţiilor sociale personalităţii infractorului;
în formarea personalităţii;  Clasificări şi tipologii criminologice ale
- să recomande clasificări ale infractorilor ; infractorului.
- să caracterizeze elementele mecanismului actului  Limetele studierii personalității
infracţional (necesitatea, interesul, motivul, scopul, infractorului în criminologie.
adoptarea deciziei, realizarea actului infracţional) ;  Noțiunea și caracteristica elementelor
- să evidenţieze factorii şi circumstanţele ce
mecanismului actului infracțional
determină şi favorizează săvîrşirea unei infracţiuni.
individual;
 Factorii și circumstanțele ce determină
și favorizează săvîrșirea unei
infracțiuni.

5.Reacţia socială faţă de criminalitate.

- să cunoacă principalele teorii şi curente de
Asigurarea securităţii criminologice.
reacţie socială faţă de fenomenul infracţional;
- să definească noţiunile de politică penală,  Modele de reacţie socială faţă de
politică criminologică, strategia combaterii fenomenul crimă.

criminalităţii;  Politica penală a statului şi strategia

- să definească noţinile de securitate combaterii criminalităţii.

criminologică şi asigurare a securităţii  Noţiunea şi conceptul de securitate

criminologice; criminologicâ.

- să expună conceptul de securitate

criminologică.

- să definească noţiune de violenţă criminală; 6. Conceptul de violenţă criminală.

- să expună conceptul criminologic de  Noțiunea și conceptul criminologic de
violenţă criminală, esenţa şi manifestările şi violență criminală.
tendinţele violenţei criminale în Republica  Esența și pericolul social al violenței.
Moldova;  Manifestări ale violenței criminale.
- să estimeze corelaţia dintre violenţa
9
criminală şi alte tipuri de criminalitate în Republica  Violența criminală ca una din
Moldova; caracteristicile societății moldovenești.
- să elucideze determinantele violenţei  Determinantele violenței criminale.
criminale;  Personalitatea infractorului de tip violent.
- să caracterizeze personalitatea infractorului  Prevenirea și contracararea violenței
de pip violent; criminale.
- să estimeze principalele direcţii de
prevenire şi combatere a violenţei criminale.

- sa definească noţiunea de criminalitate în 7.Conceptul de criminalitate în grup şi

grup şi crimă organizată; crimă organizată.
- să clasifice criminalitatea în grup;
 Conceptul de griminalitate în grup.
- să expună conceptul criminalităţii
 Crima organizară ca manifestare
organizate;
specifică a criminalităţii în grup.
- să estimeze pericolul social şi manifestările
crimei organizate în societatea moldovenească;  Metodologia cercetării şi clasificării

- să formuleze politici de combatere a crimei grupelor criminale.

organizate şi criminalităţii în grup.  Esenţa, pericolul social şi manifestări

ale crimei organizate.
 Combaterea crimei organizate.

- să definească noţiunile de bază ale 8.Victimologie criminologică

victimologiei (victimă; vulnerabilitate victimală,  Victima ca obiect de cercetare în științile
victimizare, situaţie victimologică, profilaxie penale și criminologie.
victimologică);  Noțiunea, scopul si sarcinile
- să expună conceptul criminologic de victimologiei criminologice.
victimă;  Noțiuni de bază ale victimologiei.
- să analizeze personalitatea
şi  Clasificarea victimelor și rolul lor în
comportamentul victimei în mecanismul actului mecanismul actului infracțional.
infracţional;  Profilaxie victimologică.
- să evalueze raportul dintre infractor şi
victimă;
- să estimeze vinovăţia victimei;
- să elaboreze măsuri de profilaxie
victimologică.

10
- să definească conceptul criminologic de
criminalitate penitenciară;
- să cunoască specificul, starea şi tendinţele
criminalităţii penitenciare;
- că cunoască specificul determinantelor şi a
personalităţii infractorului;
- să propună măsuri de prevenire a
criminalităţii în penitenciare.
-să definească noţiunea criminologică de
corupţie;
- să identifice principalele caracteristici ale
corupţiei;
- să identifice tipurile de corupţie; să estimeze
particularităţile tipurilor de corupţie;
- să identifice cele mai corupte domenii ale
societăţii moldoveneşti;
- să compare Indicele perceperii corupţiei în
Republica Moldova şi în alte ţări;
- să determine formele de manifestare ale
corupţiei în învăţământul universitar;
- să determine influenţa negativă a corupţiei
asupra procesului de formare profesională;
- să cunoască direcţiile principale de combatere
a corupţiei;
- să propună măsuri vizând diminuarea
fenomenului corupţiei.
- să cunoască tendinţele criminalităţii în
Republica Moldova şi să evalueze tendinţele
criminalităţii în mun. Bălţi;
- să descrie particularităţile criminalităţii în mun.
Bălţi în perioada de tranziţie;
- să identifice cauzele specifice, factorii
11
9.Criminologie penitenciară
 Criminologie penitenciară: noțiunea
obiectul, scopul.
 Specificul, starea și tendințele
criminalității penitenciare.
 Manifestări și determinante ale
criminalității penitenciare.
 Prevenirea criminalității
penitenciare.
10.Caracteristica criminologică a
corupţiei
 Corupţia – condiţii structurale şi definiţii
normative.
 Abordarea criminologică a fenomenului
corupţiei.
 Amploarea şi dimensiunile corupţiei în
societatea moldovenească.
 Forme de manifestare şi costuri ale
corupţiei în învăţământul universitar din
Republica Moldova
 Prevenirea şi combaterea corupţiei.
11.Criminalitatea în Republica
Moldova şi mun. Bălţi: analiza
criminologică
 Tendințele criminalității în Republica
Moldova și particularităţile criminalităţii
în mun. Bălţi;.
 Analiza statistică a criminalității în
 favorizanţi ai criminalităţii în mun. Bălţi;
- să efectuieze analiza statistică a criminalităţii
în mun. Bălţi în coraport cu criminalitatea în
Republica Moldova;
- să elaboreze măsuri de prevenire şi combatere
a criminalităţii în mun. Bălţi.
Republica Moldova și în în mun. Bălţi;
 Factorii criminogeni şi anticriminogeni
ai criminalităţii în Republica Moldova și
în cadrul mun. Bălţi;
 Asigurarea securităţii criminologice şi
măsuri de prevenire şi combaterea a
criminalităţii în mun. Bălţi

IX. ACTIVITĂŢI DE LUCRU INDIVIDUAL

Tema Subiecte, probleme Nr de ore Conținutul lucrului Modalități de

nr. Total Individual evaluare
132
ZI
1. Studierea temei din suportul de Discuții în
1. Criminologia în 12 curs; grup la ora de
sistemul ştiinţelor ore 2. Informarea suplimentară în seminar
penale. bibliotecă și pe INTERNET; Comunicări
Probleme actuale ale 3. Studierea concepţiilor expuse în Prezentarea
criminologiei în doctrina autohtonă şi străină în referatelor
Republica Moldova. domeniul criminologiei. Teste
Prezentări
powerpoint
Lucrări de
control

Conceptul criminologic 1. Studierea temei din suportul de Lucrări de

2. de crimă și 10 curs; control
criminalitate. Elemente ore 2. Documentare suplimentară în Prezentări
de analiză statistică a bibliotecă și pe INTERNET; powerpoint
criminalității. 3. Consultarea indicațiilor Teste
metodice la disciplina de studiu; Prezentarea
4. Studierea concepţiilor expuse în referatelor
doctrina autohtonă şi străină în Discuții în
materia vizată; grup la ora de
12
 5. Analiza datelor statistici seminar;
Comunicări
Conceptul cauzalităţii 1. Studierea temei din suportul de Discuții în
3. în criminologie 12 curs; grup la ora de
ore 2. Cercetarea suplimentară în seminar;
bibliotecă și pe INTERNET; Comunicări;
3. Studierea concepţiilor expuse în Prezentări
doctrina autohtonă şi străină în powerpoint
materia vizată; Lucrări de
control
Teste
Personalitatea 1. Studierea temei din suportul de Discuții în
4. infractorului și 14 curs; grup la ora de
mecanismul actului ore 2. Documentare suplimentară în seminar;
infracțional bibliotecă și pe INTERNET; Teste
3. Analiza dispoziţiilor Codului Prezentarea
penal al Republicii Moldova ; referatelor
Analiza datelor statistici Lucrări de
control
1. Studierea temei din suportul de Discuții în
Reacţia socială faţă de
5. 12 curs; grup la ora de
criminalitate.
ore 2. Documentare suplimentară în seminar;
Asigurarea securităţii
bibliotecă și pe INTERNET Prezentarea
criminologice.
referatelor
Teste
Conceptul de violenţă 1. Studierea temei din suportul de Discuții în
6. criminală 12 curs; grup la ora de
ore 2. Documentare suplimentară în seminar;
bibliotecă și pe INTERNET Prezentări
3. Analiza datelor statistici powerpoint

13
 1. Studierea temei din suportul de Discuții în
7. Conceptul de 12 curs; grup la ora de
criminalitate în grup şi ore 2. Documentare suplimentară în seminarii;
crimă organizată. bibliotecă și pe INTERNET; Înaintarea
3. Analiza datelor statistici propunerilor de
lege ferenda
Teste
8. Victimologie 12 1.Studierea temei din suportul de Discuții în
criminologică ore curs; grup la ora de
2. Documentare suplimentară în seminarii;
bibliotecă și pe INTERNET; Teste
Lucrări de
control
Prezentarea
referatelor
9. Criminologie 12 1.Studierea temei din suportul de Discuții în
penitenciară ore curs; grup la ora de
2. Documentare suplimentară în seminar;
bibliotecă și pe INTERNET; Înaintarea
3. Analiza datelor statistici propunerilor de
lege ferenda
Teste

14
10. Caracteristica 12 1.Studierea temei din suportul de Discuții în
criminologică a Ore curs; grup la ora de
corupţiei 2. Documentare suplimentară în seminar;
bibliotecă și pe INTERNET; Înaintarea
3. Analiza datelor statistici; propunerilor de
4.Analiza dispoziţiilor Codului lege ferenda
penal al Republicii Moldova Teste
Prezentarea
referatelor

11. Criminalitatea în 12 1.Studierea temei din suportul de Discuții în

Republica Moldova şi ore curs; grup la ora de
mun. Bălţi. 2. Documentare suplimentară în seminar;
bibliotecă și pe INTERNET; Înaintarea
3. Analiza datelor statistici; propunerilor de
lege ferenda
Teste
Prezentarea
referatelor
Participarea la
conferinţe
ştiinţifice

X. EVALUAREA UNITĂŢII DE CURS

Evaluarea curentă are loc la seminarii prin note acumulate pentru sarcinile de lucru independent,
lucrări de control, prezentări de referate, teste, comunicări.
Evaluarea finală se va desfăşura sub forma unui examen scris. Biletul de examinare va cuprinde
trei subiecte ce rezultă din conţinuturile cursului. Subiectele de examinare vor fi formulate reieşind din
finalităţile unității de curs şi competenţele speciale. Nota de la examen constituie 40% din nota finală, iar
60 % revin notei medii acumulate la seminarii, N_f=0,4xn_i+ 0,6xn_e, unde N_f – nota finală; n_i –
media notelor pentru sarcinile de lucru independent, n_e – nota de la examen.
1. Evaluări sumative periodice: lucrări de control, teste

15
 Mostra 1: Test

Universitatea de Stat „Alecu Russo”din Bălți

Catedra de Drept Public

Aprob__________
Șeful Catedrei de Drept

Test de evaluare dinamică

la unitatea de curs : Criminologie: nivel aprofundat

Numele şi prenumele __________________________________________________

Grupa___________________ Data____________________

1. Definiți noțiunea și caracterizați sarcinile ale criminologiei: 4.p.

_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________

2. Formulați noțiunea și enumerați trăsăturile criminalității: 4 p.

_____________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________.____________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
______________________________________________________________
3. În cadrul cărei orientări criminologice, personalitatea infractorului a devenit sinonim cu
individualitatea fizică și patologică: 1.p.
1. Orientarea sociologică 2. Orientarea psihologică 3.Orientarea biologică
4. Caracterizați formele criminalității după gradul de cunoaștere, descoperire, înregistrare,
verificare și soluționare juridică: 6 p.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
____________________________________________________________

5. Enumerați etapele mecanismului actului infracțional individual: 2 p.

16
 __________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________

6. Completați: Dinamica criminalității reprezintă________________________________________

intervenite în structura acestui fenomen, prin comparație cu intervale de timp și spațiu succesive,
reflectînd cursul general al criminalității și tendințele sale. ____________________1 p.

7. Care sunt modelele de reacție socială față de fenomenul criminalității: 4 p.

1._____________________________________ 2.__________________________________
3._____________________________________ 4. __________________________________

8. Caracterizați funcțiile criminologiei: 4 p.

____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________

9. Comparați noțiunile „personalitatea infractorului” și „subiectul infracțiunii”: 6 p.

____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________

10. Dezvăluiți esența teorii personalității criminale ale lui J. Pinatel: 3 p.

____________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
11. Tendința neoclasică în politica penală presupune 3 p.:

____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
12. Dezvăluiți definiția și particularitățile personalității infractorului recidivist: 4 p

____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
13. Explicați ce reprezintă structura criminalității: 2p.
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________

17
PUNCTAJ 44-43 42-39 38-34 33-29 28-24 23-19 18-14 13-6 5-3 2-1 0-0
acumulat
NOTA 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0
obținută

Profesor: A. Faigher, dr., lect.sup.univ. la Catedra de Drept Public

Mostra 2:
Lucrare de control:
Subiectul I: „ Probleme actuale ale criminologiei în Republica Moldova”
1.1. Comparaţi tratarea noţiunii, obiectului şi sarcinilor criminologiei expuse de criminologii
autohtoni.
1.2. Rolul criminologiei în asigurarea securităţii criminologice a persoanei, statului şi societăţii.
Subiectul II: „Conceptul criminologic de crimă și criminalitate. Elemente de analizaă statistică a
criminalității”.
2.1 Esenţa crimei şi criminalităţii în lucrările criminologilor autohtoni.
2.2 Formulați esența socială a crimei și arătați defirența dintre noțiunile criminologice și penale referitor
la crimă.
Mostra 3:
Lucrare de control:
Subiectul I: „Conceptul de criminalitate în grup şi crimă organizată”.
1.1. Descrieţi conceptul crimei organizate în viziunea criminologilor autohtoni.
1.2. Descrieţi manifestări ale crimei organizate în Moldova.
Subiectul II: “Victimologie criminologică”
2.1 Comparaţi conceptele privind victimologia criminologică în lucrările criminologilor autohtoni.
2.2 Clasificarea victimelor și rolul lor în mecanismul actului infracțional
Mostra 4:
Lucrare de control:
Subiectul I: „Conceptul de violenţa criminală”
Activităţi de evaluare:
1.1. Dezvăluiţi esenţa şi arătaţi pericolul social al violenţei criminale.
2.2. Arătaţi în ce constă funcţia criminologică a violenţei criminale.
Subiectul II: „Personalitatea infractorului şi mecanismul actului infracţional”
Activităţi de evaluare:
2.1. Identificaţi noţiunea şi conceptul de personalitate a infractorului.
2.2. Estimaţi factori ce contribuie la formarea personalităţii infractorului.
2. Evaluare sumativă finală:
18
Mostre:

Bilet nr. 1
1. Amploarea şi dimensiunile corupţiei în societatea moldovenească
2. Dezvăluiţi esenţa şi arătaţi pericolul social al violenţei criminale
3. Probleme vizînd metodologia abordării problemei cauzalităţii în criminologie

Bilet nr.2

1. Trăsăturile bio-psiho-sociale ale personalităţii infractorului

2. Profilaxie victimologică
3. Determinantele criminalităţii la etapa actuală

Bilet nr. 3
1. Arătaţi particularităţile de realizare a măsurilor de profilaxie a criminalităţii penitenciare
2.Noţiunea şi caracteristica elementelor mecanismului actului infracţional individual
3. Dezvăluiţi esenţa şi arătaţi pericolul social al crimei organizate.

XI. CHESTIONAR
PENTRU EXAMEN LA UNITATEA DE CURS CRIMINOLOGIE: NIVEL APROFUNDAT
1. Evoluţia criminologiei
2. Probleme vizînd obiectul şi sistemul criminologiei.
3. Scopul şi funcţiile criminologiei.
4. Sarcinile criminologiei la etapa actuală.
5. Scopul criminologiei
6. Funcţiile criminologiei
7. Ramurile criminologiei
8. Metodologia cercetării criminologice
9. Tehnici de cercetare criminologică
10. Rolul criminologiei în asigurarea securităţii criminologice a persoanei, statului şi societăţii.
11. Istoria, starea actuală, problemele şi perspectivele criminologiei în Republica Moldova..
12. Noţiune de crimă şi criminalitate în criminologie.
13. Coraportul dintre definiţia criminologică a crimei şi definiţia penală a infracţiunii.
14. Consecinţele sociale ale crimei şi criminalităţii.
15. Manifestarea empirică a criminalității.
16. Trăsăturile criminalităţii.
17. Formele criminalităţii
18. Structura criminalităţii.
19. Dinamica criminalităţii.

19
20. Tipuri de criminalitate.
21. Criminalitatea în sistemul comportamentului deviant.
22. Analiza statistică a criminalității. Indicii statistici ce caracterizează elementele criminalității.
23. Probleme vizînd metodologia abordării problemei cauzalităţii în criminologie.
24. Conceptul cauzalităţii în criminologie.
25. Legităţile existenţei fenomenului crimă în societatea umană.
26. Determinantele criminalităţii la etapa actuală.
27. Noţiunea şi conceptul de personalitate a infractorului.
28. Trăsăturile bio-psiho-sociale ale personalităţii infractorului .
29. Noţiunea şi caracteristica elementelor mecanismului actului infracţional individual
30. Factorii care contribuie la formarea personalităţii infractorului;
31. Clasificări şi tipologii criminologice ale infractorului.
32. Limetele studierii personalității infractorului în criminologie.
33. Noțiunea și caracteristica elementelor mecanismului actului infracțional individual.
34. Factorii și circumstanțele ce determină și favorizează săvîrșirea unei infracțiuni.
35. Modele de reacţie socială faţă de fenomenul crimă.
36. Politica penală a statului şi strategia combaterii criminalităţii.
37. Noţiunea şi conceptul de securitate criminologicâ.
38. Noțiunea și conceptul criminologic de violență criminală.
39. Esența și pericolul social al violenței.
40. Manifestări ale violenței criminale.
41. Violența criminală ca una din caracteristicile societății moldovenești.
42. Determinantele violenței criminale.
43. Personalitatea infractorului de tip violent.
44. Prevenirea și contracararea violenței criminale.
45. Conceptul de griminalitate în grup.
46. Crima organizară ca manifestare specifică a criminalităţii în grup.
47. Metodologia cercetării şi clasificării grupelor criminale.
48. Esenţa, pericolul social şi manifestări ale crimei organizate.
49. Combaterea crimei organizate.
50. Victima ca obiect de cercetare în criminologie.
51. Noțiunea, scopul si sarcinile victimologiei criminologice.
52. Noțiuni de bază ale victimologiei.
53. Clasificarea victimelor și rolul lor în mecanismul actului infracțional.
54. Profilaxie victimologică.
20
55. Criminologie penitenciară: noțiunea obiectul, scopul
56. Specificul, starea și tendințele criminalității penitenciare.
57. Manifestări și determinante ale criminalității penitenciare.
58. Prevenirea criminalității penitenciare.
59. Abordarea criminologică a fenomenului corupţiei.
60. Amploarea şi dimensiunile corupţiei în societatea moldovenească.
61. Forme de manifestare şi costuri ale corupţiei în învăţământul universitar din Republica Moldova
62. Prevenirea şi combaterea corupţiei.
63. Tendințele criminalității în Republica Moldova și particularităţile criminalităţii în mun. Bălţi;.
64. Analiza statistică a criminalității în Republica Moldova și în în mun. Bălţi;
65. Factorii criminogeni şi anticriminogeni ai criminalităţii în Republica Moldova și în cadrul mun.
Bălţi;
66. Asigurarea securităţii criminologice şi măsuri de prevenire şi combaterea a criminalităţii în mun.
Bălţi
67. Comparaţi tratarea noţiunii, obiectului şi sarcinilor criminologiei expuse de criminologii
autohtoni.
68. Esenţa crimei şi criminalităţii în lucrările criminologilor autohtoni.
69. Descrieţi conceptul crimei organizate în viziunea criminologilor autohtoni.
70. Comparaţi conceptele privind victimologia criminologică în lucrările criminologilor autohtoni.
71. Definiţi noţiunea și descrieți obiectul criminologiei.
72. Argumentaţi premizele obiective şi subiective ale apariţiei criminologiei.
73. Formulaţi problematica actuală de cercetare criminologică în Republica Moldova.
74. Dezvăluiţi esenţa şi arătaţi pericolul social al violenţei criminale.
75. Arătaţi în ce constă funcţia criminologică a violenţei criminale.
76. Enumăraţi elementele criminalităţii şi indicii statistici ce le caracterizează.
77. Arătaţi aplicarea practică a indicilor nivelului şi pericolului social al criminalităţii.
78. Definiţi criminalitatea şi arătaţi coraportul crimei şi criminalităţii.
79. Formulaţi esenţa socială a crimei şi arătaţi defirenţa dintre noţiunile criminologice şi penale
referitor la crimă.
80. Dezvăluiţi esenţa şi arătaţi pericolul social al crimei organizate.
81. Descrieţi manifestări ale crimei organizate în Moldova.
82. Formulaţi sarcinile analizei statistice a criminalităţii.
83. Arătaţi aplicarea practică a indicilor structurali ai criminalităţii.
84. Identificaţi noţiunea şi conceptul de personalitate a infractorului.
85. Estimaţi factori ce contribuie la formarea personalităţii infractorului.
21
 86. Expuneţi noţiunea, obiectul şi scopul criminologiei penitenciare.
87. Arătaţi particularităţile de realizare a măsurilor de profilaxie a criminalităţii penitenciare.
88. Noţiunea şi rolul statisticii criminologice în activitatea practică a organelor de drept.
89. Arătaţi aplicarea practică a indicilor intesităţii infracţionale.
90. Rolul ONU în domeniul prevenirii şi combaterii criminalităţii.
91. Consiliul Europei şi rolul său în lupta împotriva criminalităţii.
92. Organisme neguvernamentale şi rolul lor în lupta împotriva criminalităţii.
XII. TEMATICA ORIENTATIVĂ A TEZELOR DE MASTER
1. Analiza criminologică a criminalităţii organizate.
2. Analiza criminologică a criminalităţii femenine
3. Prevenirea şi combaterea terorismului
4. Analiza criminologică traficului ilicit de droguri
5. Analiza criminologică a traficului de fiinţe umane
6. Analiza criminologică a corupţiei
7. Particularităţile criminalităţii în RM şi mun. Bălţi la momentul actual.
8. Analiza criminologică şi prevenirea criminalităţii recidiviştilor
9. Direcţiile de prevenire a criminalităţii pe plan naţional şi internaţional
10. Prevenirea infracţiunilor săvârşite de minori
11. Violenţa sexuală: aspecte criminologice
12. Analiza criminologică a spălării banilor
13. Personalitatea criminală a criminalului în serie
14. Analiza criminologică a infracţiunii de contrabandă
15. Măsuri de prevenire şi combatere a delincventei juvenile

XIII. RESURSE INFORMAŢIONALE ALE CURSULUI

1. Amza Tudor. Criminologie. Tratat de teorie şi politică criminologică. - Bucureşti: Lumina Lex, 2002.
2. Amza Tudor. Criminologie teoretică. Teorii reprezentative şi politică criminologică. - Bucureşti:
Lumina Lex, 2000.
3. Amza Tudor. Criminologie. - Bucureşti: Lumina Lex, 1998.
4. Antoniu George. Prevenirea infracţiunilor în dezbaterea Naţiunilor Unite //Studiu de drept românesc.
– Bucureşti: Editura Academiei Române. - Nr.1-2. - 1991.
5. Antoniu George. Conceptul de prevenire a infracţiunilor //Studii de cercetări juridice. - Nr. 1. - 1981.
6. Arlacchi Pino. Corupţia, crima organizată şi spălarea mondială a banilor. (Conferinţa a V-a
Internaţională Anticorupţie). – Amsterdam, 1992.
7. Bălan Ana, Stănişor Emilian, Mincă Marinela. Penologie. - Bucureşti: Oscar Print, 2002.
22
8. Bătrînu E. Educaţia în familie. – Bucureşti, 1980.
9. Bârgău M. Prevenirea infracţiunilor săvârşite de minori. - Chişinău, 1998.
10. Bîrgău M., Criminologie (Curs universitar). Ed. a 2-a rev. și compl. - Ch., 2010
11. Beccaria Cesare. Despre infracţiuni şi pedepse (traducere Scarlat Dora) - Bucureşti: Editura Rosetti,
2001.
12. Bodunescu I. Flagelul terorismului internaţional. – Bucureşti: Editura Militară, 1978.
13. Botezatu O. Criminalitatea în societatea de tranziţie //Studii de drept românesc, nr.4, 1992.
14. Brânză Sergiu. Evoluţia reglementărilor privind protecţia penală a proprietăţii pe teritoriul Republicii
Moldova. - Chişinău: Editura ARC, 2001.
15. Brînză S., Stati V. Drept penal. Partea specială. - Vol. I., II. - Ch., 2011
16. Brînză S., Stati V. Tratat de drept penal. Partea specială, Vol. I., II.- Ch., 2015
17. Brînzei P., Sîrbu A., Scripcaru Gh.. Comportamentul aberant şi relaţiile cu mediul. – Iaşi, 1970.
18. Brânzei P., Pirozynski T. Comportamentul aberant în relaţiile cu mediul. – Iaşi: Junimea, 1971.
19. Bujor Valeriu, Ţăranu Daniela. Deviantologie. Note de curs. - Chişinău: Centrul Editorial al
Universităţii de Criminologie, 2002.
20. Bujor Valeriu, Manole-Ţăranu Daniela. Victimologie - Chişinău: Centrul Editorial al Universităţii de
Criminologie, 2002.
21. Bujor Valeriu, Miron Ion. Violenţa sexuală: aspecte juridico-penale şi criminologice. - Chişinău,
2001.
22. Bujor V., Bejan O., Ilie S., Casian S., Elemente de criminologie. - Chişinău, 1998.
23. Bujor V., Bejan O. Criminalitatea profesională. - Chişinău: Editura Lyceum, 1999.
24. Bujor V., Bejan O. Criminalitatea recidiviştilor. - Chişinău, 1998.
25. Bulai Costică, Stănoiu Rodica Mihaela. Sociologia dreptului penal şi criminologia //Studii şi cercetări
juridice, nr. 1, 1974.
26. Bulai Costică. Premise teoretice şi metodologice ale cercetării criminologice //Studii şi cercetări
juridice, nr. 3, 1970.
27. Carp S.,Criminalitatea penitenciară. - Ch., 2008
28. Ciobanu Igor. Criminologie. Chişinău, 2011
29. Ciobanu Igor. Criminalitatea organizată la nivel transnaţional şi unele forme de manifestare în
Republica Moldova. - Chişinău: Muzeum, 2001.
30. Ciobanu Igor. Criminologie. Volumul I. - Chişinău: Muzeum, 2003.
31. Cioclei Valerian. Criminologie etiologică. - Bucureşti: Editura Actami, 1996.
32. Cioclei Valerian. Manual de criminologie. - Bucureşti: Editura ALL BECK, 1998.
33. Criminalitatea organizată şi economia tenebroasă în Republica Moldova //Conferinţa ştiinţifico-
practică republicană (26 februarie 1999). - Chişinău: Editura ARC, 1999.
23
34. Dănescu Gh., Tomorug E. Probleme judiciare în psihiatrie. – Bucureşti, 1973.
35. Delincvenţa juvenilă: prevenţie şi recuperare. //Conferinţa ştiinţifică a profesorilor catedrei Asistenţă
Socială şi Sociologie din 15-16 ianuarie 2002. - Chişinău: Centrul Editorial al Universităţii de
Criminologie, 2002.
36. Dincu Aurel. Bazele criminologiei. – Bucureşti: Ed. Pro Arcadia, 1995.
37. Ferri Enrico. Principii de drept criminal. – Bucureşti: Editura Revista Pozitivă Penală, 1940.
38. Freud Sigmund. Introducere în psihanaliză. Prelegere de psihanaliză. Psihopatologia vieţii cotidiene.
– Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 1980.
39. Freud Sigmund. Psihanaliză şi sexualitate. - Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1994.
40. Gheorghiu - Brădet Ion. Criminologia generală românească. - Braşov: Tipocart Braşovia, 1993.
41. Giurgiu Narcis. Elemente de criminologie. – Iaşi: Chemarea, 1992.
42. Gladchi Gheorghe. Determinantele victimologice şi mecanismul infracţiunilor de mare violenţă
(omorul, vătămarea intenţionată gravă a integrităţii corporale, violul). - Chişinău: Centrul de Drept,
2000.
43. Gladchi Gheorghe. Criminologie generală - Chişinău: Muzeum, 2001.
44. Gurin Vasile, Pascaru Valeriu, Ilie Sergiu, Jalencu Marian, Caraşciuc Lilia, Rusu Andrei, Gumenâi
Ion, Pâslariuc Virgil, Negură Lilian. Corupţia. - Chişinău: Editura ARC, 2000.
45. Harbada Ioan. Predelincvenţa şi delincvenţa juvenilă //Studiu de drept rămânesc, nr. 2, 1992.
46. Iacovisac C. Mediul familial şi delicvenţa juvenilă. – Bucureşti, 1973.
47. Josipescu V. Caruselul violenţei. – Bucureşti: Editura Militară, 1981.
48. Laşcu Mihail, Pop Octavian. Aspecte de teorie şi practică judiciară în materia infracţiunilor de loviri
sau vătămări cauzatoare de moarte. - Chişinău, 2001.
49. Levy-Bruhl H. Probleme ale sociologiei crimei. – Bucureşti: Editura Politică, 1971.
50. Loghin Octavian. Criminologie. - Iaşi, 1970.
51. Mateuţ Gheorghiţă. Criminologia (Note de curs). – Arad, 1993.
52. Medeanu Tiberiu-Constantin. Crima şi criminalul (Geneza crimelor şi descoperirea criminalilor). -
Bucureşti: Lumina Lex, 2000.
53. Mitrofan N., Zdrenghea V., Butoi T. Psihologie judiciară. - Bucureşti: Casa de editură şi presă
"Şansa" SRL, 1994.
54. Moineagu C., Negura I., Urseanu V. Statistica. – Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,
1976.
55. Nistoreanu Gheorghe, Păun Costică. Criminologie. – Bucureşti: Europa Nova, 2000.
56. Nistoreanu Gheorghe, Păun Costică. Criminologie. – Bucureşti: Editura didactică şi pedagogică R.
A., 1994.

24
57. Nistoreanu Gheorghe, Păun Costică. Criminalitatea financiar-bancară: “spălarea banilor” //Studiu la
Societatea Română de Criminologie. – Bucureşti, 5.II.1993.
58. Nistoreanu Gheorghe. Prevenirea infracţiunilor prin măsuri de siguranţă. – Bucureşti: Europa Nova,
2001.
59. Oancea Ion. Probleme de criminologie. - Bucureşti: Editura ALL EDUCATIONAL S. A., 1994.
60. Oprean Horea. Criminologie. - Arad: Editura Servo-Sat, 1996.
61. Oxana Rotari. Criminologie. – Chişinău, 2011
62. Paraschiv Gavril, Paraschiv Daniel-Ștefan, Paraschiv Elena. Criminologie: evoluția cercetărilor
privind cauzalitatea și prevenirea infracțiunilor.- București, 2014
63. Păun Costică. Crima organizată sau organizarea crimei. Bucureşti: Academia de Poliţie “Alexandru
Ioan Cuza”, 1993.
64. Poenaru Iu.. Contribuţii la studiul pedepsei capitale. – Bucureşti, 1974.
65. Politic Gabriela. Criminologie (note de curs). - Iaşi: Editura Fundaţiei Chemarea, 1996.
66. Pondrea P. Criminologia dialectică. – Bucureşti, 1945.
67. Pop Traian. Curs de criminologie. – Cluj: Institutul de arte grafice “Ardealul”, 1928.
68. Preda Vasile. Profilaxia delincvenţei şi reintegrarea socială. – Bucureşti, 1981.
69. Preda Vasile. Delincvenţa juvenilă. - Cluj-Napoca, 1998.
70. Probleme actuale privind infracţionalitatea //Anuar ştiinţific al Academiei de Poliţie, ed.1. - Chişinău,
2000.
71. Rădulescu Sorin, Banciu Dan, Teodorescu Vasile. Criminalitatea în România în perioada de tranziţie
(Teorii, Tendinţe, Prevenire). Piteşti: Editura LICĂ, 2001.
72. Rădulescu Sorin, Banciu Dan. Introducere în sociologia delincvenţei juvenile. – Bucureşti: Editura
Medicală, 1990.
73. Rădulescu Sorin, Banciu Dan, Voicu M. Introducere în sociologia devianţei. – Bucureşti: Ed.
Ştiinţifică şi enciclopedică, 1985.
74. Rădulescu Sorin, Banciu Dan. Sociologia crimei şi criminalităţii. – Bucureşti: Ed. Şansa, 1996.
75. Rădulescu Sorin, Piticariu Mircea. Devianţă comportamentală şi boală psihică. - Bucureşti: Ed.
Academiei R.S.R., 1989.
76. Roşca A. Delincventul minor. – Cluj, 1938.
77. Rusnac Svetlana. Psihologia dreptului. - Chişinău: Editura ARC, 2000.
78. Sîli V. Recidiva infracţională: aspecte juridico-penale şi criminologice. - Chișinău, 2008
79. Sima Constantin. Măsurile de siguranţă în dreptul penal contemporan. - Bucureşti: Editura ALL
BECK, 1999.
80. Stănoiu Rodica Mihaela. Criminologie. - Bucureşti: Oscar Print, 2002.
81. Stănoiu Rodica Mihaela. Tranziţia şi criminalitatea. - Bucureşti: Oscar Print, 1994.
25
82. Stănoiu Rodica Mihaela. Introducere în criminologie. – Bucureşti: Editura Academiei, 1989.
83. Stănoiu Rodica Mihaela. Metode şi tehnici de cercetare în criminologie. - Bucureşti: Editura
Academiei Republicii Socialiste Române, 1981.
84. Stănoiu Rodica Mihaela. Confruntări de idei în criminologia accidentală contemporană //Studii şi
cercetări juridice, nr.2, 1981.
85. Stănoiu Rodica Mihaela, Nenciulescu V. Rolul criminologiei în realizarea obiectivelor de politică
penală //Studii şi cercetări juridice, nr.2, 1982.
86. Sthal H. Teoria şi practica investigaţiilor sociale. – Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1974.
87. Strategia actuală şi perspectivele ştiinţei criminologice în Republica Moldova //Conferinţa ştiinţifică.
- Chişinău, 2002.
88. Strategia combaterii criminalităţii organizate în Republica Moldova //Conferinţa ştiinţifico-practică
republicană (23-24 mai 1996). - Chişinău: Editura ARC, 1997.
89. Tiberius Bogdan. Probleme de psihologie judiciară.- Bucureşti, 1973.
90. Tomşa L., Antoniu G., Hentea T. Cunoaşterea cauzelor care determină şi a condiţiilor care
favorizează manifestările infracţionale. – Bucureşti //Revista română de drept, 1970.
91. Ungureanu Augustin. Prelegeri de criminologie. - Iaşi: Editura pentru Cultură şi Ştiinţă "Moldova",
1999.
92. Ursa V. Criminologie. - Cluj-Napoca: Ed. Ciprian & Cătălina, 1993.
93. Vintilă Dorin. Brevia anomaliilor congenitale. - Bucureşti: Ed. Continent, 1995.
94. Zaporojan Igor. Criminalitatea are chip de femeie. - Chişinău: Editura Elan Poligraf, 2000.
95. Zeca I., Mariț A. Tipuri de criminalitate penitenciară//Analele Academiei de Studii Economice a
Moldovei: Ed. a 10-a.- Ch. : ASEM, 2012, p. 63-65

26