UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU

FACULTATEA de Finanțe - Bănci, Contabilitate și Administrarea Afacerilor

PROGRAMUL DE STUDIU: Contabilitate si informatica de gestiune

Proiect la disciplina Analiza Economico-Financiara

ANALIZA CHELTUIELILOR SOCIETATII

ROTRANSLINE FAST LOGISTIC SRL

Student: Lazar Diana Alexandra

Anul de studii: III
 ANALIZA CHELTUIELILOR SOCIETATII ROTRANSLINE FAST LOGISTIC SRL

Cuprins

2
 ANALIZA CHELTUIELILOR SOCIETATII ROTRANSLINE FAST LOGISTIC SRL

Capitolul 1: Prezentarea de ansamblu a unității economice

1.1 Profilul de activitate, statutul juridic, dimensiunea şi complexitatea activității

(număr de salariați, capacitatea de producție/desfacere, unități proprii, activități
desfășurate, venituri realizate).

Societatea ROTRANSLINE FAST LOGISTC SRL a fost infiintata in luna

februarie 2012 si isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile in vigoare si cu
statutul societatii.
       Forma juridica a societatii  este de Societate cu Raspundere Limitata.
Societatea are ca si profil principal de activitate productia si comercializarea
articolelor de incaltaminte.
         Sediul social este stabilit in Sos. Colentina nr. 454, sector 2, București.
Durata de functionare a societatii ROTRANSLINE FAST LOGISTC SRL este
nelimitata in timp, cu incepere de la data inmatricularii acesteia la Oficiul Registrului
Comertului.
Capitalul subscris si varsat este  de 10000 ron. Capitalul social se imparte in
100 de  parti  sociale egale, in valoare nominala de 10 ron fiecare, detinute de un
singur asociat.
  Administrarea si prezentarea: socitatea este administrata pe durata nelimitata,
de o persoana fizica, cetatean  roman.
Beneficii si pierderi: asociatul unic participa la beneficii si eventualele pierderi
in raport cu capitalul social subscris si varsat.
Dizolvarea si lichidarea unitatii : societatea se dizolva prin vointa asociatului,
imposibilitatea realizarii obiectului de activitate, faliment.
ROTRANSLINE FAST LOGISTIC SRL isi propune sa dezvolte relatiile cu
clientii si sa se diferentieze fata de alti producatori de produse similare, prin calitatea
produselor, promptitude si eficienta.
In acest scop, au fost angajati cu contracte individuale de munca pe perioada
nedeterminata cinci salariati: un director de vanzari, ce coordoneaza activitatea
propriu zisa, un contabil sef, doi agenti ce vor prostecta piata si vor lucra pe teren si
un operator ce se va ocupa de dezvoltarea afacerii in mediul online, va prelua
comenzile si va administra magazinul online.

3
 ANALIZA CHELTUIELILOR SOCIETATII ROTRANSLINE FAST LOGISTIC SRL

Obiectivul principal este de progres, mentinere si dezvoltare portofoliu si

satisfacerea nevoilor clientilor. Societatea isi doreste ca prin calitatea produselor
comercializate sa se diferentieze de principalii competitori si sa isi fidelizeze clientela.
Pentru a putea realiza acest obiectiv, este necesar ca societatea sa profite de
avantajele pe care internetul le ofera. In contextul actual generat de pandemie,
comertul online este in deplina ascensiune si foarte multi consumatori prefera acest tip
de cumparaturi.

4
 ANALIZA CHELTUIELILOR SOCIETATII ROTRANSLINE FAST LOGISTIC SRL

Capitolul II
Analiza activităţii de productie si comercializare a societatii
ROTRANSLINET FAST LOGISTIC SRL

Analiza situaţiei generale a activităţii de producţie şi comercializare, a unei

societăţi, se face de regulă prin folosirea unui sistem de indicatori valorici prin
conţinut şi mod de determinare şi care au o anumtită putere informativă.
Principalii indicatori economico – financiari sunt:
Cifra de afaceri (CA) – în economia de piaţă, prin cifră de afaceri se înţelege
ansamblul operaţiunilor unei firme comerciale, determinat pe o anumită perioadă de
timp. Cifra de afceri din activitatea de bază reprezintă veniturile din vânzarea de
bunuri, lucrări şi servicii care fac obiectul de bază a activităţii firmei. Pentru nevoi
interne de informaţii se poate avea în vedere şi indicatorul producţie marfă vândută
şi încasată care marchează finalizarea activităţii de producţie şi comercializare.
Producţia marfă fabriactă (Qf) reprezintă valoarea bunurilor, serviciilor şi lucrărilor
care sunt destinate livrării.
Valoarea adăugată (Qa) exprimă valoarea realizată de activitatea firmei respectiv
capacitatea acesteia de a crea bogăţie.
Producţia exerciţiului (Qe) este volumul întregii producţii a întreprinderii şi exprimă
în condiţiile evaluării bâneşti rezultatul total, direct şi util al activităţii îndustrial
productive a întreprinderii, sintetizând consumul de muncă vie şi materializată pe o
anumită perioadă de timp.
Pentru a caracteriza dinamica activităţii de producţie şi comercializare se au în
vedere următoarele modalităţi:
1. corelaţiile dintre indicii principalilor indicatori valorici, adică situaţia concretă a
unei întreprinderi se apreciază în funcţie de corelaţile normale care trebuie să existe
între principalii indicatori valorici şi anume:
- ICA > IQf - această situaţie exprimă reducerea stocurilor de produse finite,
este o situaţie favorabilă pentru că determină accelerarea vitezei de rotaţie
a activelor circulante în stadiul desfacerii cu implicaţii pozitive asupra
disponibilităţilor băneşti, a cheltuielilor financiare şi profitului.
- ICA = IQf - arată că stocurile finale de produse finite au crescut în acelaşi
ritm cu cel al producţiei obţinute.

5
 ANALIZA CHELTUIELILOR SOCIETATII ROTRANSLINE FAST LOGISTIC SRL

- IQf > IQe - se constată reducerea stocurilor de producţie neterminate şi a

consumului intern dar până la limita desfăşurării normale a producţiei.
- IQa > IQe - reprezintă reducerea ponderii consumului de la terţi în volumul
total de activitate productivă.
2. principalele raporturi statice dintre indicaorii valorici sunt:
- CA/Qf >,=,< 1 reflectă modificările intervenite în stocurile de produse
finite şi la nivelul altor venitrui de exploatare.
- Qf/Qe >,=,< 1 reflectă evoluţia stocurilor de producţie în curs de execuţie
precum şi a consumului intren.
- Qa/Qe >,=,< 1 evidenţiază modificările ponderii consumurilor de la terţi
iar în cazul acestora a celor cu materiale.
1.1. Analiza cifrei de afaceri
Cifra de afaceri este reprezentată de veniturile totale obţinute din operaţiuni
comerciale respectiv din vânzări de mărfuri şi produse, lucrări şi servicii într-o
anumită perioadă de timp.
Potrivit regulamentului de aplicare a Legii contabilităţii nr.82/1991, cifra de
afaceri se calculează prin însumarea următoarele elemente:
- venituri din livrări de bunuri
- venituri din execuţia de lucrări
- venituri din prestările de servicii.
Veniturile financiare şi cele extraordinare nu se includ în cifra de afaceri.
Cifra de afaceri poate fi analizată din punct de vedere factorial stabilindu-se
astfel sistemul de factori care contribuie la evoluţia ei.
Pentru analiza factorială a cifrei de afaceri se pot utiliza mai multe modele:
1) CA   qv  p , unde qv – volumul producţiei vândute
iar p – preţul mediu de vânzare;
Qf CA Qf Mf M ` f Qf
2) CA  Ns  Ns

Qf
(unde Ns

Ns

Mf

M `f
)

CA - cifra de afaceri
Ns - număr mediu de salariaţi
Qf - producţie marfă fabricată
Mf - valoarea medie a mijloacelor fixe
M`f - valoarea medie a mijloacelor fixe direct productive

3) CA  T  cah , unde T – fondul total de timp de muncă

6
 ANALIZA CHELTUIELILOR SOCIETATII ROTRANSLINE FAST LOGISTIC SRL

iar cah - cifra de afaceri medie orară

Pentru exemplificarea metodologiei de analiză avem nevoie de următoarele
date: -mii lei-

Nr.
Indicatori Simbol Precedent Realizat
crt
1 Număr mediu de salariaţi Ns 118 146
2 Cifra de afaceri CA 2.167.074 3.347.226
Qf
3 Productivitatea muncii 95,848 994,822
Ns
CA
4 Grad de valorificare a Qf Qf
191,6069 23,04563
5 Valoare medie Mf 948.690 1.635.312
- a mijloacelor fixe
- a mijloacelor fixe productive M`f 122.778 408.187
7 M `f
Ponderea mijloacelor fixe Mf
0,12942 0.2496
8 Mf
Grad de înzestrare tehnică 8039,74 11.200,767
Ns
9 Randamentul activelor fixe Qf
0,09212 0,35584
productive M `f

Modificarea cifrei de afaceri

CA  CA1  C 0  3.347.226  2.167.074  1.180.152 , este influenţată de
următorii factori:
Qf CA0
1. Δ Ns =  Ns1 - Ns 0   Ns 0  Qf 0 ,
0

Δ Ns = 146  118   95,848  191,6069  514.223

Qf  Qf 1 Qf 0  CA0
2.  Ns1     ,
Ns  Ns1 Ns 0  Qf 0
Qf
 146   994,822  95,848   191,6069  25.148.444,71
Ns
Mf  Mf 1 Mf 0  M ` f 0 Qf 0 CA0
2.1  Ns1      
Ns  Ns1 Ns 0  Mf 0 M ` f 0 Qf 0
Mf
 146  (11 .200,767  8039,74)  0,12942  0,09212  191,6069  1.054.236,88
Ns

M ` f Mf 1  M ` f 1 M ` f 0  Qf 0 CA0
2.2.  Ns1     
Mf Ns1  Mf 1 Mf 0  M ` f 0 Qf 0
M ` f
 146  11 .200,767(0,2496  0,12942)  0,09212  191,6069  3.468.948,81
Mf
Qf Mf 1 M ` f 1  Qf 1 Qf 0  CA0
2.3   Ns1      
M `f Ns1 Mf 1  M ` f 1 M ` f 0  Qf 0

7
 ANALIZA CHELTUIELILOR SOCIETATII ROTRANSLINE FAST LOGISTIC SRL

Qf
 
M `f

146 11.200,767  0,2496 (0,35584 0.09212)  191,6069  20.625.259,02

3.

CA Qf 1  CA1 CA0 

 Ns1   
  

Qf Ns1  Qf 1 Qf 0 
CA
 146  994,822  ( 23,04563  191,6069)  24.482.515,12
Qf

Creşterea cifrei de afaceri s-a realizat prin sporirea cantităţii de produse

fabricate, ca urmare a extinderii activităţii şi mărirea productivităţii muncii.
De asemenea creşterea productivităţii muncii este rezultatul gradului de
înzestrare tehnică, al îmbunătăţirii ponderii mijloacelor fixe prin investiţii noi, şi a
randamentului activelor fixe productive.
Scăderea gradului de valorificare a producţiei fabricate este un rezultat
nefavorabil, care trebuie luat în considereare de conducerea firmei pentru înlăturarea
cauzelor care au condus la o asemenea situaţie.
1.2. Analiza valorii adăugate
Valoarea adăugată (Qa) defineşte dimensiunea reală a activităţii întreprinderii
şi reprezintă plusul de bogăţie obţinut peste consumurile intermediare provenite de la
terţi prin valorificarea tuturor resurselor economice proprii. Valoarea adăugată
permite aprecierea contribuţii întreprinderii la realizarea PIB şi evidenţiază gradul de
integrare pe verticlă prin raportarea la producţie. Beneficiarii Qa sunt: personalul,
acţionari, statul instituţiile de credit, întreprinderea, etc.
Metode de deteminare a valorii adăugate:
1. Metoda sustractivă (a diferenţei) presupune scăderea din producţia
exerciţiului(Qe) a consumurilor intermediare provenite de la terţi.
Relaţiile de calcul sunt:
a) Qa = Qe – C , unde C – reprezintă consumuri intermediare provenite de la terţi.
b) Qa = (Qe+ MC) – C’, unde MC – marja comercială este un sold intermediar de
gestiune şi se calculează ca difernenţă între valoarea mărfurilor vândute şi costul
de cumpărare al acestora, iar C’– consumuri provenite de la terţi pantru activitatea
de producţie şi comerţ. Această relaţie este valabilă pentru întreprinderile care
desfăşoară o activitate de comerţ şi producţie.

8
 ANALIZA CHELTUIELILOR SOCIETATII ROTRANSLINE FAST LOGISTIC SRL

2. Metoda aditivă presupune însumarea următoarelor componente: salariu,

contribuţii pentru asigurări şi protecţie socială, amortizări, provizioane, cheltuieli
cu impozite şi taxe, rezultatul exploatării şi cheltuieli financiare.
Analiza factorială a valorii adăugate are ca scop determinarea abaterilor Qa
de la baza de comparaţie, estimarea contribuţiei diferiţilor factori de influenţă la
formarea şi modificarea indicatorului analizat şi identificarea soluţilor de redresare a
activităţii economice viitoare.
Se poate utiliza următorul model de analiză:
(1) Qa = Qe – C
 C 
Qe  1  
(2) Qa =    Qe
 
, unde a este valoarea medie adăugată la 1leu Qe
a

din (2)  Qa = Qe  a , Qe= T  Wh , unde T  Ns  t şi reprezintă fondul

total de timp de muncă, iar Wh - productivitatea medie orară.

 =  gi100 ai
a , gi – structura producţie iar  a -valoarea adăugată la 1 leu

poducţie pe tipuri de produse.

Pornind de al acest model, se poate stabili următorul sistem factorial:

Ns

T t

Qe Wh

Qa
a
Pentru exemplificarea metodologiei de analiză se vor utiliza următoarele date
- mii lei -
Nr. crt. Indicator Programat Realizat
1 Producţia exerciţiului Qe 1.529.603 2.851.493
2 Fond total de timp de muncă T 111.392 170.528
3 Număr mediu de ore lucrate de salariat t 944 1.168
4 Număr mediu de salariaţi Ns 118 146
5 Productivitatea medie orară Wh 13,7317 16,7212
6 Valoarea medie adăugată la 1leu Qe - 0,83089 0,75805
 a

7 Valoarea adăugată Qa 1.270.934 2.161.528

9
 ANALIZA CHELTUIELILOR SOCIETATII ROTRANSLINE FAST LOGISTIC SRL

Creşterea valorii adăugate Qa  Qa1  Qa0  2.161.528  1.270.934  890.594 se

datorează influenţei următorilor factori:
1. Qe  (Qe1  Qe0)  a 0  (2.851.433  1.529.603)  0,83089  1.098.295,328
1.1)
T  (T 1  T 0)  Wh  a 0  (170.528  111 .392) 13,7317  0,83089  674.714,09

1.1.1)
 Ns  ( Ns1  Ns 0)  t 0  Wh0  a 0  (146  118)  944 13,7317  0,83089  301.576,75

1.1.2)
t  Ns1  (t1  t 0)  Wh0  a 0  146  (1.168  944)  13,7317  0,83089  373.137,34

1.2 )
Wh  T 1  (Wh1  Wh0)  a 0  170.528  (16,7212  13,7317)  0,83089  423.581

2. a  Qe1  (a1  a 0)  2.851.433  (0,75085  0,83089)  207.701

10
 ANALIZA CHELTUIELILOR SOCIETATII ROTRANSLINE FAST LOGISTIC SRL

Capitolul II
Analiza cheltuielilor întreprinderii

Reducerea costurilor de producţie poate fi concepută numai în situaţia în care

există rezerve în acest sens, iar din punct de vedere teoretic în orice întreprindere
există asemenea rezerve determinate de progresul continuu al factorilor de producţie,
de aplicare în practică a rezultatelor ştiinţifice.
Conducerea prin costuri implică stabilirea unor costuri normale care constitue
criteriu permanent de comparaţie al comportamentului diferitelor categorii de
cheltuieli.
Teoria şi practica mondială consideră ca fiind costuri normale următoarele:
 standaredele de cheltuieli stabilite pe baza tehnogiilor de fabricaţie care asigură
obţinerea produselor la parametrii proiectaţi
 nivelul cel mai scăzut de cheltuieli înregistrate în ramura respectivă de activitate
 costurile care asigură un profit net echivalent dobânzii aferente capitalului propriu.
Potrivit Legii contabiităţii, cheltuielile reprezintă sumele sau valorile plătite
sau de plătit pentru consumuri, lucrări executate, servicii prestate de terţi, renumerarea
personalului, executarea unor obligaţii legale sau contractuale, constituirea de
amortizări sau provizioane şi consumuri extraordinare. Cea mai mare parte a acestor
consumuri localizate în timp şi spaţiu îmbracă forma costului produselor.
Realizarea unui venit respectiv profit implică efectuarea de cheltuieli. În
contabilitatea financiară cheltuielile se înregistrează după natura lor şi se grupează
astfel:
a) cheltuieli de exploatare sunt ocazionate de activitatea principală a unităţii
patrimoniale, se identifică în bună parte cu obiectul de activitate al firmei
b) cheltuieli financiare: cuprind pierderile din creanţe legate de participaţii, pierderi
din vânzareea titlurilor de plasament, diferenţele nefavorabile curs valutar din
operaţiunile curente, dobânzile curente aferente împrumuturilor primite, etc.
(vizează activitatea financiară a firmei în afara exploatării)
c) cheltuielile extraordinare nu sunt legate de activitaea curentă a întreprinderii şi se
referă la despăgubiri, amenzi, penalzări, donaţii, subvenţii, etc.

11
 ANALIZA CHELTUIELILOR SOCIETATII ROTRANSLINE FAST LOGISTIC SRL

2.1 Analiza cheltuielilor de exploatare la 1000 lei CA

Cheltuilile de exploatare deţin ponderea hotărâtoare în totalul cheltuielilor
suma lor fiind strâns legată de realizarea obiectului de activitate al întreprinderii.
Clasa cheltuielilor de exploatare cuprinde următoarele elemente:
 cheltuieli privind consumurile de materii prime, materiale, combustibil, energie şi
alte cheltuieli asimilate acestora.
 cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi
 cheltuieli cu impozite şi taxe suportate de întreprindere
 cheltuieli cu personalul
 cheltuieli cu amortizări şi provizioane aferente exploatării
 costul mărfurilor vândute
 alte cheltuieli de exploatare
Analiza factorială a cheltuielilor de exploatare la 1000 lei CA are rol de
evidenţia evoluţia cheltuielilor în dinamică şi pe structură precum şi factorii care
influenţează nivelul lor.
Se dau umătoarele date referitoare la întreprindere: -mii lei-
Nr.crt. Indicatori Programat Realizat

Volum fizic al producţiei vândute

exprimat prin:  qv 0  p0  qv 1  p1
- preţ mediu 2.167.074 3.347.226
1
- costuri complete unitare  qv 0  c0  qv 1  c1
2.080.814 3.466.888
Volum fizic al producţiei vândute
exprimat prin:  qv 1  p0
3.194.226
- preţ mediu de vânzare unitar -
2
programat  qv 1  c0
3.003.857
- costuri complete unitare -
programate
3 Cheltuieli la 1000 lei CA (C1000leiCA) 960,19 1035,74
Pentru a arăta cum se modifică C1000leiCA se va urmări metodologia de
cuantificare a factorilor după următorul sistem de factori ştiind că: C1000CA=

 qv  c  1000 qv
 qv  p

12
 ANALIZA CHELTUIELILOR SOCIETATII ROTRANSLINE FAST LOGISTIC SRL

C1000leiCA p
c
Creşterea C1000leiCA = C11000leiCA- C01000leiCA=1035,74 - 960,19 = 75,55 se
datorează influenţei următorilor factori:
1)

qv 
 qv  c 1 0
 1000 
 qv  c
0 0
 1000 
3.003.857
 1000 
2.080.814
 1000 
 qv  p 1 0  qv  p
0 0 3.194.226 2.167.074

= 940,4 – 960,1 = -19,7

Consecinţă: structura producţiei vândute a exercitat o influenţă favorabilă

deoarece modificarea sa a determinat o scădere a cheltuielilor la 1000lei
CA cu 19,7 lei.
2)

p 
 qv  c
1 0
 1000 
 qv  c
1 0
 1000 
3.003.857
 1000 
3.003.857
 1000 
 qv  p
1 1  qv  p
1 0 3.347.226 3.194.226

= 897,4 – 940,4 = – 43

Consecinţă: modificarea preţurilor de vânzare a exercitat o influenţă favorabilă

determinând diminuarea cheltuielior la 1000lei CA cu 43 lei.

3)

c 
 qv  c
1 1
 1000 
 qv  c
1 0
 1000 
3.466.888
 1000 
3.003.857
 1000 
 qv  p
1 1  qv  p
1 1 3.347.226 3.347.226

= 1035,7 – 897,4 =138,3

Consecinţă: costurile complete unitare au contribuit la depăşirea cu 138,3 lei a

nivelului la 1000lei CA ducând la scăderea profitului aferent CA.

13
 ANALIZA CHELTUIELILOR SOCIETATII ROTRANSLINE FAST LOGISTIC SRL

2.2 Analiza cheltuielilor variabile şi fixe

Indicele de variabilitate a unei cheltuieli nu rămâne în permanenţă acelaşi
deoarece el se modifică sub influenţa anumitor factori (volumul fizic al producţiei,
perioada de timp pe care se analizează cheltuiala în cauză, caracterul particular al
respectivei categorii de cheltuieli) dar volumul fizic al producţiei este factorul
determinant. În funcţie de comportamentul diferitelor categorii de cheltuieli, faţă de
modificările volumului fizic al producţiei prin moficarea coeficentului de variabilitate
se pot deosebi două tipuri de cheltuieli: variabile şi fixe.
2.2.1 Analiza cheltuielilor variabile la 1000 lei CA
Din punct de vedere al modificării volumului de activitate, cheltuielile
variabile se împart în:
- cheltuieli proporţionale
- cheltuieli progresive
- cheltuieli regresive
- cheltuieli flexibile
În categoria cheltuielilor variabile se includ:
- cheltuieli cu materii prime şi materiale directe
- cheltuieli cu manopera directă
- alte categorii de cheltuieli care variază relativ proporţional cu volumul de activitate.
De regulă cheltuielile variabile sunt cheltuieli directe şi în consecinţă pot fi
individualizate distinct în funcţie de produsele la al căror realizare vor contribui.
Analiza factorială a cheltuielilor variabile la 1000lei CA
Se dau următoarele date referitoare la întreprindere: - mii lei-
Nr.
Indicator Programat Realizat
crt.
1 Vol. fiz. al prod. vandute expr. in  qv 0  p0  qv 1  p1

-pret mediu de vanzare unitar 2.167.074 3.347.226

-costuri variabile unitare  qv 0  cv0  qv 1  cv1

800.102 1.165.315

2 Vol. fiz. efectiv al prod vandute expr. in  qv 1  p0

- 2.916.074
-pret mediu de vanzare unitar programat
-  qv  cv 0
-costuri variabile unitare programate 1

14
 ANALIZA CHELTUIELILOR SOCIETATII ROTRANSLINE FAST LOGISTIC SRL

1.089.757
3 Celtuieli variabile la 1000 lei CA 369,2 348,1

Ştiind că Cv1000CA=
 qv  cv  1000 , se va urmări metodologia de
 qv  pv
cuantificare a factorilor după următorul sistem de factori:

qv

Cv1000CA p

c
Scăderea Cv1000leiCA = Cv11000leiCA- Cv01000leiCA =348,1 - 369,2= -21,1 se
datorează influenţei următorilor factori:

1)
g 
 qv  cv
1 0
 1000 
 qv  cv
0 0
1000 
1.089.757
 1000 
800.102
1000 
 qv  p
1 0  qv  p
0 0 2.916.074 2.167.074

= 373,7 – 369,2 =4,5

Consecinţă: influenţă nefavorabilă datorită creşterii cheltuielilor variabile la 1000CA

cu 4,5 lei

2)
p 
 qv  cv
1 0
 1000 
 qv  cv
1 0
 1000 
1.089.757
 1000 
1.089.757
 1000 
 qv  p
1 1  qv  p
1 0 3.347.226 2.916.074

= 325,5 – 373,7 = - 48,2

Consecinţă: modificarea preţurilor de vânzare exercită o influenţă favorabilă

determinând diminuarea cheltuielilor variabile la 1000lei CA cu 48,2

3)
cv 
 qv  cv1 1
1000 
 qv  cv
1 0
1000 
1.165.315
1000 
1.089.757
1000 
 qv  p 1 1  qv  p1 1 3.347.226 3.347.226

= 348,1 - 325,5= 22,6

Consecinţă: costurile complete unitare contribuie la depăşirea cu 22,6 lei a nivelului la

1000lei CA ducând la scăderea profitului aferent CA.

15
 ANALIZA CHELTUIELILOR SOCIETATII ROTRANSLINE FAST LOGISTIC SRL

2.2.2 Analiza cheltuielilor fixe la 1000leiCA

Cheltuielile fixe constitue o premisă şi o consecinţă a desfăşurării unei

anumite activităţi de natură economică. Aceasta înseamnă că unele cheltuieli nu sunt
în dependenţă proporţională sau neproporţională cu producţia (sau vânzările) ci în
anumite limite ele rămân fixe sau independente. Această categorie de cheltuieli se
caracterizează printr-un indice de variabilitate egal cu 0.
În general aceste cheltuieli sunt determinate de capacitatea de producţie a
întreprinderii iar structura lor diferă de la o întreprindere la alta în funcţie de factorii
care îi determină capacitatea respectiv aparteneţa la o anumită ramură cu activitate
industrială. Teoretic masa cheltuielilor fixe ar trebui să rămână aceeaşi indiferent de
gradul de utilizare al capaităţii de producţie. Practic în cadrul cheltuielilor fixe se
disting două categorii de cheltuieli: cheltuieli fixe prporiu-zise şi cheltuieli relativ
fixe.
Cheltuielile fixe propriu-zise sunt cele a căror mărime rămâne relativ
constantă indiferent dacă în cadrul unei capacităţi de producţie dată volumul
producţiei creşte sau scade. În această categorie se cuprind:
- cheltuieli privind amortizarările
- cheltuieli privind serviciile telefonice, radio-TV
- cheltuieli prime de asigurare
- cheltuieli cu impozite şi taxe locale
Cheltuielile relativ fixe sunt formate din acele cheltuieli de producţie care
manifestă o mare sensibilitate faţă de modificarea volumului fizic al producţiei
respectiv în raport cu măsura în care este utilizată capacitatea de producţie. În această
categorie se includ:
- salariile persnalului
- cheltuieli de deservire a secţiilor întreprinderii
- cheltuieli cu protecţia mediului înconjurător
- cheltuieli de birou
- şi alte cheltuieli de natură administrativă

16
 ANALIZA CHELTUIELILOR SOCIETATII ROTRANSLINE FAST LOGISTIC SRL

Pentru analiza factorială a cheltuielilor fixe la 1000leiCA, se dau următorii indicatori:

Nr.
Indicator Programat Realizat
crt.
1 Vol.fiz. al prod. vândute expr. în:  qv 0  p0  qv 1  p1
-pret mediu de vânzare unitar 2.167.074 3.347.226

2 Suma cheltuielilor fixe Cf 1.280.712 2.301.573

3 Vol.fiz.efectiv al prod. vândute expr. in:  qv 1  p0
-preţ mediu de vânzare unitar programat - 2.916.074

4 Celtuieli fixe la 1000 lei CA (Cf1000CA) 590,98 687,60

Cf
Ştiind că, Cf1000CA   1000 , se va urmări metodologia de cuantificare a
CA
factorilor după următorul sistem de factori:

qv
CA
p
Cf1000CA

Cf

Creşterea cheltuielilor fixe la 1000lei CA Cf1000CA= Cf11000CA - Cf01000CA =

=687,60 – 590,98 = 96,62 se datorează influenţei următorilor factori.
Cf 0 Cf 0 1.280.712 1.280.712
1) CA   1000   1000   1000   1000 
CA1 CA0 3.347.226 2.167.074
= 382,61 - 590,98= - 208,37
1.1)

Cf 0 Cf 0 1.280.712 1.280.712
qv   1000   1000   1000   1000
 qv1  p 0  qv 0  p 0 2.916.074 2.167.074

= 439,19 - 590,98 = -151,79

1.2)

Cf 0 Cf 0 1.280.712 1.280.712
p  1000  1000  1000   1000 
 qv1  p1  qv1  p 0 3.347.226 2.916.074

= 382,61 – 439,19 = -56,58

17
 ANALIZA CHELTUIELILOR SOCIETATII ROTRANSLINE FAST LOGISTIC SRL

Cf 1 Cf 0 2.301.573 1.280.712
2) Cf   1000   1000   1000   1000 
CA1 CA1 3.347.226 3.347.226
= 687,60 – 382,61= 304,99

2.3 Analiza cheltuielilor cu materialele la 1000 lei CA

Cheltuielile cu materialele deţin o pondere mai mare sau mai mică în funcţie
de profilul de activitate al întreprinderii. Ele reprezintă expresia valorică a
consumurilor de resurse materiale şi a prestărilor de servicii de către terţi şi se
compun din:
- cheltuieli cu materii prime, materiale
- cheltuieli cu combustibil, energie, apă
- cheltuieli cu amortizările
- cheltuieli cu obiecte de inventar
- cheltuieli cu lucrări şi servicii prestate de terţi
- alte cheltuieli materiale
Cheltuielile materiale joacă un rol determinant în procesul de producţie
deoarece ele constituie substanţa principală a produsului finit.
În totalul cheltuielilor cu materialele ponderea hotărâtoare o deţin cheltuielilor
cu materile prime şi materiale, domenii în care pot fi întreprinse multipe măsuri
privind economisirea consumului de resurse ca premisă a creşterii eficienţei activităţii
întreprinderii.
Analiza factorială a cheltuielilor cu materialele aferente exploatării pot fi
analizate pot fi analizate ca nivel la 1000 lei CA pe baza modelului:


 qv  cm  1000
Cm1000CA  qv  p ,
unde Cm =  csj  pj csj – consum specific din resursa materială j
pj – preţul de aprovizionare din resursa materială j
Sistemul de factori se prezintă astfel:

qv

Cm1000CA p

csj
cm
pj

18
 ANALIZA CHELTUIELILOR SOCIETATII ROTRANSLINE FAST LOGISTIC SRL

Se dau următoarele date : -mii lei-

Nr.
Indicator Programat Realizat
crt.
1 Vol. fiz. al prod. vandute expr. in  qv 0  p0  qv 1  p1
-pret mediu de vanzare unitar 2.167.074 3.347.226
 qv0  cm0  qv 1  cvm1
-costuri cu materiale pe unitate de 454.497 894.511
produs
2 Vol. fiz. efectiv al prod vandute expr. in  qv 1  p0
-pret mediu de vanzare unitar programat - 2.916.074

-costul cu materiale unitare programate -  qv 1  cm 0

787.655

3 Suma chelt. cu mat. recalculate în fc. de

-
 qv1  csj1  pj 0
vol. efectiv al producţiei vândute. 756.250
4 Celtuieli cu materiale la 1000 lei CA 209,72 267,23
1000CA 1000CA
Creşterea cheltuielilor materiale la 1000lei CA ,Cm = Cm1 - Cm01000CA =
=267,23 - 209,72 = 57,51 se datorează influenţei următorilor factori.
1)

qv 
 qv  cm
1 0
 1000 
 qv  cm
1 0
 1000 
787.655
1000 
454.497
 1000
 qv  p 1 0  qv  p 0 0 2.916.074 2.167.074

= 270,1 – 209,7 = 60,4

2)

p 
 qv  cm
1 0
 1000 
 qv  cm
1 0
 1000 
787.655
1000 
787.655
 1000
 qv  p 1 1  qv  p1 0 3.347.226 2.916.074

= 235,3 – 270,1 = -34,8

3)

cm 
 qv  cm 1 1
1000 
 qv  cm 1 0
 1000 
894.511
 1000 
787.655
1000
 qv  p 1 1  qv  p 1 1 3.347.226 3.347.226

= 267,2 – 235,3 = 31,9

3.1)

csj 
 qv  csj pj
1 1 o
1000 
 qv  csj pj 1 0 0
 1000 
756.250
 1000 
767.655
1000
 qv  p 1 1  qv  p 1 1 3.347.226 3.347.226

= 225,9 – 235,3 = - 9,4

19
 ANALIZA CHELTUIELILOR SOCIETATII ROTRANSLINE FAST LOGISTIC SRL

3.2)

pj 
 qv  csj pj
1 1 1
 1000 
 qv  csj pj
1 1 0
 1000 
894.511
 1000 
756.250
 1000
 qv  p 1 1  qv  p 1 1 3.347.226 3.347.226

= 267,2 – 225,9 = 41,3

2.4 Analiza riscului de exploatare sau operaţional

Analiza riscului de exploatare se bazează pe structurarea cheltuielilor de
exploatare în cheltuieli variabile şi fixe. Pentru evitarea riscului de exploatare trebuie
ca volumul efectiv de activitate să fie mai mare decât volumul de activitate
corespunzător punctului critic sau pragului de rentabilitate.
Pentru evitarea riscului de exploatare trebuie să se determine mai întâi gradul
minim de utilizare a capacităţii de producţie respectiv acel volum de activitate
corespunzător punctului critic. Pentru aceasta se va parcurge următoarea procedură:
1) Se porneşte de la ecuaţia de bază care presupune ca volumul total de activitate să
acopere integral suma cheltuielilor de exploatare: CA=Ce
2) Cheltuielile totale de exploatare sunt formate din însumarea cheltuielilor variabile
cu cele fixe: Ce=Cv+Cf
3) Se procedează la egalarea celor două ecuaţii adică: CA= Cv+Cf , Cv  CA  Rv

unde Rv - rata medie de eficienţă acheltuielilor variablie, astfel CA(1- Rv )=Cf,

Cf
CAcr = (cr – critică)
1  Rv
4) Se determină gradul de utilizare (K) a capacităţii de producţie în punctul critic, K=

CAcr Cf
 100 , Qmax – capacitatea de producţie, astfel K=  100
Q max Q max(1  Rv)

Riscul de exploatare poate fi cuantificat cu ajutorul indicatorului de poziţie

faţă de pragul de rentabilitate care poate fi determinat atât în mărime absolută (


  CA1  CAcr ) cât şi în mărime relativă(  `  100
Cacr
Aplicaţie:
Nr.crt. Indicator Realizat
1 Cifra de afaceri 3.347.226

20
 ANALIZA CHELTUIELILOR SOCIETATII ROTRANSLINE FAST LOGISTIC SRL

2 Cheltuieli variabile 1.165.315

3 Cheltuieli fixe 2.301.573

4 Total cheltuieli 3.466.888
5 Capacitate de producţie 5.851.493

Cv 1.165.315
Cv  CA  Rv  Rv    0,348
CA 3.347.226
2.301.573
K   123%
2.851.493(1  0,348)
CAcr  K  Q max  123%  2.851.493  3.507.336

Cuantificarea riscului de exploatare se poate face cu ajutorul indicatorului de

poziţie  :
- în mărime absolută :   CA1  CAcr = 3.347.226 – 3.507.336 = - 160.110
  160.110
- cât şi în mărime relativă:  `  100 =  100  4,5
Cacr 3.507.336
- grad de utilizare a capacităţii de producţie în punctul critic:
CAcr 3.507.336
K= Q max  100 =  100  123%
2.851.493
La o CA de 3.347.226 pragul de rentabilitate nu este atins ceea ce reprezintă o
marjă insuficentă pentru întreprindere.

2.5 Analiza cheltuielilor cu personalul

Cheltuielile cu persoanlul sunt o consecinţă a utilizării potenţialului uman
considerat ca fiind factorul de producţie cel mai dinamic. Aceste cheltuieli cuprind:
cheltuieli cu salariile şi cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială.
Cheltuielile cu personalul pot fi structurate în funcţie de mai multe criterii astfel:
a) în funcţie de elementele componente: salaii tarifare respectiv negociate, sporuri
acordate, taxe de protecţie socială, impozite, etc. Toate acestea prezintă
importanţă în determinarea cheltuielilor care sunt reglementate prin acte
normative şi aspura cărora firma nu poate acţiona.
b) în funcţie de categoriile de personal (muncitori, economişti,etc.) sunt utile pentru
determinarea mutaţiilor ce s-au produs în structura personalului.
c) în funcţie de formele de salarizare practicate pentru a caracteriza eficienţa acestora

21
 ANALIZA CHELTUIELILOR SOCIETATII ROTRANSLINE FAST LOGISTIC SRL

d) în raport cu modul de includere în costuri este necesară localizarea rezervelor

existente pentru sporirea eficienţei cheltuielilor cu salariile.

Pentru analiza factorială a cheltuielilor cu salariile sunt necesari următorii indicatori

-mii lei-
Nr. Indicator Programat Realizat
crt
1 Cheltuieli cu salariile Cs 1.058.788 1.934.214
2 Venituri din exploatare Ve 2.188.755 3.533.929
3 Număr de salariati 118 146
Ns
4 Fond total de timp de muncă T 111.392 170.528
5 Nr mediu de ore lucrate de sal. 944 1168
t
6 Salariu mediu annual 897.277 1.324.804
7 Productivitate medie anuală 18.548,77 24.204,99
Wa
8 Salar mediu orar 950,5053 1134,25
Csh
9 Productivitatea medie orară Wh 19,6491 20,72345
10 Chelt. medii cu sal.la 1 leu venit din exploatare 0,48374 0,547326
Cs
11 Chelt. medii cu sal.recalculate la 1 leu productie gi - 0,546

Pentru analiza factorială a cheltuielilor cu personalul se pot utiliza următoarele

modele:
Ve Cs
a) Cs= Ns  
Ns Ve
Ve
- productivitatea medie anuală - Wa
Ns
Cs
- cheltuieli medii cu salariile la1 leu venituri din exploatare - Cs
Ve

astfel Cs= Ns  Wa  Cs , Cs =
 gi  csi
100
unde gi – strucutura veniturilor din exploatare pe produse, lucrăru, servicii
csi – cheltuieli cu salariile la 1 leu producţie pe produse, lucrări, servicii

22
 ANALIZA CHELTUIELILOR SOCIETATII ROTRANSLINE FAST LOGISTIC SRL

iar Wa = t  Wh
Ns
Avem sistemul de factori:
t
Ve
Cs ( Wa ) Wh
Ns
gi
Creşterea cheltuielilor cu Cs
( Cs ) csi
Ve
personalul , Cs = Cs1 - Cs0
=1.934.214 - 1.058.788 =
875.426, se datorează influenţei următorilor factori:
1)  Ns  ( Ns1  Ns 0)  Wa 0  Cs 0  (146  118)  18.548,77  0,48374 =251.237,89

2) Wa  Ns1  (Wa 1  Wa 0)  Cs 0  146  (24.204,99  18.548,77)  0,48374  399.476,4

1
2.1) t  Ns1  (t1  t 0) Wh0  Cs 0  (1168  944) 19.649,12  0,48374  310.853,65
2.2)
Wh  Ns1  t1  (Wh1  Wh0)  Cs 0  146 1168  (20,72345  19,64912)  0,43874  88.622,78

3) Cs  Ns1 Wa 1  (Cs1  Cs 0)  146  24.204,99  (0,547326  0,48374)  224.712

3.1)

  gi1  csi 0  gi 0  csi 0 

gi  Ns1  Wa 1      146  24.204,99  (0,546  048374)  220.026

 100 100 

3.2)
  gi1  csi1  gi csi 0 
1
csi  Ns1  Wa 1      146  24.204,99  (0,547326  0,546 )  4686

 100 100 
T Cs
b) Cs= Ns  
Ns T
T
- reprezintă număr de ore lucrate de salariat - Cs
Ns
Cs
- salar mediu orar - Csh
T
astfel Cs= Ns  t  Csh , iar sistemul de factori se prezintă după următorul model:

Ns

Cs t

Csh

1)  Ns  ( Ns1  Ns 0)  Wa 0  Cs 0  (146  118) 18.548,77  0,48374

23
 ANALIZA CHELTUIELILOR SOCIETATII ROTRANSLINE FAST LOGISTIC SRL

2) Wa  Ns1  (Wa 1  Wa 0)  Cs0  146  (24.204,99  18.548,77)  0,48374 

3) Csh  Ns1  t1  (Csh1  Csh0)  146 1168  (1134,25  950,5053)  313.336,16

24