UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA DIN IAȘI

ȘCOALA DOCTORALĂ DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA

AFACERILOR
Domeniul de doctorat - MARKETING

TEZĂ DE DOCTORAT- Rezumat

Promovarea satului turistic bucovinean

Coordonator ştiinţific:

Prof. Univ. Dr. Constantin Sasu

Autor: Juravle căs. Gavra Ariadna- Ioana

Iași
2018

3
 UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA DIN IAȘI
ȘCOALA DOCTORALĂ DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA
AFACERILOR

Doamnei/ Domnului ________________________________________

Vă facem cunoscut că pe data de 28.09.2018, ora 12, în Sala R 402,doamna Juravle căs. Gavra
Ariadna Ioana, doctorandă în cadrul Scolii Doctorale de Economie și Administrarea Afacerilor va
susține teza de doctorat intitulată ”Promovarea satului turistic bucovinean”,în vederea obținerii
titlului de doctor în domeniul fundamental Științe economice, domeniul Marketing.

Comisia de specialitate are următoarea componență:

Președinte

 Profesor univ. dr. Teodora Roman, Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, Universitatea
Alexandru Ioan Cuza din Iași

Coordonator ştiinţific

 Profesor univ. dr. Constantin Sasu, Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, Universitatea
Alexandru Ioan Cuza din Iași

Membrii:

 Profesor univ. dr. Ioan Plăiaș, Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, Universitatea
Babeș - Bolyai, Cluj-Napoca
 Profesor univ. dr. Ciprian Marcel Pop, Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor,
Universitatea Babeș - Bolyai, Cluj-Napoca
 Profesor univ. dr. Adriana Zaiț, Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, Universitatea
Alexandru Ioan Cuza din Iași

Vă transmitem rezumatul tezei de doctorat și vă invităm să participați la ședința de susținere a

tezei. Teza poate fi consultată la Biblioteca Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor.

4
 Cuprins
1. Introducere ............................................................................................................................................6
2. Scopul și obiectivele cercetării .............................................................................................................7
3. Metodologia cercetării ..........................................................................................................................7
4. Structura tezei .......................................................................................................................................8
5. Cercetarea calitativă ...........................................................................................................................10
6. Cercetare empirică privind percepțiile turiștilor asupra imaginii satelor turistice bucovinene ..........13
6.1. Eșantionare .....................................................................................................................................14
6.2 Instrumentul de cercetare................................................................................................................16
6.3 Analiza calitativă ............................................................................................................................17
6.4 Analiza opiniei turiștilor privind atributele componentei cognitive și conative a imaginii
destinației satelor bucovinene .....................................................................................................................18
6.5 Testarea ipotezelor ..........................................................................................................................20
6.6 Analiză comparativă între profilul turistului român și profilul turistului străin .............................28
7. Concluzii.............................................................................................................................................30
7.1. Validarea ipotezelor........................................................................................................................30
7.2. Contribuții teoretice și practice.......................................................................................................33
7.3. Implicații manageriale ....................................................................................................................35
7.4. Limite .............................................................................................................................................36
7.5. Direcții viitoare de cercetare ...........................................................................................................36
Bibliografie ........................................................................................................................................................37

5
 1. Introducere

În actualul context mondial, observăm modificări continue şi rapide din toate punctele de
vedere, în special economice şi sociale. Schimbările socio-economice actuale au afectat şi cauzat
probleme severe, mai ales în spaţiile rurale şi în regiunile izolate, unde veniturile agricultorilor au
scăzut constant în ultimii ani, rata şomajului a crescut într-un ritm alarmant, conducând către masive
emigrări spre alte ţări (mai ales cele situate în Vestul Europei). Această situaţie este prezentă și în
Bucovina.
Majoritatea celor care au ales să părăsească Bucovina este reprezentată de populaţia activă,
acest fenomen determinând apariţia unui dezechilibru demografic în regiunile rurale.
Deoarece zona Bucovinei se află în acest context economic, iar accentul este pus din ce în ce
mai mult pe găsirea de soluţii pentru problemele existente, se impune necesitatea studierii potenţialului
existent pentru desfăşurarea activităţilor turistice.
Practicarea turismului în zonele rurale reprezintă o modalitate de contracarare a problemelor
mediului sătesc, iar mare parte din oamenii de ştiinţă afirmă că soluţia pentru restabilirea economică,
socială, morală şi politică constă în valorificarea potenţialului natural şi antropic al regiunii.
Bucovina reprezintă una din principalele regiuni turistice ale României, datorită potențialului
natural și antropic foarte bogat. „Țara Fagilor”, cum mai este numită Bucovina, este o destinație
turistică apreciată, însă neexploatată la adevărata sa valoare.
Satul bucovinean reprezintă un amalgam de cultură, credinţă, tradiţii şi obiceiuri autentice,
adânc înrădăcinate în sufletul locuitorilor, de multe ori fiind considerat un alt tărâm, bogat în valori
culturale, etnofolclorice şi religioase. În „Ţara Fagilor” materia primă pentru construirea bisericilor, a
caselor şi a anexelor a fost lemnul. Arhitectura spaţiului de locuit a fost bazată pe simplitate, în strânsă
legătură cu utilizarea materialelor naturale întâlnite în zonă, astfel proporţionalitatea şi armonia s-a
aflat la ea acasă, turistul având posibilitatea de a se întoarce la natură, la locul de origine.
Un număr mare de cercetători susțin că este necesară o administrare adecvată a tuturor
elementelor ce formează fenomenul turistic pentru a asigura succesul acestuia (Bornhorst, Ritchie&
Sheehan, 2010; Adeyinka-Ojo, Khoo-Lattimore& Nair, 2014).
Unul din elementele care influențează desfășurarea fenomenului turistic este imaginea
destinației. Studiile precedente au arătat că în procesul de alegere al unei destinații pentru următoarea
vacanță, unul din factorii care influențează decizia este imaginea destinației (Gartner, 1994; Baloglu&
McCleary, 1999; Chi& Qu, 2008). Dacă cei care promovează o destinație înteleg procesul de formare
al imaginii destinației, aceștia pot crea imagini adecvate publicului țintă către care își îndreaptă atenția

6
(Gartner, 1994). În procesul de formare a imaginii destinației există o interdependență între
promovarea turistică și sursele de informare disponibile (Govers, Go& Kumar, 2007). Chi& Qu (2008)
atrage atenția destinațiilor turistice asupra importanței pe care trebuie să o acorde imaginii destinației
și calității produselor și serviciilor pe care le pun la dispoziția turiștilor, deoarece toate acestea
afectează satisfacția și intențiile viitoare de comportament.

2. Scopul și obiectivele cercetării

Scopul prezentei cercetări este reprezentat de analizarea imaginii satului turistic
bucovinean și a modalităților de promovare a acestuia, în vederea identificării elementelor care
contribuie la promovarea lui.

Cercetarea a urmărit atingerea următoarelor obiective:

O1. Definirea conceptului imaginii satului turistic;
O2. Analiza critică a literaturii de specialitate care abordează subiectul promovării
aşezărilor rurale, precum și a imaginilor acestora;
O3. Examinarea poziţiei factorilor de decizie faţă de promovarea turismului şi nivelul
de informare al acestora cu privire la promovare și turism;
O4. Analiza percepțiilor și așteptărilor turiștilor privind promovarea satului turistic
bucovinean;
O5. Identificarea determinanților care ajută la creșterea eficienței promovării.

3. Metodologia cercetării
În vederea atingerii acestor obiective am utilizat următoarele metode:
- Studiu documentar privind stadiul actual al cercetării în domeniu;
- Cercetarea calitativă (interviul în profunzime) pentru identificarea opiniilor
factorilor de decizie privind promovarea regiunii turistice Bucovina şi a localităţilor unde
aceştia au putere de decizie;
- Cercetarea cantitativă (ancheta) pentru identificarea opiniilor turiştilor cu
privire la imaginea satelor turistice bucovinene, identificarea motivațiilor care au stat la baza
deplasărilor, precum și a surselor de informare folosite.
Am ales să folosesc ca metodă calitativă interviul în profunzime deoarece prin acesta putem
obține informaţii detaliate, de profunzime privind percepția primarilor vis-à-vis de promovarea
turistică. Primarii selectați îşi desfăşoară activitatea în localităţi din mediul rural al Bucovinei. Au fost

7
intervievați 9 primari din localități dezvoltate diferit din punct de vedere turistic. Interviurile în
profunzime au fost aplicate în perioada 1 iunie- 25 iunie 2018.
Informaţiile care ne interesează sunt legate de poziţia primarilor vis-a-vis de practicarea
turismului, dacă aceştia sunt conştienţi de beneficiile aduse localităţilor unde se desfăşoară activitatea
turistică, de beneficiile aduse primăriilor din aceleaşi localităţi, dacă deţin informaţii complete
privitoare la paleta de servicii turistice puse la dispoziţia turiştilor în localităţile lor, dacă percep corect
rolul promovării în dezvoltarea acestui sector important şi mijloacele de informare aferente.
În perioada 1- 17 august 2016 am realizat un studiu- pilot în care am utilizat un chestionar
administrat on-line. Instrumentul a fost proiectat în urma analizei critice a literaturii de specialitate și
a fost structurat în șapte părți, fiecare fiind adaptată după anumite cercetări. Au fost completate 78 de
chestionare, 50 în limba română și 28 în limba engleză. S-a realizat analiza calitativă a răspunsurilor
la întrebările deschise și analiza cantitativă în cazul celorlalți itemi. În urma studiului pilot și a
consultării unor experți în domeniu, chestionarul a fost modificat, în vederea maximizării calității
informațiilor rezultate. În cazul studiului-pilot au fost incluși atât vizitatori, cât și non-vizitatori,
chestionarul fiind administrat on-line, însă pentru cercetarea finală s-a decis eliminarea din cadrul
respondenților a non-vizitatorilor.
Metoda de cercetare cantitativă a fost reprezentată de anchetă. Instrumentul folosit a fost
chestionarul, acesta fiind auto-administrat. Informațiile au fost culese în perioada aprilie- iulie 2017.
Eșantionul a fost de 710 chestionare, din care 632 au fost valide. Am eliminat chestionarele în care
datele socio-demografice nu au fost completate. Turiștii au avut posibilitatea să completeze
chestionarele la diverse unități de cazare din Putna, Sucevița, Frumosu, Horodnic de Sus, Mănăstirea
Humor, Vama, Izvoarele Sucevei, Rarău și în apropierea unor obiective turistice din Sucevița, Dorna
Arini și Ciocănești. Procesarea și analiza datelor s-a realizat în programul SPSS, iar răspunsurile la
întrebările deschise au fost codificate și interpretate.

4. Structura tezei
Teza este structurată pe șapte capitole, primele patru făcând referire la stadiul actual al
cunoașterii în domeniu, realizate în urma studierii literaturii de specialitate, iar ultimele trei
prezentând rezultatele unor cercetări calitative și cantitative privind imaginea satelor turistice
bucovinene și promovarea acestora.
Prima secțiune este structurată, la rândul său, pe patru capitole.
Primul capitol, ”Fundamente teoretice ale brandului turistic”, tratează problematica
brandului în general, delimitează conceptual termenii brand și branding, clarifică, conceptul
personalității brandului și pe cel al personalității destinației și prezintă cele mai importante
aspecte ale brandului, de la apariția acestuia până în prezent.

8
 Cel de-al doilea capitol este intitulat „Imaginea destinației turistice” și cuprinde patru
subcapitole. În primul subcapitol, „Delimitări conceptuale privind imaginea destinației” sunt
clarificați termenii și analizate critic definițiile, ordonându-le cronologic. „Formarea imaginii
destinației” este titlul celui de-al doilea subcapitol și prezintă tipologia agenților de formare a
imaginii, a caracteristicilor acestora și a modului prin care aceștia crează și influențează imaginile
destinațiilor turistice. Cel de-al treilea subcapitol tratează principalele dimensiuni ale imaginii
destinației, prezintă diverse clasificări ale acestora, delimitează conceptual termenii „cognitiv”,
„afectiv” și „conativ”, analizează critic dimensiunile utilizate în măsurarea imaginilor, precum și
atributele acestora, pentru un număr vast de cercetări. Tot în acest subcapitol se prezintă tendințele
privitoare la metodele utilizate în cercetările imaginilor destinațiilor. În ultimul subcapitol din
cadrul capitolului al doilea sunt examinate influențele imaginii destinațiilor asupra satisfacției
turiștilor (Jenkins, 1999; Chi& Qu, 2008), percepțiilor și comportamentului consumatorului (Jenkins,
1999, Echtner&Ritchie, 2003; Kim& Richardson, 2003; Tasci& Gartner, 2007; Stylos, Bellou,
Andronikidis& Vassiliadis, 2017) și asupra loialității destinației (Chi& Qu, 2008). La final sunt
revizuite câteva cercetări care au măsurat imaginea unor areale rurale.

Cel de-al treilea capitol se intitulează „Turismul rural în Bucovina” și este structurat pe trei
subcapitole. Primul subcapitol cuprinde definiții ale conceptelor corelate cu turismul rural. În cel de-
al doilea subcapitol sunt prezentate formele de turism practicate în satele turistice bucovinene. Ultimul
subcapitol se numește „Turismul în Bucovina- trecut, prezent, viitor” și tratează evoluția numărului
structurilor de primire turistică, a capacității de cazare, a numărului de sosiri și înnoptări, din așezările
rurale ale Bucovinei în ultimii 18 ani.

În capitolul patru „Preocupări actuale pentru promovarea satului turistic bucovinean” sunt
dezbătute diverse aspecte legate de turismul în Bucovina, strategiile de promovare aplicate, precum și
punctele tari, punctele slabe, oportunitățile și riscurile. Tot în acest capitol este urmărit traseul parcurs
de la nevoi la informare, de la calitatea serviciilor la satisfacție și la intențiile de vizitare/ revenire/
recomandare.

Partea a doua a tezei „Cercetări privind promovarea satului turistic bucovinean” cuprinde
cercetările realizate în vederea atingerii obiectivelor propuse, însă debutează cu analiza metodelor,
tehnicilor și instrumentelor utilizate în cercetările privind promovarea turistică și a imaginilor
destinațiilor, a subiectelor cercetărilor și a tendințelor în cercetare.

9
 În capitolul cinci este prezentat studiul pilot, cu scopul, obiectivele și ipotezele propuse,
proiectarea instrumentului, descrierea acestuia și analiza rezultatelor.
Chestionarul a fost proiectat pentru mediul on-line, cu ajutorul platformei oferită de site-ul
surveygizmo.com (https://app.surveygizmo.com/builder/build/id/3033607), prin intermediul contului
creat special pentru proiectarea chestionarului. Pentru a testa chestionarul, am distribuit link-ul
corespunzător (http://www.surveygizmo.com/s3/3033607/New-Survey accesibil în perioada 1- 17
august 2016) către 40 de persoane prin intermediul mesageriei unui site de socializare.
Perioada de culegere a datelor a fost de 17 zile. În această perioadă au fost completate 50
chestionare în limba română, din care 37 au fost validate și 28 în limba engleză, din care 20 au fost
validate.

În urma studiului pilot și a intervievării unor specialiști în domeniu am adus câteva modificări
la instrumentul de cercetare. Modul de aplicare a chestionarului a fost schimbat, în cazul studiului pilot
chestionarul fiind aplicat online, iar în cercetarea propriu-zisă acesta a fost auto-administrat. În această
situație, au fost înlăturate cele două întrebări filtru de la începutul chestionarului.
Capitolul șase cuprinde cercetarea calitativă realizată, ce a avut drept scop identificarea
percepțiilor factorilor de decizie cu privire la promovarea satului bucovinean.

5. Cercetarea calitativă
Una din etapele de bază pentru acest studiu a constat în selectarea factorilor de decizie din
mediul rural al Bucovinei, pentru a face parte din eşantion. Am selectat 9 primari din 3 tipuri de
localităţi, clasificate diferit în funcţie de gradul de dezvoltare al turismului în respectiva aşezare.
Eşantionarea a fost de convenienţă.

Instrumentul de cercetare folosit este ghidul de interviu, acesta conținând întrebări special
concepute pentru grupul ţintă, respectiv pentru primari. Am construit un ghid de interviu astfel încât
să fie atinse obiectivele propuse, iar inițial a conţinut 15 întrebări. După o pretestare am realizat
neimportanţa unor întrebări şi formularea incorectă a altora, neobţinând răspunsurile dorite. Astfel, am
modificat ghidul de interviu, ajungând la un număr de 8 întrebări.
După culegerea datelor am trecut la analiza de conţinut. Am redus afirmaţiile la un număr cît
mai mic de cuvinte pentru a le manipula mai uşor în analiză, însă am urmărit ca reformulările să
păstreze ideile prezentate de intervievat. În principal, am eliminat informaţiile inutile şi pe cele
irelevante. Codificarea a fost realizată manual, astfel am atribuit câte un cod fiecărei afirmații pentru
a le putea identifica cu uşurință.

10
 Am realizat analiza de conţinut în două etape:

1. Identificarea etichetelor
2. Gruparea itemilor sub etichetele corespunzătoare.
Deţinând datele culese, ulterior codificării, am realizat şi o analiză cantitativă a datelor.

Tabelul 1. Volumul categoriilor rezultate

În categoria Servicii (61 itemi), printre primele servicii de care dispun turiştii, menţionate de
primarii intervievaţi, se află cazarea şi alimentaţia. Pornind de la premisa precum că ordinea exprimării
serviciilor este influențată de importanţa acestora, putem spune că serviciile de care depinde prestarea
turismului, sunt în primul rând acestea două, menţionate anterior. Fără cazare şi implicit alimentaţie ar
disparea termenul de turism, aceste două servicii intrând în categoria serviciilor de bază, alături de
agrement. Şi acesta din urmă este menţionat, nu pe primele locuri, însă primarii l-au avut în vedere.
Chiar dacă nu este utilizat termenul de ”agrement”, majoritatea (7 din 9 persoane cu putere de decizie)
respondenților au menționat servicii care intră în această categorie. Doi primari nu au menționat nici o
activitate corespunzătoare acestei categorii (P4, P5).
Cel de-al doilea primar nu a menţionat termenul agrement-divertisment, însă a enumerat o serie
de activităţi ce pot intra în această categorie: plimbări cu sania, participări la realizarea cojoacelor,
participări la realizarea recipientelor din lemn pentru lapte, participări la treburi sezoniere (fân, coasă),
participări la treburile gospodăreşti, hora și participări la evenimente importante în stil autentic
(cununie, botez).
Doar patru dintre primari au enumerat activități puse la dispoziția turiștilor axate pe tradiții,
obiceiuri și meșteșuguri. Considerăm că există suficient potențial din acest punct de vedere astfel încât
să se desfășoare activități legate de caracterul tradițional al zonei, în toate localitățile rurale ale
Bucovinei.
Tabelul 2. Răspunsurile cu privire la obiceiuri și tradiții
Pr2.8.3 Participări la realizarea costumelor populare și a iilor;
Pr2.8.4 Participări la realizarea cojoacelor;
Pr2.8.5 Participări la realizarea recipientelor din lemn pentru lapte;
Pr2.8.6 Participări la treburi sezoniere (fân, coasă);
Pr2.8.7 Participări la treburile gospodăreşti, la evenimente importante;
Pr2.8.8 Hora, balul gospodăresc;

11
 Pr2.8.9 Participări la evenimente importante în stil autentic (cununie, botez);
Pr3.8.1 Ateliere de încondeiat ouă;
Pr3.8.3 Măsura oilor;
Pr3.8.4; Răscolul stânii
Pr 3.8.12 Participare activități gospodărești;
Pr6.8.8 Excursii la atelierele de creație populară
Pr7.8.7 Seri tradiționale

Capitolul șapte este dedicat cercetării cantitative, respectiv anchetei cu chestionar auto-
administrat, care a avut drept scop identificarea imaginii satelor turistice bucovinene, a motivațiilor
care au stat la baza deplasării turiștilor în zonă, a obiceiurilor de călătorie ale acestora, precum și a
surselor de informare utilizate.
În cercetarea de față, ne-am propus să identificăm imaginea satului turistic bucovinean pe baza
răspunsurilor la următoarele întrebări ale cercetătorului:
- Care este imaginea satelor bucovinene în rândul turiștilor români și în rândul celor străini?
- Care este profilul turistului român/ străin care vizitează zona?
- Este regiunea promovată adecvat?
- Care sunt obiceiurile de călătorie ale turiștilor sosiți în zonă?
- Care sunt motivațiile care au stat la baza alegerii prezentei destinații de vacanță?
- Ce surse de informare folosesc turiștii și în care au încredere mai mare?
- Care sunt sectoarele nevalorificate suficient din punctul de vedere al turiștilor?
Pentru a răspunde la aceste întrebări am ales să folosim o metodă cantitativă de cercetare, mai
exact ancheta de opinie.

12
 6. Cercetare cantitativă privind percepțiile turiștilor asupra imaginii
satelor turistice bucovinene
Scop: Analiza percepțiilor și așteptărilor turiștilor privind promovarea satului turistic
bucovinean
Cercetarea a urmărit:
O1. Măsurarea și identificarea relațiilor existente între componenta cognitivă, afectivă și conativă ale
Satului turistic bucovinean;
O2. Identificarea celor mai utilizate mijloace de informare folosite de turiști;
O3. Identificarea sursei de informare care beneficiază de gradul cel mai ridicat de încredere între turiști;
O4. Evidențierea motivelor care au determinat turiștii români și turiștii străini să viziteze Bucovina;
O5. Identificarea obiceiurilor de călătorie ale respondenților;
O6. Identificarea imaginii destinației turistice Bucovina în rândul turiștilor români și străini;
În acord cu scopul și obiectivele studiului, dar și a informațiilor din literatura de specialitate se
dorește verificarea următoarelor ipoteze (fiecare ipoteză se subordonează unui anumit obiectiv, iar
prima cifră a ipotezei corespunde obiectivului cu aceeași cifră):
H1.1 Componenta cognitivă și cea afectivă influențează componenta conativă;
H1.2. Există legături semnificat între percepția asupra atributelor dimensiunii cognitive și
variabilele socio-demografice ;
H1.2.1 Percepțiile cognitive diferă în funcție de starea civilă a turiștilor;
H1.2.2 Percepțiile cognitive diferă în funcție de nivelul educațional al turiștilor;
H1.2.3 Percepțiile cognitive diferă în funcție de vârsta turiștilor;
H1.2.4 Percepțiile cognitive diferă în funcție de genul turiștilor;
H1.3. Există o corelație între atributul dimensiunii cognitive- ușurința de a ajunge în Bucovina-
și atributul dimensiunii conative- alegere bună pentru urmatorul concediu;
H1.4 Componenta cognitivă influențează componenta afectivă.
H2.1 Nu există diferențe semnificative între sursele de informare folosite în scop turistic în
funcție de vârsta turiștilor;
H2.2. Nu există diferențe semnificative între sursele de informare folosite de turiști în funcție
de nivelul educațional al acestora;
H3.1.Turiștii români acordă încrederea cea mai mare prietenilor/rudelor în ceea ce privește
sursele de informare;
H3.2. Turiștii străini au cea mai mare încredere privitor la surse de informare în Website-uri;
H3.3. Există diferențe semnificative în ceea ce privește încrederea în sursele de informare, în
funcție de vârsta turiștilor;

13
 H4.1. Există diferențe semnificative privind motivele care atrag turiștii în Bucovina, în funcție
de studiile respondenților;
H4.2. Turiștii străini au ales Bucovina pentru mănăstiri/biserici;
H4.3.Turiștii români au ales Bucovina pentru relaxarea în natură;
H5.1. Există diferențe semnificative în ceea ce privește durata ultimului concediu între turiștii
români și cei străini;
H5.2. Există diferențe semnificative în ceea ce privește modalitatea de rezervare a cazării între
turiști, în funcție de vârsta acestora ;
H5.3. Cel mai important factor de influență în alegerea unității de cazare îl reprezintă tariful;
H5.4. Imaginea Bucovinei diferă în funcție de obiceiurile de călătorie ale respondenților:

6.1. Eșantionare
Areal geografic: Așezări rurale din zona Bucovinei în care se desfășoară activități turistice.
Populația: Turiști români și străini care vizitează regiunile rurale ale Bucovinei și care
beneficiază de minim o înnoptare în zonă.
Eșantion: 710 respondenți, din care 632 respondenți au oferit un chestionar valid pentru
cercetarea noastră (eșantionul fiind reprezentativ pentru numărul total de turiști ai așezărilor rurale din
zona Bucovinei). Aceste persoane au fost selectate aleatoriu, conform schemei de eșantionare, folosind
informații oficiale de la Institutul Național de Statistică.
Tabelul 3 Așezări în care au fost aplicate chestionarele

AȘEZARE RURALĂ NUMĂR DE SOSIRI TURIȘTI NUMĂR DE

RESPONDENȚI
ÎN LUNA APRILIE 2017

PUTNA 282 84
FRUMOSU 97 70
HORODNIC DE SUS 67 36
MĂNĂSTIREA HUMORULUI 554 72
VAMA 483 36
IZVOARELE SUCEVEI : 16
CABANA RARĂU : 21
DORNA ARINI 682 75
CIOCĂNEȘTI 89 20
SUCEVIȚA 1169 280
Total 3356 710
Sursa:INSSE- prelucrare proprie

Culegerea datelor: Pe baza de chestionar auto-administrat. Turiștii au completat la unitățile

de cazare din Putna, Sucevița, Frumosu, Mănăstirea Humor, Vama, Rarău, Izvoarele Sucevei,
Horodnic de Sus și în apropierea unor obiective turistice din Sucevița, Dorna Arini și Ciocănești.
Chestionarul a fost adaptat pentru categoria de public ţintă vizată.

14
 Durata de aplicare a unui chestionar a fost de aproximativ 30 minute. Culegerea datelor s-a
realizat în perioada aprilie-iulie 2017.

Procesarea și analiza datelor s-a efectuat în programul SPSS.

Structura eșantionului
G.1. Genul respondenților (%)

NS/NR, (n=5),
1%
Masculin,
(n=279), 44%

Feminin,
(n=348), 55%

Fig. 1 Genul respondenților

55% dintre participanții la studiu sunt bărbați, iar 44% sunt femei. 1% dintre participanți nu au
declarat această informație.

G.2. Vârsta respondenților (%)

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30%

SUB 20 DE ANI (N=41) 6%

20-30 ANI (N=106) 17%

31-40 ANI (N=157) 25%

41-50 ANI (N=132) 21%

51-60 ANI (N=84) 13%

PESTE 60 ANI (N=108) 17%

NS/NR (N=4) 1%

Fig. 2 Vârsta respondenților

15
 25% dintre respondenți au vârsta cuprinsă în intervalul 31-40 de ani, 21% au între 41-50 de
ani, 17% au între 20-30 de ani, 13% dintre respondenți au vârsta cuprinsă în intervalul 51-60 de ani și
alți 17% au peste 60 de ani. Respondenții care au sub 20 de ani reprezintă 6% din totalul participanților
la studiu.
Cei mai mulți dintre respondenți (63%) sunt căsătoriți. 30% dintre respondenți au declarat că
sunt sunt necăsătoriți, 3% sunt divorțați, 2% trăiesc în concubinaj, iar 1% sunt văduvi.
G.4. Ultimele studii absolvite (%)

Studii gimnaziale (n=51) 8%

Studii liceale (n=177) 28%

Studii universitare (n=249) 39%

Studii postuniversitare
19%
(n=119)

Studii doctorale (n=31) 5%

NS/NR (n=5) 1%

Fig.3 Distribuția ultimelor studii absolvite

Cei mai mulți dintre respondenți (39%) au studii superioare, 28% au studii liceale, 19% au
studii postuniversitare, 8% au studii gimnaziale, iar 5% au studii doctorale.
73.4% dintre respondenți sunt din România, iar 25.9% sunt din străinătate. 7% dintre
respondenți provin din Franța, 5,7 % sunt din Germania (36 respondenți), 4% din Italia ( 25
respondenți), 1,7% din Marea Britanie (11 respondenți), 1,3% din Belgia (8 respondenți), câte 0,9%
dintre respondenți provin din Canada, Republica Moldova și SUA, 0,8% dintre respondenți sunt din
Austria și câte 0,5% sunt din Australia, Olanda și Spania.

6.2 Instrumentul de cercetare

Chestionarul proiectat conține șapte secțiuni distincte:

 prima secțiune conține trei întrebări deschise privitoare la imaginea destinației satelor
bucovinene și a atracțiilor acestora;
 secțiunea II este formată din itemii care măsoară dimensiunile imaginii destinației turistice;
 cea de-a treia secțiune evaluează importanța atracțiilor turistice;
 prin secțiunea IV se evaluează motivațiile ce au stat la baza deplasării în Bucovina;
 secțiunea V urmărește identificarea obiceiurilelor de călătorie,
 cea de-a șasea secțiune este privitoare la sursele de informare;
 ultima parte vizează profilul socio-demografic.
16
 6.3 Analiza calitativă a răspunsurilor deschise

Am realizat analiza de conţinut în două etape:

1. Identificarea etichetelor
2. Gruparea itemilor sub etichetele corespunzătoare.
Deţinând datele culese, ulterior codificării, am realizat şi o analiză cantitativă a datelor.
Întrebarea numărul trei vizează identificarea atracțiilor reprezentative ale satelor turistice
bucovinene. La această întrebare au răspuns 468 de respondenți, menționând 1222 atracții. Media
răspunsurilor a fost de 2,61 atracții/ respondent. În urma analizei itemilor am identificat 6 categorii
principale de atracții.

Tabelul 4. Categorii rezultate

Categorie Nr. răspunsuri
1. Mănăstiri și biserici 736
2. Atracții antropice 184
3. Atracții specifice satelor bucovinene 140
4. Atracții naturale 112
5. Atracții sportive 36
6. Localități 14
Total itemi 1222

Tabelul 5.Itemii din categoria Mănăstiri și biserici

Categorie Mănăstiri și biserici Item Nr. răspunsuri
Mănăstiri 292
Mănăstirea Sucevița 120
Mănăstirea Putna 94
Mănăstirea Voroneț 79
Mănăstirea Moldovița 64
Biserici 39
Mănăstirea Humor 28
Biserica Arbore 10
Mănăstirea Dragomirna 5
Sihăstria Putnei 5

17
 6.4 Analiza opiniei turiștilor privind atributele componentei
cognitive și conative a imaginii destinației satelor bucovinene

Vă rog să vă exprimați opinia față de următoarele afirmații:

In mediul rural bucovinean sunt peisaje atractive 18% 81%
Satele bucovinene reprezintă o destinație cunoscută …2%7% 35% 55%
Satele bucovinene sunt cunoscute datorită… 4% 22% 74%
Satele bucovinene sunt cunoscute pentru activitățile … 11% 26% 37% 25%
Satele bucovinene sunt cunoscute pentru oferta … 5% 20% 36% 38%
În satele Bucovinei au loc frecvent festivaluri…1%
3% 34% 35% 27%
Spațiul rural bucovinean oferă turiștilor pace și liniște. 1%
3% 26% 71%
Satele bucovinene reprezintă destinații ideale pentru…2% 12% 29% 56%
Ospitalitatea reprezintă una din calitățile definitorii …1%7% 33% 59%
Spațiul rural bucovinean oferă o paletă largă de…2%11% 42% 44%
Este ușor să ajungi în satele bucovinene din… 9% 22% 16% 35% 18%
Este ușor să călătorești în Bucovina. 2% 12% 19% 41% 25%
În regiunile rurale bucovinene există numerose …2%11% 46% 41%
În unitățile de primire turistică din spațiul rural …1%
2% 15% 50% 32%
În mediul rural bucovinean sunt ușor de identificat …1%8% 34% 37% 19%
În regiunile rurale ale Bucovinei sunt disponibile … 2% 13% 31% 38% 16%
În satele bucovinene turiștii pot participa la diverse …1% 9% 47% 27% 16%
Bucovinenii din mediul rural au un stil de viață …1%
2% 19% 43% 35%
Atmosfera din mediul rural bucovinean este relaxantă. 5% 37% 58%
În mediul rural bucovinean aerul este curat. 3% 28% 68%
În regiunile rurale bucovinene se găsesc din plin…1%9% 38% 52%
În spațiul rural bucovinean se pot face tururi cu ghid … 2%
2% 22% 40% 35%
În mediul rural bucovinean sunt multe gospodării …2% 15% 40% 43%
În satele bucovinene există multiple posibilități de …4% 18% 40% 38%
Bucovinenii sunt cunoscători de limbi străine. 2% 12% 47% 28% 11%
În satele bucovinene există diverse posibilități de …1%10% 37% 32% 19%
Mediul rural bucovinean este sigur pentru a fi vizitat. 1%10% 41% 48%
Satele Bucovinei reprezintă o bună alegere pentru…1%3% 9% 38% 48%
Intenționați să recomandați satele turistice…1%
3% 24% 72%
Dezacord total Dezacord Indecis Acord Acord total

Fig. 4 Frecvența răspunsurilor în cazul itemilor care măsoară componenta cognitivă și conativă a imaginii destinației
Se observă că 31% din respondenți nu sunt de acord cu afirmația potrivit căreia “Este ușor de
ajuns în satele bucovinene din localitatea lor de reședință”. 15% dintre participanții la studiu nu sunt
de acord cu faptul că “În regiunile rurale ale Bucovinei sunt suficiente puncte de informare”. 14% nu

18
sunt de acord cu faptul că “Este ușor să călătorești în Bucovina”.47% dintre respondenți sunt indeciși
în ceea ce privește afirmația potrivit căreia “Bucovinenii sunt cunoscători de limbi străine”. Alți 47%
sunt indeciși în ceea ce privește afirmația potrivit căreia “În satele bucovinene turiștii pot participa la
diverse activități specifice mediului rural (lucru la câmp, mulsul oilor, vacilor etc)”. 37% sunt indeciși
față de afirmația “În satele bucovinene există diverse posibilități de petrecere a serilor”. 34% dintre
repondenți sunt indeciși față de afirmația “În mediul rural bucovinean sunt ușor de identificat
restaurantele care oferă mâncare de calitate”. 34% dintre repondenți sunt indeciși față de afirmația “În
satele Bucovinei au loc frecvent festivaluri (folclorice, gastronomice etc)”.

Cât sunt de importante pentru dumneavoastră următoarele atracții turistice ale satului turistic
bucovinean?

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Mănăstirile și bisericile 2%
1%4% 24% 68% 1%

Peisajele și natura 2%
0%
1% 19% 78% 1%

Meșteșuguri/obiceiuri/artizanat 2%
2% 8% 38% 49% 1%

Gastronomie 2%
3% 15% 43% 37% 1%

Festivaluri și târguri 3% 7% 28% 37% 24% 1%

Centre de agreement 6% 9% 27% 34% 23% 1%

Centre balneo-climaterice 8% 9% 27% 30% 24% 1%

Foarte puțin importante Puțin importante Neutru Importante Foarte importante NR

Fig. 5 Frecvența răspunsurilor referitoare la importanța satelor turistice

Se observă că 78% dintre respondenți au declarat că peisajele și natura sunt foarte importante,
68% au declarat că, în opinia lor, foarte importante sunt mănăstirile și bisericile, iar 49% au declarat
ca fiind foarte importante meșteșugurile, obiceiurile și artizanatul.

19
 6.5 Testarea ipotezelor
H1.1 Componenta cognitivă și cea afectivă influențează componenta conativă (Chen, Lai,
Petrick& Lin, 2016).
Pornind de la faptul că prima parte a chestionarului are în structura lui itemi ce definesc cele 3
componente (componenta cognitivă de la itemul 4.1 până la itemul 4.27, componenta conativă: itemii
4.28 și 4.29, componenta afectivă: itemii 5, 6, 7 și 8), o primă etapă în analiza datelor a constituit-o
gruparea acestor itemi pe fiecare componentă.
Tabelul 6 Coeficiențiia de regresie

Unstandardized Standardized 95.0% Confidence Collinearity

Coefficients Coefficients Interval for B Correlations Statistics

Std. Lower Upper Zero-

Model B Error Beta Sig. Bound Bound order Partial Part Tolerance VIF

(Constant) -1.930 .090 .000 -2.107 -1.752

Com_cognitiva 1.544 .021 .948 .000 1.503 1.585 .948 .948 .948 1.000 1.000

Rezultatele din Tabelul 6 arată că variabila independentă ce are o influență semnificativă asupra
“Comp_conativa” este variabila “Comp_cognitiva” (Model 2). Ecuația modelului obținut este de
forma:
𝐶𝑜𝑚𝑝𝑐𝑜𝑛𝑎𝑡𝑖𝑣𝑎 = −1.930 + 1.544𝐶𝑜𝑚𝑝𝑐𝑜𝑔𝑛𝑖𝑡𝑖𝑣𝑎 + 𝜀

H1.2 Există legături semnificative între percepția asupra dimensiunii cognitive și variabilele
socio-demografice.
H1.2.1 Percepțiile asupra componentei cognitive diferă în funcție de starea civilă a turiștilor.

Fig. 6: Reprezentarea distribuției valorilor componentei cognitive după starea civilă a respondenților
20
 Rezultatele ANOVA arată că valoarea statisticii test F este mică (1,231) cu o probabilitate
asociată Sig. (0,297) mai mare decât 0,05. Acest rezultat arată că ipoteza de egalitate a mediilor pe
cele 5 grupe nu se respinge, deci percepțiile componentei cognitive nu diferă semnificativ în raport cu
starea civilă a respondenților.

H1.2.2 Percepțiile componentei cognitive diferă în funcție de nivelul educațional al turiștilor.

Fig. 7: Reprezentarea distribuției valorilor componentei cognitive după nivelul studiilor respondenților

Rezultatele ANOVA arată că valoarea statisticii test F este egală cu 2,538, cu o probabilitate
asociată Sig. (0,039) mai mică decât 0,05. Acest rezultat arată că ipoteza de egalitate a mediilor pe cele
5 grupe se respinge, deci percepțiile componentei cognitive diferă semnificativ în raport cu nivelul de
educație al respondenților.

H1.2.3 Percepțiile componentei cognitive diferă în funcție de vârsta turiștilor.

Fig. 8: Reprezentarea distribuției valorilor componentei cognitive după vârsta respondenților

21
 Rezultatele ANOVA arată că valoarea statisticii test F este mică (2,024) cu o probabilitate
asociată Sig. (0,073) mai mare decât 0,05. Acest rezultat arată că ipoteza de egalitate a mediilor pe
cele 6 grupe nu se respinge, deci percepțiile componentei cognitive nu diferă semnificativ în raport cu
vârsta respondenților.

H1.2.4 Percepțiile componentei cognitive diferă în funcție de gen.

Pentru a verifica această ipoteză s-a folosit Testul T pentru două eșantioane independente. Prin acest
test s-a testat dacă mediile a două grupe sunt egale
Tabelul 7 Rezultate ale Testului T
Independent Samples Test
Levene's Test for
Equality of
Variances t-test for Equality of Means

95% Confidence
Interval of the
Difference
Sig. (2- Mean Std. Error
F Sig. t df Lower Upper
tailed) Difference Difference
Equal variances assumed
.750 .387 1.965 622 .050 .19557 .09952 .00014 .39101
Equal variances not assumed 2.162 415.199 .031 .19557 .09044 .01779 .37336

Testul t este egal cu 1.965, cu 622 grade de libertate și o probabilitate Sig. 0.050. Acest rezultat
arată că pentru mediile celor două grupe (4.2819 și 4.0863) nu se poate spune că ele diferă semnificativ.

H1.3 Există o corelație între atributul dimensiunii cognitive- ușurința de a ajunge în Bucovina-
și atributul dimensiunii conative- alegere bună pentru urmatorul concediu.
Pentru cazul considerat s-a obținut un coeficient de corelație Spearman egal cu 0.373, ceea ce
arată că între variabile există o corelație directă. Valoarea Sig. corespunzătoare, egală cu 0.000,
evidențiază că s-a obținut un coeficient de corelație semnificativ.

H1.4 Componenta cognitivă influențează componenta afectivă.

Tabelul 8: Coeficienții de regresie estimați

Unstandardized Standardized 95.0% Confidence Interval
Coefficients Coefficients for B
Lower Upper
B Std. Error Beta Bound Bound
(Constant) 4.502 .601 7.492 .000 3.322 5.682
Comp_cognitivă .068 .137 .020 .494 .622 -.202 .338
a. Dependent Variable: Comp_afectivă

Rezultatele din Tabelul 8 arată că valoarea Sig. = 0.338, mai mare decât 0.05, evidențiind că
panta dreptei de regresie (β) corespunde unei legături nesemnificative între cele două variabile.
22
H2.1 Nu există diferențe semnificative între sursele de informare folosite în scop turistic în
funcție de vârsta turiștilor.

Fig. 9: Reprezentarea distribuției valorilor dimensiunii referitoare la sursele de informare după vârsta respondenților
Rezultatele ANOVA arată că valoarea statisticii test F este mare (5.664) cu o probabilitate
asociată Sig. (0.000) mai mică decât 0.05. Acest rezultat arată că ipoteza de egalitate a mediilor pe cele
6 grupe se respinge, deci sursele de informare diferă semnificativ în raport cu vârsta respondenților.

H2.2 Nu există diferențe semnificative între sursele de informare folosite de turiști în funcție de
nivelul educațional al acestora.

Figura 10: Reprezentarea distribuției valorilor dimensiunii referitoare la sursele de informare

după nivelul de instruire al respondenților

Rezultatele ANOVA arată că valoarea statisticii test F este 1.338, cu o probabilitate asociată
Sig. (0.246) mai mare decât 0.05. Acest rezultat arată că ipoteza de egalitate a mediilor pe cele 6 grupe
nu se respinge, deci sursele de informare nu diferă semnificativ în raport cu nivelul de instruire al
respondenților.
23
H3.1 Turiștii români acordă încrederea cea mai mare prietenilor/ rudelor în ceea ce privește
sursele de informare.

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

T.v. 28% 30% 37% 6%

Ziare/reviste 24% 37% 31% 8%
Pliante/broșuri 15% 34% 43% 8%
Radio 25% 36% 30% 9%
Website 14% 27% 51% 8%
Publicitate on-line 16% 32% 44% 9%
Târguri de turism 12% 35% 44% 9%
Forumuri 19% 35% 38% 8%
Rețele sociale 15% 27% 50% 8%
Bloguri 20% 33% 39% 8%
Newsletter 27% 38% 26% 9%
Prieteni/ rude 4% 7% 84% 5%

Mică Nici mică, nici mare Mare NS/NR

Fig. 11: Nivelul încrederii respondenților români pentru fiecare sursă de informare
Rezultatele din Figura 11 arată că 84% dintre turiștii români participanți la studiu acordă o
încredere mare recomandărilor primite de la prieteni. Prin urmare ipoteza se confirmă.

H3.2 Turiștii străini au cea mai mare încredere privitor la surse de informare în Website-uri.

T.V. 29% 35% 20% 17%

ZIARE/REVISTE 16% 39% 29% 16%
PLIANTE/BROȘURI 14% 34% 36% 16%
RADIO 29% 39% 13% 20%
WEBSITE 8% 29% 45% 17%
PUBLICITATE ON-LINE 37% 29% 13% 22%
TÂRGURI DE TURISM 25% 33% 21% 21%
FORUMURI 25% 35% 18% 22%
REȚELE SOCIALE 29% 29% 20% 22%
BLOGURI 23% 33% 23% 21%
NEWSLETTER 35% 37% 6% 22%
PRIETENI/ RUDE 6% 12% 67% 15%

Mică Nici mică, nici mare Mare NS/NR

Fig. 12: Nivelul încrederii respondenților străini pentru fiecare sursă de informare

24
 Rezultatele din Figura 12 arată că 67% dintre turiștii străini participanți la studiu acordă o
încredere mare recomandărilor primite de la prieteni, iar 45% acordă o încredere mare website-urilor.
Prin urmare ipoteza nu se confirmă pentru acest eșantion de respondenți.

H4.1 Există diferențe semnificative privind motivele care atrag turiștii în Bucovina, în
funcție de nivelul de educație al turiștilor.

Fig. 13 Graficul Boxplot

Rezultatele ANOVA arată că valoarea statisticii test F este 2.539, cu o probabilitate asociată
Sig. (0.027) mai mică decât 0.05. Acest rezultat arată că ipoteza de egalitate a mediilor pe cele 5 grupe
se respinge, deci motivele ce atrag turiștii în Bucovina diferă semnificativ în raport cu vârsta
respondenților.

H4.2 Turiștii străini preferă să călătorească în Bucovina pentru mănăstiri/biserici.

Rezultatele din Figura 14 arată că 96% dintre respondenții străini participanți la studiu acordă
importanță peisajelor și naturii, iar 90% acordă importanță mănăstirilor și bisericilor. Prin urmare
ipoteza se confirmă pentru acest eșantion de respondenți.

25
 MĂNĂSTIRILE ȘI BISERICILE 4% 5% 90% 1%

PEISAJELE ȘI NATURA 2%
1% 96% 1%

MEȘTEȘUGURI/OBICEIURI/ARTIZANAT 6% 16% 77% 1%

GASTRONOMIE 6% 25% 67% 1%

FESTIVALURI ȘI TÂRGURI 19% 43% 37% 1%

CENTRE DE AGREEMENT 38% 40% 21% 1%

CENTRE BALNEO-CLIMATERICE 38% 36% 23% 3%

Puțin importante Neutru Importante NS/NR

Fig. 14 Importanța atracțiilor turistice ale satului bucovinean pentru respondenții străini

H4.3 Turiștii români preferă să călătorească în Bucovina pentru relaxarea în natură.

TRADIȚII ȘI OBICEIURI 2%4% 92% 1%

PELERINAJE 11% 17% 71% 1%

RELAXARE ÎN NATURA 1%
3% 96% 1%

GASTRONOMIE LOCALĂ 4% 14% 81% 1%

AFACERI 44% 33% 21% 1%

VIZITARE PRIETENI 28% 23% 47% 1%

TRATEMENTE BALNEO-CLIMATERICE 60% 25% 13% 3%

DIVERTISMENT 19% 21% 58% 2%

CULTURĂ 2% 9% 87% 2%

TURISM MONTAN 6% 12% 80% 2%

Puțin importante Neutru Importante NR

Fig. 15: Preferința respondenților români pentru atracții turistice ale satului bucovinean

26
 H5.1 Există diferențe semnificative în ceea ce privește durata ultimului concediu între
turiștii români și cei străini.
Tabel 9 Rezultate ale Testului T
Independent Samples Test

Levene's Test for

Equality of
Variances t-test for Equality of Means

95% Confidence Interval

of the Difference
Sig. (2- Mean Std. Error
F Sig. t df tailed) Difference Difference Lower Upper

Equal variances
32.501 .000 6.370 627 .000 5.444 .855 3.766 7.123
assumed

Equal variances
4.040 157.851 .000 5.444 1.348 2.782 8.106
not assumed
Deoarece nivelul de semnificație observat pentru testul Levene este mai mic decât 0.05, se
folosește pentru testarea mediilor testul “Equal variances not assumed”. În acest caz testul t este egal
cu 4.040, cu 157.851 grade de libertate și o probabilitate Sig. 0.000. Acest rezultat arată că mediile
celor două grupe nu diferă semnificativ.

H5.2 Există diferențe semnificative în ceea ce privește modalitatea de rezervare a cazării între
turiști, în funcție de vârsta acestora.

Rezultatele ANOVA arată că valoarea statisticii test F este 0.975, cu o probabilitate asociată
Sig. (0.432) mai mică decât 0.05. Acest rezultat arată că ipoteza de egalitate a mediilor pe cele 6 grupe
se acceptă, deci modalitatea de rezervare a cazării de către care respondenți nu diferă semnificativ în
raport cu vârsta lor.
H5.3 Gradul cel mai mare de influență în alegerea unității de cazare îl reprezintă tariful.

TARIFUL 13% 35% 42% 10%

RECENZIILE 14% 26% 49% 12%

LOCAȚIA 3% 13% 74% 10%

CLASIFICAREA(STELE/MARGARETE) 13% 28% 48% 12%

RECOMANDĂRILE RUDELOR/PRIETENILOR 15% 21% 53% 11%

Mică Nici mică, nici mare Mare NR

Fig. 16: Preferința respondenților români pentru modalitatea de alegere a unității de cazare
27
 Rezultatele din Figura 16 arată că 74% dintre respondenții participanți la studiu aleg unitatea de
cazare ținând cont de locație. Prin urmare ipoteza nu se confirmă pentru acest eșantion de respondenți.
H5.4 Imaginea Bucovinei este influențată de obiceiurile de călătorie ale respondenților.

Tabelul 10: Coeficiențiia de regresie

Standardiz
Unstandardized ed 95.0% Confidence Collinearity
Coefficients Coefficients Interval for B Statistics
Lower Upper
B Std. Error Beta Bound Bound Tolerance VIF
(Constant) 4.144 .026 161.593 .000 4.093 4.194
Ce durată are acest
concediu (număr zile)? -.004 .002 -.074 -1.688 .092 -.008 .001 .840 1.190

Unitate_cazare_13 -.332 .191 -2.733 -1.736 .083 -.708 .044 .001 1552.098
Organizator_14 .408 .230 2.796 1.777 .076 -.043 .859 .001 1549.844
a. Dependent Variable: Imagine

Rezultatele din Tabelul 10 arată că variabilele independente ce au o influență semnificativă

asupra imaginii sunt variabilele “Ce durată are acest concediu (număr zile)?”,“Unitate_cazare_13” și
“Organizator_14” (Model 5).

6.6 Analiză comparativă între profilul turistului român și profilul

turistului străin

Fig. 17. Rezultatele testării diferențelor privind Pentru dimensiunea Atmosferă a componentei cognitive, România vs.
Altă țară
28
 Pentru dimensiunea Atmosferă a componentei cognitive, se observă că nivelul de acord cu
afirmațiile din chestionar este mai ridicat pentru eșantionul de respondenți din România, decât pentru
Altă țară. Diferența de opinie este semnificativă statistic (Sig. = 0,000).

Pentru dimensiunea Facilități naturale a componentei cognitive, se observă că nivelul de acord

cu afirmațiile din chestionar este mai ridicat pentru eșantionul de respondenți din România, decât
pentru Altă țară. Diferența de opinie este semnificativă statistic (Sig. = 0,000 este mai mic decât riscul
asumat de 1%).

Fig. 18. Rezultatele testării diferențelor privind Pentru dimensiunea Facilități naturale a componentei cognitive,
România vs. Altă țară

29
 7. Concluzii
Practicarea turismului în zonele rurale reprezintă o modalitate de contracarare a problemelor
mediului sătesc, iar mare parte dintre oamenii de ştiinţă afirmă că soluţia pentru restabilirea economică,
socială, morală şi politică constă în valorificarea potenţialului natural şi antropic al regiunii.

În cercetarea de față, ne-am propus să analizăm imaginea satului bucovinean și a modalităților

de promovare a acestuia, pe baza răspunsurilor la următoarele întrebări ale cercetătorului:

- Ce imagine și-au format turiștii români și cei străini despre satele bucovinene

- Care este profilul turistului român/ străin care vizitează zona?

- Este regiunea promovată adecvat?

- Care sunt motivațiile care au stat la baza alegerii prezentei destinații de vacanță?

Astfel, lucrarea de față are drept scop analizarea imaginii satului turistic bucovinean și a
modalităților de promovare ale acestuia, în vederea identificării elementelor care contribuie la
promovarea lui. Obiectivele cercetării au vizat: definirea conceptului de imagine a satului turistic,
analiza critică a literaturii de specialitate care abordează subiectul promovării așezărilor rurale, precum
și a imaginilor acestora, examinarea poziției factorilor de decizie față de promovarea turismului și
nivelul de informare al acestora cu privire la promovare și turism, analiza percepțiilor și așteptărilor
turiștilor privind promovarea satului turistic bucovinean și identificarea determinanților care ajută la
creșterea eficienței promovării.

În vederea atingerii acestor obiective, am utilizat următoarele metode de cercetare: studiul

documentar, cercetarea calitativă - interviul în profunzime - și cercetarea cantitativă - studiul pilot și
ancheta de opinie.

7.1. Validarea ipotezelor

Rezultatele obținute prin testarea ipotezelor cercetării au arătat următoarele:

 componenta conativă este influențată de componenta cognitivă, componenta afectivă neavând

influență asupra eșantionul analizat;

 percepțiile componentei cognitive diferă semnificativ în raport cu nivelul de educație al

respondenților, însă nu diferă semnificativ în raport cu celelalte caracteristici socio –
demografice (vârstă, gen, starea civilă);

 se confirmă ipoteza potrivit căreia între atributul dimensiunii cognitive- ușurința de a ajunge în
Bucovina- și atributul dimensiunii conative - alegere bună pentru următorul concediu există o
corelație semnificativă;

30
  componenta cognitivă nu influențează componenta afectivă;

 sursele de informare diferă semnificativ în raport cu vârsta respondenților, dar nu diferă

semnificativ în raport cu nivelul de instruire al respondenților;

 84% dintre turiștii români participanți la studiu acordă o încredere mare recomandărilor primite
de la prieteni;

 45% dintre respondenții străini acordă o încredere mare website-urilor;

 motivele ce atrag turiștii în Bucovina diferă semnificativ în funcție de vârsta respondenților;

 turiștii străini preferă să călătorească în Bucovina pentru mănăstiri/ biserici, în timp ce

respondenții români preferă relaxarea în natură, ipotezele fiind confirmate;

 nu există diferențe semnificative în ceea ce privește durata ultimului concediu între turiștii
români și cei străini;

 modalitatea de rezervare a cazării de către respondenți nu diferă semnificativ în raport cu vârsta

lor;

 gradul cel mai mare de influență în alegerea unității de cazare o reprezintă locația și nu tariful;

 imaginea Bucovinei este influențată de obiceiurile de călătorie ale respondenților (durata

concediului, unitatea de cazare și persona care organizează concediul).

Ipoteza Metoda aplicată Rezultat Admisă/

pentru verificare Respinsă
H1.1 Componenta cognitivă și cea afectivă Analiza de regresie Componenta conativă este Admisă
influențează componenta conativă (Chen, Lai, liniară multiplă influențată semnificativ doar de parțial
Petrick& Lin, 2016). componenta cognitivă, nu și de
componenta afectivă.
H1.2 Există legături semnificative între percepția Analiza dispersiei Percepțiile asupra componentei Respinsă
asupra dimensiunii cognitive și variabilele socio- (ANOVA) și Testul cognitive nu diferă în funcție de
demografice (Chen & Kerstetter, 1999). T pentru 2 genul, vârsta, starea civilă ori
eșantioane nivelul de educație al
independente respondenților.
H1.3 Există o corelație între atributul dimensiunii Analiza de corelație Între variabile există o corelație Admisă
cognitive- ușurința de a ajunge în Bucovina- și directă.
atributul dimensiunii conative- alegere bună pentru
urmatorul concediu (Choe, Stienmetz& Fesenmaier,
2014).
H1.4 Componenta cognitivă influențează componenta Analiza de regresie Componenta cognitivă nu Respinsă
afectivă (Molinillo et al., 2018). liniară simplă influențează componenta
afectivă.

31
=H2.1 Nu există diferențe semnificative între Analiza Există diferențe semnificative Respinsă
sursele de informare folosite în scop turistic în dispersiei între sursele de informare
funcție de vârsta turiștilor (Pe baza studiului lui ANOVA folosite în scop turistic și vârsta
Pesonen&Tuohino, 2015, din care a rezultat că respondenților.
nu sunt diferențe privitoare la sursele de
informare între diferite segmente de turiști. Și
rezultatele studiului lui Kim, Xiang&Fesenmaier
(2015) arată că internetul a devenit principala
sursă de planificare turistică pentru toate
generațiile de turiști).
H2.2 Nu există diferențe semnificative între Analiza Nu există diferențe Admisă
sursele de informare folosite de turiști în funcție dispersiei semnificative între sursele de
de nivelul educațional al acestora ANOVA informare în funcție de nivelul
(Pesonen&Tuohino, 2015). de instruire al respondenților.
H3.1 Turiștii români acordă încrederea cea mai Graficul de tip 84% dintre turiștii români Admisă
mare prietenilor/rudelor în ceea ce privește bar participanți la studiu acordă o
sursele de informare. încredere mare recomandărilor
primite de la prieteni.
H3.2 Turiștii străini au cea mai mare încredere Graficul de tip 67% dintre turiștii străini Respinsă
privitor la surse de informare în Website-uri. bar participanți la studiu acordă o
încredere mare recomandărilor
primite de la prieteni, iar 45%
acordă o încredere mare
website-urilor.
H3.3 Există diferențe semnificative în ceea ce Analiza Există diferențe semnificative Admisă
privește încrederea în sursele de informare, în dispersiei în ceea ce privește încrederea în
funcție de vârsta turiștilor. ANOVA sursele de informare, în funcție
de vârsta turiștilor.

H4.1 Există diferențe semnificative privind Analiza Motivele ce atrag turiștii în Admisă
motivele care atrag turiștii în Bucovina, în dispersiei Bucovina diferă semnificativ în
funcție de nivelul de educație al turiștilor. ANOVA raport cu vârsta respondenților

H4.2 Turiștii străini preferă să călătorească în Graficul de tip că 96% dintre respondenții străini Admisă
Bucovina pentru mănăstiri/biserici. bar participanți la studiu acordă
importanț peisajelor și naturii, iar
90% acordă o importanță
mănăstirilor și bisericilor.
H4.3 Turiștii români au ales să călătorească în Graficul de tip 96% dintre respondenții români Admisă
Bucovina pentru relaxarea în natură. bar participanți la studiu preferă
Bucovina pentru relaxare în
natură.
H5.1 Există diferențe semnificative în ceea ce Testul T pentru 2 Nu există diferențe semnificative Respinsă
privește durata ultimului concediu între turiștii eșantioane în ceea ce privește durata
români și cei străini. independente ultimului concediu între turiștii
români și cei străini.

H5.2 Există diferențe semnificative în ceea ce Analiza Nu există diferențe semnificative Respinsă
privește modalitatea de rezervare a cazării între dispersiei între modalitatea de rezervare a
turiști, în funcție de vârsta acestora (Pesonen& ANOVA cazării de către respondenți în
Tuohino, 2015, Kim, Xiang& Fesenmaier, funcție de vârsta lor.
2015).

H5.3 Gradul cel mai mare de influență în Graficul de tip 74% dintre respondenții Respinsă
alegerea unității de cazare îl reprezintă tariful. bar participanți la studiu aleg
unitatea de cazare ținând cont de
locație.

32
 H5.4 Imaginea Bucovinei este influențată de Analiza de Durata concediului, unitatea de Admisă
obiceiurile de călătorie ale respondenților regresie multiplă cazare și organizatorul
(Chen&Kerstetter, 1999, Fakeye&Crompton, concediului sunt variabile ce au o
1991). influență semnificativă asupra
imaginii Bucovinei.

7.2. Contribuții teoretice și practice

Prin lucrarea de doctorat cu tema Promovarea satului turistic bucovinean ne-am propus să
analizăm imaginea satului turistic bucovinean și a modalităților de promovare ale acestuia, în
vederea identificării elementor care ajută la promovarea lui.

Cercetarea realizată reușește să umple un gol din literatura de specialitate privind

identificarea imaginii satelor turistice bucovinene, dimensiunea cognitivă, afectivă sau conativă
a imaginii acestor sate și profilul turiștilor care vizitează aceste sate.

Documentarea teoretică a urmărit trecerea în revistă a stadiului actual al cunoașterii în

domeniul imaginii destinației turistice, a brandului turistic, a promovării turistice și a turismului
rural în Bucovina și sinteza principalelor rezultate prezentate în cele mai relevante lucrări de
specialitate din literatura românească și din străinătate.

În cadrul primelor patru capitole s-a realizat o analiză critică a literaturii de specialitate privind
conceptul de brand și branding, precum și a personalității acestora, s-a realizat delimitarea conceptuală
a imaginii destinației, s-au analizat agenții de formare a imaginii, componentele imaginii, precum și
modalitățile de măsurare ale acesteia. Tot în această primă parte s-a realizat delimitarea conceptuală a
unor termeni legați de turism și promovarea acestuia, s-au prezentat formele de turism practicate în
zona rurală bucovineană și s-a realizat analiza SWOT.

O contribuție importantă este adusă și prin sinteza elementelor definitorii privind patru
direcții de cercetare: promovarea și imaginea turismului rural, promovarea turistică, turismul rural și
imaginea și brandul destinației. Prin analiza critică a literaturii de specialitate, s-au sintetizat
informațiile privitoare la metodele, tehnicile și instrumentele utilizate în cercetările respective, scopul
studiilor și tipul raționamentului științific. Articolele au fost ordonate cronologic, astfel fiind facilă
identificarea tendințelor în ceea ce privește cercetarile realizate în cele patru direcții supuse spre
analiză.

Proiectarea planului de cercetare a implicat selectarea celor mai potrivite metode și instrumente
de cercetare, a modului de aplicare și a planului de eșationare.

În următoarele trei capitole de cercetare se aduc contribuții foarte importante în plan practic:
cercetarea calitativă a nouă factori de decizie din satele turistice bucovinene și cercetarea cantitativă
pe un eșantion de 710 respondenți, precedată de studiul pilot.
33
 În cadrul cercetării calitative am utilizat interviul în profunzime și am elaborat propriul
instrument- ghid de interviu. Acesta a fost administrat unor primari din localități dezvoltate diferit din
punct de vedere turistic, trei primari ai unor localități puternic dezvoltate din punct de vedere turistic,
trei primari ai unor localități mediu dezvoltate din punct de vedere turistic și trei primari ai unor
localități slab dezvoltate din acest punct de vedere. Această cercetare a fost realizată cu scopul de a
identifica poziția factorilor de decizie cu privire la promovarea turistică și nivelul de informare cu
privire la turism, turiști și promovare.

Cercetarea cantitativă a fost realizată prin intermediul anchetei de opinie. Pe baza studierii
literaturii de specialitate și a intervievării unor specialiști în domeniu am construit instrumentul de
cercetare- chestionarul. Acesta a fost pre-testat în cadrul studiului pilot. Apoi a fost tradus în limba
engleză, germană, franceză și italiană în vederea facilitării completării de către turiștii străini. Au fost
completate 710 chestionare, din care 632 s-au dovedit a fi valide. Chestionarele au fost completate fie
în incinta unor unități de cazare din Putna, Sucevița, Frumosu, Mănăstirea Humor, Horodnic de Sus,
Vama, Izvoarele Sucevei, Rarău, fie în apropierea unor obiective turistice din Sucevița, Dorna Arini și
Ciocănești. Această cercetare a fost realizată cu scopul de a identifica imaginea satelor turistice
bucovinene, a relațiilor dintre dimensiunea cognitivă, afectivă și conativă, a profilului turistului care
vizitează satele bucovinene, a surselor de informare utilizate și a motivațiilor care au determinat turiștii
să viziteze zona.

Turiștii percep satele turistice în mod corect, ca pe niște așezări foarte atractive, iar motivația
principală care a stat la baza deplasării în zonă a fost de relaxarea în natură (63%), urmată de tradiții/
obiceiuri (53%) și cultură (48%).

Componenta cognitivă a imaginii satelor turistice bucovinene este evaluată diferit de turiștii
din România și cei din alte țări. Pe baza opiniei turiștilor s-au observat aprecieri mai bune ale turiștilor
din România privind toate cele patru dimensiuni ale componentei cognitive a imaginii satului turistic
bucovinean: atmosfera, infrastructura turistică, facilitățile naturale și viața la țară.

Privind componenta conativă a imaginii satelor turistice bucovinene se observă un nivel de

apreciere superior pentru eșantionul de respondenți din România față de eșantionul de respondenți din
altă țară.

În mod similar, și pentru componenta afectivă se observă un grad mai mare de acord pentru
eșantionul de respondenți din România comparativ cu alte țări privind. Turiștii români acordă o
importanță mai mare motivelor (relaxare, pelerinaj, gastronomie, tratament, etc) care stau la baza
alegerii destinației de vacanță.

34
 Turiștii din alte țări consideră că există mai multe elemente ale satului bucovinean cu potențial
turistic care sunt insuficient valorificate.

7.3. Implicații manageriale

Cercetarea doctorală relevă profunde implicații manageriale deoarece de rezultatele acesteia
pot beneficia toți factorii implicați în desfășurarea activităților turistice, de la locuitorii regiunilor rurale
sau prestatorii de servicii turistice până la autoritățile locale, județene sau naționale.
Rezultatele cercetării cantitative evidențiază profilul turistului satului bucovinean, prestatorii
având astfel posibilitatea să își adapteze mai ușor produsele sau serviciile prestate la nevoile și
așteptările turiștilor. Profilul socio-demografic al turistului satului bucovinean conține informații
privitoare la vârstă, gen, nivel studii, starea civilă și țara/ județul de proveniență. De asemenea, sunt
utile informațiile privitoare la durata medie a sejurului, elementele de care țin cont în rezervarea cazării,
mijlocul de transport utilizat, cine se află în compania acestora, cine a organizat concediul, precum și
modul de rezervare/ achiziție al serviciilor de cazare. În funcție de toate aceste caracteristici, pot fi
create produse turistice adaptate nevoilor și cerințelor turiștilor.
Turismul se dezvoltă sub incidența a numeroși factori care contribuie la desfășurarea
fenomenului turistic în proporții variate, în funcție de conținutul lor, dar și de preferințele turistului,
momentul și locul consumării actului turistic. Rezultatele obținute în urma cercetării arată că turismul
din zona Bucovinei este într-un amplu proces de dezvoltare continuă, antrenând un număr mare de
turiști, atât din ţară, cât şi din străinătate. Pe de altă parte, rezultatele arată că potenţialul turistic al
Bucovinei, atât de vast, nu este suficient de bine valorificat, iar desfășurarea turismului în zonă este
îngreunată datorită mai multor elemente. Respondenții consideră că există potențial turistic
nevalorificat referitor la obiceiuri și tradiții (53% din respondenți), balnear (48% din respondenți),
religios (47% din respondenți) și referitor la cultură (39%). Turiștii consideră că există mai multe
dimensiuni care nu se ridică la nivelul așteptărilor. Problemele sunt reprezentate de starea
infrastructurii rutiere, de lipsa unor căi de acces moderne, de abilitățile reduse de comunicare într-o
limbă de circulație internațională, de posibilitățile reduse de informare, de lipsa activităților puse la
dispoziția turiștilor pentru petrecerea timpului liber, de lipsa posibilităților de petrecere a serilor, de
calitatea şi standardele serviciilor turistice prestate, care nu sunt în conformitate cu preferinţele
turiştilor potenţiali. Alte puncte slabe fac referire la inexistenţa unor programe guvernamentale
concrete de dezvoltare turistică a zonei şi cel mai important promovarea insuficientă, inadecvată la
nivel național și internaţional.

35
 7.4. Limite
Limitele prezentei cercetări calitative constau în:

- reprezentativitatea eșationului- datorită unui număr de 9 primari, câte trei din așezări
dezvoltate din punct de vedere turistic, trei din localități mediu dezvoltate și trei din comune
slab dezvoltate din punct de vedere turistic, rezultatele nu se pot extrapola la nivelul
Bucovinei;

Limitele prezentei cercetări cantitative constau în:

- extrapolarea rezultatelor trebuie realizata cu precauție, deoarece s-a optat pentru o

eșantionare de conveniență, iar eșantionul nu este perfect reprezentativ;

- rezultatele cercetării pot fi influențate de perioada de aplicare a chestionarului (lunile

aprilie- iulie), fiind omise opiniile turiștilor sosiți în alte perioade din an.

7.5. Direcții viitoare de cercetare

- Rezultatele prezentei cercetări cantitative pot sta la baza unei cercetări mai ample, realizată
atât pe parcursul întregului an, cât și în alți ani, în vederea realizării analizei comparative
în timp;

- O cercetare de acest fel ar putea fi extinsă și realizată în întreaga Bucovină istorică;

- În viitoarele etape de cercetare se pot analiza datele în cadrul fiecăreia din cele trei categorii
propuse (localităţi slab dezvoltate, localități mediu dezvoltate, localități dezvoltate) pentru
a identifica elementele comune şi cele distincte;
- De asemenea se poate extinde sfera de cercetare şi asupra factorilor de decizie de la nivel
judeţean- Consiliul Judeţean, Centre de informare turistică etc., fiind important de
identificat şi poziţia acestora;
- Pe viitor se vor derula şi cercetări asupra proprietarilor de unităţi de primire turistică, dar
mai ales asupra turiştilor naţionali şi internaţionali.

Diseminarea rezultatelor cercetărilor și a analizei stadiului actual al cercetării efectuat pentru

întocmirea prezentei lucrări de doctorat s-a făcut atât prin publicarea de articole în diverse reviste din
țară și străinătate, cât și prin participarea la diverse conferințe și alte manifestări științifice naționale și
internaționale.

36
Bibliografie

1. Aaker, J. L. (1997). Dimensions of brand personality. Journal of marketing research, 347-356.

2. Abrudan, I. N., Plaias, I., & Dabija, D. C. (2015). The relationship among image, satisfaction and loyalty–
innovative factor of competitiveness for shopping centers.
3. Adeyinka-Ojo, S. F., Khoo-Lattimore, C., & Nair, V. (2014). A framework for rural tourism destination
management and marketing organisations.Procedia-Social and Behavioral Sciences, 144, 151-163.
4. Andersen, O., Øian, H., Aas, Ø., & Tangeland, T. (2018). Affective and cognitive dimensions of ski
destination images. The case of Norway and the Lillehammer region. Scandinavian Journal of Hospitality
and Tourism, 18(2), 113-131.
5. Andrei, D. R., Gogonea, R. M., Zaharia, M., & Andrei, J. V. (2014). Is Romanian Rural Tourism
Sustainable? Revealing Particularities. Sustainability,6(12), 8876-8888.
6. Assaker, G., Vinzi, V. E., & O’Connor, P. (2011). Examining the effect of novelty seeking, satisfaction,
and destination image on tourists’ return pattern: A two factor, non-linear latent growth model. Tourism
management, 32(4), 890-901.
7. Balaure, V. (2002). Marketing–ediţia a II-a revăzută şi adăugită. Bucureşti: Editura Uranus.
8. Baloglu, S., Henthorne, T. L., & Sahin, S. (2014). Destination image and brand personality of Jamaica: A
model of tourist behavior. Journal of Travel & Tourism Marketing, 31(8), 1057-1070.
9. Baloglu, S., & McCleary, K. W. (1999). A model of destination image formation. Annals of tourism
research, 26(4), 868-89
10. Barke, M.(2004). Rural tourism in Spain. International Journal of Tourism Research, n.6, p.137-149;
11. Bănăţeanu, T.(1975). Arta populară bucovineană. Suceava: Editura Centrul de îndrumare a creaţiei
populare şi a mişcării artistice de masă a Judeţului Suceava.
12. Bel, F., Lacroix, A., Lyser, S., Rambonilaza, T., & Turpin, N. (2015). Domestic demand for tourism in
rural areas: Insights from summer stays in three French regions. Tourism Management, 46, 562-570.
13. Benedek, J., Dezsi, Şt.(2006). Analiza socio-teritorială a turismului rural din România din perspectiva
dezvoltării regionale şi locale. Cluj Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană.
14. Berger, A.A.(2014) Media and Communication Research Metods- An Introduction to Qualitative and
Quantitative Approaches, Third Edition. USA: SAGE Publications, San Francisco State University.
15. Bick, P. B., & Chiper, S. (2007). Swoosh identity: recontextualizations in Haiti and Romania. Visual
Communication, 6(1), 5-18
16. Binghui, H., Nanjie, L. & Shuhui, J.(2015). An evaluation of peasant's satisfaction about Chongqing rural
tourism from the perspective of protecting peasants' rights and interests, Journal of Chemical and
Pharmaceutical Research, 7(4), 1316-1322;
17. Bitsani, E., & Kavoura, A. (2014). Host Perceptions of Rural Tour Marketing to Sustainable Tourism in
Central Eastern Europe. The Case Study of Istria, Croatia. Procedia-Social and Behavioral Sciences, 148,
362-369.

37
18. Blain, C., Levy, S. E., & Ritchie, J. B. (2005). Destination branding: Insights and practices from destination
management organizations. Journal of travel research, 43(4), 328-338.
19. Bornhorst, T., Ritchie, J. B., & Sheehan, L. (2010). Determinants of tourism success for DMOs &
destinations: An empirical examination of stakeholders' perspectives. Tourism management, 31(5), 572-
589.
20. Cai, L. A. (2002). Cooperative branding for rural destinations. Annals of tourism research, 29(3), 720-742.
21. Camilar, M. (2013). Origini şi continuitate în arhitectura populară bucovineană, Revista Ianus, Bucureşti.
22. CHAŞOVSCHI, C. E., Hesselmann, G., Bordeianu, O. M., & Buhac, E. (2011). Analysis of tourism
motivation toward market segmentation and strategic management of Bucovina destination. Revista de
Turism-studii si cercetari in turism, (11), 71-76.
23. Chen, C. C., Lai, Y. H. R., Petrick, J. F., & Lin, Y. H. (2016). Tourism between divided nations: An
examination of stereotyping on destination image. Tourism Management, 55, 25-36.
24. Chen, C. C., Lin, Y. H., Gao, J., & Kyle, G. (2015). Developing a Market-Specific Destination Image
Scale: A Nomological Validation Approach. Tourism Analysis, 20(1), 3-12
25. Chen, P. J., & Kerstetter, D. L. (1999). International students’ image of rural Pennsylvania as a travel
destination. Journal of Travel Research, 37(3), 256-266
26. Chi, C. G. Q., & Qu, H. (2008). Examining the structural relationships of destination image, tourist
satisfaction and destination loyalty: An integrated approach. Tourism management, 29(4), 624-636
27. Choe, Y., Stienmetz, J. L., & Fesenmaier, D. R. (2014). Travel distance and response to destination
advertising. Tourism Analysis, 19(4), 531-539.
28. Choe, Y., Stienmetz, J. L., & Fesenmaier, D. R. (2014). Prior experience and destination advertising
response. Tourism Analysis, 19(3), 351-359;
29. Chon, K. S. (1990). The role of destination image in tourism: A review and discussion. The tourist
review, 45(2), 2-9.
30. Chung, J. Y., Chen, C. C., & Lin, Y. H. (2016). Cross-strait tourism and generational cohorts. Journal of
Travel Research, 55(6), 813-826.
31. Churchill, G.& Iacobucci, D.(2005). Marketing research. Methodological Foundations. USA: Thompson
South-Western.
32. Cini, F., Leone, L., & Passafaro, P. (2012). Promoting ecotourism among young people: A segmentation
strategy. Environment and Behavior, 44(1), 87-106.
33. Cocean, P. (2005). Geografia Turismului,Ediţia a III-a. Cluj Napoca: Editura Focul Viu.
34. Cojocaru, N. (1983) Casa veche de lemn din Bucovina. București: Editura Meridiane.
35. Comen, T. (2007) Turism rural. Ghid de bună practică pentru proprietarii de pensiuni. Vermont. SUA:
Institute For Integrated Rural Tourism.
36. Crompton, J. L. (1979). An assessment of the image of Mexico as a vacation destination and the influence
of geographical location upon that image. Journal of travel research, 17(4), 18-23.
37. Davis, D. F., Golicic, S. L., & Boerstler, C. N. (2011). Benefits and challenges of conducting multiple
methods research in marketing. Journal of the Academy of Marketing Science, 39(3), 467-479

38
38. Davis, D. F., Golicic, S. L., Boerstler, C. N., Choi, S., & Oh, H. (2013). Does marketing research suffer
from methods myopia?. Journal of Business Research, 66(9), 1245-1250.
39. Dătculescu, P. (2006). Cercetarea de marketing. București: Editura Brandbuilders Grup.
40. De Chernatony, L., & Riley, F. D. O. (1999). Experts' views about defining services brands and the
principles of services branding. Journal of Business Research, 46(2), 181-192.
41. Deshpande, R. (1983). " Paradigms lost": on theory and method in research in marketing. The Journal of
Marketing, 101-110.
42. Dezsi, Şt.(2009) The role of hydrography în the genesis and individualization of the sistem of settlements
and in the socio-economic evolution of Lăpuş Land , Studia Universitatis Babeş- Bolyai, seria Geographia,
LIV, Cluj- Napoca, 143-151;
43. Dorobanţu, M.R.(2011). Forme de dezvoltare şi promovare a turismului rural în spaţiul Uniunii Europene,
Strategii Manageriale, nr.4, Piteşti, 2011, 80-84;
44. Dudensing, R. M., Hughes, D. W., & Shields, M. (2011). Perceptions of tourism promotion and business
challenges: A survey-based comparison of tourism businesses and promotion organizations. Tourism
Management, 32(6), 1453-1462.
45. Echtner, C. M., & Ritchie, J. R. (2003). The meaning and measurement of destination image:[Reprint of
original article published in v. 2, no. 2, 1991: 2-12.]. Journal of tourism studies, 14(1), 37.
46. Ekinci, Y., Dawes, P. L., & Massey, G. R. (2008). An extended model of the antecedents and consequences
of consumer satisfaction for hospitality services. European Journal of Marketing, 42(1/2), 35-68.
47. Ekinci, Y., & Hosany, S. (2006). Destination personality: An application of brand personality to tourism
destinations. Journal of travel research, 45(2), 127-139
48. Ekinci, Y., Sirakaya-Turk, E., & Baloglu, S. (2007). Host image and destination personality. Tourism
Analysis, 12(5-6), 433-446.
49. Enea, C.(2006). Niveluri ale strategiei de promovare a turismului , Suceava: Editura Sedcom Libris, 247-
254.
50. Ezeuduji, I. O. (2015). Brand Positioning for Sub-Saharan Africa's Rural Tourism Development. Journal
of Economics and Behavioral Studies, 7(6), 34.
51. Fakeye, P. C., & Crompton, J. L. (1991). Image differences between prospective, first-time, and repeat
visitors to the Lower Rio Grande Valley.Journal of travel research, 30(2), 10-16.
52. Farmaki, A. (2012). An exploration of tourist motivation in rural settings: The case of Troodos,
Cyprus. Tourism Management Perspectives, 2, 72-78.
53. Fesenmaier, D. R., Gretzel, U., Hwang, Y. H., & Wang, Y. (2003). The future of destination marketing: e-
Commerce in travel and tourism. International Journal of Tourism Sciences, 3(2), 191-200.
54. Fons, M. V. S., Fierro, J. A. M., & y Patiño, M. G. (2011). Rural tourism: A sustainable alternative. Applied
Energy, 88(2), 551-557
55. Fotiadis, A., Yeh, S. S., & Huan, T. C. T. (2016). Applying configural analysis to explaining rural-tourism
success recipes. Journal of Business Research,69(4), 1479-1483.

39
56. Gallarza, M. G., Saura, I. G., & Garcıá , H. C. (2002). Destination image: Towards a conceptual
framework. Annals of tourism research, 29(1), 56-78.
57. Garau, C. (2015). Perspectives on cultural and sustainable rural tourism in a smart region: The case study
of Marmilla in Sardinia (Italy). Sustainability, 7(6), 6412-6434.
58. Gartner, W. C. (1994). Image formation process. Journal of travel & tourism marketing, 2(2-3), 191-216
59. Gartner, W. C. (2014). Brand equity in a tourism destination. Place Branding and Public Diplomacy, 10(2),
108-116.
60. Gavrilă-Paven, I., Bârsan M.C. & Dogaru, L. D. (2015). Advantages and Limits for Tourism Development
in Rural Area (Case Study Ampoi and Mureş Valleys). Procedia Economics and Finance, 32, 1050-1059.
61. Gnoth, J. (1997). Tourism motivation and expectation formation. Annals of Tourism research, 24(2), 283-
304.
62. Golder, P. N.. (2000). Historical Method in Marketing Research with New Evidence on Long-Term Market
Share Stability. Journal of Marketing Research, 37(2), 156–172.
63. Govers, R., Go, F. M., & Kumar, K. (2007). Promoting tourism destination image. Journal of Travel
Research, 46(1), 15-23.
64. Greener, S.(2008). Business Research Methods. United Kingdom: Ventus Publishing ApS.
65. Guriță, D.(2013). Turismul religios în zona de nord-est a României. Iași: Ed.Tehnopress.
66. Hague, P.(2002). Market research a guide to planning, methodology& evaluation 3rd edition. USA: Kogan
Page.
67. Hanson, D., & Grimmer, M. (2007). The mix of qualitative and quantitative research in major marketing
journals, 1993-2002.European Journal Of Marketing, 41(1/2), 58-70.
68. Harrison, R. L., & Reilly, T. M. (2011). Mixed methods designs in marketing research. Qualitative Market
Research: An International Journal, 14(1), 7-26.
69. Heung, V., & Kucukusta, D. (2013). Wellness tourism in China: resources, development and
marketing. International journal of tourism research, 15(4), 346-359.
70. Holloway, J.Ch. (1994). The business of Tourism. ed.IV. London: Pitman Publishing.
71. Hosany, S., Ekinci, Y., & Uysal, M. (2006). Destination image and destination personality: An application
of branding theories to tourism places. Journal of business research, 59(5), 638-642.
72. Hosany, S., Ekinci, Y., & Uysal, M. (2007). Destination image and destination personality. International
Journal of Culture, Tourism and Hospitality Research, 1(1), 62-81.
73. Hunt, J. D. (1975). Image as a factor in tourism development. Journal of travel research, 13(3), 1-7.
74. Hunziker, W.(1940). Individual und Sozial Turisme in Westereuropäische Raun, Berne.
75. Ioan, I., Rădulescu, C.V.& Bran, F.(2014). Romanian Rural Tourism: Status and Prospects by Innovative
Organizational Approaches. Journal of tourism- studies and research in tourism, 17, 15-21.
76. Iorio, M., & Corsale, A. (2010). Rural tourism and livelihood strategies in Romania. Journal of Rural
Studies, 26(2), 152-162.
77. Ispas, A.& Onuţ, E.(2004). Economia turismului. Fundamente teoretice şi aplicaţii practice. Brașov:
Editura Universităţii Transilvania, Braşov.

40
78. Jalilvand, M.R., Samiei, N., Dini, B.& Manzari, P.(2012). Examining the structural relationships of
electronic word of mouth, destination image, tourists attitude toward destination and travel intention: An
integrated approach, Journal of Destination Marketing & Management 1, 134-143.
79. Jenkins, O. H. (1999). Understanding and measuring tourist destination images. The International Journal
of Tourism Research, 1(1), 1-15.
80. Jraisat, L. E., Akroush, M. N., Alfaouri, R. J., Qatu, L. T., & Kurdieh, D. J. (2015). Perceived brand salience
and destination brand loyalty from international tourists’ perspectives: the case of Dead Sea destination,
Jordan. International Journal of Culture, Tourism and Hospitality Research, 9(3), 292-315.
81. Juravle (Gavra), A.I. (2017). Analysis Of The Dimensions Of The Destination Image Of Bukovina’s
Touristic Village. The European Proceedings of Social & Behavioural Sciences EpSBS, XXVII, 297-313.
82. Juravle, A.I.G.(2016). Comparație privind evoluția turismului în perioada 2007-2014 între județul
Suceava și Romania. Sprijin Pentru Doctoranzi În Domeniul Stiințelor Economice, Editura ASE
83. Juravle (Gavra), A.I., Sasu, C.& Spătaru (Pravăț) C.(2015). The Evolution Of The Tourism In Suceava
County During The Economic Crisis. Conference Proceedings ICODECON, 277- 284.
84. Juravle, A. I. G., Sasu, C. & Bubăscu, G. (2015). Qualitative Analysis Regarding The Decision-Makers In
Terms Of Tourism Promotion.SEA-Practical Application of Science, (7), 329-340.
85. Juravle, A. I. G., Sasu, C., & Terec-Vlad, L. (2016). The Destination Image Of Bucovina Among
Romanian Tourists. CrossCultural Management Journal, (10), 139-149.
86. Juravle, A.I.G., Sasu, C.& Spătaru, G.C.P.,(2016), Religious Marketing. SEA-Practical Application of
Science, 2(11), 335-340.
87. Jurič, B.& Vukovič, D.(2010) Analysis and promotion of the tourist destination of Dubrovnik through
marketing the Stone of Liberty Souvenir, Tourism & Hospitality Management, 1457- 1484.
88. Kani, Y., Aziz, Y. A., Sambasivan, M., & Bojei, J. (2017). Antecedents and outcomes of destination image
of Malaysia. Journal of Hospitality and Tourism Management, 32, 89-98.
89. Keller, K. L. (1993). Conceptualizing, measuring, and managing customer-based brand equity. the Journal
of Marketing, 1-22.
90. Kim, H., & Richardson, S. L. (2003). Motion picture impacts on destination images. Annals of tourism
research, 30(1), 216-237.
91. Kim, H., Xiang, Z., & Fesenmaier, D. R. (2015). Use of the internet for trip planning: A generational
analysis. Journal of Travel & Tourism Marketing,32(3), 276-289.
92. Kim, H. K., & Lee, T. J. (2018). Brand equity of a tourist destination. Sustainability, 10(2), 431.
93. Kim, M. K. (2005). Determinants of rural tourism and modeling rural tourism demand in Korea. Michigan
State University. Department of Park, Recreation and Tourism Research.
94. Konecnik, M., & Gartner, W. C. (2007). Customer-based brand equity for a destination. Annals of tourism
research, 34(2), 400-421.
95. Kotler, P.(1997). Managementul marketingului, Teora.
96. Kotler, P.(2005). Managementul Marketingului. București: ed.Teora.

41
97. Lai, K., & Li, X. (2016). Tourism destination image: Conceptual problems and definitional
solutions. Journal of Travel Research, 55(8), 1065-1080.
98. Law, R., Buhalis, D., & Cobanoglu, C. (2014). Progress on information and communication technologies
in hospitality and tourism. International Journal of Contemporary Hospitality Management, 26(5), 727-
750.
99. Law, F. Y., & Lo, M. C. (2016). RURAL TOURISM DESTINATION COMPETITIVENES OF KUBAH
NATIONAL PARK IN SARAWAK: TOURISTS'PERSPECTIVE. Asian Academy of Management
Journal, 21 ( Supp. 1), 127-148.
100. Lin, C. H., Morais, D. B., Kerstetter, D. L., & Hou, J. S. (2007). Examining the role of cognitive and
affective image in predicting choice across natural, developed, and theme-park destinations. Journal of
Travel Research, 46(2), 183-194.
101. Marcouiller, D.&Prey, J.(2005). The tourism supply linkage: Recreational sites and their related natural
amenities, Regional Analysis & Policy, 1, 23-32.
102. Marine-Roig, E., & Ferrer-Rosell, B. (2018). Measuring the gap between projected and perceived
destination images of Catalonia using compositional analysis. Tourism Management, 68, 236-249.
103. Maxim, C. (2017). Challenges faced by world tourism cities–London’s perspective. Current Issues in
Tourism, 1-20.
104. McDaniel, C.& Gates, R. (2005). Marketing research. Sixth Edition. USA: John Wiley&Sons, Inc.
105. McDaniel, C.& Gates, R.(2006). Marketing research Essentials. Fifth Edition. USA: John Wiley&Sons,
Inc.
106. McWilliams, E. G., & Crompton, J. L. (1997). An expanded framework for measuring the effectiveness
of destination advertising. Tourism Management, 18(3), 127-137.
107. Miclea, I. (1976). Dulce Bucovina,[Sweet Bucovina]. Bucharest: Editura Sport-Turism.
108. Miller, P. J., & Cameron, R. (2011). Mixed method research designs: A case study of their adoption in
a doctor of business administration program.International Journal of Multiple Research Approaches, 5(3),
387-402.
109. Minciu, R.(2005). Economia turismului. ed.III. București: Editura Uranus.
110. Minciu, R., & Stanciu, P. (2010). Bukovina’s tourism perspectives–a strategic approach. Revista de
turism-studii si cercetari in turism, (10), 81-90.
111. Mindrut, S., Manolica, A., & Roman, C. T. (2015). Building Brands Identity. Procedia Economics and
Finance, 20, 393-403.
112. Molinillo, S., Liébana-Cabanillas, F., Anaya-Sánchez, R., & Buhalis, D. (2018). DMO online platforms:
Image and intention to visit. Tourism Management, 65, 116-130.
113. Munteanu, C., Maxim, E., Sasu, C., Pruteanu S., Zaiț, A., Manolică, A., Jijie, T.& Monoranu, A.(2011)
Marketing Principii, Practici, Orizonturi. Iași: Editura Sedcom Libris.
114. Nadeau, J., Heslop, L., O’Reilly, N., & Luk, P. (2008). Destination in a country image context. Annals
of tourism Research, 35(1), 84-106.

42
115. Nam, J., Ekinci, Y., & Whyatt, G. (2011). Brand equity, brand loyalty and consumer
satisfaction. Annals of Tourism Research, 38(3), 1009-1030.
116. Nedelea, M.O. & Nedelea, A.M.(2013). Studii Interdisciplinare. București: Editura Didactică și
Pedagogică.
117. Nedelea, A.M., Brîndușoiu, C., Candrea, A.N., Cotîrlea, D.A., Dragolea, L.L., Isac, F., Mazilu, M.&
Rusu, S.(2014). Turism.Teorie și Practică. Cluj Napoca: Casa Cărții de Știință.
118. Nguyen, L. T. P., & Pearce, D. (2015). Joint destination marketing in the South Central Coast region of
Vietnam. Journal of Destination Marketing & Management, 4(2), 88-97.
119. Nistor, I., & Neagoe, S. (1991). Istoria Bucovinei. Humanitas.
120. Oliver, R. L. (1980). A cognitive model of the antecedents and consequences of satisfaction
decisions. Journal of marketing research, 460-469.
121. Oliveira, E., & Panyik, E. (2015). Content, context and co-creation: Digital challenges in destination
branding with references to Portugal as a tourist destination. Journal of Vacation Marketing, 21(1), 53-74.
122. Ogato, G. S., Abdise, F., Gammie, T., & Abebe, W. (2014). Promoting rural local development: The
case of Wonchi Ecotourism Society, West Shoa Zone, Ethiopia. Prime Journal of Social Science, 3(4),
662-673.
123. Pan, B., & Li, X. R. (2011). The long tail of destination image and online marketing. Annals of Tourism
Research, 38(1), 132-152.
124. Panait, C.& Elian, I. (1972) Bisericile de lemn din Moldova, Buletinul Monumentelor Istorice, 2, 39-
59;
125. Park, S., Nicolau, J. L., & Fesenmaier, D. R. (2013). Differentiated impact of advertising on a sequential
behavior model. Annals of Tourism Research, 40, 260-282.
126. Paurav, S.(2008). Essentials of marketing research. London: Ventus Publishing ApS.
127. Paurav, S.(2013). The impact of organizational efforts on consumer concerns in an online
context, Information and Management, vol. 50, n.1 ,1-13;
128. Peña, A. I. P., Jamilena, D. M. F., & Molina, M. Á. R. (2012). Validation of cognitive image dimensions
for rural tourist destinations A contribution to the management of rural tourist destinations. Journal of
Vacation Marketing,18(4), 261-273.
129. Pesonen, J. A., & Tuohino, A. (2017). Activity-based market segmentation of rural well-being tourists:
Comparing online information search. Journal of Vacation Marketing, 23(2), 145-158.
130. Petre, D. (2009). Introducere în publicitate. București: Editura Comunicare.ro.
131. Phau, I., & Lau, K. C. (2000). Conceptualising brand personality: a review and research
propositions. Journal of Targeting, Measurement and Analysis for Marketing, 9(1), 52-69.
132. Pina- Albaladejo, I.& Delfa- Diaz, M.(2009). Tourist preferences for rural house stays: Evidence from
discrete choice modelling in Spain, Tourism Management, Vol. 30, No. 6, 805-811.
133. Pike, S. (2002). Destination image analysis—a review of 142 papers from 1973 to 2000. Tourism
management, 23(5), 541-549.

43
134. Pike, S., & Ryan, C. (2004). Destination positioning analysis through a comparison of cognitive,
affective, and conative perceptions. Journal of travel research, 42(4), 333-342.
135. Pike, S. (2009). Destination brand positions of a competitive set of near-home destinations. Tourism
management, 30(6), 857-866.
136. Pike, S., Bianchi, C., Kerr, G., & Patti, C. (2010). Consumer-based brand equity for Australia as a long-
haul tourism destination in an emerging market. International marketing review, 27(4), 434-449.
137. Pike, S. (2017). Destination positioning and temporality: Tracking relative strengths and weaknesses
over time. Journal of Hospitality and Tourism Management, 31, 126-133.
138. Plaias, I., Pop, C. M., Băbuţ, R., & Dabija, D. C. (2011). Employers’ perception of competences
acquired through academic marketing training in knowledge based economy. Amfiteatru Economic, XIII,
30, 448-463.
139. Podsakoff, P. M., MacKenzie, S. B., Lee, J. Y., & Podsakoff, N. P. (2003). Common method
biases in behavioral research: A critical review of the literature and recommended
remedies. Journal of applied psychology, 88(5), 879.
140. Polo Pena, A. I., Frias Jamilena, D. M., & Rodríguez Molina, M. Á. (2013). Market orientation as a
strategy for the rural tourism sector: Its effect on tourist behavior and the performance of
enterprises. Journal of Travel Research, 52(2), 225-239.
141. Polo Peña, A. I., Frías Jamilena, D. M., Rodríguez Molina, M. Á., & Rey Pino, J. M. (2016). Online
marketing strategy and market segmentation in the Spanish rural accommodation sector. Journal of Travel
Research, 55(3), 362-379.
142. Qu, H., Kim, L. H., & Im, H. H. (2011). A model of destination branding: Integrating the concepts of
the branding and destination image. Tourism management, 32(3), 465-476.
143. Rajovic, G., & Bulatovic, J. (2012). Tourist potential on example of rural settlement Gnjili Potok
(Montenegro). Anuario Turismo y Sociedad, vol. XIII, 171-184.
144. Ryglová, K., Rašovská, I., & Šácha, J. (2017). Rural Tourism–Evaluating the Quality of
Destination. European Countryside, 9(4), 769-788.
145. Saldana, J.(2009). The Coding Manual for Qualitative Researchers, SAGE Publications.
146. Sasu, C.(2012). Comunicare managerială internaţională, Suport curs NRP, Universitatea Al.I.Cuza, Iaşi.
147. Sasu, C. (2011). Marketing internaţional. Iași: Editura Polirom.
148. Sasu, C.& Luca, F. A.(2014). The Role of Marketing in Consciencious and Awareness Raising on the
Information about the Rights and Obligations Applying in the Field of Fundamental Intangible Services in
a Predominantly , Pensee Journal, Vol. 76, Nr. 3, 07-25.
149. Sasu, C., & Sasu, L. (2015). Demographic determinant of the entrepreneurship intentions. The case of
Romania. Procedia Economics and Finance, 20, 580-585.
150. Serna, A., Gerrikagoitia, J. K., & Alzua, A. (2013). Towards a better understanding of the cognitive
destination image of Euskadi-Basque Country based on the analysis of UGC. In Information and
Communication Technologies in Tourism 2014 (pp. 395-407). Springer International Publishing.
151. Simion, S. (2011). Turismul rural în Maramureş( Teză de doctorat), Cluj-Napoca.
44
152. Simpson, P. M., & Siguaw, J. A. (2008). Destination Word of Mouth The Role of Traveler Type,
Residents, and Identity Salience. Journal of Travel Research,47(2), 167-182.
153. Spătaru, G. C., Sasu, C. & Juravle, A. I. (2015). Occupational Safety And Health–Vector Of Corporate
Social Responsibility In Romanian Companies. Management Intercultural, (34), 383-390
154. Stienmetz, J. L., Chang, C. Y., & Fesenmaier, D. R. (2015). Evaluating Travelers’ Response to Social
Media Using Facets-based ROI Metrics.
155. Stepchenkova, S., & Li, X. (2012). Chinese outbound tourists’ destination image of America: Part
II. Journal of Travel Research, 51(6), 687-703.
156. Stylos, N., Bellou, V., Andronikidis, A., & Vassiliadis, C. A. (2017). Linking the dots among
destination images, place attachment, and revisit intentions: A study among British and Russian
tourists. Tourism Management, 60, 15-29.
157. Sushma, R.(2012). Tourism promotion in Himachal Pradesh: an opinion survey of foreigh tourists,
International Journal of Hospitality&Tourism Systems, 36-41.
158. Tasci, A. D., & Gartner, W. C. (2007). Destination image and its functional relationships. Journal of
travel research, 45(4), 413-425.
159. Tasci, A. D., Gartner, W. C., & Cavusgil, S. T. (2007). Measurement of destination brand bias using a
quasi-experimental design. Tourism Management, 28(6), 1529-1540.
160. Tasci, A. D., Khalilzadeh, J., Pizam, A., & Wang, Y. (2017). Network analysis of the sensory capital of
a destination brand. Journal of Destination Marketing & Management.
161. Tellis, G. J., Chandy, R. K., & Ackerman, D. S. (1999). In search of diversity: The record of major
marketing journals. Journal of Marketing Research, 120-131.
162. Thompson, A. M. K. (2010). Golder's historical method in research in marketing. Journal of Business
Research, 63(12), 1269-1272.
163. Trifu, A., Juravle, A. I., & Terec-Vlad, L. (2017). The Economic and Philosophical Implications of the
Concept of Responsibility. Ecoforum Journal, 6(1)
164. Trukhachev, Al.(2015). Methodology for evaluating the rural tourism potentials: a tool to ensure
sustainable development of rural settlements, Sustainability, nr. 7 , 3052- 3070.
165. Tussyadiah, I. P., Park, S., & Fesenmaier, D. R. (2011). Assessing the effectiveness of consumer
narratives for destination marketing. Journal of Hospitality & Tourism Research, 35(1), 64-78.
166. ŢUGULEA, O., Bobalca, C., Andreea, M. A. H. A., & Liviu, M. A. H. A. (2013). How do young people
select information to plan a trip. Revista de turism-studii si cercetari in turism, (16), 51-57
167. Usunier, J.C.& Lee, J.(2005). Marketing across cultures. Ediţia IV.S.U.A.: Editura Prentice Hall.
168. Vicol, O.C.(2012). Imaginea României ca destinație turistică din perspectiva intermediarilor externi-
analiză comparativă(Teză de doctorat), Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iași.
169. Vicol, O., & Zait, A. (2014). A country's image as tourist destination for external
intermediaries. Management & Marketing, 9(1), 47.
170. Wang, Y., Hwang, Y. H., & Fesenmaier, D. R. (2006). Futuring internet marketing activities using
change propensity analysis. Journal of Travel Research, 45(2), 158-166.

45
171. Wang, Y., Li, X., & Lai, K. (2018). A Meeting of the Minds: Exploring the Core–Periphery Structure
and Retrieval Paths of Destination Image Using Social Network Analysis. Journal of Travel
Research, 57(5), 612-626.
172. Witt, St.F., Brooke, M.Z.& Buckley, P.J.(1991). The Management of International Tourism. London:
Unwin Hyman Ltd.
173. Xenikou, A., & Simosi, M. (2006). Organizational culture and transformational leadership as predictors
of business unit performance. Journal of managerial psychology, 21(6), 566-579.
174. Xiang, Z., Magnini, V. P., & Fesenmaier, D. R. (2015). Information technology and consumer behavior
in travel and tourism: Insights from travel planning using the internet. Journal of Retailing and Consumer
Services, 22, 244-249
175. Xiang, Z., Du, Q., Ma, Y., & Fan, W. (2017). A comparative analysis of major online review platforms:
Implications for social media analytics in hospitality and tourism. Tourism Management, 58, 51-65.
176. Yoo, M., Lee, S., & Bai, B. (2011). Hospitality marketing research from 2000 to 2009: topics, methods,
and trends. International Journal of Contemporary Hospitality Management, 23(4), 517-532.
177. Zaiţ, A.(2004). Marketingul serviciilor. Iași: Editura Sedcom Libris.
178. Zait, A., Oana, C. A. &Olaru, O.(2006) - Marketing direct. Iași: SedcomLibris.
179. Zhou, L. (2014). Online rural destination images: Tourism and rurality. Journal of Destination
Marketing & Management, 3(4), 227-240
180. ***Consiliul judeţean Suceava Satul bucovinean ca destinaţie turistică- Cum îl protejăm şi promovăm,
Editura Didactică şi pedagogică, Suceava 2013;
181. *** European Commission, Community action in the field of tourism. Commission communication to
the Council. Bulletin of the European Communities, Supplement 4/86, Disponibil online
http://aei.pitt.edu/5410/( Accesat 20 mai 2015)
182. ***Instituţia Prefecturii- Strategia de dezvoltare şi promovare a turismului în judeţul Suceava
Decembrie 2005
183. *** OAR Filiala Nord-est, Fundaţia Heritage , Bucovina, un peisaj cultural în transformare, Suceava,
2012;
184. ***OMT, Recommandations sur les statistiques du tourisme, Nations Unies, New York, 1993, p.3
185. ***Tourism& Hospitality Management Conference, Analysis and promotion of the tourist destination
of Dubrovnik through marketing , 2010;
186. ***UTMS Journal of Economics, Role of traditional food in tourist destination image building:
Example of the city of Mostar,2011;
187. http://www.antrec.ro/
188. http://www.bucovinaturism.ro/
189. http://explorebucovina.com/
190. http://www.greenagenda.org/img_upload/93e765c8739c6010c3a0a1197d1d5c54/Manual_Turism_Ru
ral.pdf
191. http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=63/
192. http://judetulsuceava.ro/evenimente/sociale-si-culturale/
193. https://www.researchgate.net/ http://ro.wikipedia.org/wiki/Bucovina

46
194. http://romaniatourism.com/bucovina-moldova.html
195. http://www.ruraltourism.ro/
196. http://www.ln.edu.hk/eng/genres/additional/P_ResearchProposal_Tourism_NoAbstract.pdf
197. http://satele-bucovinei.ro/download/brosura-satele-bucovinei.pdf
198. http://www.stiucum.com/marketing/cercetarea-de-marketing/Esantionarea93113.php
199. http://www.turismrural.ro/

47
 Articole/ Lucrări publicate:

A. Lucrări publicate în reviste cotate ISI

Autor(i) Titlul lucrării Revista Data Pagini

apariţiei
Juravle (Gavra), Analysis Of The Dimensions The European Iulie 2017 297-313
A.I. (2017). Of The Destination Image Of Proceedings of Social &
Bukovina’s Touristic Behavioural Sciences
Village. EpSBS, XXVII,

B. Lucrări publicate în reviste indexate în BDI

Autor(i) Titlul lucrării Revista Data Pagini

apariţiei
Juravle, A. I. G., Sasu, Qualitative Analysis Regarding SEA-Practical 2015 329-340
C., & Bubăscu, G. The Decision-Makers In Terms Application of
Of Tourism Promotion. Science, 7,
Spătaru, G. C., Sasu, Occupational Safety And Management 2015 383-390
C. & Juravle, A. I. Health–Vector Of Corporate Intercultural,
Social Responsibility In (34),
Romanian Companies.
Juravle, A. I. G., Sasu, The Destination Image Of Cross Cultural 2016 139-149.
C., & Terec-Vlad, L. Bucovina Among Romanian Management
Tourists Journal, (10),
Juravle, A.I.G., Sasu, RELIGIOUS MARKETING SEA: Practical 2016 335-340.
C., Spătaru, G.C.P. Application of
Science, 4(2),
Trifu, A., Juravle, A. The Economic and Ecoforum Iunie
I., & Terec-Vlad, L. Philosophical Implications of Journal, 6(1) 2017
the Concept of Responsibility

C. Lucrări publicate în volumele unor conferinţe internaţionale

Autor(i) Titlul lucrării Volumul Data Pagini

apariţiei
Juravle (Gavra), The Evolution Of The Conference 2015 277-
A.I., Sasu, C.& Tourism In Suceava Proceedings 284.
Spătaru (Pravăț) County During The ICODECON
C. Economic Crisis.

D. Lucrări publicate în volumele unor conferinţe naţionale

Autor Titlul lucrării Volumul Editura Data

apariţiei
Juravle, Comparație privind evoluția Sprijin Pentru Editura ASE 2016
A.I.G turismului în perioada 2007- Doctoranzi În
2014 între județul Suceava și Domeniul Stiințelor
Romania Economice

48