Apa

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA
3. APA
RESURSELE DE APĂ
APE DE SUPRAFAŢĂ
APE SUBTERANE
MEDIU MARIN ŞI COSTIER
APE UZATE
ZONE CRITICE SUB ASPECTUL

POLUĂRII APELOR DE SUPRAFAŢĂ ŞI
A CELOR SUBTERANE
3.1. Resursele de apă
Apa este un element esenţial pentru viaţă şi pentru procesele naturale. Existenţa
noastră şi activităţile noastre economice sunt în totalitate dependente de această
preţioasă resursă. Este în egală măsură factorul climatic important care susţine
dezvoltarea ecosistemelor şi
componenta cheie în
schimbul de substanţă şi
energie în ciclul hidrologic.
Mai mult decât atât, la nivel
global, apa reprezintă o
resursă limitată.
Activităţile umane
exercită presiuni importante
asupra resurselor de apă
atât cantitativ cât şi calitativ,
astfel că este necesară
analiza acestei componente
a mediului înconjurător,
impunându-se crearea de
instrumente legislative care
să se adreseze clar
problemelor apărute şi să
contribuie la asigurarea
resurselor de apă pentru
generaţiile viitoare.
Principalul obiectiv strategic al României în domeniul apelor este legat de integrarea
europeană, ceea ce implică armonizarea şi implementarea acquis-ului comunitar în
domeniul protecţiei calităţii apei.
53
3.1.1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utililizabile.
Resursele de apă ale României sunt constituite din apele de suprafaţă – râuri,
lacuri, fluviul Dunărea( ≈ 90% ) – şi ape subterane ( ≈ 10 % ). Resursele de apă
potenţiale şi tehnic utililizabile pentru anul 2006 se prezintă în tabelul nr.3.1.1.
Tabel 3.1.1. Resursele de apa potenţiale si tehnic utilizabile pentru anul 2005
Sursa de apă Total

Indicator de caracterizare (mii.mc.)
A Râuri interioare
1. Resursa teoretică 40.000.000
2. Resursa existentă potrivit gradului de amenajare a bazinelor
hidrografice* 13.805.691
3. Cerinţa de apă a folosinţelor, potrivit capacităţilor de captare aflate

în funcţiune 3.682.569
B Dunăre (direct)
1. Resursa teoretică (în secţiunea de intrare în ţară) ** 87.000.000
2. Resursa utilizabilă în regim actual de amenajare 20.000.000
3. Cerinţa de apă a folosinţelor potrivit capacităţilor de captare aflate
în funcţiune*** 3.477.013
C Subteran
1. Resursa teoretică din care: 9.600.000
• ape freatice 4.700.000
• ape de adâncime 4.900.000
2. Resursa utilizabilă 6.677.150
3. Cerinţa de apă a folosinţelor potrivit capacităţilor de captare în
funcţiune 754.144
Total resurse
1. Resursa teoretică 136.600.000
2. Resursa existentă potrivit gradului de amenajare a bazinelor
hidrografice 40.482.841
3. Cerinţa de apă a folosinţelor, potrivit capacităţilor de captare aflate

în funcţiune 7.913.726
4. Cerinţa de apă pentru protecţia ecologică

4.341.972
Notă
*
cuprinde şi reţeaua lacurilor litorale, precum şi resursa asigurată prin refolosire externă
directă în lungul râului;
**
½ din stocul mediu multianual, la intrarea în ţară;
***
inclusiv volumele transferate în bazinul Litoral
****Sursa:Administraţia Naţională „Apele Române”
Cuantumul resurselor teoretice de apă atinge valori mari în comparaţie cu

cerinţele acestei resurse.Existenţa acesteia este esenţială în dezvoltarea societăţii în
54
general şi a ramurilor de activitate în particular (în special în industrie şi agricultură – mari

consumatori de apă).
Fig. 3.1.1. Resursele totale de apa
Resursa teoretică
4,20%2,30%
. Resursa existentă potrivit
21,40%
gradului de amenajare a
bazinelor hidrografice
Cerinţa de apă pentru protecţia
ecologică
72,10%
Cerinţa de apă a folosinţelor
potrivit capacităţilor de captare
aflate în funcţiune
Raportat la populaţia actuală a ţării, rezultă:

• resursa specifică utilizabilă în regim natural, de cca. 2660 m3/loc. şi an, luând
în considerare şi aportul Dunării;
• o resursă specifică, teoretică, de cca. 1770 m3/loc. şi an, luând în consideraţie
numai aportul râurilor interioare, situând din acest punct de vedere ţara
noastră în categoria tărilor cu resurse de apa relativ reduse în raport cu
resursele altor ţări.
Principala resursă de apă a României o constituie râurile interioare. O
caracteristică de bază a acestei categorii de resursă o constituie variabilitatea foarte
mare în spaţiu:
• zona montană, care aduce jumatate din volumul scurs;
• variabilitatea debitului mediu specific (1 l/s şi km2 în zonele joase, până la 40
l/s şi km2 în zonele înalte).
O altă caracteristică o reprezintă variabilitatea foarte pronunţată în timp, astfel
încât primăvara se produc viituri importante, urmate de secete prelungite.
Dunărea, al doilea fluviu ca mărime dîn Europa (cu lungime de 2850 km, dîn care
1075 km pe teritoriul României) are un stoc mediu la intrarea în ţară de 174 x 109 m3.
Resursele de apă subterană sunt constituite dîn depozitele de apă existente în
straturi acvifere freatice şi straturi de mare adâncime. Repartiţia scurgerii subterane
variază pe marile unităti tectonice de pe teritoriul ţării astfel:
• 0,5-1 l/s şi km2 în Dobrogea de Nord;
• 0,5-2 l/s şi km2 în Podişul Moldovenesc;
• 0,1-3 l/s şi km2 în Depresiunea Transilvaniei şi Depresiunea Panonică;
• 0,1-5 l/s şi km2 în Dobrogea de Nord şi Platforma Dunăreana;
• 5-20 l/s şi km2 în zona Carpaţilor, în special în Carpaţii Meridionali şi în
zonele de carst din bazinul Jiului şi Cernei.
55
3.1.2. Prelevările de apă
În anul 2006 prelevările totale de apă brută la nivelul României au fost de 5,29
mld.m3. din care:
• Populaţie: 1,12 mld.m3.
• Industrie: 3,74 mld.m3.
• Agricultură: 0,43 mld.m3.
Prelevările de apă au scăzut de la 20,4 mld.m3 în anul 1990 la 5,29 mld.m3 în
prezent, datorită:
• diminuării activităţii agricole (irigaţii);
• diminuării activităţii industriale;
• reducerii consumurilor de apă în procesele tehnologice;
• reducerii pierderilor;
• aplicării mecanismului economic în gospodărirea apelor.
Pentru anul 2006 raportul cerinţă/prelevare (figura 3.1.2.) pentru resursele de apă
se prezintă în tabelul nr. 3.1.2.
Tabelul nr.3.1.2. Raportul cerinţă/prelevare

Cerinţa de apă Prelevările de apă Gradul de
Programat 2006 Realizat 2006 utilizare
Valoare Valoare
Activitate Activitate %
(mld.mc) (mld.mc)
Populaţie 1,13 Populaţie 1,12 99,1
Industrie 5,64 Industrie 3,74 66,3
Agricultură 1,13 Agricultură 0,43 38,1
Total 7,90 Total 5,29 67,0
Sursa: Administraţia Naţională „Apele Române”
Fig. 3.1.2. Raportul cerinţă/prelevare la nivelul anului 2006
6 5,64
4 3,74
mld. mc
2
1,13 1,12 1,13
1 0,43
0
Populatie Populatie Industrie Industrie Agricultura Agricultura
cerinta prelevare cerinta prelevare cerinta prelevare
56
Fig. 3.1.3. Gradul de acoperire al cerinţei de apă cu prelevări
Agricultura,
38.1 Total, 67 Total
Populatie
Industrie,
66.3 Industrie
Populatie, Agricultura
99.1
Prelevările de apă au fost de 67 % din totalul cerinţelor datorită supraestimării

cerinţelor de apă, în special în industrie şi agricultură.
3.1.3. Mecanismul economic în domeniul apelor
Apa constituie o resursă naturală cu valoare economică în toate formele sale de

utilizare/exploatare. Conservarea, refolosirea şi economisirea apei sunt încurajate prin
aplicarea de stimuli economici, inclusiv pentru cei care manifestă o preocupare constantă
în protejarea cantităţii şi calităţii apei, precum şi prin aplicarea
de penalităţi celor care risipesc sau poluează resursele de apă.
Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi
cantitative şi calitative a resurselor de apă include sistemul de
contribuţii, plăţi, bonificaţii, tarife şi penalităţi ca parte a modului
de finanţare a dezvoltării domeniului şi de asigurare a
funcţionării Administraţiei Naţionale "Apele Române".
Sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii, tarife şi penalităţi,
conform prevederilor Legii nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, se
bazează pe principiile recuperării costurilor pentru cunoaşterea şi gestionarea resurselor
de apă "utilizatorul plăteşte" şi "poluatorul plăteşte".
Administraţia Naţională “Apele Române”, este singura în drept să aplice sistemul
de contribuţii, plăţi, bonificaţii, tarife şi penalităţi specifice gospodăririi apelor tuturor
utilizatorilor de apă, indiferent de deţinătorul cu orice titlu al amenajării, precum şi din
sursele subterane, cu excepţia celor pentru care există reglementări specifice în vigoare.
Contribuţiile specifice de gospodărire a apelor, sunt diferenţiate, în vederea
stimulării economice a utilizării durabile a resurselor de apă, pe categorii de surse şi
grupe de utilizatori şi pe substanţe poluante din apele uzate evacuate în resursele de
apă. Contribuţiile specifice de gospodărire a apelor se percep lunar tuturor utilizatorilor
de apă.
Administraţia Naţională “Apele Române”, încheie abonament de
utilizare/exploatare a resurselor de apă cu utilizatorii, conform solicitării acestora, în
limitele prevederilor din actele de reglementare a folosinţei din punct de vedere al
gospodăririi apelor.
Pentru serviciile comune de gospodărire a apelor prestate de Administraţia
Naţională "Apele Române", tarifele se stabilesc prin negociere directă între unităţile din
57
subordinea Administraţiei Naţionale "Apele Române" şi utilizatori. Prestarea serviciilor

comune de gospodărire a apelor se face pe bază de contracte încheiate cu beneficiarii.
Divergenţele apărute la încheierea contractelor sau a abonamentelor de
utilizare/exploatare între direcţiile de ape sau alte unităţi din subordinea Administraţiei
Naţionale "Apele Române" şi utilizatori se negociază ca etapă finală a concilierii, la
nivelul central al Administraţiei Naţionale "Apele Române", în prezenţa reprezentanţilor
autorităţilor competente.
Administraţia Naţională "Apele Române", în relaţiile cu utilizatorii, acordă
bonificaţii şi aplică penalităţi, dupa
caz.
Utilizatorilor de apă care
demonstrează constant o grijă
deosebită pentru folosirea raţională şi
pentru protecţia calităţii apelor,
evacuând o dată cu apele uzate
epurate substanţe impurificatoare în
concentraţii mai mici decât cele
înscrise în autorizaţia de gospodărire
a apelor, li se acordă, potrivit legii,
bonificaţii.
Penalităţile se aplică acelor
utilizatori de apă la care se constată
abateri de la prevederile reglementate
atât pentru depăşirea cantităţilor de
apă utilizate, cât şi a concentraţiilor de
substanţe impurificatoare evacuate în
resursele de apă.
Constatarea abaterilor de la prevederile reglementate atât pentru depăşirea
cantităţilor de apă utilizate, cât şi a concentraţiilor de substanţe impurificatoare evacuate
în resursele de apă, se face de personalul cu drept de control împuternicit în acest scop,
prevăzut de lege, şi se consemnează în procesele-verbale încheiate între părţi.
Unităţile de gospodărie comunală care au în administrare reţelele de alimentare
cu apă şi de canalizare a localităţilor pot aplica penalităţile prevăzute în "Sistemul de
contribuţii, plăţi, bonificaţii, tarife şi penalităţi", care face parte dîn mecanismul economic
specific domeniului apelor.
Penalităţile încasate de unităţile de gospodărie comunală se fac venit al acestora
şi se folosesc pentru modernizarea instalaţiilor şi retehnologizarea staţiilor de epurare a
apelor uzate, conform legislaţiei în vigoare.
Utilizatorii de apă au obligaţia încheierii, lunar sau trimestrial, cu operatorul unic, a
unui proces-verbal de reglare şi confirmare certă a debitelor restante, care constituie şi
înştiinţare de plată de la data înmânării sau comunicării acestuia. Acest proces-verbal
încheiat între semnatarii abonamentului de utilizare/exploatare şi/sau contractului
constituie titlu executoriu în condiţiile legii.
Executarea silită în temeiul titlului executoriu se efectuează de Administraţia
Naţională “Apele Române”, similar reglementărilor legale în vigoare în materie de
colectare a creanţelor fiscale.
Suspendarea dreptului de utilizare/exploatare a resurselor de apă se aplică în
cazul neplăţii contribuţiei timp de 6 luni, luându-se totodată măsuri de sistare a prestării
serviciului.
58
3.2. Ape de suprafaţă
Totalul cursurilor de apă codificate ale ţării noastre este de 78.905 km. Activitatea
de supraveghere a calităţii apelor a fost organizată în anul 2006 în principal pe cursurile
mijlocii şi inferioare ale cursurilor de apă (pe o lungime de 27.056 km), unde se manifestă
impactul acţiunilor umane asupra mediului, respectiv asupra calităţii apelor. S-au realizat
de asemenea şi măsurători în secţiuni de referinţă ale cursurilor de apă, situate în special
în zonele superioare, unde acest impact este minim.
3.2.1. Starea râurilor interioare
Pentru evaluarea, din punct de vedere fizico-chimic a calităţii globale a apei, în

fiecare secţiune de supraveghere, au fost calculate pentru fiecare indicator în parte,
valorile cu asigurare de 90%, respectiv 10% în cazul oxigenului dizolvat, sau valorile
medii, iar acestea au fost comparate cu valorile limită ale claselor de calitate prevăzute
de normativul cu cinci clase de calitate, rezultând astfel încadrarea într-una din cele cinci
clase de calitate. Indicatorii cuprinşi în normativul cu 5 clase au fost împărţiţi în 5 grupe
principale:
• grupa “regim de oxigen” ce cuprinde: oxigenul dizolvat, CBO5 , CCO-
Mn, CCO-Cr;
• grupa “nutrienţi” ce cuprinde: amoniu, azotiţi, azotaţi, azot total,
ortofosfaţi, fosfor total, clorofila;
• grupa “ioni generali, salinitate” ce cuprinde: reziduu filtrabil uscat,
sodiu, calciu, magneziu, fier total, mangan total, cloruri, sulfaţi;
• grupa “metale” ce cuprinde: zinc, cupru, crom total, arsen. Metalele
plumb, cadmiu, mercur, nichel au fost încadrate la grupa de substanţe
prioritare;
• grupa “micropoluanţi organici şi anorganici” ce cuprinde: fenoli,
detergenţi, AOX, hidrocarburi petroliere. Alte substanţe precum PAH-
uri, PCB-uri, lindan, DDT, atrazin, triclormetan, tetraclormetan,
tricloretan, tetracloretan etc. au fost încadrate la grupa substanţelor
prioritare.
Datele de calitatea
apelor fiind variabile
aleatoare afectate de o
mulţime de cauze,
prelucrarea lor se face cu
ajutorul unor proceduri
statistico-matematice. În
consecinţă, caracterizarea
calităţii apei, pe bazine
hidrografice şi la nivel
naţional, rezultă din
estimarea numerică şi
procentuală a cazurilor
înregistrate, relativ la
încadrarea secţiunilor de
supraveghere pe categorii
de calitate (tabel 3.2.2.);
repartiţia lungimii cursurilor
de apă pe categorii de
calitate din punct de
59
vedere chimic (tabel 3.2.1., 3.2.3.).

Elaborarea sintezei calităţii apelor curgătoare de suprafaţă pe anul 2006 s-a
bazat pe prelucrarea datelor primare privind analizele fizico-chimice a apelor, date
obţinute în 842 de secţiuni de monitorizare, amplasate astfel: 26 în bazinul hidrografic
Tisa; 71 în bazinul hidrografic Someş; 99 în bazinul hidrografic Crişuri; 101 în bazinul
hidrografic Mureş; 42 în bazinul hidrografic Bega-Timiş; 13 în bazinul hidrografic Nera-
Cerna; 51 în bazinul hidrografic Jiu; 126 în bazinul hidrografic Olt; 18 în bazinul
hidrografic Vedea; 75 în bazinul hidrografic Argeş; 50 în bazinul hidrografic Ialomiţa; 116
în bazinul hidrografic Siret; 26 în bazinul hidrografic Prut; 28 în bazinul hidrografic
Dunăre.
În anul 2006 analiza biologica a calităţii cursurilor de apa în cadrul celor 14 bazine
hidrografice s-a efectuat pe baza monitorizării următoarelor elemente biologice:
macronevertebrate, microfitobentos, fitoplancton, macrofite acvatice şi peşti.
În caracterizarea saprobiologică a calităţii cursurilor de apă rolul determinant l-a
avut macrozoobentosul. S-a ţinut seama în mod special de evoluţia indicelui saprob
calculat şi stabilit conform metodei Pantle-Buck.
În cursul anului 2006, calitatea globală a apelor curgătoare de suprafaţă, evaluată
în funcţie de situaţia celor 842 secţiuni de supraveghere, conform datelor din tabelul
3.2.2. a fost distribuită astfel: clasa I – 31,4 %; clasa a II-a 46,1 %; clasa a III-a – 15,8
%; clasa IV –a - 3,7 %; clasa a V-a – 3,1 %.
Conform datelor cuprinse în tabelul 3.2.3 din lungimea totală a râurilor
monitorizate în anul 2006 de 27.056 de km: 8.051 km (29,8 %) s-au încadrat în clasa I
de calitate; 12.565 km ( 46,4 %) în clasa a II-a; 4.465 km (16,5 %) în clasa a III-a; 1388
km (5.,1 %) în clasa a IV-a şi 587 km (2,2 %) în clasa V-a.
Raportat la totalul cursurilor de apă codificate de 78.905 km, neluând în consideraţie
poluarea datorită
fondului natural şi
considerând că
lungimea cursurilor de
apă nemonitorizată are
apă de calitatea I÷II,
rezultă că 0,7% se
încadrează în clasa V,
1,8 % în clasa a IV-a,
5,7% în clasa a III-a şi
91,8 % se încadrează
în clasa I÷II-a.
(Fig.3.1.4)
În anul 2006, din punct de vedere saprobiologic,(tabel 3.2.4.şi fig.3.1.5.) analiza
globală a celor 27.361 km lungime de râuri, monitorizată în 932 de secţiuni a evidenţiat
următoarele:
• 7.782 km (28,4 %) s-au încadrat în clasa I-a de calitate, stare ecologică foarte
bună;
• 12.469 km (45,6 %) s-au încadrat în clasa a II a de calitate, stare ecologică bună;
• 5.284 km (19,3 %) în clasa a III - a de calitate,stare ecologică moderată;
• 1.404 km ( 5,2 % ) în clasa a IV - a de calitate, stare ecologică slabă;
• 422 km (1,5 %) în clasa a V - a de calitate, stare ecologică proastă.
60
Tabel 3.2.1. Lista principalelor tronsoane de râu cu apa situată în clasa a V-a de
calitate (din punct de vedere chimic), conform evaluării situaţiei înregistrate în anul 2006
Bazinul Cursul de apa Tronsonul Lungime
hidrografic (km)
Cisla Av. Baia Borsa - confluenta cu râul Viseu 9
Turt E.M. Turt - confluenta cu râul Tur 20
Ilba Izvoare - confluenta 10
Someş-Tisa
Lapus amonte confluenta cu râul Somes 7
Cavnic E.M.Cavnic - confluenta cu râul Lapus 25
Sasar E.M.Baia Sprie - confluenta cu râul Lapus 19
Valea Sesei intreg tronsonul 10
Canal Mures
Mureş intreg tronsonul 20
Mort
Certej amonte confluenta cu râul Mures 18
Paraul Sarat izvor – cfl.Olt 11
Olt Caracal Caracal – cfl.Olt 21
Chirui Izvor - cfl. Varghis 16
Dambovnic Izvor – am.cfl.Gligan 32
Argeş- Dâmbovita Glina - confluenta cu râul Arges 31
Vedea Teleorman Am.ev. SAC Costesti – am. cfl. Negras 28
Sabar Izvor – am.cfl.Potop 31
Ialomiţa Dambu Cfl. SE Ploiesti - varsare 9
Siret Rm.Sarat amonte confluenta cu râul Siret 108
Podriga Darabani - ac.Mileanca 11
Prut
Bahlui Confl. R.Nicolina - confluenta cu râul Jijia 15
Sursa: Administraţia Naţională”Apele Române”
61
Tabel 3.2.2. Repartiţia secţiunilor de monitorizare pe clase de calitate conform

situaţiei globale evaluate în anul 2006
Nr Bazinul Nr. Repartiţia secţiunilor pe clase de calitate
crt hidrografic total I II III IV V
secţ
Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %
1 Tisa 26 4 15.4 17 65.4 3 11.5 - - 2 7.7
2 Someş 71 28 39.4 26 36.6 8 11.3 4 5.6 5 7
3 Crişuri 99 14 14.1 77 77.8 6 6.1 2 2 - -
4 Mureş- 101 39 38.6 42 41.6 13 12.9 4 4 3 3
5 Bega-Timiş 42 17 40.5 9 21.4 14 33.3 2 4.8 - -
6 Nera- 13 7 53.8 6 46.2 - - - - - -
Cerna
7 Jiu 51 28 54.9 19 37.3 2 3.9 1 2 1 2
8 Olt 126 43 34.1 45 35.7 30 23.8 4 3.2 4 3.2
9 Vedea 18 - - 8 44.4 8 44.4 1 5.6 1 5.6
10 Argeş 75 7 9.3 52 69.3 11 14.7 1 1.3 4 5.3
11 Ialomiţa 50 25 50 11 22 11 22 2 4 1 2
12 Siret 116 46 39.7 44 37.9 17 14.7 6 5.2 3 2.6
13 Prut 26 - - 10 38.5 10 38.5 4 15.4 2 7.7
14 Dunăre 28 6 21.4 22 78.6 - - - - - -
TOTAL 842 264 31.4 388 46.1 133 15.8 31 3.7 26 3.1
Sursa: Administraţia Naţională”Apele Române”
62
Tabel 3.2.3. Centralizatorul lungimilor de râu cumulate pe categorii de calitate

conform situaţiei globale evaluate în anul 2006
Lungi Repartiţia lungimilor pe clase de calitate
Bazin me
hidrografi I II III IV V
Nr. totală
crt. c km km % km % km % km % km %
1 Tisa 569 76 13.4 405 71.2 59 10.4 - - 29 5.1
2 Someş 1859 676 36.4 787 42.3 213 11.5 117 6.3 66 3.6
3 Crişuri 2032 226 11.1 1695 83.4 102 5.1 9 0.4 - -
Mureş-
4 3161 1058 33.5 1436 45.4 478 15.1 141 4.5 48 1.5
Aranca
5 Bega-Timiş 1514 538 35.5 437 28.9 486 32.1 53 3.5 - -
Nera-
6 390 211 54.1 179 45.9 - - - - - -
Cerna
7 Jiu 1593 1159 72.8 384 24.1 40 2.5 1 0.1 9 0.6
8 Olt 3497 1071 30.6 1663 47.6 608 17.4 94 2.7 61 1.7
9 Vedea* 1133 - - 586 51.7 433 38.2 86 7.6 28 2.5
10 Argeş 2681 141 5.3 1893 70.6 474 17.7 79 2.9 94 3.5
11 Ialomiţa* 1470 311 21.2 394 26.8 600 40.8 139 9.5 26 1.8
12 Siret 4157 1985 47.8 1387 33.4 503 12.1 174 4.2 108 2.6
13 Prut 1567 - - 843 53.8 469 29.9 229 14.6 26 1.7
14 Dunăre 1075 599 55.7 476 44.3 - - - - - -
15 Litoral 358 - - - - - - 266 74.3 92 25.7
1256 138
TOTAL 27056 8051 29.8 46.4 4465 16.5 5.1 587 2.2
5 8
*inclusiv râul Călmăţui
**Sursa: Administraţia Naţională “Apele Române”
63
Tabel 3.2.4 Situaţia globală a lungimilor de râu din România în anul 2006
cumulate pe clase de calitate, în funcţie de starea ecologică(macrozoobentos).
FOARTE
Nr. Bazinul Lungimea BUNĂ MODERATĂ SLABĂ PROASTĂ
BUNĂ
Crt. hidrografic totală(km)
km % km % km % Km % km %
1. Tisa 569 309 54,3 214 37,6 17 3,0 - - 29 5,1

2. Someş 1859 382 20,5 781 42,0 429 23,1 217 11,7 50 2,7
3. Crişuri 2022 152 7,5 1439 71,2 431 21,3 - - - -
Mureş-
4. 3161 1218 38,53 1671 52,86 200 6,33 20 0,63 52 1,65
Aranca
Bega-
5. Timiş- 1554 82 5,28 904 58,17 546 35,14 22 1,41 - -
Caraş
6. Nera-Cerna 390 - - 390 100 - - - - - -
7. Jiu 1489 1234 82,9 244 16,4 2 0,1 - - 9 0,6
8. Olt 3473 2679 77,1 513 14,8 183 5,3 29 0,8 69 2,0
Vedea-
9. Călmăţui- 1133 - - 343 30,3 760 67,1 30 2,6 - -
Urlui
10. Argeş 2567 265 10,5 832 32,4 799 31,1 478 18,6 189 7,4
Ialomiţa+
11. 1622 249 15,4 767 47,3 477 29,4 120 7,4 9 0,5
Călmăţui
12. Siret 4157 1006 24,2 2186 52,2 770 18,5 195 4,7 - -
13. Prut 1567 - - 1215 77,5 224 14,3 113 7,2 15 1,0
14. Dunăre 1075 - - 829 77,1 242 22,5 4 0,4 - -
15. Desnăţui 384 202 52,6 114 29,7 68 17,7 - - - -
-
16. Litoral 339 - 27 8,0 136 40,1 176 51,9 - -
Total
27.361 7.782 28,4 12.469 45,6 5.284 19,2 1.404 5,2 422 1,5
general
**Sursa: Administraţia Naţională “Apele Române”
64
Fig. 3.1.4. Harta calităţii apei râurilor din punct de vedere fizico-chimic în anul
2006
Fig. 3.1.5. Repartitia lungimii raurilor din Romania pe clase de calitate - din punct
de vedere saprobiologic in anul 2006
5,2% 1,5%
28,4%
19,3%
45,6%
F.buna Buna Moderata Slaba Proasta
65
3.2.2. Starea lacurilor
Datele centralizate în
tabelul 3.2.5. prezintă pentru anul
2006 situaţia principalelor lacuri
monitorizate în România, realizată
pe bazine hidrografice în funcţie
de categoriile de troficitate.
Tabelele 3.2.6. şi 3.2.7.
prezintă situaţia calităţii apei
lacurilor naturale, respectiv situaţia
calităţii apei lacurilor poluate cu
nitraţi din surse agricole, realizată
pe bazine hidrografice.
În tabele s-au folosit
următoarele notaţii: UO –
ultraoligotrof; O - oligotrof; M –
mezotrof; E – eutrof; H – hipertrof.
3.2.2.1. Calitatea principalelor lacuri din România în raport cu

gradul de troficitate.
Datele centralizate în tabelul 3.2.8. evidenţiază următoarele:

• din punct de vedere al nutrienţilor (azotul mineral total şi fosforul total): din 102
lacuri monitorizate, 4 lacuri (3,9%) au corespuns categoriei ultraoligotrofe, 1 lac
(1.0%) categoriei oligotrofe, 1 lac (1,0%) categoriei oligo-mezotrofe, 13 (12,7%)
categoriei mezotrofe, 14 (13,7%) categoriei mezo-eutrofe, 35 (34,4%) categoriei
eutrofe, 16 (15,7%) categoriei eutrof-hipertrof şi 18 (17,6%) categoriei hipertrofe.
Datele centralizate din tabelul 3.2.9. evidenţiază următoarele:
• din punct de vedere al biomasei fitoplanctonice: din 102 de lacuri monitorizate, 15
lacuri (14,7%) au corespuns categoriei ultraoligotrofe, 33 lacuri (32,4%) au
corespuns categoriei oligotrofe, 17 lacuri (16,7%) categoriei mezotrofe, 8 lacuri
(7,8%) categoriei mezo-eutrofe, 12 lacuri (11,8%) categoriei eutrofe, 4 lacuri
(3,9%) categoriei eutrof-hipertrof şi 13 lacuri (12,7%) categoriei hipertrofe.
3.2.2.2. Calitatea principalelor lacuri din România în raport cu

chimismul apei
Analiza datelor din tabelul centralizator 3.2.10. conduce la următoarele concluzii:

• din totalul de 102 lacuri, 48 de lacuri (47,1%) s-au încadrat în clasa I-a de
calitate, 34 lacuri (33,3%) în clasa aII-a, 18 lacuri (17,6%) în clasa aIII-a şi 2
lacuri (2,0%) în clasa a IV-a.
66
Tabel 3.2.5.Situaţia calităţii globale a apei principalelor lacuri din România în anul
2006
Cursul de Calitatea apei
Volumul (categoria)
Nr. Nr. apa pe care
total Folosinta
crt. crt. Lacul este Nutrienti:azot
(milioane principala
gen. b.h. amplasat 3 total si fosfor Biologie
m)
lacul total
1. Bazinul hidrograficTisa
Calinesti-
1. 1 acumulare Tur 29.0 complexa H E
Oas
2. Bazinul hidrografic Somes
2. 1 Buhaescu glaciar - 0,004 - E O
Natural de
3. 2 Stiucilor - - - O-M O
excavatie
Bodi-
4. 3 natural Sasar 0,3.9 complexa E-H UO
Mogosa
5. 4 Colibita acumulare Bistrita 101.2 complexa E O
6. 5 Gilau acumulare Somesul 4.2 complexa M-E O
Mic
Firiza -
7. 6 acumulare Firiza 16.6 complexa E-H UO
Strâmtori
8. 7 Vârsolt acumulare Crasna 39.9 complexa M M
3. Bazinul hidrografic Crisuri
energie
9. 1 Dragan acumulare Dragan 124 ME O
electrica
energie
10. 2 Lesu acumulare Iad 33,8 H O
electrica
atenuare
11. 3 Taut acumulare Cigher 33,7 E O
viituri
Crisul atenuare
12. 4 Tileagd acumulare 63,3 E O
Repede viituri
4. Bazinul hidrografic Mures
13. 1 Bucura glaciar Râul Mare 0,487 - U U
alimentari
14. 2 Ighis acumulare Ighis 13.4 E E
cu apa
atenuare
15. 3 Bezid acumulare Cusmed 31.0 E UO
viituri
Teliuc alimentari
16. 4 acumulare Cerna 41.0 M O
(Cincis) cu apa
energie
17. 5 Hateg acumulare Râul Mare 14.5 M U
electrica
5. Bazinul hidrografic Bega-Timis
18. 1 Surduc acumulare Gladna 66.3 complexa E O
19. 2 Trei Ape acumulare Timis 6.3 complexa M O
20. 3 Gozna acumulare Bârzava 12.0 complexa M O
21. 4 Secu acumulare Bârzava 15.1 complexa M O
6. Bazinul hidrografic Nera-Cerna
22. 2 Herculane acumulare Cerna 15.7 complexa M O
Valea lui
3. 3 acumulare Cerna 126.0 complexa E M
Iovan
7. Bazinul hidrografic Jiu
24. 1 Lacul Mic- - - - turism M-E E
Giormane
67
25. 2 Garla - de tasare Jiu 0,600 turism O E

Mare
Valea de alimentari
26. 3 acumulare Jiul de Vest 5.0 UO O
Pesti cu apa
alimentari
27. 4 Isalnita acumulare Jiu 1.4 E O
cu apa
8. Bazinul hidrografic Olt
28. 1 Sfanta-Ana Vulcanic Tusnad 0.250 - M M
29. 2 Balea glaciar Cartisoara 0.240 - UO O
alimentari
30. 3 Arpas acumulare Olt 1.1 H E
cu apa
alimentari
31. 4 Frumoasa acumulare Frumoasa 10.6 M O
cu apa
alimentari
32. 5 Sacele acumulare Târlung 18.3 M UO
cu apa
alimentari
33. 6 Cornet acumulare Valea Mare 0.7 EH O
cu apa
alimentari
34. 7 Gura Râului acumulare Cibin 15.5 E O
cu apa
energie
35. 8 Govora acumulare Olt 19.0 E O
electrica
energie
36. 9 Babeni acumulare Olt 78.3 H E
electrica
37. 10 Vidra acumulare Lotru 340.0 complexa E UO
38. 11 Bradisor acumulare Lotru 38.0 complexa E M
energie
39. 12 Strejesti acumulare Olt 31.0 E M
electrica
energie
40. 13 Ipotesti acumulare Olt 5.2 E E
electrica
9. Bazinul hidrografic Arges
Balta natural de
41. 1 Neajlov 6.000 - H M
Comana lunca
42. 2 Vidraru acumulare Arges 473.0 complexa ME O
43. 3 Zigoneni acumulare Arges 13.4 energie E O
electrica
energie
44. 4 Vâlcele acumulare Arges 44.0 E O
electrica
45. 5 Budeasa acumulare Arges 55.0 complexa E O
46. 6 Golesti acumulare Arges 86.0 complexa EH O
Râul energie
47. 7 Râusor acumulare 68.0 E O
Târgului electrica
48. 8 Gradinari acumulare Ilfovat 12.4 complexa ME M
49. 9 Facau acumulare Ilfovat 3.0 irigatii E M
energie
50. 10 Pecineagu acumulare Dâmbovita 69.0 E O
electrica
51. 11 Vacaresti acumulare Dâmbovita 54.0 complexa E O
atenuarea
52. 12 Lacul Morii acumulare Dâmbovita 19.6 EH E
viiturilor
53. 13 Cernica acumulare Colentina 8.8 complexa H H
10. Bazinul hidrografic Ialomita
54. 1 Snagov natural Ialomita 17.2 agreement E-H M-E
68
55. 2 Caldarusani natural Ialomita 4.5 agreement H E-H

56. 3 Amara natural Ialomita 2.6 terapeutic - -
57. 4 Fundata natural Ialomita 10.0 terapeutic - -
alimentari
58. 5 Pucioasa acumulare Ialomita 11.0 E O
cu apa
alimentari
58. 6 Paltinu acumulare Doftana 62.3 M-E UO
cu apa
60. 7 Dridu acumulare Ialomita 60.0 complexa E-H M
61. 8 Maneciu acumulare Teleajen 58.0 complexa M-E UO
11. Bazinul hidrografic Siret
62. 1 Lala glaciar Lala 0.039 - UO UO
63. 2 Lacul Rosu natural - - turistic M-E UO
64. 3 Rogojesti acumulare Siret 48.4 complexa E M-E
65. 4 Bucecea acumulare Siret 24.5 complexa E M-E
66. 5 Galbeni acumulare Siret 71.0 complexa E-H E-H
energie
67. 6 Calimanesti acumulare Siret 44.3 E O
electrica
alimentari
68. 7 Dragomirna acumulare Dragomirna 17.0 M-E E
cu apa
Izvorul
69. 8 acumulare Bistrita 1230.0 complexa M M-E
Muntelui
Bâtca energie
70. 9 acumulare Bistrita 10.0 M-E UO
Doamnei electrica
Poiana alimentari
71. 10 acumulare Uz 90.0 M-E M
Uzului cu apa
72. 11 Tungujei acumulare Sacovat 25.0 complexa E UO
73. 12 Puscasi acumulare Racova 20.7 complexa H UO
74. 13 Solesti acumulare Vasluiet 47.0 complexa H UO
Râpa
75. 14 acumulare Simila 25.8 omplexa H O
Albastra
Cuibul
76. 15 acumulare Tutova 54.6 complexa H M
Vulturilor
77. 16 Jirlau natural Valea 5.6 piscicultura E-H O
Boului
78. 17 Amara natural Buzoel 3.6 pscicultura M-E O
79. 18 Balta Alba natural Boldul 5.1 terapeutica - -
80. 19 Siriu acumulare Buzau 158.0 complexa M_E O
81. 20 Cândesti acumulare Buzau 4.4 complexa E M
12. Bazinul hidrografic Prut
Stânca
82. 1 acumulare Prut 1400.0 complexa E O
Costesti
83. 2 Negreni acumulare Baseu 19.8 complexa H O
84. 3 Mileanca acumulare Podriga 9.5 complexa E-H M
85. 4 Catamaresti acumulare Sitna 14.0 piscicultura E M
alimentari
86. 5 Halceni acumulare Miletin 49.5 E-H O
cu apa
alimentari
87. 6 Pârcovaci acumulare Bahlui 5.5 M-E UO
cu apa
69
88. 7 Tansa acumulare Bahlui 33.0 complexa E-H UO

13. Bazinul hidrografic Dunare
Razelm
89. 1 natural Dunare 909.0 piscicultura E M
(Razim)
90. 2 Galatui natural Berza 8.5 piscicultura M H
natural
91. 3 Sinoe Dunare 211.0 piscicultura H H
trnzitoriu
92. 4 Bugeac natural Dunare 41.1 piscicultura E-H H
93. 5 Oltina natural Dunare 60.0 piscicultura H H
Portile de energie
94. 6 acumulare Dunare 2900.0 E M
Fier I electrica
Portile de energie
95 7 acumulare Dunare 1000.0 E M-E
Fier II electrica
96 8 Mariuta acumulare Mostistea 14.0 complexa E M
97. 89 Frasinet acumulare Mostistea 180.0 complexa E O
98. 10 Iezer acumulare Mostistea 280.0 complexa E M
14. Bazinul hidrografic Litoral
99. 1 Tasaul natural - 57.0 piscicultura H H
piscicultura,
100. 2 Siutghiol natural - 88.7 irigati, H H
agrement
101. 3 Techirghiol natural - 41.8 terapeutic - -
102. 4 Tatlageac natural - 14.0 piscicultura H H
natural
103. 5 Mangalia - 15.7 terapeutic E H
tranzitoriu
104. 6 Nuntasi natural - 9.3 terapeutic H H
piscicultura
105. 7 Corbul natural - 24.7 H H
si irigatii
liman piscicultura
106. 8 Babadag litoral 42,0 E-H M
fluviatil si irigatii
Sursa:Administraţia Naţională „Apele Române
70
Tabel 3.2.6. Situaţia calităţii apelor lacurilor naturale în anul 2006

Calitatea apei
Nr. Nr. (categoria)
Folosinta
crt. crt. Lacul Natura lacului Volumul Nutrienti:
principala
gen. b.h. total (mil. azot total si Biologie
m3 ) fosfor total
1 2 3 4 6 7 8 9
Bazinul Hidrografic Somes
1. 1 Buhaiescu Glaciar 0.004 - E O
2. 2 Stiucilor Natural - - O-M O
3 3 Bodi-Mogosa Natural de 0.39 turism E-H UO
excavatie
Bazinul Hidrografic Mures
4 1 Bucura Glaciar 0.487 - U U
Bazinul Hidrografic Jiu
Lacul Mic-
5 3 Natural - turism M-E E
Giormane
Natural de
6 4 Garla - Mare 0,600 turism E E
tasare
Bazinul Hidrografic Olt
7 1 Sf Ana Natural vulcanic 0,250 - M M
8 2 Balea Glaciar 0,240 - UO O
Bazinul Hidrografic Arges
9 1 Balta Comana Natural de lunca 6.000 - H ME
Bazinul Hidrografic Ialomita

10. 1 Snagov Natural 17.2 agrement E-H ME
11. 2 Caldarusani Natural 4.5 agrement H EH
Bazinul Hidrografic Siret
12. 1. Lala Glaciar - turism UO UO
Natural de
13.. 2. Lacul Rosu - turism M-E UO
surpare surpare
Bazinul Hidrografic Dunare
14. 1 Galatui Natural 8.5 piscicultura M H
71
Tabel 3.2.7. Situaţia calităţii apei lacurilor poluate cu nitraţi din surse agricole în
anul 2006
Cursul Calitatea apei
de apa Volumul (categoria)
Nr. Nr. Nutrienti:
pe care total Folosinta Sursa de
crt. crt. Lacul azot
este (mil. principala poluare
Gen b.h. 3 total si Biologie
amplasat m)
lacul fosfor
total
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1. Bazinul hidrografic Siret
SC Agricola
International
1. 1 Galbeni acumulare Siret 71,0 complexa E-H E-H SA – Ferma
“Nicolae
Bălcescu”
Surse
Cuibul-
2. 2. acumulare Tutova 54,6 complexa E-H O difuze cu
Vulturilor
nitrati
Surse
3. 3. Tungujei acumulare Sacovat 25,0 complexa E UO
difuze
Surse
4. 4. Puscasi acumulare Racova 20,7 complexa E-H O
difuze
2. Bazinul hidrografic Prut
Surse
5. 1 Negreni acumulare Baseu 19,8 complexa H O
difuze
6. 2 Parcovaci acumulare Bahlui 5,5 alimentari M-E Surse
UO
cu apa difuze
Surse
difuze si
7. 3 Tansa acumulare Bahlui 33,0 complexa E-H UO piscicultura
intensiva
Surse
alimentari
8. 4 Halceni acumulare Miletin 49,5 E-H O difuze
cu apa
piscicultura
3. Bazinul hidrografic Litoral
9. 1 Babadag liman litoral 42,0 piscicultura E-H H SC Pig Com
fluviatil si irigatii Satu Nou
SC MARIA
10. 2 Nuntasi laguna litoral 9,28 terapeutica H H TRADING
SRL
Suin Prod
liman
Albesti si
11. 3 Mangalia fluvio- litoral 15.7 terapeutic E H Avicola
maritim
Constanta
SC
liman
AGROIND
12. 4 Tasaul fluvio- Litoral 57.0 piscicultura H H
Tour
maritim
Sibioara
SC
AGROIND
fluvio- piscicultura
13. 5 Corbul Litoral 24.7 H H Tour
maritim si irigatii
Complex
Corbu
72
Tabel 3.2.8. Încadrarea principalelor lacuri din România în categorii de troficitate, în anul 2006, în funcţie de valorile nutrienţilor
NR.TOTAL GRADUL DE TROFICITATE
BAZINUL HIDROGRAFIC DE UO O O-M M M-E E E-H H
LACURI
Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %
Tisa 1 - - - - - - - - - - - - 1 100,0
Someş 7 - - - - 1 14,3 1 14,2 1 14,3 2 28,6 2 28,6 - -
Crişuri 4 - - - - - - - - 1 25,0 2 50,0 - - 1 25,0
Mureş 5 1 20,0 - - - - 2 40,0 - - 2 40,0 - - - -
Bega-Timiş 4 - - - - - - 3 75,0 - - 1 25,0 - - - -
Nera-Cerna 2 - - - - - - 1 50,0 - - 1 50,0 - - - -
Jiu 4 1 25,4 1 25,0 - - - - 1 25,0 1 25,0 - - - -
Olt 13 1 7,7 - - - - 3 23,0 - - 6 46,2 1 7,7 2 15,4
Argeş 13 - - - - - - 1 7.7 2 15,4 5 38,4 2 15,4 3 23,1
Ialomiţa 6 - - - - - - - - 2 33,3 1 16,7 2 33,3 1 16,7
Siret 19 1 5,3 - - - - 1 5,3 6 31,6 5 26,3 4 21,0 2 10,5
Prut 7 - - - - - - - - 1 14.3 2 28.6 3 42.8 1 14.3
Dunăre 10 - - - - - - 1 10 - - 6 60 1 10 2 20
Litoral 7 - - - - - - - - - 1 14,2 1 14,2 5 71,6
TOTAL 102 4 3,9 1 1,0 1 1,0 13 12,7 14 13,7 35 34,4 16 15,7 18 17,6
73
Tabel 3.2.9. Încadrarea principalelor lacuri din România în categorii de troficitate, în anul 2006, în funcţie de valorile biomasei
fitoplanctonice
Bazinul Nr.total Gradul de troficitate
hidrografic de lacuri
UO O O-M M M-E E E-H H
Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %
Tisa 1 - - - - - - - - - - 1 100,0 - - - -
Somes 7 2 28,6 4 57,1 - - 1 14,3 - - - - - - - -
Crisuri 4 - - 4 100,0 - - - - - - - - - - - -
Mures 5 1 20,0 3 60,0 - - - - - - 1 20,0 - - - -
Bega-Timis 4 - - 4 100,0 - - - - - - - - - - - -
Nera-Cerna 2 - - 1 50,0 - - 1 50,0 - - - - - - - -
Jiu 4 - - 2 50,0 - - - - 1 25,0 1 25,0 - - - -
Olt 13 2 15,5 5 38,5 - - 3 23,0 - - 3 23,0 - - - -
Arges 13 - - - - - - 1 7.7 2 15,4 5 38,4 2 15,4 3 23,1
Ialomita 6 2 33,2 1 16,7 - - 1 16,7 1 16,7 - - 1 16,7 - -
Siret 19 6 31,6 5 26,3 - - 3 15,8 3 15,8 1 5,3 1 5,2 - -
Prut 7 2 28,6 3 42,8 - - 2 28,6 - - - - - - - -
Dunare 10 - - 1 10 - - 4 40,0 1 10 - - - - 4 40,0
Litoral 7 - - - - - - 1 14,3 - - - - - 6 85,7
TOTAL 102 15 14,7 33 32,4 - - 17 16,7 8 7,8 12 11,8 4 3,9 13 12,7
74
Tabel 3.2.10. Încadrarea principalelor lacuri din România în categorii de calitate, conform chimismului apei
NR. CLASA DE CALITATE
BAZINUL TOTAL I II III IV V
HIDROGRAFIC DE
LACURI Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %
Tisa 1 - - 1 100 - - - - - -
Someş 7 5 71,4 1 14,4 1 14,4 - - - -
Crişuri 4 2 50,0 2 50,0 - - - - - -
Mureş 5 4 80,0 1 20,0 - - - - - -
Bega-Timiş 4 - - 3 75,0 1 25,0 - - - -
Nera-Cerna 2 2 100 - - - - - - - -
Jiu 4 1 25,0 3 75.0 - - - - - -
Olt 13 7 53,8 6 46,2 - - - - - -
Argeş 13 9 69,2 2 15,4 1 7,7 1 7,7 - -
Ialomţta 6 4 66,6 1 16,7 1 16,7 - - - -
Siret 19 10 52,6 7 36,9 2 10,5 - - - -
Prut 7 - - 2 28,6 5 71,4 - - - -
Dunăre 10 4 40 3 30 3 30 - - - -
Litoral 7 - - 2 28,6 4 57,1 1 14,3 - -
TOTAL 102 48 47,1 34 33,3 18 17,6 2 2,0 - -
75
3.2.3. Starea fluviului Dunărea
Starea calităţii apei fluviului Dunărea în anul 2006, s-a apreciat pe baza prelucrării
informaţiilor furnizate în 28 secţiuni de control, amplasate pe Dunăre, cât şi pe braţele
Chilia, Sulina şi Sf. Gheorghe.
Din punct de vedere al evoluţiei calităţii, în raport cu categoriile de calitate
normate, rezultatele urmăririi calităţii apelor din bazin relevă următoarea situa ţie: faţă de
lungimea totală investigată de 1075 km, 599 de km (55,7%) s-au încadrat în clasa a I-a
şi 476 km (44,3%) s-au încadrat în clasa a II-a.
În anul 2006 analiza
saprobiologică a fluviului Dunărea pe
teritoriul românesc a fost urmărită pe
o lungime totală de 1.459 km în 58
secţiuni de monitoring, incluzând
1.075 km în 24 secţiuni de monitorig
pe fluviul Dunărea şi 384 km în 34
secţiuni în sub-bazinul Desnăţui.
Analiza saprobiologică a
apelor din sub-bazinul Desnăţui s-a
efecuat pe râurile: Camana 5 km,
Desnăţui 115 km,Topolniţa 44 km,
Plesuva 12 km, Blahnita 56
km,Crihala 10 km, Drincea 79 km, Balasan 51 km si Ciutura 12 km. Din cei 384 km
monitorizati 202 km (52,6%) s-au incadrat în clasa I de calitate – stare ecologică foarte
buna, 114 km (29,7%) s-au incadrat în clasa a II a de calitate – stare ecologică bună, iar
68 km (17,7%) s-au încadrat în clasa a III a de calitate - stare ecologică moderată.
Din punct de vedere saprobiologic, în anul 2006, în sub-bazinul Desnăţui, 68 km
nu s-au încadrat în clasa I şi a II a de calitate.
Analiza saprobiologică a fluviului Dunărea a evidenţiat următoarele: din cei 1.075
km monitorizaţi teritoriul românesc, 829 km (77,1%) s-au încadrat in clasa a II a de
calitate - starea ecologică bună şi 242 km (22,5%) s-au încadrat in clasa a III a de
calitate - starea ecologică moderată si 4 km (0,4%) s-au încadrat in calasa a IV a de
calitate stare ecologică slabă.
Din totalul de 1.075 km al Fluviului Dunărea pe teritoriul românesc, 246 km
reprezintă zone critice, care necesită îmbunătăţirea calităţii apei sub aspectul stării
ecologice.
3.2.4. Calitatea apei fluviului Dunărea pe teritoriul Rezervaţiei

Biosferei Delta Dunării
Dunărea, ecosistemul deltaic precum şi ecosistemele costiere, sunt puncte de

confluenţă ale unor puternice presiuni ecologice, ca rezultat al multiplelor activităţi
umane. Starea de calitate a apei fluviului Dunărea pe teritoriul rezervaţiei a fost urmărită
pe o lungime de 338 km, cuprinzând 5 tronsoane, având la bază măsurătorile analitice
realizate în 10 secţiuni de supraveghere în cadrul campaniilor trimestriale de recoltare:
• Cotul Pisicii-Ceatal Chilia (64 km): Cotul Pisicii, Gura Prutului, Amonte Reni,
Aval Reni (4 secţiuni);
• Ceatal Chilia-Periprava (92 km): Ceatal Chilia, Periprava (2 secţiuni);
• Ceatal Chilia-Ceatal Sf. Gheorghe (18 km): Tulcea Mm 38+500, Ceatal
Sf.Gheorghe (2 secţiuni);
• Ceatal Sf. Gheorghe - Sulina (60 km): Sulina (1 secţiune);
• Ceatal Sf. Gheorghe - Sf. Gheorghe (104 km): Sf. Gheorghe (1 secţiune).
În secţiunea de monitorizare a calităţii apei fluviului Dunărea, Tulcea Mm38+500,
au fost recoltate probe de apă, săptămînal, astfel că valorile concentraţiilor lunare,
76
reprezintă media a minimum patru probe săptămînale. Pentru celelalte secţiuni

determinările s-au efectuat trimestrial.
Din punct de vedere al chimismului apei, fluviul Dunărea se încadrează în clasa
a-II-a de calitate conform prevederilor Ordinului MAPM Nr. 1146/10.12.2002 şi ale
Normativului privind obiectivele de referinţă pentru clasificarea calităţii apelor de
suprafaţă, cu excepţia unor parametri specifici de poluare (produse petroliere, metale
grele Pb şi Cd).
În cadrul laboratorului de
eco-toxicologie din ARBDD s-au
făcut deteminări privind prezenţa
produselor petroliere, a
pesticidelor organo-clorurate
precum şi expertize fizico-
chimice în domeniul calităţii
apelor. Pentru caracterizarea
calităţii apelor din RBDD sunt
folosite şi rezultatele cercetărilor
efectuate de Institutul Naţional
de Cercetare-Dezvoltare Delta
Dunării din Tulcea.
Concentraţiile medii de
produse petroliere, determinate în 2006 în apele din Dunăre, se încadrează în limitele
clasei a II-a de calitate (0,1 – 0,2 mg/l), valorile medii determinate pentru 2006 fiind mai
scăzute decât cele determinate în anul 2005 (fig. 3.2.1. şi 3.2.6.).
Concentraţiile de pesticide organo-clorurate determinate în 2006 scot în evidenţă
scăderea valorilor acestor concentraţii comparativ cu anii anteriori şi încadrarea în
limitele clasei a II-a de calitate (fig.3.2.2. pentru HCH total, fig.3.2.3. pentru
DDT+metaboliţi, fig.3.2.4.pentru
DDT şi fig.3.2.5 şi 3.2.7. pentru
Lindan, fig. 3.2.8. pentru DDT –
medii lunare şi anuale).
Determinările efectuate
privind indicatorii regimului de
oxigen, respectiv oxigenul
dizolvat şi consumul chimic de
oxigen, încadrează apele Dunării
în limitele clasei a II-a de calitate
(fig. 3.2.9. – medii lunare).
Determinările privind
prezenţa elementelor biogene,
au scos în evidenţă că azotul
mineral total a avut valori
cuprinse între 0,9 – 3,0 mg N/l,
încadrând astfel apele Dunării în
clasa a III-a de calitate, cu depăşiri accidentale pentru azotul amoniacal (fig. 3.2.10.), iar
fosforul total a avut în anul 2006 concentraţii care încadrează apele Dunării în limita
apelor din clasa a II-a de calitate, fără a depaşi limita de 0,2 mg P/l (valorile determinate
au fost cuprinse între 0,02 – 0,1 mg P/l cu maxima în vară la Ceatal Sf. Gheorghe şi
Sulina).
77
Fig. 3.2.1. Evoluţia valorilor medii lunare de produse petroliere (staţia Tulcea Mm
38+500) în 2005 şi 2006 (ppm)
1,2 2005
1 2006
Clasa II-a
0,8
clasa III-a
0,6
0,4
0,2
ian. febr. mart. apr. mai iun. iul. aug. sept. oct. nov. dec.
Fig. 3.2.2. Evoluţia valorilor medii lunare de HCH (staţia Tulcea Mm 38+500) în
2005 şi 2006 (ppb)
0,25
2005
0,2 2006
0,15
0,1
0,05
0
Fig. 3.2.3. Evoluţia valorilor medii lunare de DDT total (staţia Tulcea Mm 38+500)
în 2005 şi 2006 (ppb).
0,18 2005
0,16
0,14
0,12
2006
0,1
0,08
0,06
0,04
0,02
0
78
Fig. 3.2.4. Evoluţia valorilor medii lunare de DDT (staţia Tulcea Mm 38+500) în
2005 şi 2006 (ppb).
0,12 2005
2006
0,1
clasa III-a
0,08 clasa IV-a
0,06
0,04
0,02
0
Fig. 3.2.5. Evoluţia valorilor medii lunare de Lindan - izomerul gama HCH (staţia
Tulcea Mm 38+500) în 2005 şi 2006 (ppb)
0,06
0,05 2005
2006
0,04
clasa I-a
0,03
0,02
0,01
0
În vederea monitorizării calităţii apei fluviului Dunărea pe teritoriul Rezervaţiei

Biosferei Delta Dunării, au fost recoltate trimestrial probe în celelalte 9 secţiuni
menţionate.
Fig. 3.2.6. Evoluţia valorilor medii anuale de produselor petroliere (ppm)
cl.a -III-a
Sulina 2006
2005
ct.Izmail
am.Reni
cotuPisicii
0 0,05 0,1 0,15 0,2 0,25 0,3 0,35 0,4 0,45
79
Fig. 3.2.7. Evoluţia valorilor medii anuale de Lindan (ppb)
Sulina
2006
ct.Izmail 2005
am.Reni
cotuPisicii
0 0,01 0,02 0,03 0,04 0,05 0,06
Fig. 3.2.8. Evoluţia valorilor medii anuale de DDT total (ppb)
Sulina
cls.a III-a
cls.a II-a
ct.Izmail
2006
am.Reni
2005
cotuPisicii
0 0,02 0,04 0,06 0,08 0,1 0,12
Fig.3.2.9. Evoluţia valorilor medii anuale de CCO-Mn (mg/l)
cls.a III-
Sf.Ghe a
Sulina cls.a II-a
Periprava
2006
ct.Izmail
av.Reni
2005
am.Reni
gura Prut
cotuPisicii
0 5 10 15 20 25
80
Fig. 3.2.10. Evoluţia valorilor medii anuale ale azotului amoniacal (mg/l)
clasa III-a
Sf.Ghe
clasa II-a
Sulina 2006
Periprava
2005
ct.Izmail
av.Reni
am.Reni
gura Prut
cotuPisicii
0 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7
Determinările privind prezenţa metalelor grele în apa Dunării au scos în evidenţă

că în anul 2006, din şapte metale analizate, doar zincul şi mercurul au avut concentraţii
ce nu au depăşit limitele clasei a II-a de calitate, în toate secţiunile de control. Celelalte
metale au depăşit concentraţiile corespunzătoare clasei a II-a de calitate:
• fierul a avut o variaţie a concentraţiilor cuprinsă între 200-4.200 ppb (CMA=100
ppb), maxima înregistrându-se la Sf. Gheorghe în sezonul de primăvară;
• cadmiul a avut o variaţie a concentraţiilor determinate cuprinsă între 2-15 ppb
(CMA=1ppb), maximele fiind înregistrate la Sulina şi Sf. Gheorghe în sezonul de
vară;
• Cuprul a avut o variaţie a concentraţiilor determinate cuprinsă între 100-820 ppb
(CMA=20 ppb), maximele fiind înregistrate la Ceatal Sf. Gheorghe, Sulina şi Sf.
Gheorghe, în sezonul de primăvară;
• manganul a înregistrat o variaţie a concentraţiilor cuprinsă între 80-600 ppb
(CMA=50 ppb), maximele fiind înregistrate la Ceatal Sf.Gheorghe şi Sf.
Gheorghe, în sezoanele de primăvară şi vară;
• plumbul a înregistrat concentraţii cuprinse între 40-140 ppb (CMA=5ppb), maxima
fiind înregistrată la Sulina în sezonul de primăvară.
3.3. Ape subterane
De-a lungul timpului, regimul natural al apelor subterane a suferit o serie de

modificări cantitative şi calitative. Aceste modificări sunt datorate atât folosirii lor ca sursă
de alimentare cu apă (potabilă şi industrială) pentru populaţie, executării unor lucrări
hidrotehnice şi hidroameliorative cât şi factorilor poluatori (naturali şi antropogeni).
Din punct de vedere cantitativ, al rezervelor de apă, anii bogaţi în precipitaţii, aşa
cum au fost anii 2005 şi 2006, duc la creşterea nivelurilor piezometrice. Astfel, în zona
câmpiilor Băileşti, Romanaţi şi Bărăgan se pot produce creşteri ale nivelurilor
piezometrice de 2-15 m, iar în Dobrogea de sud creşterea poate fi de 2-10 m. In
perioadele secetoase se produc scăderi naturale puternice ale nivelurilor piezometrice
(de peste 3 m). Efectul este amplificat de prelevările excesive de apa din subteran, prin
captări (ex. Bucureşti, în cazul stratelor de Frăteşti sau Rovinari ca urmare a secărilor din
zonele miniere). Pericolul cel mai mare, în acest caz; îl reprezintă scăderea drastică a
debitelor exploatabile ale captărilor din zonele afectate precum şi atragerea accelerată
de ape poluate spre zonele depresionare.
Din punct de vedere al distribuţiei spaţiale a forajelor de monitorizare a calităţii
apei subterane se evidentiază concentrarea acestora în zonele joase, de câmpie (unde
potenţialul acvifer este mai mare dar şi vulnerabilitatea la poluare a acviferelor este mai
mare) şi o distanţare din ce în ce mai mare în zonele înalte.
81
Facând o evaluare de ansamblu a informaţiilor primite din toate bazinele

hidrografice, se constată o situaţie critică a calităţii acviferului freatic din numeroase zone
ale ţării. Deşi în ultimii ani intensitatea impactului antropic a scăzut (reducerea volumului
producţiei industriale şi a zootehniei a dus la scăderea cantităţilor de substanţe poluante
evacuate în receptorii naturali) şi au început să se pună în practică măsuri de epurare a
apelor uzate, totuşi calitatea apelor subterane rămăne încă necorespunzătoare datorită
ritmului lent de autoepurare a acestora.
În anul 2006 s-a perfecţionat Sistemul de
monitoring pentru ape subterane, pentru o
supraveghere mai atentă şi mai concretă în ceea ce
priveste calitatea apei, după cum urmează:
• s-a ramificat reţeaua de foraje pe corpuri de
apă;
• s-au introdus tipuri de programe specifice
fiecărei zone, astfel: S (supraveghere), P
(potabilizare), ZV (zone vulnerabile) şi O
(observaţie);
• frecvenţa indicatorilor fizico-chimici a fost stabilită în funcţie de tipuri de programe
specifice zonei în care se află fiecare foraj.
• s-a introdus urmărirea indicatorilor bacteriologici pentru forajele de potabilizare;
• s-a introdus urmărirea monitorizarii forajelor care sunt în folosinţa terţilor.
În anul 2006 au fost monitorizate un număr de 1.947 foraje, din care 1664 sunt
foraje care fac parte din reţeaua hidrogeologică naţională şi 283 sunt foraje de urmărire a
poluării amplasate în jurul marilor centre industriale.
Din analiza datelor prelucrate în urma monitorizării parametrilor fizico-chimici la
forajele situate în stratul freatic, cele mai multe depăşiri s-au înregistrat la indicatorii:
substanţe organice, azotaţi, amoniu, duritate totală, fier.
Majoritatea hidrostructurilor au suferit în timp procese de contaminare a apei cu
azotaţi. În ceea ce priveşte contaminarea apelor subterane freatice cu azotaţi, depăşiri
ale concentraţiei admise la acest indicator s-au inregistrat în 184 foraje, ceea ce
reprezintă 9,5% din totalul forajelor monitorizate. Poluarea se resimte însă diferenţiat,
existând zone în care în acvifer sunt concentraţii ce se situează cu mult peste limita de
50 mg/l admisă pentru acest indicator(Legea 458/2002), distribuite în majoritatea
bazinelor hidrografice.
Cauzele contaminării acviferului freatic cu azotaţi sunt multiple şi au un caracter
cumulativ. Cele două surse majore, cu pondere importantă în contaminarea cu azotaţi
sunt: spălarea permanentă a solului impregnat cu oxizi de azot de către precipitaţiile
atmosferice şi apa de la irigaţii şi apa de suprafaţă (râuri, lacuri) în care s-au evacuat ape
uzate incărcate cu azotaţi.
La aceste două surse, ce au un caracter cvasipermanent, se adaugă sursele cu
caracter aleator generate de aplicarea îngrăşămintelor chimice pe unele categorii de
terenuri arabile. In aceste cazuri concentraţiile azotaţilor se situează frecvent în jurul
valorii de 100 mg/l, putând atinge, accidental, valori şi de peste 1000 mg/l.
Exploatarea apei în special pentru utilizari casnice şi agricole a contribuit la
menţinerea suprafeţelor contaminate, în general în zona ruralului
În anul 2006 cele mai mari concentraţii de azotaţi s-au înregistrat: în Spaţiul
Hidrografic Banat la Comloşu Mare (536,5 mg/l), Otelec Pustinis (478,1 mg/l), Otelec
Pustinis F7 (215,0 mg/l), în bazinul hidrografic Olt in zona Izbiceni Pleasov (186,3 mg/l),
Coteanca (443,0 mg/l) si Ghergheşti (704,8 mg/l), în bazinul hidrografic Ialomiţa Buzău în
zona Luciu Giurgeni (530,0 mg/l), în bazinul hidrografic Barlad în zona Dragalina (peste
300 mg/l) la toate forajele.
Acvifere puternic contaminate cu azotaţi sunt concentrate şi în jurul principalelor
zone industriale S.C. AZOMUREŞ Tg. Mureş, S.C. FIBREX Săvineşti, S.C. AZOCHIM
Roznov. Acviferele astfel contaminate sunt de tip insular.
82
In ceea ce priveşte contaminarea apelor subterane freatice cu fosfaţi, 78 de foraje

(4,0%) au concentraţii ce depăşesc limita admisă. Ele sunt situate în special în bazinul
hidrografic Someş, Mureş, Spaţiul hidrografic Banat şi în bazinul hidrografic Prut.
Poluarea cu fosfaţi a apelor subterane freatice are în general cauze şi surse similare cu
cele ale poluării cu azotaţi.
Există însă şi numeroase acvifere, situate în bazinul hidrografic Aranca, Jiu, Olt,
Călmăţui, Ialomiţa, Buzău şi în spaţiul hidrografic Dobrogea-Litoral, în care prezenţa
acestui indicator nu a fost semnalată în cadrul determinărilor curente care s-au efectuat
în anul 2006.
O altă cauză a calităţii nesatisfăcătoare a apelor subterane o constituie
contaminarea intensă a acviferelor, situate la nivelul întregii ţări, cu substanţe organice şi
amoniu.
În 543 din forajele analizate (30,0%) s-au inregistrat depăşiri la indicatorul
substanţe organice şi în 437 de foraje (22,4%) s-au constatat depăşiri la indicatorul
amoniu.
Comparativ cu anul anterior, în anul 2006 s-a constatat o tendinţă de diminuare a
contaminarii acviferelor cu aceste substanţe.
Formele cele mai intense de depreciere multiplă a calităţii apelor subterane s-au
identificat în zonele de intravilan rural unde, datorită lipsei unui minim de dotări cu
instalaţii edilitare, deşeurile lichide ajung în subteran atât în mod direct (prin intermediul
latrinelor neimpermeabilizate, a şanţurilor şi rigolelor etc.) cât şi indirect, prin infiltrare
lentă (de la depozitele de gunoi de grajd, gropi de deşeuri menajere improvizate etc).
Factorii poluatori majori care afectează calitatea apei subterane se pot grupa în
următoarele categorii: produse petroliere, produse rezultate din procesele industriale,
produse chimice utilizate în agricultură, metale grele, produse menajere şi produse
rezultate din zootehnie.
Pe factori poluatori situaţia se poate evidenţia prin următoarele exemple, astfel:
• poluarea cu produse petroliere şi compuşi fenolici ai acviferului freatic din
conul aluvionar Prahova-Teleajen - se datorează rafinăriilor Petrobrazi,
Astra şi Lukoil Ploieşti precum şi conductelor de transport produse
petroliere (degradări, spargeri etc.);
• poluarea cu produse utilizate pentru
fertilizare şi combatere a bolilor şi
dăunatorilor în agricultură (azotaţi şi
compuşi azotici, fosfaţi, pesticide etc.) - se
regăseşte fie în zona marilor producători
de astfel de substanţe (AZOMUREŞ,
ARCHIM - Arad, DOLJCHIM - Craiova,
OLTCHIM - Rm. Vâlcea, AGROFERTIL -
Roznov etc.) fie în zonele agrigole, unde
se produce şi fenomenul de concentrare
(poluare suplimentară) datorită administrării incorecte a acestor
fertilizatori. Poluarea difuză a acviferelor freatice produsă în acest fel a
afectat în special puţurile individuale din zonele rurale dar şi multe captări
de ape subterane. La nivelul anului 2006 se constată totuşi o diminuare a
ionilor respectivi ca urmare a reducerii chimizării agriculturii;
• poluarea cu produse rezultate din procesele industriale - apare în zonele
din jurul marilor platforme industriale (Victoria, Făgăraş, Codlea, Tohanu
Vechi, Zărneşti, Bod, Işalniţa, Craiova etc.);
• poluarea cu produse menajere şi produse rezultate din activitatea
zootehnică (substanţe organice, compuşi azotici, bacterii etc.) - apare în
apele subterane din zona marilor aglomerări urbane (Piteşti, Oradea,
Bucureşti, Cluj, Suceava etc) şi în zona marilor complexe zootehnice
(Palota, Cefa, Halciu, Bontida, Periam, Poiana Mărului, Băbeni etc).
83
• poluarea cu metale grele are 2 cauze principale:

• de natură antropică - zone cu concentraţii mari în metale grele
(plumb, cupru, zinc, cadmiu, etc) situate în apropierea exploatărilor
miniere, a uzinelor de preparare minereuri sau a haldelor de steril (Baia
Mare, Copşa Mică, Mediaş, Târnăveni, Râmnicu Vâlcea, Piteşti etc.);
• datorita fondului natural care prezintă concentraţii ridicate de ionii
de fier şi mangan - zone întâlnite în Podişul Moldovei (bazinul hidrologic
Siret) şi Depresiunea Getica (bazinul hidrologic Olt şi bazinul hidrologic
Jiu).
Resursele de apă, în special cele din acviferele freatice, prezintă un risc ridicat de
poluare atât pe termen scurt cât şi pe termen lung, având drept consecinţă directă faptul
că ele nu mai pot constitui surse de alimentare cu apă potabilă pentru populaţia din multe
zone ale ţării. Astfel, impurificarea pânzei freatice produsă de SC FIBREX Săvineşti şi
SC AZOCHIM - Roznov a afectat alimentarea cu apă potabilă prin surse proprii a
localităţilor, Roznov, Zărneşti şi parţial captarea de apă Cracău a platformei chimice
Săvineşti; aceste localităţi fiind acum alimentate din reţeaua oraşului Piatra Neamţ).
Poluarea freaticului este cel mai adesea un fenomen aproape ireversibil şi are
consecinţe grave asupra folosirii rezervei subterne la alimentarea cu apă potabilă.
Depoluarea surselor de apă din pânza freatică este extrem de anevoioasă daca
nu chiar imposibilă.
3.4. Mediu marin şi costier
Marea Neagră face parte din categoria mărilor intercontinentale, având legatură
cu Marea Mediterană prin Strâmtoarea Bosfor şi cu mările Marmara şi Egee prin
Strâmtoarea Dardanele.
Are o suprafaţă de 413.490 kmp, adâncime
maximă de 2.245 m, volum de apă de 529.955 km3;
lungimea ţărmurilor 4.020 km.
În Marea Neagră se varsă numeroase fluvii mari
ca: Dunărea, Nistru, Bug, Nipru şi Kizil, fapt care duce la
salinitate redusă 20-22o/oo. În aportul fluvial, apreciat la
346 kmp, 78% aparţine râurilor din nord-vestul bazinului,
între care şi Dunărea. Urmare a deficitului de aluviuni,
cât şi a reducerii aportului Dunării, plajele suferă un
proces continuu de erodare.
Marea Neagră este supusă în zona litoralului românesc unui proces de poluare
urmare a poluanţilor proveniţi din Dunăre, evacuărilor directe de ape uzate insuficient
epurate sau chiar neepurate, cât şi prin activitatea portuară intensă.
În ultimele trei decade Marea Neagră a suferit o degradare importantă a
resurselor naturale.
Problemele acute specifice apărute datorită fenomenelor antropice sunt:
• declinul stocurilor comerciale de peşti;
• pierderea habitatelor, suport al resurselor biotice;
• pierderea sau iminenta pierdere a speciilor pe cale de dispariţie;
• înlocuirea speciilor indigene cu specii exotice;
• protecţia necorespunzătoare a resurselor marine şi costiere faţă de poluările
accidentale;
• condiţii neigienice pe majoritatea plajelor, a apelor de îmbăiere şi a celor pentru
piscicultură.
Fenomenele antropice semnificative cu influenţe negative asupra ecosistemului
marin sunt:
• exploatarea resurselor minerale, petrol şi gaze din platoul continental al Mării
Negre;
84
• transportul naval ce poate produce poluarea apei marine în mod deliberat, prin
evacuări ilegale de la nave (ape de santină şi hidrocarburi) sau accidental,
datorită deficienţelor în exploatare;
• industria petrochimică şi chimică, industria grea - construcţii şi reparaţii de nave;
• fenomenul de eroziune costieră semnalat în mod special în ultimele decenii a
generat diminuarea suprafeţelor de plaje a litoralului românesc. In ultimul deceniu
bilanţul dintre aportul şi pierderile de material sedimentar este negativ, efectul
nefavorabil avându-l construcţiile hidrotehnice;
• fenomenul de înflorire algală manifestat în apele marine româneşti datorat
aportului de nutrienţi din fluviul Dunărea, corelat cu încălzirea globală a
continentului.
3.4.1. Caracterizarea calitatii subsistemului ape costiere
De-a lungul litoralului românesc, monitorizarea subsistemului ape costiere s-a

realizat în 16 secţiuni. Secţiunile de monitorizare amplaste de la nord la sud sunt
următoarele:
• Gura Buhaz;
• Fertilchim Năvodari;
• Zona Savoy Comandor;
• Zona Rex-Iaki-Majestic;
• Zona Flora;
• Constanţa Nord Pescărie;
• Port Constanţa – Dana 34;
• Port Constanţa – Dana 84 -86;
• Port Constanţa Sud Insula;
• Intrare port Constanţa;
• Eforie Nord Belona* (*secţiune de referinţă);
• Eforie Sud Dig Sud;
• Costineşti;
• Olimp Zona Panoramic Belvedere;
• Avanport Mangalia;
• Vama Veche.
În cadrul programului “Blue Flag” (Steagul albastru) sunt monitorizate următoarele
secţiuni:
• staţiunea Mamaia zonele: Savoy-Comandor, Rex- Iaki- Majestic, Flora;
• staţiunea Olimp zona: Panoramic - Belvedere
Datorită aportului permanent a apelor Dunării, cât şi regimului vânturilor şi
curenţilor marini, factorii abiotici în zona litoralului românesc suportă importante variaţii
sezoniere.
85
Fig. 3.4.1. Tipuri de ape costiere şi tranzitorii
86
Fig. 3.4.2. Reţeaua de monitoring integrat pentru apele de tranziţie şi

costiere
S-au prelevat probe din trei secţiuni: tărm, izobata 5m şi izobata 20 m.
Principalii indicatori chimici analizaţi au fost:

• pH-ul a prezentat valori cuprinse între 7,3 – 8,5 specifice apelor clorurate;
• temperatura apei marine, în funcţie de perioada de prelevare, a prezentat
valori cuprinse între 110C - 27 0 C;
• salinitatea apei marine a înregistrat în anul 2006 o valoare medie de
11,61‰. mai scazută faţă de valoarea medie înregistrată în anul 2005 de
12,49‰. In secţiunile Port Constanţa, Dana 34 şi Port Constanţa, Dana 84
– 86 unde există evacuări de ape uzate neepurate, valoarea medie a
salinităţii a fost de 9,08 g ‰, respectiv 9,07 g ‰. In zona de larg la izobata
de 20m valorea medie a salinităţii a fost de 16,57 ‰, mai ridicată faţă de
valoarea medie înregistrată în anul 2005.
• indicatorii regimului oxigenului:
87
• oxigenul dizolvat a înregistrat valori cuprinse între 6,8 – 8,3 mg / l. La

staţiile amplasate în Constanţa Sud: Danele 34 şi 84-86, în lunile iulie,
august şi septembrie au înregistrat valori ale oxigenului dizolvat
cuprinse între 0,3 – 5,1mg / l;
• încărcarea organică determinată prin CCO-Mn a prezentat în
secţiunile Gura Buhaz şi Vama Veche valori cuprinse 3,57 – 5,75
mgO2/l, iar ân secţiunile Dana 34 şi Dana 84-86 valori cuprinse între
11,06 – 16,6 mgO2/l;
• încărcarea organică determinată prin CBO5 a prezentat în secţiunile
Gura Buhaz şi Vama Veche valori cuprinse între 1,1 – 1,8 mgO2/l; iar
în secţiunile Dana 34 şi Dana 84-86 valori mai ridicate cuprinse între
4,1 – 6,36 mgO2/l numai în lunile iulie, august şi septembrie;
• sărurile minerale nutritive
În funcţie de secţiunile de monitorizare, concentraţiile de azot total şi fosfor total
au prezentat următoarele valori:
• ţărm:
• concentraţiile azotului total au prezentat valori cuprinse între 0,6 - 2,6
mg/dm3, concentraţii mai ridicate cu valori cuprinse între 5,31 - 9,89
mg/dm3 evidenţiindu-se în secţiunile Vama Veche, Dana 84 – 86 şi
Dana 34;
• concentraţiile fosforului total au prezentat valori cuprinse între 0,08 -
1,83 mg/dm3;
• izobata de 5 m:
• concentraţiile azotului total au prezentat valori cuprinse între 0,5 – 3,5
mg/dm,3 - concentraţiile fosforului total au prezentat valori cuprinse
între 0,006 - 0,13 mg/dm3;
• izobata de 20 m:
mg/dm3, - concentraţiile fosforului total au prezentat valori cuprinse
între 0,002 - 0,2 mg/dm3.
În secţiunile din cadrul programului “Blue Flag” (Steagul albastru) au fost
prelevate probe doar din secţiunea ţărm, iar valorile concentraţiilor de azot total şi fosfor
total au prezentat următoarele valori:
mg / dm3;
• concentraţiile fosforului total au prezentat valori cuprinse între 0,03 -
1,84 mg / dm3.
Starea ecosistemului
În cadrul ecosistemului Mării Negre au fost studiate următoarele componente
biologice: bacterioplanctonul, fitoplanctonul şi macrozoobentosul.
• Bacterioplanctonul:
În zonele de imbăiere ale Mării Negre valorile numărului probabil de coliformi
totali, coliformi fecali şi streptococi fecali s-au încadrat în limitele prevăzute de H.G.
459/2002 privind Normele de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru
îmbăiere.
• Fitoplanctonul:
În anul 2006 s-au prelevat probe de fitoplancton în secţiunile Gura Buhaz,
Fertilchim Năvodari, Constanţa Nord Pescărie, Eforie Nord Belona şi Vama Veche la
izobatele de 5m si 20m.
Analizele cantitative au evidenţiat următoarele:
• la izobata de 5m: - biomasa fitoplanctonică şi numărul de taxoni au
prezentat valori cuprinse între 0,007 – 0,176 mg/dm3, respectiv 1.650
– 33.540 ex/dm3;
88
• la izobata de 20m: - biomasa fitoplanctonică şi numărul de taxoni au

prezentat valori cuprinse între 0,012 – 0,294 mg/dm3, respectiv 2.750
– 138.250 ex/dm3.
În secţiunea Vama Veche s-au prelevat probe şi de la 12 mile marine care au
prezentat valori pentru biomasa fitoplanctonică şi numărul de taxoni cuprinse între 0,009
– 0,43 mg/dm3, respectiv 5.205 – 8.700 ex/dm3.
Analiza cantitativă a fitoplanctonului au evidenţiat valori mai ridicate la izobata de
20m comparativ cu izobata de 5m.
Din punct de vedere calitativ în componenţa fitoplanctonului Mării Negre au fost
prezente următoarele grupe: Bacillariophyta reprezentată prin Thallassionema
nitzschioides, Chaetoceros curvisetus, Nitzschia acicularis, Nitzschia seriata, Diatoma
elongatum, Skeletonema costatum; Dinophyta a fost reprezentată prin Prorocentrum
cordatum, Prorocemtrum micans; Chlorophyta a fost reprezentată prin Ankistrodesmus
falcatus, Pediastrum tetras, Scenedesmus acuminatus; Cyanobacteria a fost
reprezentată prin Anabaena sp. şi Lyngbia contortum.
În componenţa fitoplanctonului pe grupe ecologice, au fost prezente atât formele
marine şi marine salmastricole, cât şi numeroase specii dulcicole şi dulcicole -
salmastricole provenite din apele dunărene.
• Zoobentosul:
Din punct de vedere calitativ în fauna bentonică s-au evidentiat cu preponderenţă
moluştele reprezentate de: Hinia reticulata, Parvicardium exiguum, Mytillus
galloprovincialis, Mya arenaria, Rissoa splendida, Rapana venosa, Abra alba, precum şi
crustacee reprezentate de Macropipus holsatus,Balanus improvisus.
În concluzie concentraţiile azotului total şi fosforului total au evidenţiat valori
sensibil apropiate la toate staţiile monitorizate, cu exceptia secţiunilor Vama Veche, Dana
84 – 86 şi Dana 34 la ţărm, unde s-au constatat valori mai ridicate ale concentraţiilor de
azot total.
Analiza cantitativă a fitoplanctonului au evidenţiat valori mai ridicate la izobata de
20m comparativ cu izobata de 5 m.
În zonele marine de îmbăiere utilizate în scop recreaţional nu s-au înregistrat
depăşiri ale indicatorilor bacteriologici de calitate în raport cu normele naţionale şi
comunitare.
3.5. Apele uzate
3.5.1. Surse majore şi grad de epurare
Analiza statistică a situaţiei principalelor surse de ape uzate, conform rezultatelor

supravegherii efectuate în anul 2006, a relevat următoarele aspecte globale:
• faţă de un volum total evacuat de 3.586,126 milioane m3/an, 1.891,622
milioane m3/an, deci 52,7%, constitue ape uzate care trebuie epurate;
• din volumul total de ape uzate necesitând epurare şi anume, 1.891,622 milioane
m /an, 382,506 milioane m3/an, respectiv circa 20,2%, au fost suficient (corespunzator)
3
epurate. In rest 1.694,504 milioane m3/an, adică circa 34,9%, reprezintă ape uzate neepurate
şi 848,482 milioane m3/an, circa 44,9%, ape uzate insuficient epurate. Prin urmare în anul
2006, cca. 79,8% din apele uzate, provenite de la principalele surse de poluare, au ajuns în
receptorii naturali, în special râuri, neepurate sau insuficient epurate.
• referitor la aportul de ape uzate repartizat pe activităţi din economia naţională cel
mai mare volum de ape uzate, inclusiv cele „convenţional curate“, a fost evacuat de unităţi din
domeniile: Energie electrică şi termică: 1.845,575 milioane m3/an - peste 51% din total;
Gospodarie comunală: 1.328,189 milioane m3/an - peste 37%; Prelucrări chimice: 198,682
milioane m3 - cca. 6%, Industrie metalurgică şi construcţii de maşini: 124,807 milioane m3/an,
cca. 2%;
89
• din punct de vedere al apelor uzate necesitând epurare, cele mai mari volume au
fost evacuate în cadrul activităţilor: Gospodărie comunală: 1.326,917 milioane m3/an - peste
70%; Energie electrică şi termică 202,161 milioane m3/an - peste 10%; Prelucrări chimice:
185,682 milioane m3 - cca 10%, Industrie metalurgică şi construcţii de maşini: 53,008 milioane
m3/an, peste 2%;
• cele mai mari volume de ape uzate neepurate, provin de la unitătţi din domeniile:
Gospodărie comunală: 484,528 milioane m3/an - cca. 73% şi Energie electrică şi termică
125,712 milioane m3/an – cca 19%. Cu o contribuţie mult mai redusă, se înscrie unităţile din
cadrul activităţii Prelucrări chimice: 35,619 milioane m3/an - circa 5%;
• referitor la apele uzate insuficient epurate, activităţile cu cea mai mare pondere se
ordonează astfel: Gospodărie comunală: 591,355 milioane m3/an - circa 69%; Prelucrări
chimice: 98,816 milioane m3/an – cca. 11%; Energie electrică şi termică 75,931 milioane m3/an
– cca 9% Industrie extractivă: 36,430 milioane m3/an - peste 4%, Industria alimentară: 10,977
milioane m3/an - peste 1%;
Impactul surselor de poluare asupra receptorilor naturali depinde, în afară de
debitul efluent, şi de încărcarea cu substanţe poluante. Sub acest aspect, se evidenţiază
următoarea repartizare, pe activităţi economice:
• din punct de vedere al încărcării cu substanţe organice, suspensii, săruri minerale şi
ioni de amoniu: 1. Gospodăria comunală; 2. Energie electrică şi termică (suspensii,
substanţe organice); 3. Prelucrări chimice (săruri minerale); 4. Industria extractivă
(suspensii);
• relativ la poluarea cu micropoluanţi: cianuri, fenoli, detergenţi: 1. Gospodărie comunală;
2. Prelucrări chimice; 3. Energie electrică şi termică; 4. Industria extractivă;
• relativ la încărcare cu metale grele: 1. Gospodărie comunală; 2. Prelucrări chimice; 3.
Industria extractivă.
În concluzie, cota parte cea mai mare din potenţialul de poluare aparţine unităţilor din
domeniile gospodăriei comunale, industriei chimice, extractivă, după care urmează agenţii
economici din industriile energie electrică şi termică, metalurgică etc.
Faţă de numărul total de 1.035 de staţii şi instalaţii de epurare şi stocare investigate în
anul 2006, 274 de staţii, reprezentând 26,5%, au funcţionat corespunzător, iar restul de 761
staţii, adică 73,5%, necorespunzător.
3.6. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a

celor subterane
Regiunea 1 Nord-Est
Pe raza judeţului Bacău există două zone critice în ceea ce priveşte pericolul de
poluare accidentală a apelor de suprafaţă şi anume:
• Platforma industrială Bacău Sud - pentru râul Bistriţa:R.A.G.C. Bacău -
deversează ape uzate cu specific menajer; S.C. Letea S.A. - agent economic cu
profil de fabricare a celulozei şi hârtiei; S.C. Sofert S.A. - agent economic profilat
pe fabricarea îngraşămintelor chimice;
• Platforma industrială Borzeşti - Oneşti - pentru râul Trotuş: S.C. Carom S.A.
Oneşti - profil de activitate fabricarea cauciucului şi derivaţi ale produselor
petroliere; S.C. Rafo S.A. Oneşti - profil de rafinare petrol; S.C. Chimcomplex
S.A. Oneşti - profil fabricare pesticide; S.C. Apă Canal S.A. Oneşti - deversează
ape uzate cu specific menajer.
O alta sursă ce ar putea fi considerată zona critică, dar care se întinde pe o arie
mai mare de răspândire o constituie activitatea de extracţie şi transport produse
petroliere, activitate desfăşurată de către S.N.P. Petrom - Filiala Moineşti.
Principalele surse care conduc la apariţia unor zone critice sub aspectul poluării
apelor subterane sunt:
• S.C. Rafo S.A. Oneşti - pe raza zonei de activitate a societăţii, cât şi în zona de
influenţă extrauzinală pânza freatică este afectată cu produs petrolier sub forma
90
dizolvată şi sub forma peliculară, gradul de poluare determinând migrarea

produsului petrolier spre r. Trotuş.
• S.C. Chimcomplex S.A. Borzeşti - apar afectări ale pânzei freatice atât în incinta
societăţii cât şi în afară, pe direcţia de migrare spre r. Trotuş la indicatorii
pesticide, amoniu şi substanţe organice.
• S.C. Carom S.A. Oneşti - afectări ale pânzei freatice apar atât în incinta
societăţii cât şi extrauzinal pe traseul conductelor de transport spre staţia de
epurare Jevreni, la indicatorii fenoli şi substanţe organice.
• S.C. Sofert S.A. Bacǎu - afectarea cu sulfaţi, amoniac şi fosfor a pânzei freatice
din perimetrul incintei ar putea conduce la afectarea calităţii pânzei freatice care
are direcţia de curgere spre r. Bistriţa.
• S.N.P. Petrom S.A. - Filiala Moineşti şi S.C. Conpet S.A. - Filiala Moineşti -
riscul de afectare al calităţii pânzei freatice îl constituie batalul epuizat “Găzărie”
(datorită lipsei de impermeabilizare) şi conductele de transport ţiţei, gazolină,
apă zăcămînt prin poluări accidentale.
• Marile depozite de dejecţii animaliere de la complexele de creştere a animalelor
datorită lipsei de amenajare (impermeabilizări) pot conduce la afectarea
surselor de alimentare cu apǎ individuale din mediu rural .
Toate aceste aspecte menţionate sunt inventariate, monitorizate şi s-au impus
măsuri în vederea stopării şi diminuării gradului de poluare existent al pînzei freatice.
Pentru stoparea poluării măsurile impuse au constat în modernizarea instalaţiilor
şi amenajări de protecţia mediului .
În cazul societăţilor S.C. Rafo S.A. Oneşti şi S.N.P. Petrom - Sucursala Moineşti
măsurile de diminuare luate au constat în execuţie “sistem drenare şi colectare a
produsului petrolier din pînza freatică”, respectiv redare în circuitul natural al batalului
epuizat “Găzărie”.
În Judeţul Botoşani a fost considerata zonă critică acel tronsoan de râu care a
fost încadrat în clasa a V-a de calitate:
• râul Podriga loc. Darabani – ac.Mileanca. Folosinţa afectată este oraşul
Săveni care are drept sursă ac. Negreni de pe râul Başeu.
În Judeţul Iaşi a fost considerata zonă critică acel tronsoan de râu care a fost
încadrat în clasa a V-a de calitate:
• râul Bahlui confl. r. Nicolina – confl. r. Jijia. Folosinţa afectată este localitatea
Belceşti, ce are ca sursă de alimentare acumularea Tansa - r. Bahlui.
În Judeţul Neamţ pe râul Bistriţa tronsonul situat in aval de mun. Piatra Neamţ
până la Frunzeni (33 km) a fost considerat zona critică datorită poluării provocate de
evacuarea staţiei de epurare orăşeneşti şi interceptarea freaticului poluat de activităţile
desfăşurate în timp pe platforma chimică Săvineşti.
Activitatea pe platforma chimică în ultimii ani a fost restrânsă, iar instalaţiile
chimice poluatoare aparţinând Diviziei Chimice din cadrul S.C. FibrexNylon S.A au fost
oprite definitiv .
Se menţine ca zonă critică sub aspectul poluării pe râul Bistriţa si tronsonul
Roznov-Frunzeni, aflat sub impactul poluării antropice provocate de evacuarea staţiei de
epurare a oraşului P.Neamţ şi de interceptare a penei de poluare subterană generată de
activitatea trecută (istorică) şi prezentă a platformei chimice Săvineşti.
Pe teritoriul judeţului Neamţ o zonă critică sub aspectul poluării apelor subterane
a fost considerată zona situată aval de platforma chimică Săvineşti, în localităţile Roznov,
Zăneşti, Podoleni, Costişa.
Pentru alimentarea cu apă potabilă a populaţiei din această zonă critică reţeaua
de alimentare cu apă potabilă a municipiului P.Neamţ a fost extinsă până în localitatea
Zăneşti. Pentru asigurarea necesarului întregii zone afectate de poluare, C.L. Zăneşti a
finalizat lucrarea de investiţii „Alimentare cu apă” realizată prin program SAPARD.
Făcând o analiză comparativă a valorilor medii realizate la indicatorii de poluare
în perioada 1990 – 2002 (poluare în creştere) cu valorile medii realizate în perioada
91
2003 – 2006 (poluare în descreştere), se poate aprecia că aria aflată sub efectele
poluării subterane s-a restrâns semnificativ iar nivelul concentraţiei poluanţilor s-a
diminuat. Cu toate aceste semnale pozitive, până la obţinerea de date noi, şi până la
stoparea fenomenului pe platforma chimică rămâne în continuare ”zonă critică ”sub
aspectul poluării subteranul din zona localităţilor Roznov, Zăneşti, Podoleni.
În ansamblu, în anul 2006 starea calităţii apelor subterane se menţine la nivelul
anului 2005, fără modificări semnificative, păstrându-se aceleaşi puncte critice în zona
localităţii Zăneşti. Concentraţiile de poluanţi regăsite în profilele hidrogeologice Bodeşti
şi Gherăeşti determina considerarea zonelor respective ca vulnerabile la nitraţi.
În Judeţul Suceava zonele critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă sunt:
• Râul Suceava, aval evacuare ape uzate provenite de la Staţia de epurare
orăşenească administrată de S.C. ACET S.A. Suceava, pe tronsonul Tişăuţi –
confluenţă cu râul Siret;
• Râul Şomuzu Mare, aval evacuare ape uzate provenite de la Staţia de epurare
orăşenească Fălticeni;
• Pr. Pozen, aval evacuare ape uzate provenite de la Staţia de epurare
orăşenească Rădăuţi.
In Judetul Suceava zonele critice sub aspectul poluării apelor subterane sunt:
• Zona Vicovu de Jos şi Zona Ipoteşti – Lisaura, datorită prezenţei nitraţilor ;
• Pârteştii de Jos, prin depăşirea concentraţiilor de cloruri.
În Judeţul Vaslui, râul Vasluieţ, în secţiunea aval Vaslui, fiind încadrat până în
anul 2002 ca degradat conform STAS 4107/1988, continuă să înregistreze depăşiri la
consumul de oxigen, azot şi fosfor şi respectiv metale, valori care-l situează în clasa de
calitate V, conform Ord. 161/2005. Acest fapt se datorează efluentului staţiei de epurare
Vaslui, râului Delea şi deversărilor directe de ape uzate menajere.
Sub aspectul poluării apelor subterane toate cele 34 de foraje monitorizate la
nivelul judetului Vaslui au înregistrat depăşiri la NO3-, judeţul Vaslui fiind cuprins în
Planul de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării din surse agricole la nivel
bazinal. Depăşiri s-au înregistrat, de asemenea, şi la indicatorii Fe la cele 34 foraje şi
respectiv ionul amoniu la 41,2% dintre acestea.
Regiunea 2 Sud-Est
În Judetele Brăila Galati si Tulcea nu sunt zone critice sub aspectul poluării apelor
de suprafaţă şi a celor subterane semnalate in anul 2006.
In Judeţul Buzău - o zonă critică pentru ape, în anul 2006, în bazinul hidrografic
Buzãu, poate fi considerată pe râul Buzãu în secţiunea aval municipiu, unde debitele de
ape evacuate sunt cele mai mari provenite de la RAM Buzău şi canalul deschis al zonei
industriale Buzãu, ape insuficient epurate şi neepurate; aici se produc poluãri
accidentale, uneori depãşindu-se valoarea clasei a III-a la amoniu şi la substanţe
organice.
Principalul potenţial poluator al apelor de suprafaţă din bazinul hidrografic Rm.
Sărat il constituie batalul de deşeuri petroliere rezultate din prelucrarea uleiului uzat.
Începind din anul 2002 nu s-au mai depus reziduuri petroliere şi conform programului de
etapizare sunt necesare lucrări de consolidare a digului de protecţie.
In Judeţul Constanţa principalele surse potential poluatoare de pe teritoriul
judetului atat pentru apele de suprafata cat si pentru apele subterane, sunt:
• S.C. PETROTRANS SA PLOIESTI – Atelier 3 Constanta
• S.C. CONPET SA ploiesti – Regionala Constanta
• S.C. Petrom S.A. Suc. Petromar Constanta
• S.C. ROMPETROL RAFINARE COMPLEX PETROMIDIA S.A. Năvodari
• S.C. ECOMASTER Servicii Ecologice S.A. Navodari
• S.C. OIL TERMINAL S.A. Constanta
• R.A.J.A. Constanta - S.E. Constanta Nord, S.E. Eforie S, S.E. Mangalia, S.E.
Limanu, S.E. N.Voda, S.E. P. Alba, S.E. Ovidiu, S.E. M.Kogalniceanu
92
• S.C. Edilmed S.A. Medgidia

• S.C. Detacan S.A. Cernavoda
• S.C. lafarge ROMCIM S.A. Medgidia
• S.C. SURSAL S.A. Saligny
• S.C. Crinsuin S.A. Pecineaga
• S.C. MARIA TRADING S.R.L. Nuntasi
• S.C. BABY BEEF S.A. Tortomanu
• S.C. CEZOTOR S.A. Tortomanu
• S.C. PETRORECYCLING S.R.L. Constanta
• S.C. Belsuintest S.R.L. Movila Verde
• S.C. Degaro S.A.Fântânele
• S.C. Tabco Campofrio S.A.Sibioara
• S.C. S.N.C. Constanta
• S.N. D.M.H.I. Mangalia
• S.C. 2 x 1 Holding S.A. Constanta
• S.C. C.I.Ch S.A NAVODARI (în conservare)
Un risc crescut îl reprezintă poluările accidentale provocate de poluatori
necunoscuţi, în special cu
produse petroliere, atât la
Marea Neagră cu implicaţii
asupra plajelor turistice, cât si
a apei fluviului Dunărea,
respectiv de la navele
comerciale aflate în tranzit prin
porturile menţionate mai sus,
care poluează calitatea apei
Mării Negre cât si a Dunării,
fie prin deversări ilegale de
ape de santină, fie prin
deversarea accidentală a unor
produse de la bordul lor sau
foarte rare de eşuare sau chiar
scufundare a unor nave.
Având în vedere
necesitatea protecţiei calităţii
apelor de suprafaţă, toate unităţile care evacuează ape uzate epurate sau nu, în ape de
suprafaţă, au fost / sau sunt în curs de reglementate din punct de vedere al gospodăriri
apelor, în conformitate cu legislaţia si normativele în vigoare.
Toate unităţile posibil potenţial poluatoare au întocmit planurile de prevenire a
poluărilor si de intervenţie în caz de poluări accidentale avand obligaţia de a anunţa
organele locale de protecţia mediului asupra fenomenului de poluare produs si totodată
de a interveni cu mijloace necesare pentru înlăturarea efectelor poluării.
In Judeţul Vrancea - zonele critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă se
regăsesc în zonele de deversare a apelor uzate evacuate în receptori naturali de către
unităţile de gospodărire comunală ce deţin staţii de epurare cu o funcţionare
necorespunzătoare, cu instalaţii uzate fizic şi moral.
Regiunea 3 Sud - Muntenia

Situatia zonelor critice sub aspectul poluarii apelor de suprafata si a celor
subterane in Regiunea 3 Sud se prezinta in tabelul 3.6.1
93
Tabel 3.6.1. Zone critice sub aspectul poluarii apelor de suprafata si a celor
subterane in Regiunea 3 Sud
JUDETUL DENUMIRE ZONA CALITATE CAUZA
A
Argeş Râu Dâmbovnic -17 km V poluanţi organici,nutrienţi,reg.de oxigen
Râu Dâmbovnic - 44 IV poluanţi organici,nutrienţi,reg.de oxigen
Râul Târgului – 22 IV nutrienţi
Miceşti-subteran pesticide
Descărcări de ape uzate insuficient
Călăraşi Dunărea
epurate
Schelele petroliere
infiltraţie a apei sărate în straturile
Dâmboviţa Moroeni, Găeşti,
acvifere
tâtgovişte
Comana, Gostinari,
Giurgiu nitraţi
Grădinari
Braţul Borcea şi Râul Descărcări de ape uzate insuficient
Ialomiţa epurate
pânza freatică în zona platformei
Slobozia
chimice S.C. AMONIL S.A. Slobozia
Ialomiţa Slobozia, Urziceni, acviferul din zona platformelor de gunoi
Feteşti, Ţăndărei orăşeneşti
Ţăndărei, Miloşeşti,
Grindu, Reviga, Moviliţa, apa potabilă prezintă depăşiri la azotaţi
Fierbinţi
Ploieşti, Măneciu, Funcţionarea necorespunzătoare a
Prahova
Păuleşti staţiilor de epurare
Schelele petroliere infiltraţie a apei sărate în straturile
Teleorman
Videle, Poeni, Cirăşti acvifere
Regiunea 4 Sud-Vest
În judetul Gorj zonele în care se înregistrează depăşiri ale indicatorilor de calitate
pentru ape de suprafaţă sunt:
• Ţicleni – Cioiana, clasa a V a de calitate urmare a conţinutului de cloruri;
• Stoina - Amaradia, clasa a V a de calitate urmare a conţinutului de cloruri.
Zonele în care se înregistrează poluări ale apelor subterane cu diverşi poluanţi
sunt:
• zonele exploatărilor petroliere (Căpreni – Cornetu, Piscu – Stejari, Aninoasa,
Colţeşti): depăşiri la indicatorul cloruri.
• în zona localităţii Turceni, jud. Gorj, ca urmare a exfiltraţiilor din iazul de zgură
şi cenuşă Valea Ceplea aparţinând termocentralei Turceni, apele freatice sunt
puternic influenţate de apele uzate evacuate, modificând substanţial
chimismul apelor freatice din fântâni sau izvoarele de la baza versantului. Se
constată o creştere a valorilor anionului sulfat faţă de fondul natural al zonei,
ceea ce indică prezenţa exfiltraţiilor din iazul de decantare al S.E.Turceni şi
infiltrarea acestora în apele freatice din zonă influenţând chimismul apelor
subterane. Valorile ionului SO42- determinate în drenurile executate pentru
coborârea nivelului freatic în localitatea Turceni depăşesc 350 mg/l. Sunt
afectaţi locuitorii comunei Turceni, jud. Gorj, atât din punct de vedere al
folosirii apei nepotabile, cât şi sub aspectul ridicării nivelului freatic, cu
repercursiuni nefaste asupra construcţiilor şi gospodăriilor individuale.
În judeţul Mehedinti nu au fost semnalate zone critice sub aspectul poluării apelor
de suprafaţă şi a celor subterane in anul 2006.
În judeţul Olt tinând cont de încadrarea secţiunilor şi a tronsoanelor de râu în
categorii de calitate aceste zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a
94
celor subterane in anul 2006 sunt pe: Teslui la Pieleşti, Dârjov am confl Olt, Caracal
(Gologan) în aval de zona oraşului Caracal.
În judeţul Valcea ca zone critice din punct de vedere al poluãrii apelor de
suprafaţã, datorate activitaţilor antropice şi a celor subterane sunt menţionate
urmatoarele:
• Râul Olt – zona Stupãrei, aval de evacuarea platformei chimice Rm. Vâlcea si
a paraului Govora;
• Râul Lotru – zona Cataracte, datoritã depozitãrilor de terasit in albia majorã a
râului, ce pot fi antrenate in lacul Brãdişor, sursa de apa potabilã a
municipiului;
• Râul Olt – zona Râureni, aval de evacuarea staţiei de epurare municipale şi
depozitului de deşeuri industriale si menajere al municipiului Rm.Vâlcea,
situat in imediata vecinatate a statţei;
• Pârâul Ranga – zona Bãbeni, aval de instalaţia de reţinere a ţiţeiului şi a
iazului de reţinere produse petroliere din imediata vecinatate;
• Pânza freaticã din zona platformei chimice Rm. Vâlcea;
• Acviferul din zona extracţiilor petroliere de la Bãbeni, Drãgãşani, Mãdulari;
• Acviferul din zona depozitului de deşeuri menajere Rãureni al municipiului
Rm. Vâlcea.
Regiunea 5 Vest
In bazinul hidrografic Mureş sunt poluate canalele Mureşel, Mureşul Mort şi Ier:
• Apa din canalul Mureşel provine din râul Mureş prin pompare amonte de
Arad (1 km), traversează oraşul Arad iar în aval de Arad (5 km) se bifurcă
în canalul Mureş Mort şi canalul legător care se varsă în canalul Ier.
• Pe parcursul trecerii prin oraşul Arad, canalul traversează zone întubate şi
zone descoperite. Teoretic calitatea apei canalului Mureşel ar trebui să fie
identică cu calitatea apei râului Mureş din care se alimentează. Nu există
surse mari de poluare care evacuează în acest canal şi care să-i afecteze
calitatea. Sunt evacuări de ape pluviale, ape de răcire de la CET şi o
evacuare de ape menajere epurate corespunzător de la CET. Din cauza
nămolului de fund necurăţat şi a depozitării de către cetăţeni a gunoaielor
menajere pe malurile canalului, calitatea apei canalului se degradează pe
parcursul trecerii prin oraş încărcându-se cu substanţe organice,
detergenţi, amoniu.
• Canalul Mureş Mort
este o derivaţie a
canalului Mureşel şi
îşi evacuează apele
în râul Mureş la 30
km amonte de
Arad. În canalul
Mureş Mort
evacuează apele
uzate S.C.
Prodcom Andante
SRL prin staţia de
epurare aparţinând
SC Prodcom
Andante SRL,
întreaga platformă
industrială din zona
de N-V a
municipiului Arad
95
respectiv, mecanică fină, industrie alimentară, hotelieră, totalizând un

debit de 26,4 l/s şi o încărcare organică de 418 mg/l CBO5 şi 1791 mg/
CCO-Cr. Staţia de epurare nu funcţionează corespunzător, ceea ce duce
la degradarea calităţii apei acestui canal.
• Apa din canalul Ier provine din râul Mureş prin pompare amonte de Arad
la 30 km, traversează oraşul Arad prin partea de nord şi trece în Ungaria
prin localitatea Turnu. Mai preia apa din canalul Mureşel prin canalul
legător.
• Apa acestui canal, aval de Arad până la frontieră, este degradată, din
cauza nămolului de fund format în timp şi a unor evacuări de apă pluvială
(uneori şi tehnologică) S.C. Prodcom Andante SRL.
In bazinul hidrografic Crişul Alb zone vulnerabile la nitrati proveniti din surse
agricole conform Ordinului MMGA-MAPDR 241/196/2005 sunt localităţile: Bocsig,
Santana, Zărand, Mâşca, Olari, Cintei, Ineu, Chişineu Criş, Şiria şi Vărşand.
Din datele de monitorizare la indicatorul nitraţi, situaţia în anul 2006, se prezintă
în tabelul 3.6.2.
Tabel 3.6.2. Analize nitraţi in bazinul hidrografic Crişul Alb

NR CRT LOCALITATE FORAJ CONC. NO2-, mg/l
1 F4 3,40
Bocsig
2 F5 2,60
3 F3 8,56
Zărand
4 F6 10,71
5 F1 7,50
Şiria
6 F3 28,84
7 Vărşand F3 67,21
8 Sântana, sat F1 78,80
9 Olari F1A 24,10
10 Mâsca F1 59,80
11 Cintei F1R 22,90
12 Ineu F4 1,45
13 Chişineu Criş F4 3,28
În bazinul hidrografic Mureş:

• Platforma S.C. Real Estate Group S.R.L Arad (fosta S.C. Archim S.A.)
Combinatul de îngrăşăminte chimice nu mai funcţionează din anul 1990, însă
“zestrea” lăsată de acesta este o puternică poluare a apelor freatice cu ioni de amoniu şi
azotaţi care se menţine şi în prezent.
În prezent activele S.C. ARCHIM S.A. au fost privatizate parţial în vederea dezafectării
(cea mai mare parte), parţial pentru folosirea ca depozite, iar Batalul de şlam pentru
recuperarea şlamului şi folosirea lui ca îngrăşământ.
În ceea ce priveşte apele freatice, în avizele de privatizare şi în programele de
conformare, este prevăzută obligaţia actualilor proprietari de a pompa continuu apele freatice
poluate până la atingerea concentraţiilor de potabilitate. S-a calculat că trebuie pompat un
volum de 3 mil. m3 apă, până în prezent s-au pompat 503 000 m3 apă infestată.
In ceea ce priveşte starea forajelor de control, în ultima perioadă multe dintre acestea
s-au deteriorat fiind inaccesibile recoltării probelor. Din 23 foraje existente doar 7 sunt
accesibile restul sunt înfundate sau parţial distruse (cu ocazia activităţilor de demolare a
clădirilor din incintă)
• Zona CET pe lignit
În această zonă s-a produs poluarea apelor freatice având următoarele cauze:
• halda de depozitare a zgurii şi cenuşii care a produs poluare cu sulfaţi,
cloruri, sodiu şi calciu;
96
• staţia de tratare chimică a apelor în vederea folosirii apelor la cazane,

care prin reactivii utilizaţi (sare, acid clorhidric, hidroxid de sodiu)
depozitaţi în bazine sau rezervoare neetanşe, au produs poluare cu
sodiu, cloruri şi modificare de pH.
• depozitul de cărbune prin infiltraţiile apelor pluviale au poluat freaticul
cu ioni de sulfat şi calciu.
Prin campaniile de recoltare şi analiză a apelor freatice din jurul haldei de zgură şi de
pe platforma CET s-a constatat poluarea acestora cu ioni de sodiu, cloruri, sulfaţi, modificări ale
pH-ului funcţie de zona în care este amplasat forajul de observaţie.
• Zona fostelor gropi de gunoi ale municipiului Arad (str. Poetului şi 6 Vânători).
Această zonă este în supravegherea A.P.M. deoarece, fiind situată în intravilanul
oraşului, creează probleme deosebite de poluare, astfel:
• este infestat întreg freaticul din zonă cu substanţe organice, amoniac şi
azotat mult peste CMA pentru ape potabile;
• în zonă, mai ales în perioada caldă a anului se degajă mirosuri
neplăcute, iar concentraţia amoniacului în aer depăşeşte de regulă
CMA;
• în vecinătatea gropii de gunoi, terenul agricol şi păşunea sunt acoperite
de gunoaie, hârtii, ambalaje, care creează un aspect neplăcut şi duc la
poluarea solului.
Analizele efectuate din apa freatică recoltată din fântânile din jurul gropii de
gunoi, indică poluarea acestora cu substanţe organice, azotaţi şi amoniu (tab. 3.6.3. si 3.6.4.).
Tabel 3.6.3. Analize pentru zona gropilor de gunoi ale municipiului Arad, Zona
contaminată: Groapa de gunoi – Str. Poetului
Negoiu Moldovei Toth
Foraj Legea
nr.8 nr. 1 Arpad nr. 4
458/2002
Data 05.10.06 05.10.06 05.10.06
Indicatori UM
pH unit.pH 7.10 7.20 7.20 6.5 - 9.5
OXIDABILITATE mg/l O2 3.14 1.97 3.14 5.00
CONDUCTIVITATE µS/cm 958 548 702 2500
NH4+ mg/l 0.320 0.040 0.160 0.500
NO2- mg/l 1.060 0.038 0.013 0.500
-
NO3 mg/l 398.20 93.40 217.20 50.00
Tabel 3.6.4. Zona contaminată: Groapa de gunoi – Câmpul Liniştii

Cedrului Cedrului Livezilor
Foraj Legea
nr. 29 nr. 31 nr. 4
458/2002
Data 05.10.06 05.10.06 05.10.06
Indicatori UM
pH unit.pH 7.20 7.10 7.30 6.5 - 9.5
OXIDABILITATE mg/l O2 1.18 0.79 1.41 5.00
CONDUCTIVITATE µS/cm 716 753 492 2500
+
NH4 mg/l 0.000 0.000 0.000 0.500
-
NO2 mg/l 0.465 0.006 0.005 0.500
-
NO3 mg/l 67.00 124.20 116.00 50.00
În judeţul Caraş– Severin, în anul 2006, calitatea apelor de suprafaţă a fost bună
şi s-a asigurat categoria necesară atât la prizele de alimentare cu apă în scop potabil, cât
şi la prizele altor categorii de folosinţă.
97
Ca zonă pregnant critică sub aspectul calităţii necorespunzătoare a apei se

remarcă cursul de apă Bârzava (sectorul aval pârâul Sodol – Reşiţa– frontieră) pe o
lungime de 110 km care este afectat de apele uzate neepurate şi insuficient epurate,
descărcate din canalizarea municipiului Reşiţa şi a oraşului Bocşa şi de apele uzate
evacuate de SC COLLINI Bocşa. Se remarcă unele depăşiri la indicatorii aferenţi grupei
nutrienţi.
Programul de monitorizare a apei subterane semnalează depăşirile indicatorilor
fizico-chimici peste limitele admise.
In bazinul hidrografic Dunăre in urma interpretării analizelor pe anul 2006, în BH
Dunăre nu s-au înregistrat depăşiri conform Legii 311/2004 (Legea privind apa potabilă).
In Judeţul Hunedoara nu sunt zone critice sub aspectul poluării apelor subterane.
În ceea ce priveşte zonele critice din punct de vedere al poluării apelor de suprafaţă, la
nivelul b.h. Crişuri, se remarcă zona Gurabarza, în aval de evacuarea apelor de mină
Barza, ai căror indicatori de calitate depăşesc limita reglementată prin autorizaţia de
gospodărire a apelor la: Zn – 6,609 mg/l faţă de 0,5 mg/l reglementat, Cu –1,479 mg/l
faţă de 0,1 mg/l reglementat, Mn – 13,178 mg/l faţă de 1,0 mg/l reglementat, Fe – 23,426
mg/l faţă de 5,0 mg/l reglementat, sulfaţi – 1172,492 mg/l faţă de 600,0 mg/l reglementat
şi suspensii – 156,5 mg/l faţă de 60,0 mg/l reglementat. Menţionăm că unitatea S.C.
Filiala Bradmin S.A. Brad şi-a sistat activitatea de producţie, începând cu luna mai 2006,
dar apele de mină vor fi monitorizate în continuare, indiferent de situaţia în care se află
exploatarea minieră, până la efectuarea lucrărilor de închidere şi ecologizare a
exploatării miniere.
In Judeţul Timiş zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă, pe cursul
de apă Bega navigabil (sector aval municipiul Timişoara - frontieră), pe o lungime de 34
km, suferă de o modificare majoră a calităţii apei comparativ cu sectorul amonte
Timişoara (de clasa a II a la clasa a IV-a) fiind afectat de:
• evacuările de ape uzate de pe vatra municipiului Timişoara la un debit
mediu de 1571 l/s, ape uzate epurate doar mecanic (din necesitatea
renunţării la treapta biologică pentru a putea avansa în construcţia staţiei
noi);
• procesul accentuat de mineralizare a substanţelor organice din nămolul
depozitat pe patul albiei canalului Bega (în cele două biefuri cu navigaţie
întreruptă de circa 10 ani). În perioadele calde ale anului, nămolul
putrescibil este pus în mişcare şi antrenat în apă, mineralizarea acestuia
producându-se cu un consum mare de oxigen.
În anul 2006 oxigenul dizolvat în secţiunea Otelec (situată în zona de frontieră şi
integrată în subsistemul de monitoring pentru ape curgătoare de suprafaţă atât în flux
infornaţional lent cât şi cel rapid zilnic) s-a situat sub limita biologică pe o perioadă de
timp de 161 zile (mai - octombrie) reprezentând 44 % din zilele anului.
Calitatea apei pe cursul de apa Bega Veche (sector izvoare frontiera) a fost
influenţată de aportul afluentului Apa Mare cu afluenţii aferenţi, cu un bazin hidrografic de
734 km2 ce traversează mai multe localităţi, precum şi de poluarea din cadru natural.
Cursul de apă Şurgani este caracterizat printr-un debit de diluţie redus şi o
scurgere redusă. Calitatea globală a apei pe acest sector a fost de clasa a IV-a, afectată
de evacuările de ape uzate insuficient epurate din oraşul Buziaş şi surse de poluare
difuză din zona agricolă .
Cursul de apă Lanca Birda a fost de clasa a III-a pe toată lungimea sa. Apele
uzate colectate de Lanca Birda sunt ape uzate provenite din surse de poluare difuză .
Cursul de apă Bârzava este afectat de apele uzate neepurate şi insuficient
epurate, descărcate din canalizarea municipiului Reşiţa şi a oraşului Bocşa şi de apele
uzate evacuate de SC COLLINI Bocşa. Din aceasta cauza se remarcă unele depăşiri la
indicatorii aferenti grupei nutrienti
98
Cursul de apă Birdanca. Calitatea apei în secţiune s-a încadrat în limitele clasei a
IV-a. Sursele de poluare care influenţează calitatea apei sunt sursele de poluare difuză
precum şi apele uzate neepurate, provenite din canalizările oraşelor Deta şi Gătaia.
In ceea ce privesc zonele critice sub aspectul poluării apelor subterane In bazinul
Bega-Timiş, cele mai grave situaţii de poluare a stratului acvifer freatic cu depăşirea de
mai multe ori a limitei maxime admise la mai mulţi indicatori, conform prevederilor Legii
311/2004 (pentru modificarea şi completarea Legii nr. 458/2002, privind calitatea apei
potabile), se înregistrează la: substanţe organice, amoniu, fosfaţi şi azotaţi, fiind situate
în bazinele hidrografice ale următoarelor cursuri de apă:
BH BEGA:
• pe râul Bega, în zona Margina - cu provenienţă în cea mai mare măsură
de la SOLVENTUL Margina şi din poluarea difuză;
• pe canalul Bega, sectorul Balinţ – datorită lipsei canalizării precum şi a
administrării incorecte de îngrăşăminte chimice pe terenurile agricole;
- pe canalul Bega aval Timişoara – frontieră - în special din poluare difuză.
BH TIMIŞ:
• pe râul Timiş în zona oraşului Lugoj respectiv pe râul Timiş, în aval de
Coştei - frontieră - cu provenienţă de la gospodării comunale, datorită
insuficenţei reţelei de canalizare şi a lipsei staţilor de epurare a apelor
menajere precum şi datorită poluării difuze.
BH BÂRZAVA:
• pe râul Bârzava - cu provenienţă de la complexele zootehnice, din
gospodării comunale (Deta) şi din poluare difuză.
BH BEGA VECHE:
• pe cursul superior al râului Bega Veche şi afluenţii din bazinul superior -
cu provenienţă de la activităţi agrozootehnice şi de la bazinele de stocare
a dejecţiilor fostelor ferme de creştere a suinelor, cât şi din poluarea
difuză.
Cele mai mari depăşiri ale concentraţiilor de poluanţi (de cel puţin 10 ori) în stratul
acvifer freatic, s-au înregistrat la următorii indicatori:
• amoniu: max. 82,8 ori în zona Birda, în foraj de poluare; max. 21,4 ori în zona
Recaş, în foraj de ord. II; max.18,6 ori în zona Parţa, în foraj de ordin I;
• azotaţi: max. 10,7 ori în zona Comloşu Mare, în foraj de ordin II;
• fosfaţi: max. 17,9 ori în zona Birda, în foraj de poluare;
• fier: max. 70 ori în zona Partoş, în foraj de ordin II; max. 25 ori în zona Capăt, în
foraj de ordin II; max. 17,5 ori în zona Belinţ, în foraj de ordin II; max. 14,0 ori în
zona Birda, în foraj de poluare;
• mangan: max. 84 ori în zona Şuştra, în foraj de ordin I; max. 76,0 ori în zona
Beregsău Mare, în foraj de poluare; max. 70,6 ori în zona Giulvăz, în foraj de
ordin II; max. 54,0 ori în zona Jimbolia, în foraj de poluare; max. 52 ori în zona
Moraviţa, în foraj de ordin I; max. 51,4 ori în zona Capăt, în foraj de ordin II; max.
48,6 ori în zona Birda, în foraj de poluare; max. 44,0 ori în zona Comloşu Mare, în
foraj de ordin II; max. 30,6 ori în zona Ianova, în foraj de ordin II; max. 28,2 ori în
zona Sânmihaiu Român, în foraj de ordin I; max. 26,2 ori în zona Cebza-
Ceacova, în foraj de ordin I; max. 23,6 ori în zona Partoş, în foraj de ordin II; max.
21,2 ori în zona Checea, în foraj de ordin II; max. 19,8 ori în zona Margina, în
foraj de poluare; max. 17,8 ori în zona Recaş, în foraj de ordin II; max. 16,4 ori în
zona Foeni, în foraj de ordin II; max. 15,0 ori în zona Săcălaz, în foraj de ordin I;
max. 14,6 ori în zona Găvojdia, în foraj de ordin I; max. 12,4 ori în zona Balinţ, în
foraj de ordin I; max. 10,0 ori în zona Bazoş, în foraj de ordin II;
• oxidabilitate: max. 45 ori în zona Parţa, în foraj de ordin I; max. 24 ori în zona
Margina, în foraj de poluare; max. 10,9 ori în zona Săcălaz, în foraj de ordin I;
max. 10,3 ori în zona Birda, în foraj de poluare;
99
Cele mai mari depăşiri (de cel puţin 10 ori) ale concentraţiilor de poluanţi din
stratul acvifer de adâncime s-au înregistrat la următorii indicatori:
• azotiţi:- max. 17 ori în zona Valcani, în foraj de ordin I;
• amoniu: - max. 96,5 ori în zona Teremia Mare, în foraj de ordin II;
• oxidabilitate:- max. 10,8 ori în zona Sânpetru Mare, în foraj de ordin I;
• mangan: - max 44 ori în zona Lovrin, în foraj de ordin II;
• fosfaţi: - max. 6,8 ori în zona Teremia Mare, în foraj de ordin II.
BH ARANCA
Cele mai grave situaţii de poluare a stratului acvifer freatic, cu depăşirea de mai
multe ori a limitei maxime admise la mai mulţi indicatori (conform prevederilor Legii
311/2004) au fost întâlnite la: substanţe organice, amoniu şi fosfaţi. Astfel:
• pe canalul Aranca, în zona Sânnicolau Mare, s-a remarcat o poluare cu substanţe
organice proveniene din zona agroindustrială Sânnicolau Mare cât şi din
canalizarea oraşului şi canalele de desecare;
• în zona Nerău s-a remarcat o poluare cu amoniu, substanţe organice, azotaţi şi
fosfaţi, datorată lipsei canalizării, precum şi datorită administrări incorecte a
îngrăşămintelor chimice pe terenurile agricole;
• în zona Teremia Mare şi Valcani s-a remarcat o poluare cu amoniu, fosfaţi şi
substanţe organice, datorată inexistenţei reţelelor de canalizare şi a staţiilor de
epurare, precum şi datorită nerespectării perioadelor optime de fertilizare a
terenurilor agricole dupa cum reiese din tabelul 3.6.5.
Tabel 3.6.5. Zone critice în forajele din stratul acvifer de adâncime

Zona NH4 NO3 CCOMn PO4
Teremia Mare F1 AD ∗ ∗ ∗ ∗
Beba Veche F1 AD ∗ - ∗ -
Regiunea 6 Nord-Vest
În anul 2006 la nivelul Regiunii 6 Nord-Vest s-au înregistrat diferite fenomene
periculoase, şi zone critice, astfel:
• în bazinele hidrografice Someş (râul Someşul Rece, valea Nădaş, valea
Răcătău, valea Sic), şi Arieş. Datorită precipitaţiilor abundente (cantitatea maximă
pe 24 de ore a fost de 50,6 l/mp) au fost atinse şi uneori chiar depăşite cotele de
apărare la unele staţii hidrometrice din judeţul Cluj;
• concentrarea rapidă a precipitaţiilor abundente sub formă de averse, pe fondul
unui sol saturat cu apă, au condus la activarea scurgerilor de pe versanţi, la
formarea de viituri pe cursurile de apă (torenţi) şi pe unele sectoare ale râurilor
principale şi secundare. La aceste situaţii s-a adăugat şi incapacitatea de
tranzitare a apelor pluviale în emisar (rigole, sanţuri şi canale de dirijare a apelor
pluviale), a blocajelor la secţiunile unor poduri/podeţe (datorate secţiunilor
insuficiente, aportului de aluviuni şi deseurilor), a reactivării unor alunecări de
teren.Toate aceste fenomene hidrometeorologice periculoase au condus la
producerea de pagube la terenuri, case, anexe, căi de comunicaţie, terenuri
agricole cultivate ;
• cursurile de apă: râul Cisla aval Baia Borşa, râul Cavnic aval E.M. Cavnic, râul
Lăpuş – Buşag, râul Ilba şi râul Săsar aval Baia Sprie;
• la forajele de observaţie din B.H.Someş şi B.H. Tisa, în urma analizelor fizico-
chimice efectuate s-au scos în evidenţă unele depăşiri ale concentraţiilor maxim
admise la indicatorii amoniu, fier şi mangan datorate în principal fondului natural
şi practicilor agricole;
• s-a pus în evidenţă conţinut ridicat de metale grele în Pârâul Turţ aval de EM
Turţ până la amonte confluenţă cu râul Tur aceasta datorită apelor insuficient
epurate de la mina Turţ. Exploatarea minieră EM Turţ nu a avut în anul 2006
100
avarii de amploare şi nici poluări accidentale majore dar impactul evacuării apelor
de mină asupra calităţii emisarului p. Turţ este în continuare ridicat în mod
deosebit în perioadele secetoase din vară;
• zone sensibile la nitraţi includ zonele vulnerabile definite in conformitate cu
prevederile Directivei 91/676/EEC, transpusă prin HG 964/2000 privind protecţia
apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole şi zonele sensibile
definite în acord cu prevederile Directivei 91/271/EEC, armonizată prin HG
188/2002 privind normele de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate.
În conformitate cu documentul de poziţie încheiat între România si Comunitatea
Europeană referitor la capitolul de mediu, finalizat în decembrie 2004, tot teritoriul
României este considerat zonă sensibilă la nutrienţi.
În ceea ce priveşte zonele vulnerabile, pentru delimitarea acestora a fost
analizată în primul rând vulnerabilitatea naturală, respectiv caracteristicile pedo-hidro-
climatice ale zonei din perspectiva transmiterii nitraţilor către corpurile de apă. Zona a
fost declarată vulnerabilă în cazul în care peste vulnerabilitatea naturală s-au suprapus
surse de nitraţi proveniţi din activităţile agricole.
Zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi din spaţiul hidrografic Someş-Tisa, jud.
Satu Mare sunt în comunele: Crucişor, Moftin, Păuleşti şi Urziceni. Acestea provin in
totalitate din surse de nitraţi actuale, rezultate în principal din complexele zootehnice în
funcţiune şi în secundar din contribuţia adusă de creşterea animalelor în gospodăriile
individuale.
Valea Zalău monitorizată în secţiunea Borla a prezentat o calitate generală
„slabă”, din punct de vedere fizico-chimic, datorită evacuărilor de ape uzate brute
neepurate din sistemul de canalizare orăşenesc.
Regiunea 7 Centru
În anul 2006, sub aspectul poluării apelor de suprafaţă, în cadrul celor 6 judeţe, s-
au identificat următoarele zone critice:
Judeţul Alba:
• Râul Mureş : aval confluenţă cu Târnavele - poluare cu metale ( crom,
cupru, plumb);
• Râul Târnava Mare+ Târnave ( aval de confluenţa cu Târnava Mică -
poluare cu metale grele : crom, cupru, cobalt, cadmiu, nichel, plumb ;
• Râul Târnava Mică – poluare cu metale grele ( crom, cobalt, plumb) ;
• Râul Arieş – poluare cu metale grele ( cupru, cobalt) ;
• Abrudel - pe râu s-a instalat fenomenul de pustiire biologică la
macrozoobentos;
Judeţul Braşov:
• Pârâul Timiş - tronsonul situat între aval municipiul Braşov - aval
confluenţa Ghimbăşel, încadrându-se în clasa a IV-a de calitate datorită
nutrienţilor: amoniu, azotiţi, azot total, ortofosfaţi, fosfor total;
• Canalul Vulcăniţa - tronsonul intravilan Codlea - confluenţa Homorod
(Ciucaş), -încadrându-se în clasa a III –a de calitate datorită indicatorilor: regimul
de oxigen şi nutrienţi;
Judeţul Covasna:
• Zonele critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă lipsesc, însă
probleme pot aparea pe perioada viiturilor, deoarece în cazul precipitaţiilor
abundente staţiile de epurare către care sunt dirijate apele pluviale nu mai
funcţionează în mod normal, fiindu-le depăşită capacitatea de epurare; în
aceste condiţii cantităţile de apă sunt evacuate direct, fără a mai fi
epurate;
• Ca zone sensibile, fără însă a putea atribui definiţia de "zone critice"
acestor sectoare, în condiţiile hidrometeorologice precizate anterior,
putem considera sectoarele de râu din avalul evacuărilor staţiilor de
101
epurare Tg. Secuiesc, Baraolt, Întorsura Buzăului, Sf. Gheorghe, Leţ,

Covasna (zonele critice din amonte de captarea Bâsca Mare şi captarea
Covasna, poluarea apei în aceste puncte poate fi cauzată de exploatările
forestiere);
Judeţul Harghita:
• Râul Olt aval de oraşul Miercurea-Ciuc şi râul Târnava Mare aval de
Cristuru Secuiesc, din cauza funcţionării cu randament scăzut a staţiilor de
epurare a apelor uzate din aceste oraşe;
• Poluarea râului Olt cu metale grele şi steril de rocă prin spălarea şi/sau
surparea în râul Olt a sterilului din halda iazului de decantare;
• Poluarea râului Olt cu mercur, fier şi cu sterilul de la iazul de decantare de
la fosta exploatare minieră şi flotaţie de la Sântimbru prin surparea şi
spălarea haldei iazului din albia pârâului Chendereş;
• Poluarea pârâului Chirui, Vârghiş, Cormoş şi în final a râului Olt prin
surparea în pârâul Chirui a sterilului de la extracţia caolinei la Harghita
Băi;
• Poluarea pârâului Jolotca şi a râului Mureş cu metale grele şi materiale
radioactive prin surparea haldelor rămase în urma explorărilor geologice
din zona Jolotca;
• Poluarea pârâului Belcina şi a râului Mureş cu metale grele şi materiale
radioactive prin spălarea şi/sau surparea haldelor rămase în urma
explorărilor din zona Belcina, amonte de oraşul Gheorgheni;
Judeţul Mureş:
• Tronsonul de râu Târnava Mică, aval de Târnăveni, unde calitatea apei s-
a situat în afara categoriilor de calitate, din cauza concentraţiilor foarte
ridicate ale cromului hexavalent;
• Râul Mureş, în aval de municipiul Târgu Mureş, categoria de calitate a fost
determinată de indicatorii regimului de oxigen şi nutrienţi. Probleme
deosebite la aceşti indicatori apar în lunile cu debite scăzute (ianuarie,
februarie, iulie, august, decembrie). Acest tronson de râu este considerat
sensibil la eutrofizare (din cauza concentraţiilor de nutrienţi);
• Râul Târnava Mare aferent judeţului Mureş - pe acest tronson de râu, în
fiecare an, în perioada iunie – august, din cauza condiţiilor hidro -
meteorologice favorabile, pe fondul aportului de nutrienţi într-un raport N/P
optim, se constată o înflorire algală accentuată, cu consecinţe grave
asupra preparării apei potabile la Sighişoara şi Mediaş şi apariţia
mortalităţii piscicole;
• Pârâul de Câmpie - concentraţiile ridicate ale nutrienţilor şi mai ales ale
salinităţii se datorează condiţiilor pedologice ale zonei (soluri sărăturoase),
concentraţiilor mai ridicate ale unor indicatori ai regimului de oxigen şi ai
nutrienţilor, având ca sursă, poluarea difuză;
Judeţul Sibiu:
• Râul Cibin - Secţiunea Aval Tălmaciu se încadrează în clasa a IV-a de
calitate şi se datorează evacuării apelor uzate epurate sau apelor
reziduale insuficient epurate, precum si evacuărilor necentralizate de ape
uzate provenite din activităţile gospodăreşti din localitatea Tălmaciu;
• Râul Hârtibaciu - Secţiunea Aval Agnita – se încadrează în clasa a IV-a,
datorită evacuării apelor uzate neepurate menajere şi industriale din
localitatea Agnita, localitate care nu dispune de staţie de epurare;
• Râul Cisnădie - Secţiunea Aval Cisnădie – se încadrează în clasa a III-a,
datorită apelor uzate neepurate menajere şi industriale din localitatea
Cisnădie ;
• Râul Târnava Mare - Secţiunea Amonte Copşa Mică se încadrează în
clasa a III - a, datorită apelor menajere neepurate şi celor industriale
102
parţial epurate din Dumbrăveni şi Mediaş, râul Târnava Mare devine

destul de puternic poluat;
• Secţiunea Aval Copşa Mică (pod CFR) – se încadrează în clasa a III-a,
datorită funcţionării necorespunzătoare a staţiei de epurare, apele uzate
evacuate sunt insuficient epurate şi concentraţia de metale grele în masa
apei se menţine la cote ridicate;
• Secţiunea Micăsasa se încadrează în clasa a III-a, datorită capacităţii mici
de autoepurare a râului Târnava Mare care pleacă din Copşa Mică, de
clasa a III-a de calitate şi datorită faptului că pe această secţiune nu sunt
prezente alte surse de poluare se obţine aceeaşi clasă şi pentru secţiunea
Micăsasa.
În anul 2006, sub aspectul poluării apelor subterane, pe judeţe, s-au identificat
următoarele zone critice:
Judeţul Alba:
• Forajele hidrogeologice care s-au încadrat în categoria nepotabil sunt cele
de la: Totoi, Lunca (Ocna) Mureş, Decea, Rădeşti, Alba Iulia, Jidvei, Blaj,
Luncani.
• În zona Podişului Târnavelor şi comunele Roşia de Secaş, Cenade,
Pianu, Câlnic, Jidvei s-a constatat o poluare difuză cu azotaţi datorată
unei fertilizări necontrolate a terenurilor agricole, a depozitării haotice a
deşeurilor menajere şi a dejecţiilor animaliere.
Judeţul Braşov:
• În urma analizelor efectuate, calitatea apei din foraje din urmatoarele zone
nu s-a încadrat în prevederile Legii 311/2004 pentru modificarea şi
completarea Legii 458/2002 privind calitatea apei potabile: Zărneşti,
Braşov - Prejmer Hărman, Braşov Stupini, Codlea, Făgăraş, Ucea,
Rotbav, Comana de Sus, Comana de Jos, Bod, Ghimbav, Şercaia,
Hoghiz, Măieruş, Voila, Viştea, Dumbrăviţa.
Judeţul Harghita:
• Zonele cu activitate minieră şi explorări geologice, împreună cu depozitele
de deşeuri industriale şi urbane din oraşele Miercurea-Ciuc, Odorheiu
Secuiesc şi Cristuru Secuiesc, care poluează apele subterane cu nitraţi,
fosfaţi, fenoli şi metale grele, se încadrează în această categorie.
Judeţul Mureş:
• Analizele efectuate au pus în evidenţă faptul că la nivelul tuturor forajelor
hidrologice monitorizate apa nu se încadrează în calitatea potabilă
Judeţul Sibiu:
• Formele cele mai intense de depreciere multiplă a calităţii apei din
subteran s-au identificat în zonele de intravilan rural, unde datorită lipsei
unui minim de dotări cu instalaţii hidroedilitare, deşeurile lichide ajung în
subteran, atât direct (prin intermediul latrinelor neimpermeabilizate sau a
şanţurilor stradale), cât şi indirect (de la depozitele de gunoi de grajd,
gropi improvizate de deşeuri menajere, etc.). Datorită ariei limitate, nu se
poate vorbi despre o poluare generală, nici unul din corpurile de apă
subterană nu a fost desemnat “la risc”.
Regiunea 8 Bucuresti-Ilfov
Singura poluare accidentală produsă în anul 2006 în b.h. Argeş – localitatea
Bragadiru, la SOMIC BRAGADIRU S.A. a fost cu produse petroliere de la un rezervor
vechi dezafectat.
103
3.7. Concluzii
Sursele majore de poluare toxică permanentă a apelor de suprafaţă sunt

reprezentate de activităţile industriale (industria extractivă, industria minieră, exploatare
şi prelucrare a lemnului, prelucrări chimice, industria metalurgică şi construcţii de maşini,
producerea energiei electrice etc.), activităţile agro-zootehnice, precum şi depozitele de
deşeuri menajere şi industriale neautorizate şi necorespunzător amenajate (în special
haldele de deşeuri miniere);
Calitatea apelor în secţiunile urmărite sistematic, prezintă îmbunătăţiri sau
înrăutăţiri periodice, în funcţie de modul de funcţionare a staţiilor de epurare existente, de
lipsa staţiilor de epurare în unele cazuri, de volumul apelor uzate evacuate, de debitele
cursurilor de apă la un moment dat.
În unele cazuri calitatea apelor este influenţată în mod determinant de evacuările
de ape de mină, epurate necorespunzător sau chiar neepurate, precum şi de ape
provenite din activităţile de preparare a minereurilor neferoase şi metalurgia neferoasă,
activităţi specifice Regiunii 6 Nord-Vest.
Trebuie menţionată faptul că la unele cursuri de apă, datorită fondului natural, unii
indicatori (Zn, Mn) înregistrează concentraţii ridicate, fără ca secţiunile respective să fie
afectate de surse de poluare.
In unele cazuri (Regiunea 5 Vest) in anul 2006, se constată o diminuare a
volumului de ape prelevate, atât din subteran cât şi din sursele de suprafaţă. Această
situaţie se datorează factorilor economici, respectiv
reducerii unor activităţi industriale. Un alt motiv în
reprezintă factorii meteo, deoarece anul 2006 a fost
destul de ploios, deci nu s-au utilizat volume mari de
apă pentru irigaţii. Se mai constată an de an creşterea
volumului de apă industrială captată din subteran prin
foraje proprii de către tot mai mulţi agenţi economici, din
cauza costului tot mai ridicat al apei distribuite prin
reţelele de alimentare.
Apele uzate evacuate prin staţiile de epurare nu
se încadrează în prevederile normativelor în vigoare, fiind insuficient epurate.
Se constată o capacitate redusă de epurare la staţiile care deservesc activităţile
din domeniul zootehniei, mineritului, industriei lemnului, etc. Acest lucru conduce la
deversarea în emisari a unor cantităţi sporite de elemente potenţial poluatoare.
În procesul de identificare al problemelor ce afectează apele de suprafaţă şi
subterane s-a stabilit faptul că riscurile majore sunt legate de neasigurarea cantităţii şi
calităţii apei prelevate şi evacuate. Pentru rezolvarea problemei este necesar a fi atinse
următoarele obiective specifice:
• Asigurarea cantităţii şi calităţii apei potabile în mediul urban
• Asigurarea apei potabile în mediul rural
• Unele comune dispun de reţele de canalizare parţiale. Pentru localităţile
urbane sistemele de canalizare nu acoperă în totalitate aceste localităţi, iar
staţiile de epurare necesită lucrări de extindere şi modernizare, iar pentru
unele localităţi este necesară construirea de staţii de epurare.
• Protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din activităţi agricole
• Reducerea poluării mediului acvatic şi a apelor subterane cauzate de
substanţe periculoase
Pentru atingerea obiectivelor specifice este necesară implicarea autorităţilor
locale, judeţene şi a structurilor regionale care au o responsabilitate directă în legătură cu
acestea şi pot folosi o gamă largă de instrumente specifice. Între instrumentele care se
pot aplica se menţionează acordarea de asistenţă în identificarea de surse de finanţare şi
promovarea de noi tehnologii, cu accent deosebit pe utilizarea de tehnologii curate.
Autorităţile locale ar trebui să aibă în vedere situaţia existentă în prezent, putând
104
promova stimulente sau facilităţi economice, atingerea unui nivel corespunzător de

pregătire a personalului angajat şi promovarea bunelor practici.
Pornind de la angajamentele asumate de ţara noastră, s-a stabilit că orice
localitate cu mai mult de 2000 de locuitori echivalenţi, trebuie să dispună de sisteme
centralizate de alimentare cu apă, canalizare pentru colectarea şi epurarea apelor uzate.
În prezent, în tara există sisteme de canalizare şi staţii de epurare în unele localităţi
urbane. Pentru cea mai mare parte dintre localităţile rurale reţelele de canalizare lipsesc,
recomandandu-se realizarea lucrărilor necesare pe grupe de
localităţi (sate) care să ţină seama de condiţiile concrete fizico-
geografice şi nu de apartenenţa administrativ - teritorială.
Un aspect care nu trebuie neglijat este acela al utilizării
eficiente a resurselor de apă atât la utilizatorii casnici, cât şi la
cei industriali, aspect care poate fi rezolvat prin realizarea unui
bun management in alimentarea şi consumul de apă.
Un domeniu prioritar în managementul general al apei
trebuie să se refere şi la asigurarea cu apă potabilă de bună
calitate pentru toţi locuitorii. In aceasta privinta nu sunt
suficient dezvoltate sistemele de aducţiune a apei, de
aprovizionare cu apă potabilă şi canalizare. Totodată,
capacitatea staţiilor de epurare a apelor uzate este insuficientă
sau acestea funcţionează sub capacitatea proiectată datorită
uzurii avansate. Agenţii economici care evacueazǎ apele uzate în resursele de apǎ au
programe de etapizare şi programe de conformare, cu termene în derulare şi cu investiţii
importante în modernizarea sau reabilitarea instalaţiilor de depoluare.
În ceea ce priveşte poluarea apelor cu nitraţi proveniţi din surse aferente
activităţilor agricole este necesar a se delimita cele 4 surse principale de poluare:
• nitraţi proveniţi din mineralizarea deşeurilor si dejecţiilor menajere
• nitraţi proveniţi din fermentarea nedirijată sau dirijată necorespunzător a
deşeurilor şi a apelor uzate provenite din sectorul zootehnic
• nitraţi proveniţi din îngrăşăminte chimice
• nitraţi proveniţi din mineralizarea humusului
Principalele cauze pentru care apele freatice nu corespund cerinţelor pentru a fi
utilizate direct în scopuri potabile sunt:
• poluarea apelor de suprafaţă;
• condiţiile şi procesele hidrogeochimice naturale care favorizează trecerea în soluţie a
diferiţilor anioni şi cationi;
• dezvoltarea intensivă a agriculturii în ultimele decenii cu utilizarea excesivă a
îngrăşămintelor chimice pe bază de azot şi fosfor şi a pesticidelor, care a condus la
acumularea în sol a unora dintre aceştia;
• efectele pasivităţii fostelor complexe zootehnice de capacităţi mari privind măsurile
pentru conservarea factorilor de mediu;
• particularităţile climatice, hidrogeologice şi exploatarea sistemelor de irigaţii care au
contribuit la mineralizarea materiei organice din sol şi migraţia substanţelor rezultate
din aceste procese.
În general, poluarea freaticului este un fenomen ireversibil şi, ca atare,
depoluarea acestui tip de apă este anevoioasă, dacă nu
chiar imposibilă. Totuşi, pentru a asigura încadrarea în
valorile indicatorilor în limitele impuse de Legea nr. 458/2002
şi respectiv Legea 311/2004 trebuie implementat Planul de
acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării din surse
agricole la nivel bazinal şi va continua monitorizarea
freaticului din zona de influenţă a agenţilor economici.
Conform „Angajamentelor rezultate din negocierea
Capitolului 22-Mediu”, în funcţie de mărimea aglomerărilor
105
umane şi de caracteristicile receptorilor naturali, au fost stabilite termene de conformare

pentru asigurarea sistemelor de canalizare şi a staţiilor de epurare pentru toate
aglomerările cu peste 2000 locuitori echivalenţi.
Anul limită pentru realizarea acestor investiţii este 2018. Acest termen a fost
stabilit tinându-se cont de următoarele aspecte:
• situaţia infrastructurii existente din domeniul colectării şi epurării apelor uzate
orăşeneşti, în special în mediul rural, necesită un mare volum de lucrări edilitare;
• costurile sunt foarte mari;
• capacitatea autorităţilor locale de a finanţa aceste lucrări este limitată.
Pentru asigurarea unui management durabil al resurselor de apă se impun măsuri
privind:
• Satisfacerea cerinţelor de apă la sursă ale populaţiei urbane şi rurale. Având în
vedere deficienţele în alimentarea cu apă din anumite regiuni, este necesară
realizarea de lucrări de aducţiune din surse autorizate pentru alimentarea cu apă
a localităţilor deficitare, amenajarea de surse noi pentru apă potabilă prin
realizarea de noi acumulări şi/sau fronturi de captare subterane pentru
alimentarea cu apă a satelor.
• Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructruii de alimenatare cu apă şi canalizare.
Creşterea gradului de acces al populaţiei la serviciile publice de alimentare cu
apă şi asigurarea condiţiilor de calitate standardizate pentru apă potabilă
reprezintă un obiectiv strategic. Prin aceasta se urmăreşte orientarea investiţiilor
spre dezvoltarea şi extinderea sistemelor centralizate de alimentare cu apă
potabilă şi canalizare, atât pentru mediul urban cât şi pentru cel rural.
• Îmbunătăţirea calităţii resurselor de apă. Având în vedere starea actuală a
procesului de epurare a apelor uzate, se impun activităţi de reabilitare, dezvoltare
şi modernizare a staţiilor de epurare în concordanţă cu standardele UE întrucât
acestea prezintă depăşiri faţă de indicatorii reglementaţi şi au obligaţia
conformării cu Directiva privind epurarea apelor uzate urbane 91/271/EEC. De
asemenea, se impune reabilitarea şi extinderea staţiilor de epurare a apelor
industriale în vederea reducerii şi/sau eliminării deversărilor de substante
periculoase.
• Utilizarea durabilă a resurselor de apă. Promovarea acestei măsuri este impusă
de necesitatea protecţiei calitative şi cantitative a resurselor de apă concomitent
cu satisfacerea durabilă a folosinţelor de apă.
106

Apa

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Apa

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA

MEDIU MARIN ŞI COSTIER

ZONE CRITICE SUB ASPECTUL

3.1. Resursele de apă

3.1.1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utililizabile.

Sursa de apă Total

3. Cerinţa de apă a folosinţelor, potrivit capacităţilor de captare aflate

3. Cerinţa de apă a folosinţelor, potrivit capacităţilor de captare aflate

4. Cerinţa de apă pentru protecţia ecologică

Cuantumul resurselor teoretice de apă atinge valori mari în comparaţie cu

general şi a ramurilor de activitate în particular (în special în industrie şi agricultură – mari

Fig. 3.1.1. Resursele totale de apa

Raportat la populaţia actuală a ţării, rezultă:

3.1.2. Prelevările de apă

Tabelul nr.3.1.2. Raportul cerinţă/prelevare

Fig. 3.1.2. Raportul cerinţă/prelevare la nivelul anului 2006

Fig. 3.1.3. Gradul de acoperire al cerinţei de apă cu prelevări

Prelevările de apă au fost de 67 % din totalul cerinţelor datorită supraestimării

3.1.3. Mecanismul economic în domeniul apelor

Apa constituie o resursă naturală cu valoare economică în toate formele sale de

subordinea Administraţiei Naţionale "Apele Române" şi utilizatori. Prestarea serviciilor

3.2. Ape de suprafaţă

3.2.1. Starea râurilor interioare

Pentru evaluarea, din punct de vedere fizico-chimic a calităţii globale a apei, în

vedere chimic (tabel 3.2.1., 3.2.3.).

Tabel 3.2.2. Repartiţia secţiunilor de monitorizare pe clase de calitate conform

Tabel 3.2.3. Centralizatorul lungimilor de râu cumulate pe categorii de calitate

1. Tisa 569 309 54,3 214 37,6 17 3,0 - - 29 5,1

F.buna Buna Moderata Slaba Proasta

3.2.2. Starea lacurilor

3.2.2.1. Calitatea principalelor lacuri din România în raport cu

Datele centralizate în tabelul 3.2.8. evidenţiază următoarele:

3.2.2.2. Calitatea principalelor lacuri din România în raport cu

Analiza datelor din tabelul centralizator 3.2.10. conduce la următoarele concluzii:

25. 2 Garla - de tasare Jiu 0,600 turism O E

55. 2 Caldarusani natural Ialomita 4.5 agreement H E-H

88. 7 Tansa acumulare Bahlui 33.0 complexa E-H UO

Tabel 3.2.6. Situaţia calităţii apelor lacurilor naturale în anul 2006

7 1 Sf Ana Natural vulcanic 0,250 - M M

8 2 Balea Glaciar 0,240 - UO O

Bazinul Hidrografic Arges

9 1 Balta Comana Natural de lunca 6.000 - H ME

Bazinul Hidrografic Ialomita

3.2.3. Starea fluviului Dunărea

3.2.4. Calitatea apei fluviului Dunărea pe teritoriul Rezervaţiei

Dunărea, ecosistemul deltaic precum şi ecosistemele costiere, sunt puncte de

reprezintă media a minimum patru probe săptămînale. Pentru celelalte secţiuni

În vederea monitorizării calităţii apei fluviului Dunărea pe teritoriul Rezervaţiei

Fig. 3.2.6. Evoluţia valorilor medii anuale de produselor petroliere (ppm)

0 0,05 0,1 0,15 0,2 0,25 0,3 0,35 0,4 0,45

Fig. 3.2.7. Evoluţia valorilor medii anuale de Lindan (ppb)

0 0,01 0,02 0,03 0,04 0,05 0,06

Fig. 3.2.8. Evoluţia valorilor medii anuale de DDT total (ppb)

0 0,02 0,04 0,06 0,08 0,1 0,12

Fig.3.2.9. Evoluţia valorilor medii anuale de CCO-Mn (mg/l)

0 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7

Determinările privind prezenţa metalelor grele în apa Dunării au scos în evidenţă

3.3. Ape subterane

De-a lungul timpului, regimul natural al apelor subterane a suferit o serie de

Facând o evaluare de ansamblu a informaţiilor primite din toate bazinele

In ceea ce priveşte contaminarea apelor subterane freatice cu fosfaţi, 78 de foraje

• poluarea cu metale grele are 2 cauze principale:

3.4. Mediu marin şi costier

3.4.1. Caracterizarea calitatii subsistemului ape costiere