BOLI ALE SISTEMULUI CIRCULATOR

Varicele complică din ce în ce mai mult  stilul de viaţă, în condiţiile în care

aproximativ 30% din populaţie şi 60% dintre femeile din România prezintă la momentul
actual manifestările acestei boli, conform studiilor de specialitate. 
Primele semne ale afecţiunii pot apărea la vârste destul de fragede, însă la persoanele
de sex feminin acestea au o incidenţă mai mare după vârsta de 30 de ani.
Stilul de viaţă haotic, dar şi interesul scăzut acordat propriei sănătăţi în favoarea
altor preocupări, determină apariţia varicelor, care netratate la timp pot conduce la
complicaţii severe.
Se pare că femeile sunt de patru ori mai predispuse la a dezvolta boala
varicoasă,faţă de bărbaţi, estimându-se că dintre persoanele cu vârsta de până la 30 de
ani care au varice aproximativ 80% sunt femei, în vreme afecţiunea se regăseşte în
proporţie de numai 20% în rândul bărbaţilor.

Simptome şi cauze ale varicelor 

Disconfortul la nivelul gambelor, senzaţia de greutate, senzaţia de arsură, de picioare
umflate, venele dureroase şi inestetice sunt primele semne care  anunţă adesea apariţia
varicelor la nivelul picioarelor. Dacă la femei simptomele apar mai mult după perioada
maternităţii, abia după 30 de ani, şi se întâmplă rar ca ele să se dezvolte mai timpuriu de
atât, la bărbaţi varicele sunt mai frecvente abia după vârsta de 40 de ani.

Printre principalele cauze ale apariţiei varicelor se afla suprasolicitarea gambelor prin

statul îndelungat în picioare, dar şi lipsa acută de mişcare, sedentarismul, greutatea
peste limita normală, constipaţia cronică, sarcinile repetate (în acest caz riscul creşte
odată cu numărul de sarcini duse la termen) şi factorii ereditari (riscul relativ este de 2:1
dacă unul dintre părinţi prezintă varice şi de 3:1 dacă ambii părinţi au varice).
Varicele apar atunci când, odată cu creşterea în vârstă, venele îşi pierd din elasticitate iar
capacitatea lor de a se contracta şi de a permite sângelui să circule în sens unidirecţional
scade din ce în ce mai mult. În felul acesta venele se dilată, se umflă şi se inflamează,
formând ceea ce numim varice, adică dilataţii patologice ale venelor care aparţin
sistemului venos.
În perioada sarcinii, pe lângă presiunea exercitată de fat asupra regiunii abdominale şi
pelvine şi care îngreunează întoarcerea venoasă, femeile au parte de schimbări
hormonale majore şi astfel presiunea de la nivelul venelor poate creşte, ceea ce poate

1
declanşa dezvoltarea varicelor.

Tratamentul şi prevenţia venelor varicoase 

Multe persoane care suferă de varice sunt reticente în ceea ce priveşte posibilitatea unei
intervenţii chirurgicale, pentru că, singură, fără alte mijloace terapeutice asociate,
aceasta metodă nu oferă  siguranţa unei proceduri medicale prin care varicele să dispară
complet şi să nu mai apară peste un anumit timp.
Bineînţeles că este întotdeauna de preferat prevenirea apariţiei varicelor prin stimularea
circulaţiei venoase cu ajutorul unei alimentaţii echilibrate şi sănătoase, bazate pe cantităţi
mari de fibre şi antioxidanţi naturali, care împreună cu exerciţiile fizice practicate în mod
regulat ajută la protejarea şi menţinerea elasticităţii venelor. Pe de altă parte, alimente
precum lactatele, zahărul şi alcoolul trebuie evitate pentru că pot duce la dilatarea
vaselor de sânge  şi favorizarea apariţiei varicelor.

Obiceiuri nocive care duc la apariţia varicelor

Există o serie de obiceiuri zilnice care provoacă mai mult rău decât bine, cu toate că de
multe ori nu suntem conştienţi de riscurile la care ne expunem singuri. Este vorba de 
purtarea hainelor prea strâmte, ciorapilor mult prea strânşi pe picior şi şosetele care
blochează circulaţia şi produc inflamarea venelor şi apariţia varicelor. Aceştia pot fi 
înlocuiţi cu ciorapii de compresie care ajută la dilatarea pereteului venos, asigurând o
presiune uşoară.

Purtarea zilnică a tocurilor înalte este un alt obicei dăunător pentru sănătatea picioarelor,
în condiţiile în care muşchii gambelor nu mai pot pompa sânge spre venele membrelor
inferioare. Se recomandă alternarea purtării tocurilor mai înalte  de 2 cm cu cele mai
mici, care permit contractarea muschiilor gambelor.

Varicele
În situatia în care venele nu mai asigura o circulatie corespunzatoare a sângelui, se
pot dilata, dând nastere la veritabile "lacuri" de sânge. Când sunt situate superficial,
aceste vene devin vizibile, dilatate si produc adesea simptome caracteristice - oboseala,
senzatia de greutate sau durere în membrul respectiv. În cazurile severe, varicele se pot
rupe, sau pot da nastere la leziuni ulcerate, deschise, la suprafata pielii. Localizarea cea
mai frecventa a varicelor este la nivelul membrelor inferioare, la gambe si coapse.
Varicele pot aparea atât la femei cât si la barbati la orice vârsta, însa cel mai frecvent
afecteaza femeile în perioada când au copii si mai târziu. Antecedentele familiale de
varice si înaintarea în vârsta cresc riscul de aparitie a varicelor.Cauzele varicelor nu sunt
2
complet întelese. În unele cazuri, absenta sau slabirea valvelor venoase care previn
scurgerea retrograda a sângelui în sens gravitational pot duce la o proasta circulatie
venoasa. În alte cazuri este vorba de slabirea peretilor venosi. Mai rar varicele sunt
consecinta unor boli ca flebita sau a unor anomalii congenitale ale venelor. Bolile
venoase varicoase sunt în general progresive si nu pot fi prevenite complet. Cu toate
acestea, s-a constatat ca purtarea ciorapului elastic, mentinerea unei greutati corporale
în limite normale si exercitiul fizic regulat pot fi benefice.

AVC=accidente vasculare cerebrale

Cauzele accidentului vascular cerebral ischemic
AVC ischemic este cauzat de un cheag de sange care blocheaza circulatia sangvina a
creierului. Cheagul de sange se poate dezvolta intr-o artera ingustata care iriga creierul
sau poate ajunge in arterele din circulatia cerebrala dupa ce a migrat de la nivelul inimii
sau din orice alta regiune a organismului. 
Cheagurile sangvine apar de obicei ca rezultat al altor defecte din organism care
determina afectarea circulatiei sangvine normale, cum ar fi: 
- rigidizarea peretilor arterelor (ateroscleroza). Aceasta este cauzata de tensiunea
arteriala crescuta, de diabetul zaharat si de nivelul crescut al colesterolului sangvin 
- fibrilatia atriala sau alte aritmii cardiace (ritmuri cardiace neregulate) 
- anumite afectiuni ale valvelor cardiace, cum ar fi o valva cardiaca artificiala, o valva
cardiaca reparata, o boala cardiaca valvulara precum prolapsul de valva
mitrala sau stenoza (ingustarea) orificiului valvular 
- infectia valvelor cardiace (endocardita) 
- un foramen ovale patent, care este un defect cardiac congenital 
- tulburari de coagulabilitate a sangelui 
- inflamatie a vaselor sangvine (vasculita) 
- infarctul miocardic.
Desi mai rar, tensiunea arteriala scazuta (hipotensiunea) de asemenea poate sa cauzeze
un accident vascular cerebral ischemic. Tensiunea arteriala scazuta duce la scaderea
circulatiei sangvine la nivelul creierului; ea poate fi determinata de o ingustare sau o
afectare a arterelor, de infarctul miocardic, de o pierdere masiva de sange sau de o
infectie severa.
Unele interventii chirurgicale (precum endarterectomia) sau alte procedee (cum ar
fi angioplastia) folosite pentru tratamentul arterelor carotide ingustate, pot duce la
formarea unui cheag sangvin la locul unde s-a intervenit, cauzand ulterior un accident
vascular cerebral.

3
Cauzele accidentului vascular cerebral hemoragic
Accidentul vascular cerebral hemoragic este cauzat de o sangerare in interiorul creierului
(numita hemoragie intracerebrala) sau in spatiul din jurul creierului (numita hemoragie
subarahnoidiana). Sangerarea in interiorul creierului poate fi rezultatul unei valori
crescute pe un timp indelungat a tensiunii arteriale. Sangerarea in spatiul din jurul
creierului poate fi cauzata de ruperea unui anevrism sau de tensiunea arteriala crescuta
care nu a fost tinuta sub control. 
Alte cauze de AVC hemoragic, mai putin frecvente, sunt: 
- inflamatia vaselor sangvine, care poate aparea in sifilis sau tuberculoza 
- tulburari de coagulabilitate ale sangelui, precum hemofilia 
- leziuni ale capului sau gatului care afecteaza vasele sangvine din aceste regiuni 
- iradierea terapeutica pentru cancere ale gatului sau creierului 
- angiopatia amiloidica cerebrala (o tulburare degenerativa a vaselor sangvine).
Factori de risc
Factorii de risc pentru un accident vascular cerebral pot fi modificati sau nu. 
Anumite afectiuni pot creste riscul de AVC. In cazul in care aceste afectiuni pot fi tinute
sub control, riscul de AVC poate scadea.

Factorii de risc care pot fi controlati sunt: 

- tensiunea arteriala crescuta (hipertensiunea) este al doilea factor de risc ca importanta
dupa varsta 
- diabetul zaharat. Aproximativ un sfert din persoanele cu diabet decedeaza prin AVC.
Prezenta diabetului creste de 2 ori riscul de accident vascular cerebral din cauza afectarii
circulatiei care apare in aceasta boala. 
- nivelul crescut de colesterol din sange poate duce la afectiuni ale arterelor coronare si
la infarct miocardic, care la randul lor determina lezarea musculaturii inimii (miocardului),
iar aceasta la randul ei poate determina cresterea riscului de AVC 
- afectiuni ale arterelor coronare, care pot determina aparitia unui infarct miocardic si a
unui accident vascular cerebral 
- alte afectiuni cardiace, precum fibrilatia atriala, endocardita, afectiuni ale valvelor
cardiace, foramen ovale patent saucardiomiopatie 
- fumatul, inclusiv fumatul pasiv 
- lipsa activitatii fizice 
- obezitatea 
- folosirea unor medicamente, cum sunt anticonceptionalele orale - in special la femeile
care fumeaza sau care au avut pana in prezent tulburari de coagulare - si
4
anticoagulantele sau corticosteroizii. Se pare ca la femeile aflate in menopauza, terapia
de inlocuire hormonala are un risc mic de accident vascular cerebral 
- consumul crescut de alcool. Persoanele care consuma excesiv alcool, in special cele
care au intoxicatii acute cu alcool (betii) au un risc mare de AVC. Betia alcoolica se
defineste prin consumul a mai mult de 5 pahare de alcool intr-o perioada scurta de timp 
- folosirea de cocaina sau de alte droguri ilegale.

Factorii de risc care nu pot fi modificati sunt: 

- varsta. Riscul de accident vascular cerebral creste cu varsta. Riscul se dubleaza cu
fiecare decada dupa 55 ani. Cel putin 66 de procente din toate persoanele cu AVC au
varsta de 65 de ani sau mai mult. 
- rasa. Americanii negri si hispanici au un risc mai mare decat persoanele de alte rase. In
comparatie cu albii, americanii negri tineri, atat femeile cat si barbatii, au un risc de 2 -3
ori mai mare de a face un AVC ischemic si de a deceda din aceasta cauza 
- sexul. Accidentul vascular cerebral este mai frecvent la barbati decat la femei pana la
varsta de 75 ani, dar dupa aceasta varsta femeile sunt mai afectate. La toate varstele,
mai multe femei decat barbati decedeaza din cauza unui AVC 
- istoricul familial. Riscul de AVC este mai mare daca un parinte, un frate sau o sora a
avut un accident vascular cerebral sau un accident ischemic tranzitor 
- prezenta in trecut a unui accident vascular cerebral sau a unui accident ischemic
tranzitor. 

Simptome
Prezenta de simptome ale accidentului vascular cerebral impune un consult medical de
urgenta. Simptomele generale ale accidentului vascular cerebral includ debutul brusc al: 
- starii de amorteala, slabiciune sau paralizie a fetei, bratului sau piciorului, de obicei pe o
parte a corpului 
- tulburari de vedere la un ochi sau la ambii, precum vedere neclara, incetosata, cu pete,
vedere dubla sau pierderea vederii 
- confuzie, tulburari de vorbire sau de intelegere a cuvintelor celorlalti 
- tulburari de mers, ameteala, pierderea echilibrului sau a coordonarii 
- dureri de cap severe 
- simptomele datorate accidentului vascular cerebral ischemic difera de cele ale celui
hemoragic. Simptomele depind de asemenea de localizarea cheagului sangvin sau a
hemoragiei si de extinderea regiunii afectate 
- simptomele AVC ischemic (cauzat de un cheag ce a blocat un vas sangvin) apar de

5
obicei in jumatatea corpului de partea opusa zonei din creier in care este cheagul. De
exemplu, un AVC in partea dreapta a creierului da simptome in partea stanga a corpului. 
- simptomele unui AVC hemoragic (cauzat de o sangerare in creier) pot fi similare celor
produse de AVC ischemic, dar se deosebesc prin simptome legate de tensiunea
crescuta in creier, cum ar fi dureri de cap severe, greturi si varsaturi, "intepenirea"
gatului, ameteli, convulsii, iritabilitate, confuzie si posibil inconstienta 
- simptomele unui AVC pot progresa in curs de cateva minute, ore sau zile, adesea in
mod treptat. De exemplu, slabiciunea usoara poate evolua spre o incapacitate de a
misca bratul si piciorul de pe o parte a corpului. 
In cazul in care accidentul vascular cerebral este provocat de un cheag de sange mare
(ischemic), simptomele apar brusc, in decurs de cateva secunde. 

In cazul in care o artera care este ingustata deja de ateroscleroza este blocata, de obicei
simptomele se dezvolta gradat, in curs de cateva minute sau ore, sau mai rar, in cateva
zile. 
Daca in cursul timpului apar mai multe accidente vasculare cerebrale de mici dimensiuni,
persoana respectiva poate prezenta o modificare treptata a gandirii, comportamentului,
echilibrului sau a miscarii (dementa multi-infarct). 
Nu sunt intotdeauna usor de recunoscut simptomele unui AVC mic. Ele pot fi atribuite
gresit varstei mai inaintate sau pot fi confundate cu simptomele provocate de alte
afectiuni si care pot fi asemanatoare.

Consecinte
In plus fata de dizabilitatile fizice mai evidente care pot aparea dupa un AVC, mai pot
aparea: 
- modificari in rapiditatea cu care sunt facute activitatile 
- modificari ale judecatii, ratiunii 
- modificari ale emotiilor 
- modificari ale perceptiilor (capacitatea de a aprecia distanta, marimea, pozitia, ritmul
miscarilor, forma, si relatia dintre partile componente ale unui intreg) 
- tulburari de memorie 
- probleme datorate neglijarii partii afectate a corpului. 
De aceea se recomanda ca aceste probleme sa fie discutate cu un medic. Doctorul (de
preferat un medic psihiatru) va oferi suportul necesar si poate oferi sugestii pentru
ameliorarea acestor probleme.

6
De retinut!
Persoanele care sunt in stare de inconstienta imediat dupa un accident vascular cerebral
au cea mai mica sansa de vindecare completa. Unele persoane pot avea o recuperare
proasta din cauza localizarii si a extinderii leziunii creierului. Totusi, multi oameni se
recupereaza foarte bine. 
Nu se poate prezice cu exactitate cat de mult se va recastiga din abilitatile fizice
anterioare. Cu cat se pastreaza mai multe abilitati imediat dupa un accident vascular
cerebral, cu atat sunt mai multe sanse ca persoana respectiva sa fie independenta dupa
externarea din spital. 
Dupa un accident vascular cerebral: 
- pacientii de regula au cel mai mare progres in capacitatea de a merge in primele 6
saptamani. Cea mai mare parte din recuperare are loc in primele 3 luni 
- vorbirea, echilibrul si abilitatile necesare pentru activitatea de zi cu zi se recastiga mai
lent si pot continua sa se imbunatateasca in primul an 
- circa jumatate din persoanele care au avut un accident vascular cerebral au probleme
legate de coordonare, de comunicare, de rationare sau de comportament care le
afecteaza munca si relatiile interpersonale 
- dupa ce o persoana a avut un accident vascular cerebral, membrii familiei pot invata
moduri de a-i asigura acesteia suport in vederea reabilitarii si de a-i oferi incurajare.

Antiagregante plachetare
Antiagregantele plachetare diminua coagularea, prin prevenirea aglutinarii celor mai mici
celule din sange (trombocitele) si astfel a formarii de cheaguri de sange. Antiagregantele
plachetare sunt: 
- aspirina in asociere cu dipiridamolul cu eliberare prelungita (Aggrenox) se foloseste
pentru prevenirea accidentului vascular cerebral ischemic. Studii recente arata ca acest
medicament alcatuit din combinarea celor doua este o alternativa sigura si mai eficienta
decat aspirina singura 
- aspirina este un antiagregant utilizat adesea in cazul primului AIT sau AVC ischemic
sau in cazul existenteiaterosclerozei. Se recomanda consultarea doctorului inainte de
inceperea administrarii de aspirina .

7
 METODE DE CONTROL A FACTORILOR DE RISC INCLUD: 
- controale medicale regulate. Tinerea sub control a tensiunii arteriale crescute. Acest
lucru este important mai ales la persoanele care au diabet zaharat 
- viata mai activa. Noile studii, ample, arata ca activitatea fizica scade semnificativ riscul
de accident vascular cerebral, in parte datorita reducerii a doi dintre cei mai mari factori
de risc pentru AVC: tensiunea arteriala crescuta si afectiunile cardiace. Cu cat o
persoana e mai activa din punct de vedere fizic, cu atat se reduce mai mult riscul de
AVC. Persoanele cu activitate moderata au un risc cu 20 de procente mai mic decat cele
inactive. Persoanele cu activitate crescuta au un risc cu 34 de procente mai
mic. Exercitiile fizice pot ajuta de asemenea la cresterea nivelului de HDL
colesterol(colesterolului protector) din organism, care duce si ea la randul ei la scaderea
riscului de AVC. 
- controlul nivelului crescut de colesterol, a afectiunilor cardiace (in special fibrilatia
atriala), a diabetului si a afectiunilor care afecteaza vasele de sange, cum ar fi boala
arterelor coronare 
- fara fumat/renuntarea la fumat. Consumul zilnic de tigari creste riscul de AVC de doua
ori si jumatate 
- administrarea de medicamente pentru scaderea colesterolului, numite statine, la
persoanele cu niveluri mari de colesterol sau la cele care au avut un infarct miocardic, un
AIT sau un accident vascular cerebral.
Alte modalitati de reducere a riscului de AVC includ: 
- administrarea de aspirina daca a existat un infarct miocardic 
- administrarea de anticoagulante la indicatia doctorului, daca persoana are fibrilatie
atriala sau a avut un infarct miocardic cu alte complicatii 
- mentinerea unei greutati optime. Supraponderalii au un risc mare de dezvoltare a
tensiunii arteriale crescute, a unor probleme cardiace si a diabetului, care sunt factori de
risc pentru AIT si AVC 
- consumarea unei diete sanatoase, echilibrate, care are un continut scazut in colesterol,
in grasimi saturate si sare. Alimentele bogate in grasimi saturate si in colesterol pot
inrautati ingrosarea si rigidizarea arterelor. Cresterea consumului de fructe si de vegetale
duce la marirea aportului de potasiu si de vitamine din grupul B, C, E si riboflavina.
Adaugarea de cereale cat mai putin prelucrate scade riscul de AVC ischemic. Consumul
de peste cel putin o data pe luna de asemenea reduce riscul de AVC 
- limitarea consumului de alcool. Consumul de alcool scazut pana la moderat (la un
pahar pe sapatamana) poate scadea riscul de AVC ischemic. Consumul excesiv (mai
mult de 2 pahare pe zi) creste acest risc. 

8
- evitarea consumului de cocaina si de alte droguri ilegale. Cocaina poate creste
tensiunea arteriala si poate creste ritmul batailor inimii si astfel creste riscul de accident
vascular cerebral 
- evitarea administrarii de pilule anticonceptionale daca exista si alti factori de risc. Daca
persoana respectiva fumeaza sau are un nivel crescut de colesterol sau a avut in trecut
episoade de formare de cheguri de sange, administrarea de pilule anticonceptionale
creste riscul de aparitie a unui AVC
- evitarea terapiei de substitutie hormonala. La femeile care sunt la menopauza, s-a
demonstrat ca aceasta terapie creste usor riscul de AVC.

Hipertensiunea

La adulti, hipertensiunea este definitã drept o presiune sistolicã mai mare sau egalã cu
140 mm Hg, ori o presiune diastolicã mai mare sau egalã cu 90 mm Hg. Presiunea
sanguinã are o distributie continuã in rândul populatiei, fãrã o linie clarã de demarcatie
intre normotensivi si hipertensivi. Hipertensiunea este principala cauzã a afectiunilor
cardiace, care reprezintã factorul major de deces in lumea occidentalã. 
Una din relatiile fundamentale ale fiziologiei circulatorii este reprezentatã de faptul cã
„presiunea sanguinã arterialã = fluxul cardiac x rezistenta perifericã“. Dacã fluxul cardiac
sau rezistenta perifericã se ridicã, indiferent de cauzã, si presiunea sanguinã creste.
Existã mai multi factori siguri care contribuie la hipertensiune, dar nu existã o cauzã
singularã.
Vârsta, modul de viatã, predispozitia geneticã, toate joacã un rol important. 
Hipertensiunea trebuie tratatã când se depisteazã pentru cã are valori ridicate de 2-3 ori
intr-o perioadã de 3-6 luni . Când un pacient are o afectiune de organ final (hipertrofie
ventricularã stângã, insuficientã renalã sau afectiuni cardiovasculare), tratamentul trebuie
instituit mai repede. De asemenea, in cazul unei hipertensiuni maligne (valoarea
diastolicã > 130 mmHg), tratamentul trebuie inceput imediat. Antihipertensivele vor fi date
intotdeauna impreunã cu alte recomandãri, pentru a se reduce posibilitatea producerii
altor incidente vasculare. Printre acestea se numãrã: renuntarea la fumat, scãderea in
greutate, reducerea consumului de alcool, intensificarea activitãtii fizice, reducerea
aportului de sare in dietã. 
Existã mai multe clase de medicamente disponibile. Acestea includ: diureticele, beta-
blocantii, inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei-(IEC), blocantii canalului de
calciu, antagonistii angiotensinei II, medicamentele cu actiune la nivel central.

9
 Ateroscleroza
Ateroscleroza reprezinta procesul patologic de obstructie (stenozare) a lumenului
arterial, din cauza depunerilor succesive de strate de lipide plasmatice, cheaguri
de sange, colesterol, acumulari de calcar etc. Desi, in stare incipienta poate exista
inca din stadiul intrauterin, ateroscleroza debuteaza cu precadere in jurul varstei
de 20-25 de ani, se agraveaza progresiv pana la 50-60 de ani, dupa care incepe sa
se manifeste pregnant prin simptomele bolii coronariene. 
Ateroscleroza este un proces lent si de lunga durata, de aceea a fost obligatoriu
asociata imbatranirii, varsta la care apar. Acum se cunoaste ca ea apare dupa un
numar de ani, depinzand de agresivitatea factorilor de risc, moment care
corespunde intamplator batranetii. Cand se asociaza mai multi factori favorizanti ai
aterosclerozei, efectele lor nu se aduna, ci se multiplica.

10
11
12
13
Tipuri de obezitate

 Exista mai multe tipuri de obezitate. Din punct de vedere al modului de distributie a

stratului adipos excedentar se cunosc mai multe tipuri de obezitate: 

Tipul I - distributia excesului ponderal este "armonioasa"; 

Tipul II - numit si obezitate ginoida, la care grasimea este repartizata mai mult pe
zona inferioara a corpului (coapse, pelvis). Acest tip de obezitate este cel mai
inestetic insa asociat cu cele mai mici riscuri medicale; 

Tipul III - numit obezitate viscerala, la care grasimea se acumuleaza cel mai mult in
organele interne, cum ar fi viscerele abdominale. Acest tip de obezitate este cel mai
putin vizibil, insa riscurile pe care le implica asupra sanatatii sunt cele mai mari. 

Tipul IV - cunoscut si sub numele de obezitate androida, la care grasimea se depune

pe partea superioara a corpului. Acest gen de obezitate este specific in general
barbatilor si are consecinte destul de serioase asupra sanatatii. 

          Obezitatea poate fi clasificata în trei tipuri în functie de surplusul în greutate:

Obezitate usoara                                      +10-15% 
Obezitate moderata                                  +10-20% 
Obezitate grava                                        +20% si mai mult.
Obezitatea este în general cauzata de doi factori:
Exogena              - alimentatie în exces. 
Endogena            - dereglari de metabolism:

 Obezitatea hipofizara (boala lui Cushing)

14
  Obezitatea tiroidiana

SIMPTOME SI SEMNE:

Simpomele si semnele obezitatii constau in consecintele imediate ale unui tesut adipos
foarte abundent. Printre ele se remarca sindromul de apnee in somn,o boala grava
fercvent subdiagnosticata caracterizata prin oprirea respiratiei in timpul somnului pentru
perioade mai mari de 10 secunde de obicei cu o frecventa mai mare de 20 de ori pe ora
determinand dezoxigenare masurabila a sangelui. Sforaitul este de 3 ori mai frecvent la
persoanele obeze.

Pentru a masura supraponderalitatea si obezitatea putem folosi un indicator IMC (Indexul Masei Corporale) sau BMI (Body
Mass Index) care se calculeaza astfel:

masa corporala (kg)

BMI(kg/m2) =
inaltime2 (m2)

Valorile acceptate international ale indicatorului BMI sunt:

sub-ponderal < 18.5

normal 18.5 - 24.9
supra-ponderal 25 - 29.9
obezitate 30 -39.9
obezitate extrema > 40

Consecintele obezitatii

Riscul dezvoltarii altor probleme medicale este agravat de obezitate:

Tabel indicind riscul asociat cu obezitatea

Risc mare Moderat Mic

(>> 3) risc (2-3) (1-2)

Diabet Boli Coronariene Cancer
Hipertensiunea Osteoartrita Anomalii hormonale
Tulburari respiratorii Hiperuricamia Ovar Polichistic
Tulburari ale somnului

(Organizatia Mondiala a Sanatatii 1997)

15
Obezitatea ca factor de risc in ateroscleroza si hipertensiunea arteriala esentiala
Obezitatea este considerata ca unul dintre factorii caruia i se atribuie o pondere
insemnata in aparitia si dezvoltarea aterosclerozei si hipertensiunii arteriale. Obezitatea
interfereaza atit cu ateroscleroza, cat si cu hipertensiunea arteriala si cu diabetul zaharat.
Obezitatea reprezinta un important factor de risc pentru aparitia si dezvoltarea
aterosclerozei. Obezitatea este expresia unei tulburari complexe cauzate de o serie de
factori exogeni (aport alimentar crescut, lipsa efortului fizic) si endogeni (predispozitie
ereditara, tulburari neuroendocrine, stress etc.). Tulburarile glicoreglatorii sau variatiile
tensionale pot sa insoteasca obezitatea inca de la inceput si apar mai ales in perioadele
de ingrasare.

Relatia dintre hipotiroidism si ateroscleroza

Hipotiroidismul manifest se insoteste de hipercolesterolemie si frecvent de ateroscleroza.
Leziunile aterosclerozei in mixedem sunt mai extinse, aparitia bolii este mai timpurie,
evolutia clinca mai grava.

Miocardita este o inflamație a mușchiului inimii (miocardului). Evoluția miocarditei

depinde de cauza care a produs-o. Cauzele severe pot duce chiar la deces, însă în cele
mai multe dintre cazuri, pacientul se vindecă și recuperarea este completă.

Miocardita se datorează de cele mai multe ori unor viruși (Borrelia burgdorferi (boala lui
Lyme) sau Trypanosoma cruzi), sau chiar hipersensibilității la unele medicamente.
Miocardita prin definiție afectează musculatura inimii fără a bloca arterele coronariene
(care ar fi definiția infarctului miocardic). Miocardita poate sau nu să includă și moartea
(necroza) țesutului cardiac.

16
 Aceste boli sunt:
- hipertensiunea arteriala, o afectiune in care sangele exercita o presiune crescuta
asupra peretilor arterelor; valorile normale ale tensiunii arteriale sunt: 119 mmHg
tensiunea arteriala sistolica si 79 cea diastolica

- afectiunile coronarelor si infarctul miocardic acut: bolile arterelor coranare sunt

cauzate de formarea placilor de ateroscleroza (depozite de lipide in peretele vaselor) in
interiorul lor; aceste vase alimenteaza miocardul cu sange bogat in oxigen

- insuficienta cardiaca apare atunci cand inima nu mai poate pompa eficient sangele
in circulatie

- afectiuni ale valvelor inimii (valvulopatii): cel mai frecvent este interesata valva
mitrala (valva situata intre atriul si ventriculul stang); aceste afectiuni apar cand valva e
deteriorata sau ingustata si nu mai poate controla eficient fluxul de sange prin sau la
iesirea din inima

- cardiomiopatiile: afectiuni in care muschiul inimii este afectat si astfel scade

cantitatea de sange care poate fi pompata de inima

- miocarditele: afectiuni inflamatorii ale miocardului si pot apare dupa infectii virale,
fungice sau alte infectii ca difteria, reumatismul articular acut sau tuberculoza

- boala reumatismala cardiaca: afectiune a inimii in care sunt distruse miocardul si

valvele, in cadrul bolii numite reumatism articular acut

- boli congenitale ale inimii: modificari ale structurii inimii prezente de la nastere

17
 - pericarditele (afectiuni inflamatorii a invelisului extern al inimii) si endocarditele
(afectiuni inflamatorii ale portiunii interne a peretelui cardiac): in evolutia acestor boli pot
apare leziuni ale miocardului si/sau valvelor

- sindromul Wolff-Parkinson-White: determina ritmuri rapide si neregulate (aritmii)

ale inimii.

Terapia naturistă recomandă

 Infuzie de frunze de mesteacăn, urzică, pătlagină, fag.

 Pasta de dovleac fiert, suc de dovleac fiert, de roșii.
 Ceai diuretic de ceapă și miere.

Deoarece aceste boli au ca principală cauză alimentaţia, se recomandă 10

alimente care îmbunătăţesc circulaţia sângelui în corp şi sănătatea inimii.

*Asociaţia Americană pentru Sănătatea Inimii recomandă consumul de peşte de cel

puţin două ori pe săptămână. Este bun în special peştele mai gras deoarece este mai
bogat în acizi graşi de tip Omega-3. Aceşti acizi graşi reduc riscul de a suferi de
artrită, scad nivelul colesterolului şi al tensiunii arteriale.
*uleiul de măsline pentru că ajută la reducerea nivelului de colesterol. Grăsimile
monosaturate care se găsesc în uleiul de măsline sunt cele mai “sănătoase" dintre
grăsimi, dar nu trebuie uitat că ele rămân totuşi un tip de grăsimi, aşa că trebuie
folosit cu moderaţie chiar şi uleiul de măsline.
*dacă un om înlocuieşte în alimentaţia sa consumul de carne roşie cu cel de nuci,
riscul de a suferi un accident vascular cerebral scade cu 17%. Grăsimile nesaturate
din nuci pot ajuta la reducerea colesterolului în comparaţie cu carnea roşie, însă nu
trebuie uitat faptul că chiar şi aşa au un nivel destul de ridicat de grăsimi şi calorii.
Consumaţi nuci cu grija ca porţiile să fie moderate.
* Fructele de pădure sunt bogate într-un anumit tip de antioxidant care se numeşte
polifenol care poate scădea tensiunea arterială şi mai poate stimula aşa-numitul
18
“colesterol bun". Un studiu din 2011 a relevat faptul că afinele conţin nişte compuşi
numiţi antociani, care se mai găsesc şi în zmeură, care sunt foarte buni pentru
protejarea împotriva tensiunii arteriale mari.
* Fibra conţinută de fulgii de ovăz, precum şi de alte tipuri de cereale cum ar fi cele
integrale, fructe sau legume, reduce absorţia de colesterol în sânge, ajutând la
menţinerea arterelor “curate".
* Nivelul scăzut de grăsimi, comparativ cu carnea roşie, este un alt avantaj al
consumului de soia.
* ciocolata neagră este recomandată pentru reducerea tensiunii arteriale şi pentru
prevenirea formării cheagurilor de sânge.
* Celebrele boabe de porumb “explodate" pot fi chiar o sursă foarte bună de
antioxidanţi şi de fibre sănătoase atât de benefice pentru inimă. Un studiu efectuat în
2009 a dovedit faptul că popcornul are exact structura cerealelor integrale, iar efectele
consumului de popcorn este la fel de pozitiv pentru sănătatea noastră. Sarea din
popcorn însă trebuie să fie în cantiate cât mai mică.
*rosiile - aceste legume sunt cea mai mare sursă de licopen, un antioxidant puternic.
Deşi studiile nu au fost foarte clare, se pare că licopenul ar putea juca un rol important
în prevenirea problemelor cardiovasculare tocmai datorită proprietăţilor sale anti-
inflamatorii.
* Cartofii dulci sunt un adevărat “scut" cu antioxidanţi împotriva bolilor cardio-
vasculare. Orice tip de cartofi are un conţinut ridicat de fibre şi potasiu, esenţial pentru
menţinerea inimii în cea mai bună stare.

19