Catalina Licenta Ultima Forma

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași
Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor

Specializarea Contabilitate şi Informatică de Gestiune
Lucrare de licenţă
Aspecte privind contabilitatea
operațiunilor cu furnizorii
(pe exemplul S.C. INTREC S.R.L. Piatra Neamț)
Coordonator științific,
Conf. univ. dr. Ciprian Apostol
Absolvent,
Pintiliescu Cătălina
Iași, februarie 2018
Cuprins
Introducere.......................................................................................................................................2
Capitolul 1 - Noţiuni generale privind datoriile în relaţiile cu furnizorii.................................3
1.1. Definirea datoriilor comerciale.............................................................................................3
1.2. Structura datoriilor comerciale.............................................................................................5
1.3. Recunoaşterea datoriilor şi evaluarea acestora.....................................................................8
Capitolul 2 - Prezentarea S.C. INTREC S.R.L. Piatra Neamț................................................10
2.1. Scurt istoric şi descrierea activităţii....................................................................................10
2.2. Structura organizatorică a întreprinderii.............................................................................11
2.3. Organizarea gestiunii furnizorilor la INTREC S.R.L. Piatra Neamț..................................12
Capitolul 3 - Contabilitatea operaţiunilor privind decontările cu furnizorii la S.C. INTREC
S.R.L. Piatra Neamț....................................................................................................................14
3.1. Purtătorii primari de informaţii privind decontările cu furnizorii......................................14
3.2. Sistemul de conturi folosit pentru înregistrarea decontărilor cu furnizorii.........................17
3.3. Contabilitatea decontărilor cu furnizorii la INTREC S.R.L. Piatra Neamț........................18
3.3.1 Cumpărarea de bunuri pe credit comercial clasic.........................................................18
3.3.2. Cumpărarea de bunuri pe credit comercial cambial....................................................19
3.3.3. Cumpărarea de bunuri pe credit comercial clasic şi cambial în valută........................20
3.3.4. Cumpărarea de bunuri fără factură..............................................................................21
3.3.5. Cumpărarea de bunuri având la bază practica avansurilor comerciale........................21
3.3.6. Reduceri acordate de furnizori.....................................................................................22
3.3.7. Achiziţii de bunuri prin leasing financiar....................................................................26
3.4. Inventarierea datoriilor şi înregistrarea rezultatelor acesteia..............................................27
3.5. Analiza structurii și evoluției datoriilor comerciale...........................................................29
3.6 Informații privind furnizorii în Situațiile Financiare Anuale..............................................34
Concluzii și propuneri.................................................................................................................36
Bibliografie....................................................................................................................................38
1
Introducere
Informaţia economică este prezentă astăzi în toate domeniile de activitate. Dezvoltarea

economiei de piaţă şi sporirea gradului de complexitate a acesteia impune şi dezvoltarea
corespondenţei informaţiei economice ca şi arie, conţinut şi operativitate. Principala sursă de
date a sistemului informatic economic este contabilitatea a cărei sferă de acţionare o reprezintă
întreprinderea. Patrimoniul, adică realizarea obiectului de activitate determină o angajare a
relaţiilor juridico-patrimoniale, cu o multitudine de persoane juridice şi persoane fizice. Aceste
relaţii dau naştere la obligaţii şi drepturi de creanţă cu influenţă directă asupra mărimii şi
structurii patrimoniale a unităţii.
Vizualizarea și înțelegerea în mod concret a acestor relaţii pe care întreprinderea le are cu
furnizorii şi cu clienţii săi este esenţială pentru bunul mers al acesteia. În acest sens, lucrarea
prezintă aspecte necesare pentru stabilirea unor relaţii optime, atât pentru întreprindere, cât şi
pentru furnizorii săi.
Contabilitatea datoriilor şi a creanţelor face legătura dintre activităţile economice şi
factorii de decizie. În primul rând, contabilitatea măsoară/cuantifică activităţile economice,
înregistrând datele necesare pentru o folosire ulterioară. În al doilea rând, datele sunt stocate cât
timp este necesar, urmând a fi prelucrate pentru a deveni informaţii utile. În final, informaţiile
sunt transmise, prin intermediul rapoartelor, factorilor de decizie.
Conturile ce reprezintă creanţele şi datoriile comerciale furnizează informaţii privind
existenţa şi mişcarea obligaţiilor entităţii faţă de veniturile pe care ea trebuie să le realizeze.
Lucrarea de față este structurată în trei mari capitole.
Primul capitol, Noţiuni generale privind datoriile în relaţiile cu furnizorii, conţine date
generale despre datoriile comerciale, caracteristica, clasificarea, recunoașterea, evaluarea şi
modul lor de utilizare în firmă.
În capitolul al doilea, Prezentarea S.C. INTREC S.R.L. Piatra Neamț, se poate
observa o descriere succintă a firmei analizate și a departamentelor din structura sa
organizatorică. De asemenea este precizat și programul de contabilitate folosit de întreprindere
pentru înregistrarea principalelor operațiuni cu furnizorii.
În ultimul capitol, Contabilitatea operaţiunilor privind decontările cu furnizorii la
S.C. INTREC S.R.L. Piatra Neamț, sunt prezentate informaţii şi exemple concrete despre
contabilizarea datoriilor comerciale din S.C. INTREC S.R.L. Piatra Neamț. Sunt evidenţiate
avansurile acordate pe termen scurt şi reducerile şi facilităţile acordate de întreprindere în
vederea realizării unor avantaje economice. De asemenea se prezintă o analiză a indicatorilor
economici ai firmei.
Lucrarea se încheie cu o serie de concluzii și propuneri, la care se adaugă şi o scurtă
bibliografie.
2
Capitolul 1 - Noţiuni generale privind datoriile în relaţiile cu
furnizorii
Pe tot parcursul desfăşurării activităţii, fiecare entitate intră în relaţii cu diferite persoane,
fie ele fizice sau juridice. Astfel de relaţii generează întotdeauna drepturi şi obligaţii (sau creanţe
şi datorii), care au termene de decontare relativ scurte.
Datoriile comerciale sunt cele care reflectă relaţiile companiei cu alte firme în ceea ce
priveşte aprovizionarea şi desfacerea bunurilor şi a serviciilor. Ele au în vedere toate obligaţiile
întreprinderii faţă de persoanele fizice sau juridice care sunt rezultate din achiziţiile de bunuri
sau de utilizare a serviciilor.
Creanţele comerciale reprezintă drepturile firmei faţă de diferite persoane şi sunt
determinate de vânzările de bunuri, executările de lucrări şi prestările de servicii. Pentru acestea,
firma trebuie să primească o contraprestaţie sau un echivalent valoric1.
1.1. Definirea datoriilor comerciale
În cadrul activităţii economice se realizează schimburi de valori între entităţile care

participă la circuitul economic. În funcţie de poziția acestora, iau naştere raporturi juridice de
drepturi şi obligaţii, cunoscute sub denumirea generică de relaţii cu terţii. 2 Acestea sunt
generatoare de creanţe pentru cei care oferă ceva şi de datorii pentru cei care primesc, sau în
favoarea cărora se realizează anumite prestaţii.
În aceste condiţii, creditorul este în drept să pretindă o contraprestaţie, de regulă, sub
formă monetară, iar debitorul este obligat să plătească ulterior, la un anumit termen numit
scadenţă. Se deosebesc, astfel, două fluxuri de sens contrar3:
 fluxul bunurilor sau prestaţiilor;
 fluxul (contrafluxul) valorilor de schimb, în general al banilor.
Decontările cu terţii din operaţiuni comerciale presupun legătura dintre două entităţi,
generic denumite: furnizorul şi clientul. Contabilitatea întâlnită într-o firmă pune în prim plan
fuzionarea informaţiilor pentru a asigura o imagine fidelă pentru aceasta, completă şi foarte clară
asupra patrimoniului întreprinderii, poziţiilor financiare şi tuturor rezultatelor obţinute de firmă,
asigurându-se astfel transparenţa informaţiilor contabile. Un important rol în efectuarea de
1
Bojan O., Bazele Contabilității, ediția a șasea, Editura Economică, București, 2013, pag. 65
2
Mateş D., Matis D., Cotlet D., Contabilitatea financiară a entităţilor economice, Editura Mirton, Timişoara, 2006,
pag. 86
3
Paraschivescu M-D., Păvăloaia W., Radu F., Olaru G-D., Contabilitate financiară, Editura Tehnopress, Iași, 2007,
pag. 52
3
analize financiare în întreprindere îl au cunoaşterea teoriilor economice şi a relaţiilor obiective,
puterea de a abstractiza şi acumularea cunoştinţelor ca analist.
Datoriile și creanțele comerciale reflectă întotdeauna relațiile pe care le are o entitate
comercială cu alte entități. Acestea sunt legate de aprovizionarea și de desfacerea bunurilor și a
serviciilor. În vederea realizării întregului obiectiv de activitate, firma intră în relații diverse cu
mediul economico-social4. Astfel, decontarea este o operaţiune economică, confirmată
documentar, care constă în buna executare a plății contravalorii tuturor bunurilor și serviciilor
care au fost primite sau livrate prin intermediul a diferite tehnici de plată sau virarea cu titlu
gratuit a mijloacelor bănești, cu destinație specială5.
Dacă se analizează din punctul de vedere practic al decontării comerciale, aceasta are în
vedere încasarea creanțelor comerciale sau plata datoriilor comerciale. Așadar, contabilitatea
decontării comerciale este întotdeauna condiționată de natura tranzacției care o generează, și
anume:
- livrarea cu plată în avans/anticipată;
- tranzacţiile efectuate în unităţile convenţionale;
- vânzarea cu plata efectuată în rate;
- emiterea unor efecte comerciale.
Datoriile sunt de fapt sursele atrase şi angajamentele finanaciare din finanţările externe
care constituie obligaţii actuale ale companiei, rezultate din evenimentele trecute şi prin
decontarea cărora este aşteptată rezultarea unei ieşiri de resurse care să poată încorpora
beneficiile economice. Trebuie făcută distincţie între obligaţie actuală şi angajament viitor. Sunt
recunoscute drept datorii numai obligaţiile actuale care au apărut ca urmare a unor evenimente
trecute.
O datorie reprezintă un angajament sau o responsabilitate de a acţiona într-un anumit fel.
O obligaţie apare, în mod normal, în momentul unor livrări sau când firmele au acorduri
(contracte) irevocabile de achiziţie. Tocmai de aceea datoriile reprezintă o obligaţie actuală şi nu
viitoare.
Stingerea datoriilor se poate face pe mai multe căi6:
 plată în numerar şi/sau virament;
 transferul unor active;
 prestare diverselor servicii;
 înlocuirea datoriilor cu noi obligaţii;
4
Budugan D., Georgescu I., Bazele contabilităţii, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2003, pag. 32
5
Risti L., Contabilitate şi gestiune fiscală, Editura CECCAR, București, 2009, pag. 73
6
Baciu A., Matis D., Bazele contabilităţii, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2011, pag. 93
4
 conversia obligaţiilor în elemente de capital propriu etc.
Lichidarea obligaţiilor presupune deci renunţarea întreprinderii la anumite resurse care
încorporează beneficii economice. Aceasta înseamnă că datoriile iau naştere odată cu obţinerea
dreptului de proprietate asupra bunurilor, lucrărilor, serviciilor şi se lichidează odată cu plata
acestora. Prin gestiunea datoriilor unei entităţi trebuie să se urmărească menţinerea acestora la
nivel optim, care poate duce la creşterea valorii firmei şi scăderea costului capitalului. Din punct
de vedere al poziţiei financiare, datoriile sunt încadrate în pasivul bilanţului.
Datoriile sunt reflectate în contabilitatea întreprinderii din momentul în care se creează
un angajament şi până când acesta este stins, adică plătit.
1.2. Structura datoriilor comerciale
În cadrul relaţiilor societăţii comerciale cu terţii (furnizori, clienţi, salariaţi, buget,

acţionari) se nasc datorii şi creanţe – sume de plătit, respectiv de încasat. O datorie este o
obligaţie avută de firmă, care decurge din diverse evenimente trecute şi prin a cărei decontare
este aşteptată rezultarea unei ieşiri de resurse ce încorporează beneficiile economice7.
Ca urmare, o caracteristică esenţială a unei datorii este faptul că întreprinderea are o
obligaţie actuală pentru sume ce trebuiesc plătite pentru bunuri şi servicii primite, credite,
impozite şi taxe datorate.
Potrivit literaturii de specialitate, există o variată clasificare a decontărilor comerciale, ce
au la bază diverse criterii de clasificare8.
Clasificarea datoriilor se poate face astfel:
a) potrivit destinaţiei lor, datoriile cuprind următoarele structuri:
1. datorii financiare;
2. datorii comerciale;
3. datorii fiscale;
4. datorii salariale;
5. datorii sociale;
6. datorii faţă de acţionari sau societăţi;
7. creditori diverşi.
b) după conţinutul activităţilor la care se referă, se întâlnesc9:
1. datorii din activitatea de exploatare:
- faţă de furnizori, pentru livrări şi prestaţii;
7
Călin O., Ristea M., ş.a., Bazele Contabilităţii, E.D.P., București, 2015, pag. 42
8
Budugan D., Georgescu I., Păvăloaia L., Bazele contabilității. Cadru conceptual și aplicații, Editura Universității
Alexandru Ioan Cuza, Iași, 2013, pag. 163
9
Epuran M., Contabilitatea financiară în noul sistem contabil, Editura de Vest, Timișoara, 2015, pag. 98
5
- faţă de personal, pentru drepturile salariale;
- faţă de buget: impozitele, taxele şi contribuţiile;
- faţă de clienţi, pentru avansurile primite de la aceştia.
2. datorii diverse:
 datoriile avute faţă de diverşi acţionari sau asociaţi;
 datorii faţă de unităţi din cadrul grupului;
 datorii faţă de creditori diverşi.
c) în funcţie de momentul decontării, vânzările – cumpărările se pot grupa astfel:
1. cu decontare imediată - în numerar (bani lichizi);
2. cu decontare ulterioară - pe credit comercial clasic sau cambial.
Datoriile se concretizează în resurse străine atrase temporar în circuitul economico-
financiar al entității. Ele reprezintă fonduri primite de la terţi faţă de care există datoria de a le
rambursa la un anumit termen numit scadenţă10.
Datoriile şi creanţele pot fi în lei sau în valută. Cele în valută se înregistrează în
contabilitate la cursul zilei (este vorba de cursul valutar). Deoarece cursul este variabil de la o
perioadă la alta, apar frecvent situaţii în care datoria/creanţa se înregistrează la un anumit curs
(numit curs iniţial), iar plata, respectiv încasarea, se face la un alt curs.
Apare astfel necesitatea de a reflecta în contabilitate diferenţele de curs valutar, care pot
fi11:
1. favorabile:
- pentru datorii, când cursul la plată este mai mic decât cursul iniţial;
- pentru creanţe, când cursul la încasare este mai mare decât cursul iniţial.
2. nefavorabile:
 pentru datorii, când cursul la plată este mai mare decât cursul iniţial;
 pentru creanţe, când cursul la încasare este mai mic decât cursul iniţial.
În funcţie de scadenţa datoriilor, se întâlnesc12:
- datorii curente, ce trebuie plătite într-o perioadă de un an, numite şi pe termen scurt;
- datorii necurente, care trebuie să fie plătite pe termen lung sau într-o perioadă > 1 an.
Clasificarea datoriilor după scadenţă, permite aprecierea gradului de solvabilitate a
întreprinderii (capacitatea de a-şi respecta angajamentele de plată asumate).
Datoriile din cumpărări pe credit pot fi clasificate ţinând seama de anumite criterii:
10
Feleagă N., Ionaşcu I., Contabilitatea financiară, Vol. III, Editura Economică, Bucureşti, 2013, pag. 114
11
Ionevan F., Cotlet D., Mateş D., Hategan C., Iosif A., Bobitan N., Negret C., Contabilitate financiară, Editura
Mirton, Timișoara, 2003, pag. 45
12
Epuran M., Cotlet D., Ienovan F., Pereş I., Contabilitatea financiară în noul sistem contabil, Vol. II, Editura de
Vest Timişoara, 2014, pag. 62
6
1. în funcție de natura activelor cumpărate pe credit, sunt întâlnite13:
 datorii provenite din cumpărările de bunuri şi servicii;
 datorii care provin din cumpărări de imobilizari.
2. în funcţie de natura creditelor obţinute la cumpărare şi de documentele care stau la
baza înregistrării acestora, se disting14:
- datorii care provin din cumpărările pe credit comercial;
- datorii care provin din cumpărările pe credit cambial.
Fiecare din aceste credite comercial sau cambial pot fi acordate atât pentru cumpărări de
bunuri şi servicii cât şi pentru cumpărări de imobilizări.
3. în funcţie de scadenţa datoriilor, se întâlnesc15:
 datorii provenite din cumpărările pe credite comerciale, cu un termen de plată
stabilit;
 datorii din cumpărări pe credit comercial, neexigibile, cumpărări ce nu sunt
însoţite de facturi ale furnizorului.
În cadrul relaţiilor economice pe care clientul le are cu furnizorul, se pot naşte creanţe
provenind din relaţiile de cumpărare, cum sunt16:
- avansuri acordate de client furnizorului;
- ambalaje primite odată cu marfa, care circulă pe principiul restituirii.
Furnizorii sunt cei care reprezintă totalitatea datoriilor curente faţă de terţi, care sunt
determinate de către achiziţiile efectuate de creditele bunurilor şi de buna executare pe credit a
lucrărilor şi a serviciilor care fac obiectul de activitate al companiei. În cadrul acestei forme de
achiziţie, decontarea dintre entitate şi furnizor se efectuează ulterior.
În funcţie de momentul decontării, cumpărările de bunuri şi servicii se pot clasifica astfel:
 cumpărări cu decontare imediată în numerar;
 cumpărări pe credit comercial (clasic sau cambial), când decontarea se face ulterior.
Creditul comercial clasic este amânarea la plată acordată de către furnizor clientului,
când decontarea se face ulterior, folosind instrumente clasice (ordin de plată, cec, chitanţă), în
timp ce creditul comercial cambial este un credit prevăzut într-un efect comercial (bilet la ordin
şi cambie), în care se consemnează, printre altele, suma de plată, scadenţa şi banca la care se va
face decontarea.
13
Călin O., Ristea M., ş.a., Bazele Contabilităţii, E.D.P., București, 2015, pag. 56
14
15
16
Pântea I. P., Temeș I., Contabilitatea financiară a agenţilor economici din România, Editura Intel Credo, Deva,
2005, pag. 153
7
În funcţie de destinaţia bunurilor şi serviciilor comercializate, respectiv prestate, se
disting datorii care provin din cumpărări de imobilizări, stocuri şi servicii.
1.3. Recunoaşterea datoriilor şi evaluarea acestora
Potrivit legii, în contabilitate nici o operaţiune economică sau financiară nu poate fi

înregistrată decât atunci când aceasta se exprimă în etalon valoric.
Evaluarea reprezintă un procedeu al metodei contabilităţii care constă în cuantificare,
măsurarea în expresie bănească a existenţei, mişcării şi transformării elementelor de bilanţ în
scopul reflectării acestora în contabilitate17.
Criteriile prin care se recunosc datoriile comerciale în bilanţul firmei sunt prezentate pe
larg în Standardul Internațional de Contabilitate IAS 39 -Instrumente financiare: recunoaştere şi
evaluare. Ele trebuie să fie recunoscute doar în momentul în care firma devine o parte a unui
contract. Astfel, ca urmare, întreprinderea are o obligaţie legală de a plăti.
Standardul Internaţional de Contabilitate IAS 1 “Prezentarea situaţiilor financiare”
recomandă clasificarea elementelor în bilanţ potrivit criteriului curent/necurent. Creanţele pe
termen lung şi datoriile pe termen lung fac parte din categoria activelor necurente, respectiv a
pasivelor necurente. Atât activele necurente cât şi pasivele necurente sunt definite într-o manieră
reziduală ca fiind alte active şi datorii decât cele curente.
Evaluarea este procesul prin care sunt recunoscute în situaţiile financiare valorile
corespunzătoare ale creanţelor şi datoriilor unei entităţi.
Recunoaşterea tuturor datoriilor şi creanţelor în situaţiile financiare este realizată prin
referinţa la două mari criterii, care trebuie să fie îndeplinite cumulativ, şi anume18:
- probabilitatea de a realiza, pentru creanţe, un beneficiu economic viitor şi respectiv
pentru datorii, înregistrarea ieşirii de resurse care sunt purtătoare de beneficii;
- evaluarea să poată fi realizată credibil.
Decontările cu terţii, generatoare de datorii şi de creanţe, sunt evaluate în contabilitate la
valoarea nominală din momentul înregistrării lor. Valoarea nominală este dată de suma înscrisă în
documentele care consemnează creanţa sau datoria şi poate lua forma costului istoric, valorii
realizabile sau valorii actualizate.
Creanţele şi datoriile interne, în moneda naţională, sunt evaluate în lei, reprezentând
sumele posibile de încasat ori de plată la un moment dat.
17
Nicolae B., A.T. Ciuhureanu, Bazele contabilităţii – fundamente, teoretice şi practice, Editura Universităţii
“Lucian Blaga”, Sibiu, 2010, pag. 141
18
Epuran M., Băbăiţă V., Grosu C., Contabilitate şi control de gestiune , Editura Economică, Bucureşti 2004, pag.
55
8
Creanţele şi datoriile externe în valută se înregistrează în contabilitate în lei şi în valută,
dacă operaţiunile ce dau naştere datoriilor şi creanţelor sunt efectuate în valută sau firma a optat
din considerente proprii pentru întocmirea situaţiilor financiare într-o monedă stabilă 19.
Transformarea în lei a contravalorii valutei se face la cursul de schimb în vigoare la data
efectuării operaţiilor prin care acestea au fost înregistrate.
Pe măsura încasării creanţelor, respectiv a plăţii datoriilor, diferenţele de curs între data
încasării creanţelor, respectiv a plăţii şi data înregistrării în contabilitate se evidenţiază ca
venituri sau cheltuieli finanaciare, în funcţie de situaţie20. La fiecare dată a bilanţului:
 elementele monetare exprimate în valută trebuie raportate utilizandu-se cursul de
închidere, diferenţele favorabile sau nefavorabile înregistrându-se la venituri sau
cheltuieli, după caz;
 elementele nemonetare trebuie raportate utilizând cursul de schimb de la data
efectuării tranzacţiei;
 elementele nemonetare care sunt înregistrate la valoarea lor justă şi care sunt
exprimate în valută trebuie neapărat să fie raportate utilizându-se cursul valutar care
există în momentul în care se determină valorile respective.
O dată cu inventarierea, evaluarea creanţelor şi a datoriilor este făcută la valoarea actuală.
Aceasta este stabilită în funcţie de valoarea probabilă de încasat pe care obiectele o au, respectiv
valoare de plată21.
Criteriile de recunoaștere a datoriilor și creanțelor în bilanț sunt prezentate în Standardul
Internațional de Contabilitate IAS 39. Ele trebuiesc recunoscute doar în momentul în care
compania devine o parte dintr-un contract și, ca urmare, are un drept legal de primire a
numerarului sau, respectiv, are obligația legală de a plăti22.
Datoria curentă este întotdeauna recunoscută în bilanțul companiei în momentul în care
este probabil că va rezulta o anumită ieșire de resurse, care este purtătoare de diverse beneficii
economice, din lichidarea obligațiilor prezente și atunci când valoarea la care va fi realizată
această lichidare poate fi determinată într-un mod credibil23.
19
Budugan D., Georgescu I., Contabilitate de gestiune, Editura CECCAR, București, 2007, pag. 23
20
Carp M., Impactul politicii de finanțare asupra dezvoltării durabile a întreprinderii, Editura Universității
21
Tudor A-T., Contabilitate financiară, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2009, pag. 64
22
2005, pag. 96
23
Dicu R., Dimensiuni contabile și financiare ale capitalului. Concept. Evaluare. Normalizare., Editura Tehnopress,
Iași, 2015, pag. 32
9
Capitolul 2 - Prezentarea S.C. INTREC S.R.L. Piatra Neamț
Întreprinderea analizată are sediul social situat în Judeţul Neamţ, localitatea Piatra Neamt,
strada B-dul Traian, bloc A9, parter. Este înregistrată la Registrul Comerţului cu numărul
J27/681/1991, având codul unic de identificare RO2040818. Capitalul social subscris al firmei
este de 90.590 lei.
S.C. INTREC S.R.L. Piatra Neamț a fost înfiinţată pe data de 29.04.1990, sub denumirea
de INTREC-Agenţie de intermediere reclamă şi comerţ, activitatea principală fiind cea de
consignație și intermediere, apoi de comercializare de produse alimentare şi industriale en-detail
şi en-gross.
După o perioadă de pionierat în activitatea de întreprinzător particular în anul 1991 în
conformitate cu prevederile legale INTREC, a fost transformată în Societate cu Răspundere
Limitată (S.R.L.), cu un capital social de 200.000 lei.
2.1. Scurt istoric şi descrierea activităţii
Ca obiect de activitate înscris în contractul de constituire se regăseşte producerea şi

comercializarea în România bunurilor alimentare şi a produselor industriale, servicii de turism
intern și international și servicii de intermediere, comisionări și publicitate.
În ultimii 10 ani au fost făcute mai multe investiţii prin achiziţionarea următoarelor spaţii
comerciale pentru diversificarea activităţii şi dezvoltarea societăţii:
- spaţiu comercial cu suprafaţa de 680 mp şi terenul aferent în comuna Țibucani,
Neamţ;
- spaţiu comercial cu suprafaţa de 78 mp şi terenul aferent în Roman,Neamţ;
- spaţiu comercial cu suprafaţa de 124 mp şi terenul aferent în Piatra Neamţ, județul
Neamț;
- spaţiu comercial cu suprafaţa de 62 mp şi terenul aferent în Piatra Neamţ, județul
Neamț.
Aceste spaţii au fost modernizate în scopul desfăşurării activităţii de comerţ cu
amănuntul, cu această ocazie au fost operate şi angajările de personal atât pentru vânzări cât şi
personal auxiliar pentru transport şi evidenţă contabilă. Însă, odată cu apariţia crizei economice
au fost operate restructurări, iar trei dintre spaţiile comerciale (unul din Roman şi două din Piatra
Neamţ) au fost închiriate unor firme care desfăşoară activităţi de comerţ specializat.
10
2.2. Structura organizatorică a întreprinderii
Structura organizatorică pe care o are compania este dată de ansamblul posturilor, de

totalitatea compartimentelor de muncă, de modul prin care sunt constituite, grupate şi
subordonate locurile de muncă, precum şi de legăturile principale care sunt stabilite între posturi.
Organigrama firmei se poate observa în figura 1.
Figura nr.1. Organigrama firmei INTREC S.R.L. Piatra Neamț
La definitivarea structurii organizatorice s-a avut în vedere economia de personal, prin

asigurarea unui grad raţional de ocupare a tuturor salariaţilor.
Atribuțiile, lucrările și sarcinile ce trebuie realizate de angajați, responsabilitățile și
îndatoririle, raporturile ierarhice, precum și alte cerințe și calități necesare executării funcției în
cele mai bune condiții, sunt cuprinse în fișa postului.
Administratorul conduce activitatea din compartimentele întreprinderii și are
responsabilitatea de a elabora fișa postului pentru personalul angajat și de a stabili și verifica
programul de lucru. De asemenea preia și păstrează toate actele oficiale privind înființarea firmei
și administrează procedurile juridice legate de realizarea obiectului de activitate al societății. Tot
în sarcina administratorului revine si responsabilitatea de a ține și verifica registrele solicitate de
autoritățile competente conform legislației contabile.
Directorul economic este subordonat administratorului firmei și asigură buna gestionare
a patrimoniului firmei, întocmește bugetul general al socității, analizează indicatorii economico-
financiari și își exprimă punctul de vedere în legătură cu aceștia. De asemenea înregistrează
sistematic și cronologic, prelucrează, publică și păstează informațiile cu privire la situația
patrimonială și rezultatele economice ale întreprinderii. Întocmește rapoartele solicitate de
administrator și are funcție managerială, răspunzând de coordonarea eficientă a personalului din
subordine și de calitatea pregătirii profesionale a acestora. Directorul economic are în subordine
11
operatorul de documente, agenții de vânzări, conducătorii auto și șeful de magazine, care are, la
rândul său, în subordine, vânzătorii.
2.3. Organizarea gestiunii furnizorilor la INTREC S.R.L. Piatra Neamț
Pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de comerţ, societatea are încheiate un

număr de 108 contracte cu producători de bunuri şi furnizori de produse industriale şi alimentare.
De asemenea sunt încheiate un număr de 18 contracte cu furnizorii de servicii.
Produsele comercializate de S.C. INTREC sunt desfăcute în principal prin magazinele
proprii de vânzare cu amănuntul. Alte venituri se obţin prin închirierea spaţiilor comerciale ale
societăţii către diverse societăţi comerciale care au ca obiect de activitate comerţul specializat.
Programul utilizat în cadrul compartimentului financiar contabil este programul de
gestiune şi contabilitate DotNext. Acesta este implementat în mediul de programare Visual
FoxPro 8.0, fiind compatibil cu toate sistemele de operare Microsoft.
Principalele caracteristici ale programului DotNext sunt următoarele:
 introducerea documentelor primare se face o singură dată, datele de pe acestea fiind
introduse complet. Ele actualizează modulele, generând formule contabile în funcţie
de tipul de operaţiune efectuat;
 înregistrările se preiau automat, de la o perioadă la alta, nefiind necesară închiderea
lunilor anterioare;
 aplicaţia poate fi folosită în varianta monopost (utilizator unic) dar şi în lucrul în reţea,
pe baza tehnologiei client-server de la Microsoft;
 opţiunea multisocietate - permite ţinerea evidenţei contabile a mai multor firme pe
acelaşi calculator;
 poate fi folosit pentru evidenţa contabilă în cadrul firmelor, indiferent de domeniul de
activitate: comerţ, producţie, servicii, instituţii bugetare etc.
Modulele programului DotNext folosite în cadrul entităţii S.C. INTREC S.R.L. Piatra
Neamț sunt următoarele:
1. Modulul Contabilitate generală permite culegerea notelor contabile pe jurnale,
închiderea automată a conturilor de venituri şi cheltuieli, a conturilor de TVA etc.
2. Modulul încasări/plăţi, care permite întocmirea registrului de casă, a jurnalului de
bancă. Acest modul ţine evidenţa efectelor de plătit/de încasat, emite chitanţe în
format electronic etc.
12
3. Modulul Stocuri permite evidenţa cantitativ valorică a stocurilor pe gestiuni,
descărcarea automată a gestiunilor folosind metodele clasice.
4. Modul Mijloace fixe permite înregistrarea informaţiilor privind mijloacele fixe intrate
în entitate, evidenţa mişcării mijloacelor prin bonul de mişcare, evidenţa operaţiunilor
privind modernizarea, reevaluarea mijloacelor fixe etc.
Introducerea facturilor primite/emise se face din modulul Contabilitate generală,
submodulul Operaţiuni, secţiunea Note contabile. În Nomenclatorul Jurnale se pot accesa
principalele secţiuni din cadrul contabilităţii generale: casa în lei, jurnalul de bancă, jurnalul
TVA, facturi cheltuieli, facturi emise, închiderea de conturi etc.
Din secţiunea facturi cheltuieli se deschide o altă sub-secţiune, care afişează lista cu toate
facturile primite de către societate. Aici, utilizatorul are mai multe opţiuni: poate vizualiza
detaliile privind factura înregistrată, se poate adăuga o nouă factură, se pot şterge anumite facturi
sau se poate obţine un raport privind facturile primite de la furnizori pentru o anumită perioadă.
Apăsând butonul detalii, utilizatorul poate vizualiza informaţiile privind facturile primite
înregistrate în program.
Rapoartele obţinute în programul DotNext conţin date predefinite, introduse în baza de
date de pe documentele de intrare întocmite cu ocazia înregistrării operaţiunilor specifice
achiziţiilor şi vânzărilor societăţii INTREC S.R.L. Piatra Neamț. Programul permite generarea
rapoartelor predefinite dar şi a rapoartelor personalizate, în funcţie de ce este interesat
utilizatorul.
Principale rapoarte privind furnizorii care se întocmesc regulat pe parcursul unei luni sunt
Jurnalele de cumpărări.
Jurnalul de cumpărări se generează lunar, conţinutul său cuprinzând informaţii privind
data la care au fost efectuate achiziţiile, denumirea furnizorilor, contravaloarea bunurilor,
serviciilor şi lucrărilor achiziţionate de societatea S.C. INTREC S.R.L. Piatra Neamț, valoarea
TVA-ului aferentă, inclusiv valoarea totală a cumpărărilor efectuate pe parcursul unei luni.
13
Capitolul 3 - Contabilitatea operaţiunilor privind decontările cu
furnizorii la S.C. INTREC S.R.L. Piatra Neamț
Contabilitatea a apărut din nevoia de a răspunde în plan informaţional şi decizional la

problema gestiunii valorilor economice separate pe entităţi patrimoniale. Pentru ţara noastră, în
mod concret, se delimitează ca entităţi patrimoniale, regiile autonome, societăţile comerciale,
instituţiile publice, unităţile cooperatiste, asociaţiile şi celelalte persoane fizice şi juridice care
desfăşoară activităţi comerciale24.
Din structura tipurilor de entităţi patrimoniale, întreprinderea reprezintă sfera de acţiune
în limitele căreia contabilitatea - ca instrument informaţional şi de gestiune - capătă formă
completă de reprezentare şi control asupra constituirii şi utilizării resurselor. La acest nivel
organizatoric se realizează în forma cea mai deplină activitatea de producţie a bunurilor, de
prestaţii de servicii, de circulaţie a mărfurilor, a titlurilor de valoare şi a instrumentelor de plată,
precum şi de alte operaţii accesorii activităţii de comerţ.
3.1. Purtătorii primari de informaţii privind decontările cu furnizorii
Documentele din contabilitate care arată toate creanţele şi datoriile întâlnite faţă de terţi
sunt diferite. Acestea se clasează în funcţie de categoriile în care sunt încadraţi terţii, adică
furnizori sau salariaţi și de natura juridică pe care o au relaţiile economice între terţi, adică
datorii sau creanţe25.
Pentru furnizori se întâlnesc datoriile din operaţiunile de aprovizionare cu bunuri, lucrări
şi servicii, pentru care se folosesc două tipuri de documente26:
1. care privesc angajarea de datorii: factura, avizul de însoţire;
2. care privesc plata datoriilor: ordinele de plată, biletele la ordin, chitanţele, cecurile,
cambia şi chitanţa.
În ceea ce privesc creanţele cu furnizorii, se face referirea la acordarea avansurilor, la
care se folosesc documente precum ordine de plată, cecuri, chitanţe, bilete la ordin sau facturi.
Factura este documentul comercial care descrie tranzacţiile de vânzare – cumpărare, care
are loc între client şi furnizor. Aceasta serveşte ca un document pentru însoţirea de bunuri pe
timpul transportului, întocmirea unui instrument de decontare şi înregistrarea în gestiunea
24
Epuran M., Cotlet D., Ienovan Fe., Pereş I., Contabilitatea financiară în noul sistem contabil, Vol. II, Editura de
Vest, Timişoara, 2014, pag. 86
25
Pântea, I.P., Pop, A., Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Dacia, Cluj, 2004, pag. 72
26
Pântea I.P., Pop A, Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Dacia, Cluj, 2004, pag. 74
14
furnizorului şi a cumpărătorului27. Informaţiile cuprinse în factură sunt: denumirea furnizorului,
sediul furnizorului, totalul datoriei faţă de furnizor, tipurile de produse, cantitatea şi preţul de
achiziţie al fiecărui produs în parte, denumirea băncii, contul bancar, codul fiscal, numărul de
înmatriculare în registrul comerţului, denumirea şi adresa beneficiarului, cantitatea de produse
livrate, cota de taxa pe valoare adăugată, seria şi numărul facturii, denumirea serviciilor prestate,
data care priveşte expediţia și nu în ultimul rând numele delegatului.
Factura poate să fie înlocuită de către avizul de însoţire iar apoi, pe baza datelor existente
în aviz, poate fi completată factura. Informaţiile sunt importante pentru companie şi ajută la
întocmirea rapoartelor care privesc furnizorii întreprinderii, clienţii etc. Factura şi avizul de
însoţire sunt întocmite, de regulă, de către compartimentul de desfacere din companie.
Avizul de însoţire a mărfii este un document financiar contabil reglementat prin acte
normative emise pe baza legii contabilităţii. Acesta furnizează informaţiile similare celor oferite
de către factură şi este singurul document ce trebuie completat în cazul în care nu este posibilă
întocmirea facturii. Pe baza acestui document se completează ulterior toate rubricile din factură.
Cambia reprezintă un înscris prin intermediul căruia o persoană numită trăgător dă ordin
altei persoane, numită tras, să plătească unei alte persoane numită beneficiar, o anumită sumă de
bani care este convenită în urma unor anumite înţelegeri. Termenul de cambie provine din limba
italiană şi, în traducere, înseamnă schimb. Pe document sunt trecute următoarele informaţii28:
- data de emisiune;
- numele trasului;
- data scadentă;
- locul de plată;
- numele beneficiarului;
- locul de emisiune;
- semnătura trăgătorului.
Biletul la ordin reprezintă înscrisul prin care o anumită persoană este angajată să
plătească beneficiarului suma care este prevăzută în acel înscris, la data scadentă. Suma trecută
este cea care reprezintă valoarea tuturor bunurilor şi a serviciilor. Spre deosebire de cambie, care
implică trei persoane: trăgătorul, trasul şi beneficiarul, biletul la ordin implică numai două
persoane: beneficiarul şi emitentul29. Informaţiile care sunt cuprinse în documentul acesta sunt
data de emisiune, numele beneficiarului şi al emitentului, data scadentă, suma totală de bani şi
locul de plată.
27
Feleagă, N., Ionaşcu, I., Tratat de contabilitate financiara, Editura Economică, București, 1998, pag. 45
28
Nicolae B., A.T. Ciuhureanu, Bazele contabilităţii – fundamente teoretice şi practice, Editura Universităţii
“Lucian Blaga”, Sibiu, 2010, pag. 63
29
Creţoiu G., Bucur I., Contabilitate: Fundamentele si noul cadru juridic, Editura All Beck, București, 2004, pag.
179
15
Chitanţa este de fapt un instrument de plată întocmit la unităţile în care are loc efectuarea
operaţiilor de încasare în numerar. Ea este întocmită de fiecare dată în două exemplare pentru
orice sumă încasată de către casierul unităţii. Informaţiile care sunt cuprinse în chitanţă fac
referire la:
 numele furnizorului căruia i s-a plătit;
 suma platită;
 motivul plăţii;
 data la care a avut loc operaţiunea.
Cecul este instrumentul de plată prin care o persoană numită trăgător, dă ordin către
banca la care are disponibil bănesc, denumită tras, să plătească o sumă de bani unei a treia
persoane, care este numită beneficiarul cecului.
Cecurile pot fi clasificate în funcţie de felul lor astfel30:
- cecul nominal: în care se indică întotdeauna numele complet al beneficiarului;
- cecul acceptat: prin care se confirmă de către bancă faptul că cecul va fi plătit
beneficiarului;
- cecul garantat;
- cecul la purtător: care dă dreptul purtătorului sau beneficiarului să încaseze suma
care este înscrisă pe document;
- cecul barat;
- cecul de virament: care este folosit pentru transferul sumelor din contul de emitent în
contul de beneficiar.
Cecul este cel care cuprinde următoarele date:
 suma de bani;
 numele trasului;
 locul de plată;
 localitatea unde se va face plata;
 data de emitere a cecului.
Ordinul de plată este un instrument de plată prin intermediul căruia un titular de cont, dă
un ordin propriei bănci de a pune la dispoziţia unei altei persoane, denumită beneficiar, o
anumită sumă de bani, în vederea stingerii unei obligaţii31. Acesta este întocmit electronic sau pe
suport hârtie şi oferă posibilitatea ca plata să fie oprită în cazul în care se constată anumite
nereguli.
30
Feleagă N., Feleagă L., Contabilitate financiară. O abordare europeană şi internaţională, Editura Economică,
Bucureşti, 2007, pag. 124
31
2005, pag. 78
16
Informaţiile din ordinul de plată sunt denumirea furnizorului faţă de care s-a stins datoria,
data de efectuare a plăţii, denumirea băncii participante la tranzacţie şi documentul care a dat
naştere obligaţiei. Acesta se întocmeşte în 3 exemplare, de regulă, în compartimentul financiar şi
este semnat de către directorul general şi de directorul economic32.
3.2. Sistemul de conturi folosit pentru înregistrarea decontărilor cu furnizorii
Evidenţa datoriilor şi a creanţelor curente se ţine cu ajutorul conturilor din clasa 4 din
Planul de conturi general, denumită „Conturi de terţi”. Aceasta se numeşte “FURNIZORI ŞI
CONTURI ASIMILATE”.
Cu ajutorul contului 401 - Furnizori este ținută evidența tuturor datoriilor și decontărilor
în relațiile cu furnizorii existenţi, alții decât entitățile care sunt afiliate și cele care sunt legate
prin diverse interese de participare, pentru aprovizionarea cu bunuri sau cu serviciile prestate.
Prin intermediul contului 403 – Efecte de plătit se ţine evidența obligațiilor de plătit pe
baza efectelor comerciale (de exemplu, biletul la ordin sau cambia), el fiind un cont de pasiv.
Contul 404 - Furnizori de imobilizări este de pasiv şi ține evidența tuturor obligațiilor
de plată față de diverşi furnizori de imobilizări, alții decât entitățile care sunt afiliate și care sunt
legate prin anumite interese de participare.
Contul 405 - Efecte de plătit pentru imobilizări este tot de pasiv şi ajută la evidenţa
obligațiilor de plată către toţi furnizorii de imobilizări, pe baza efectelor comerciale, cum ar fi
biletul la ordin sau cambia.
Cu ajutorul contului de pasiv 408 - Furnizori – facturi nesosite este ţinută evidența
tuturor decontărilor cu furnizorii pentru aprovizionările de bunuri, lucrările executate și prestările
de servicii, pentru care nu s-au primit facturi, iar prin intermediul contului de activ 409 -
Furnizori – debitori este ţinută evidența avansurilor care au fost acordate furnizorilor pentru
cumpărările de bunuri de natura stocurilor sau pentru prestările de servicii.
3.3. Contabilitatea decontărilor cu furnizorii la INTREC S.R.L. Piatra Neamț
Operațiile contabile de decontare cu furnizorii provin, de regulă, din aprovizionări cu

imobilizări, cu active circulante materiale, din servicii prestate și lucrări executate, precum și din
alte operații efectuate în baza unor convenții sau contracte încheiate cu diverse persoane fizice
sau juridice. În categoria operațiilor care privesc decontările cu furnizorii sunt incluse și
32
Ionescu C., Contabilitate în comerț exterior, Editura Fundației România de mâine, București, 2001, pag. 50
17
avansurile acordate acestora dar și reducerile comerciale primite de la furnizori, precum și
efectele de comerț utilizate pentru stingerea parțială sau totală a datoriilor create față de
furnizori.
3.3.1 Cumpărarea de bunuri pe credit comercial clasic

În cazul S.C. INTREC S.R.L. Piatra Neamț, principalele operațiuni privind achizițiile pe
credit comercial clasic sunt redate în Registrul Jurnal de mai jos:
S.C. INTREC S.R.L. Piatra Neamţ

Registrul Jurnal
Pag. 1
Nr. Data Conturi Sume
Document Explicaţii
Crt. înregistrării Debit Credit Debit Credit
Report: 0,00 0,00
% 404 8638,21
Se înregistrează
Factura nr. 214 7259,00
1. 10.11.2017 achiziţionarea
254/10.11.2017 4426 1379,21
aparaturii birotice
Extras de cont 404 5121 8638,21 8638,21
Se înregistrează
2. 10.11.2017 nr.
achitarea datoriei
548/10.11.2017
Se înregistrează % 401 60996,43
Factura nr.
3. 11.11.2017 achiziţionarea de 371 51257,50
564/11.11.2017
mărfuri 4426 9738,93
Extras de cont 401 5121 60996,43 60996,43
Se înregistrează
4. 11.11.2017 nr.
achitarea datoriei
549/11.11.2017
% 401 17523,52
Factura nr. Se înregistrează
5. 12.11.2017 381 14725,65
263/12.11.2017 recepţia ambalajelor
4426 2797,87
Extras de cont 401 5121 17523,52 17523,52
Se înregistrează
6. 25.11.2017 nr.
achitarea datoriei
554/25.11.2017
Factura nr.
7. 27.11.2017 valoarea energiei 605 6255,45
854/27.11.2017
consumate 4426 1188,53
Extras de cont 401 5121 7443,98 7443,98
Se înregistrează
8. 02.12.2017 nr.
achitarea datoriei
652/02.12.2017
De reportat: 189204,28 189204,28

Registrul Jurnal
Pag. 2
Report: 189204,28 189204,28
Factura nr.
9. 03.12.2017 cheltuielile cu 611 31920,82
245/03.12.2017
reparaţiile 4426 6064,96
10. 12.12.2017 Extras de cont Se înregistrează 401 5121 37985,78 37985,78
nr. achitarea datoriei
18
698/12.12.2017
Total reportat: 265175,84 265175,84
3.3.2. Cumpărarea de bunuri pe credit comercial cambial

La S.C. INTREC S.R.L. Piatra Neamț, principalele operațiuni privind achizițiile pe credit
comercial cambial sunt redate în Registrul Jurnal de mai jos:

Registrul Jurnal
Pag. 1
Conturi Sume
Nr. Data
Report: 0,00 0,00

Factura nr. achiziţionarea 303 4721,60
1. 15.11.2017
255/15.11.2017 materialelor de natura 4426 897,10
obiectelor de inventar
Se înregistrează 401 403 5617,70 5617,70
Bilet la Ordin
2. 15.11.2017 emiterea biletului la
nr. 1/15.11.2017
ordin
Extras de cont Se înregistrează 403 5121 5617,70 5617,70
3. 24.11.2017 nr. achitarea efectului
549/24.11.2017 comercial
Se înregistrează % 401 35420,45 42150,34
Factura nr.
4. 25.11.2017 achiziţionarea de 371 6729,89
547/25.11.2017
marfă 4426
Cambie nr. Se înregistrează 401 403 42150,34 42150,34
5. 25.11.2017
587/25.11.2017 emiterea cambiei
Extras de cont Se înregistrează plata 403 5121 42150,34 42150,34
6. 25.11.2017
nr. 25.11.2017 cambiei
Factura nr. achiziţionarea unui 2111 19000,00
7. 27.11.2017
362/27.11.2017 teren 4426 3610,00
(19%*19000=3610,00)
Bilet la Ordin
8. 28.11.2017 emiterea biletului la
nr. 3/28.11.2017
ordin
Extras de cont Se înregistrează 405 5121 22610,00 22610,00
93 15.12.2017 nr. achitarea efectului
689/15.12.2017 comercial
Total reportat: 211134,12 211134,12
3.3.3. Cumpărarea de bunuri pe credit comercial clasic şi cambial în valută

La S.C. INTREC S.R.L. Piatra Neamţ nu se efectuează operațiuni contabilie de achiziții de bunuri pe credit
commercial clasic și cambial în valută, motiv pentru care se prezintă teoretic în Registrul Jurnal următor:

Registrul Jurnal
Pag. 1
19
Report: 0,00 0,00
Notă Se înregistrează livrarea 4111 707 60000,00 60000,00
contabilă nr. mărfurilor la export.
1. 15.11.2017
265/15.11. 15000 euro *
2017 4lei/euro=60000
Notă
descărcarea de gestiune
contabilă nr.
2. 15.11.2017 pt marfa vândută, la
266/15.11.
costul de achiziţie de
2017
42500,00 lei
Se înregistrează 5124 % 61500,00
încasarea creanţei 4111 60000,00
Extras de externe prin bancă (1 765 1500,00
cont nr. euro= 4,10 lei)
3. 16.11.2017
546/16.11. 15000 euro * 4,1
2017 lei/euro= 61500,00
61500,00 –
60000,00=1500,00
Se înregistrează recepţia 301 401 36000,00 36000,00
Factura nr.
materiilor prime
4. 17.11.2017 524/17.11.
importate
2017
9000 euro *4 lei=36000
Se înregistrează achitarea 4426 5121 6840,00 6840,00
Extras de
TVA aferentă materiilor
cont nr.
5. 17.11.2017 prime importate prin
658/17.11.
bancă
2017
19%*36000=6840,00
Se înregistrează emiterea % 403 36900,00
efectului de plătit 401 36000,00
Cambie
9000euro * 4.1 lei/euro 665 900,00
6. 18.11.2017 564/18.11.
=36900,00 lei
2017
36900,00-
36000,00=900,00
Se înregistrează achitarea % 5124 37800,00
Extras de la scadenţă a biletului de 403 36900,00
cont nr. ordin emis. 665 900,00
7. 28.11.2017
365/28.11. 9000euro * 4.2
2017 lei/euro=37800 lei
37800-36900=900
Total reportat: 281540,00 281540,00
3.3.4. Cumpărarea de bunuri fără factură

Pentru bunurile care sunt livrate cu un aviz de însoțire, facturile trebuie să fie emise în
termen de cel mult în a 15-a zi din luna următoare33.
Înregistrările contabile aferente cumpărării de bunuri fără factură la S.C. INTREC S.R.L.
Piatra Neamț sunt redate în Registrul Jurnal de mai jos:

Registrul Jurnal
Pag. 1
33
Feleagă Niculae, Ionaşcu Ion , Contabilitatea financiară, Vol. III, Editura Economică, București, 2013, pag. 65
20
Report: 0,00 0,00
Aviz de însoţire
achiziţionarea mărfurilor pe 371 7022,55
1. 16.11.2017 nr.
baza avizului de însoţire 4428 1334,28
256/16.11.2017
(19% x 2000= 380,00 lei)
Factura nr. Se înregistrează primirea 408 401 8356,83 8356,83
2. 20.11.2017
254/20.11.2017 facturii 4426 4428 1334,28 1334,28
Extras de cont 401 5121 8356,83 8356,83
Se înregistrează achitarea
3. 22.11.2017 nr.
datoriei
550/22.11.2017
Se înregistrează achiziţia % 408 9714,83
Aviz de însoţire
fără factură a unui lot de 3022 8163,72
4. 24.11.2017 nr
combustibili în valoare de 4428 1551,11
365/24.11.2017
8000 lei, TVA 9%
5. 27.11.2017
265/27.11.2017 facturii 4426 4428 1551,11 1551,11
Extras de cont 401 5121 9714,83 9714,83
Se înregistrează achitarea
6. 29.11.2017 nr.
datoriei
555/29.11.2017
Aviz de însoţire
achiziţionarea de mobilier pe 214 1000,00
7. 03.12.2017 nr.
baza avizului de însoţire 4428 190,00
465/03.12.2017
(19% *1000,00= 190,00)
8. 12.12.2017
546/12.12.2017 facturii 4426 4428 190,00 190,00
Chitanța nr. Se înregistrează achitarea 404 5311 1190,00 1190,00
9. 13.12.2017
658/13.12.2017 datoriei
Total reportat: 60860,37 60860,37
3.3.5. Cumpărarea de bunuri având la bază practica avansurilor comerciale
Conform teoriei, un furnizor trebuie întotdeauna să emită o factură clientului pentru suma
ce reprezintă avansul încasat, cel mai târziu până în a 15-a zi a lunii următoare celei în care a
încasat avansul34.
Regularizarea tuturor facturilor care au fost emise pentru avansurile încasate este
realizată prin stornarea facturilor de avans, la data emiterii facturilor pentru contravaloarea
integrală a tuturor livrărilor de bunuri sau de prestării de servicii 35. Stornarea poate fi făcută
separat sau pe aceiași factură în care este evidențiată contravaloarea integrală a livrărilor de
bunuri sau de prestări de servicii.
Înregistrările aferente achiziției de bunuri prin avansuri comerciale la S.C. INTREC
S.R.L. Piatra Neamț sunt redate în Registrul Jurnal următor:
34
Pântea I. P., Temeș I., Contabilitatea financiară a agenţilor economici din România, (Universitatea Babeş Bolyai
Cluj-Napoca), Editura Intel Credo, Deva, 2005, pag. 125
35
Baciu A., Matis D., Bazele Contabilităţii, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2011, pag. 72
21
Registrul Jurnal
Pag. 1
Report: 0,00 0,00
% 401 442,68
Factura nr. Se înregistrează 4092 372,00
1. 21.11.2017
257/21.11.2017 acordarea avansului 4426 70,68
401 5121 442,68 442,68
% 401 833,00
Se înregistrează
Factura nr. 628 700,00
2. 26.11.2017 primirea facturii de
258/26.11.2017 4426 133,00
prestări servicii
Se înregistrează % 401 - 442,68
Factură de
regularizarea 4092 -70,68
3. 26.11.2017 stornare nr.
avansului acordat 4426 372,00
547/26.11.2017
anterior
Chitanța nr. achitarea datoriei,
4. 28.11.2017
551/28.11.2017 mai puţin avansul
acordat anterior
Extras de cont nr.
5. 18.11.2017 acordarea avansului 4091 5000,00
547/18.11.2017
prin bancă 4426 950,00
Factura nr.
6. 18.11.2017 achiziţionarea 3024 12510,15
478/18.11. 2017
pieselor de schimb 4426 2376,93
Nota contabilă nr.
7. 18.11.2017 decontarea avansului 401 5950,00
784/18.11.2017
acordat 4426 -950,00
Chitanţa nr.
8. 22.11.2017 achitarea datoriei
875/22.11.2017
rămase
Total reportat: 36440,16 36440,16
3.3.6. Reduceri acordate de furnizori

În practica de specialitate se întâlnesc adesea situaţii în care furnizorul acordă, la valoarea
rezultată din aplicarea preţului sau tarifului negociat, o serie de reduceri. Reducerile afectează
atât vânzările, cât şi cumpărările, în funcţie de poziţia pe care agentul economic o are de o parte
sau cealaltă a “tejghelei comerciale”36. Astfel, sunt întâlnite următoarele tipuri de reduceri:
 reduceri cu caracter comercial;
 reduceri cu caracter financiar.
În ţările vest-europene se practică trei feluri de reduceri pentru care au fost consacrate
conotaţii adecvate, adică: rabat, remiză, respectiv risturn, care mai este cunoscut şi sub
denumirea de reducere anuală sau reducere globală.
36
Feleagă N., Ionaşcu I., Contabilitatea financiară, Vol. III, Editura Economică, București, 1993, pag. 65
22
Rabaturile reprezintă reduceri excepţionale pe care poate să le acorde furnizorul
clientului său atunci când se constată defecte de calitate sau abateri de la standarde la bunuri ce
fac obiectul tranzacţiei, ori atunci când i s-a livrat clientului marfa necomandată. Pentru a aplana
ivirea unor conflicte cu acest client şi pentru continuarea relaţiilor contractuale cu clientul,
furnizorul va diminua preţul de vânzare convenit în prealabil, cu o cotă numită rabat.
Rabatul comercial se calculează cu diferite ocazii37:
- vânzarea produselor la sfarşit de serie pentru a reduce stocurile de produse vechi;
- vânzări aniversare;
- vânzări promoţionale, cu ocazia lansării pe piaţă a produselor noi.
Remizele reprezintă reduceri practicate în mod obişnuit asupra preţului curent de
vânzare, luându-se în considerare volumul vânzărilor sau calitatea clientului (se ţine cont de
poziţia preferenţială a unui anumit compărător în clientela intreprinderii). Remizele se calculează
prin aplicarea unei cote procentuale asupra preţului curent de vânzare. După modul de calcul,
remiza este de două feluri:
 remiză simplă;
 remiză compusă.
Risturnurile reprezintă reducerile de preţ care sunt calculate asupra operaţiilor efectuate
cu acelaşi terţ. Ele sunt calculate în timpul unei perioade determinate de timp şi au scopul de a
recompensa fidelitatea clientului38. Cota de risturn poate fi calculată în formă progresivă.
Reducerile comerciale amintite anterior nu se înregistrează în contabilitate, dacă sunt acordate în
momentul facturării. Astfel, se va înregistra în contabilitate la creanţe din vânzări (respectiv
datorii din cumpărări) doar valoarea netă comercială rezultată ca urmare a aplicării acestor
reduceri.
În situaţia în care reducerile comerciale se acordă ulterior după ce a avut loc livrarea
mărfurilor şi expedierea facturii, acestea sunt înscrise în facturi de reducere sau note de credit. În
aceste cazuri, reducerile trebuie contabilizate, deoarece modifică nivelul facturii iniţiale.
Înregistrarea acestora se face prin debitul contului 401 “Furnizori” şi creditul contului 371
“Mărfuri” cu valoarea reducerilor cu caracter comercial şi stornarea TVA deductibilă.
Risturnul necesită o înregistare puţin deosebită, deoarece reprezintă o reducere care se
acordă, de regulă, la sfarşitul anului, pentru întreaga cantitate din sortimentul cumpărat în decurs
de un an. Ori, până la sfârşitul anului, bunurile cumpărate au fost consumate sau vândute, deci au
fost cuprinse în cheltuieli. În acest caz nu mai poate fi vorba de rectificarea costurilor bunurilor,
care nici nu se mai găsesc în gestiune, ci de rectificarea conturilor de cheltuieli în care au fost
37
Epuran M., Contabilitatea financiară în noul sistem contabil, Editura de Vest,Timișoara, 2015, pag. 123
38
Istrate C., Introducere în contabilitate, Editura Polirom, Iași,2006, pag. 87
23
incluse bunurile, după natura lor39. Se creditează contul 401 “Furnizori” şi se debitează contul
607 “Cheltuieli privind mărfurile”.
În cazul în care evidenţa stocurilor se ţine prin inventar intermitent, reducerile primite de
orice fel, rabat, remiză, risturn, necesită rectificarea datoriei faţă de furnizor şi, odata cu aceasta,
rectificarea conturilor de cheltuieli în care au fost înregistrate cumpărările; proporţional cu
acestea se rectifică şi TVA-ul. Rezultă că în aceste cazuri reducerile de orice fel se înregistrează
prin acelaşi tip de formule contabile care este specific risturnurilor primite, în cazul inventarului
permanent. De menţionat că reducerile nu se acordă automat, ci ele trebuie să fie convenite între
părţi şi stipulate ca şi clauze contactuale.
Reducerile cu caracter financiar se prezintă sub forma sconturilor de decontare şi constau
în reducerile acordate clienţilor care îşi achită cumpărăturile înaintea termenului normal de
exigibilitate40. Scontul de decontare se calculează prin aplicarea unei cote procentuale asupra
valorii facturii la preţul curent sau asupra valorii nete comerciale în cazul în care s-au acordat şi
reduceri comerciale. Fie că apar în factura iniţială, fie că fac obiectul unei facturi ulterioare de
reducere, sconturile de decontare se înregistrează în contabilitate sub formă de cheltuială
financiară în contabilitatea furnizorului sau sub formă de venituri financiare în contabilitatea
clientului.
Justificarea acestor înregistrări este următoarea:
- furnizorul care a acordat această reducere înregistrează o cheltuială, dar îşi încasează
creanţa faţă de clienţi cu una sau mai multe luni mai devreme. Scontul de decontare
acordat de furnizor reprezintă, deci, costul financiar al procurării acestor fonduri mai
devreme41;
- clientul care beneficiază de această reducere, pentru că plăteşte înainte ca
angajamentul său financiar să fi devenit scadent, înregistrează un venit. Scontul de
decontare este pentru client randamentul financiar al plasării fondurilor sale. În ceea
ce priveşte metodologia de calcul, menţionăm faptul că procentele sau sumele
absolute ale fiecarei categorii de reducere se aplică asupra “netului anterior“. În
cadrul reducerilor comerciale, mai întâi se operează rabaturile şi apoi remizele.
Înregistrările contabile aferente reducerilor primite de S.C. INTREC S.R.L. Piatra Neamț
de la furnizori sunt redate în Registrul Jurnal de mai jos:
Registrul Jurnal
Pag. 1
39
Bojan O., Bazele Contabiliăţii, Ediţia a şasea, Editura Economica, București, 2013, pag. 63
40
Mateş D., Normalizarea contabilităţii şi fiscalitatea întreprinderii, vol I şi II, Editura Mirton,Timișoara, 2004,
pag. 74
41
Pântea I. P., Temeș I., Contabilitatea financiară a agenţilor economici din România, (Universitatea Babeş Bolyai
Cluj-Napoca), Editura Intel Credo, Deva, 2005, pag. 75
24
Report: 0,00 0,00
achiziţionarea materialelor 3028 4275,00
consumabile, conform 4426 812,25
facturii înregistrate la ultimul
net
Rabatul: 5000*10%=500 lei
Valoarea după deducerea
Factura nr. rabatului: 5000-500=4500 lei
1. 25.11.2017 259/25.11. Remiza: 4500 *5%=225
2017 Valoarea materialelor
consumabile după deducerea
remizei: 4500-225=4275 lei
TVA calculată (la ultimul
net): 4275 *19%=812,25
Totalul facturii:
4275+812,25= 5087,25
Se înregistrează achitarea 401 % 5087,25

facturii, mai puţin scontul 5121 5036,37
Extras de
primit 767 50,88
cont nr.
2. 25.11.2017 Reducerea financiară brută
551/25.11.2
(scont) : 5087,25* 1%=50,88
017
Se înregistrează regularizarea 4426 767 -9,67 -9.67

Factură nr. TVA-ului aferent scontului,
3. 25.11.2017 478/25.11. conform facturii primite de la
2017 furnizor
19% *50,88=9,67
Factura nr. % 401 238,00
Se înregistrează
4. 15.12.2017 658/15.12. 371 200,00
achiziţionarea mărfurilor
2017 4428 38,00
De reportat: 10167,21 10167,21

Registrul Jurnal
Pag. 2
Reportat: 10167,21 10167,21
Extras de 401 5121 124,00 124,00
Se înregistrează plata unei
cont nr.
5 25.12.2017 părţi din datoria faţă de
561/25.12.
furnizor
2017
Factura nr. 401 % 24.80
Se înregistrează primirea
6. 27.12.2017 564/27.12. 609 20.84
facturii de reducere
2017 4428 3.96
Total reportat: 10316,01 10316,01
25
3.3.7. Achiziţii de bunuri prin leasing financiar
Contractul de leasing financiar este orice contract de leasing care îndeplineşte cel puţin
una dintre următoarele condiţii:
 riscurile şi beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul
leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing
produce efecte;
 contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului
ce face obiectul leasingului către utilizator la momentul expirării contractului;
 utilizatorul are opţiunea de a cumpăra bunul la momentul expirării contractului, iar
valoarea reziduală exprimată în procente este mai mică sau egală cu diferenţa dintre
durata normală de funcţionare maximă şi durata contractului de leasing, raportată la
durata normală de funcţionare maximă, exprimată în procente;
 perioada de leasing depăşeşte 80% din durata normală de funcţionare maximă a
bunului care face obiectul leasingului; în înţelesul acestei definiţii, perioada de
leasing include orice perioadă pentru care contractul de leasing poate fi prelungit;
 valoarea totală a ratelor de leasing, mai puţin cheltuielile accesorii, este mai mare sau
egală cu valoarea de intrare a bunului.
S.C. INTREC S.R.L. Piatra Neamț nu a achiziționat bunuri prin leasing financiar, motiv
pentru care înregistrările contabile sunt prezentate teoretic în Registrul Jurnal de mai jos:

Registrul Jurnal
Pag. 1
Report: 0,00 0,00
Factura nr. Se înregistrează factura de % 404 11900,00
1. 05.01.2017 154/05.01. avans 409 10000,00
2017 19% * 10000 lei=1900 4426 1900,00
Extras de 404 5121 11900,00 11900,00
cont nr. Se înregistrează plata
2. 07.01.2017
475/07.01. avansului
2017
3. 15.01.2017 Notă Se înregistrează imobilizarea 2133 167 60000,00 60000,00
contabilă
26
nr.
457/15.01.
2017
Notă 622 401 100,00 100,00
contabilă
Se înregistrează comisionul de
4. 15.01.2017 nr.
aministrare
458/15.01.
2017
Extras de 401 5121 100,00 100,00
cont nr. Se înregistrează plata
5. 16.01.2017
478/16.01. comisionului
2017
Se înregistrează factura % 404 5931,00
Factura nr. aferentă primei rate 167 4900,00
6. 30.06.2017 254/30.06. Valoare totala rata 666 100,00
2017 5000 – 100=4900 4426 931,00
19%*4900=931
Factura nr. 409 404 -10000,00 -10000,00
Se înregistrează stornarea
7. 30.06.2017 255/30.06.
avansului plătit
2017
Factura nr. Se înregistrează reducerea 167 404 10000,00 10000,00
8. 30.06.2017 256/30.06. datoriei din leasing cu
2017 valoarea avansului platit
Se înregistrează amortizarea 6811 2813 625,00 625,00
Notă
aferentă primei luni
contabilă
Durata de viata stabilita 8 ani
9. 30.06.2017 nr.
60.000 lei /8 ani/12 luni =
475/30.06.
625,00 lei/luna
2017
Total reportat: 90556,00 90556,00
3.4. Inventarierea datoriilor şi înregistrarea rezultatelor acesteia
Inventarierea elementelor de natura datoriilor comerciale reprezintă ansamblul

operaţiunilor prin care se constată existenţa tuturor elementelor respective, valoric, la data la care
aceasta se efectuează. Scopul ei principal este de stabilire a unei situaţii reale a tuturor
elementelor de datorii comerciale din fiecare societate, în vederea întocmirii corecte a situaţiilor
financiare anuale.
Inventariera trebuie să ofere de fiecare dată o imagine fidelă a poziţiei financiare, dar şi a
performanţei firmei pentru exerciţiul financiar42.
Societăţile comerciale au obligaţia să efectueze inventarierea elementelor de datorii
comerciale la începutul activităţii, cel puţin o dată în cursul exerciţiului financiar pe parcursul
funcţionării lor, în cazul fuziunii sau încetării activităţii, precum şi în următoarele situaţii 43:
a) la cererea oricăror organe de control sau a altor organe care sunt prevăzute de lege;
42
Horomnea E., Bazele Contabilităţii.Concepte şi aplicaţii, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2004, pag. 103
43
***, Legea Contabilității 82/1991, republicată și actualizată în Monitorul Oficial al României la data de
06.02.2017
27
b) de fiecare dată când sunt indicii că există anumite difetenţe (lipsuri sau plusuri) în
gestiune, şi acestea nu pot fi stabilite în mod cert decât prin intermediul inventarierii;
c) când intervine o predare - primire de gestiune;
d) atunci când se reorganizează gestiunea;
e) ca urmare a unor calamităţi naturale sau a cazurilor de forţă majoră;
f) în alte cazuri care sunt prevăzute de lege.
Inventarierea anuală a elementelor de datorii comerciale se face, de regulă, cu ocazia
încheierii exerciţiului financiar, avându-se în vedere şi specificul activităţii fiecărei societăţi.
Răspunderea pentru buna organizare a lucrărilor de inventariere îi revine ordonatorului de
credite, administratorului sau altei persoane care are obligaţia de a gestiona societatea. În vederea
efectuării inventarierii, aceste persoane aprobă proceduri scrise, adaptate specificului activităţii,
pe care le transmit comisiilor de inventariere.
Pentru inventarierea elementelor de datorii comerciale se întocmesc situaţii analitice
distincte. Totalul situaţiilor analitice astfel întocmite se verifică cu soldurile conturilor sintetice
corespunzătoare, care se preiau în "Registrul-inventar"44. Rezultatele inventarierii se stabilesc
prin compararea datelor constatate faptic şi înscrise în listele de inventariere cu cele din evidenţa
tehnico-operativă (fişele de magazie) şi din contabilitate.
Evaluarea facută cu ocazia inventarierii se face potrivit prevederilor reglementărilor
contabile. Evaluarea se va efectua cu respectarea principiului permanenţei metodelor, potrivit
căruia modelele şi regulile de evaluare trebuie menţinute, asigurând comparabilitatea în timp a
informaţiilor contabile.
Datoriile comerciale faţă de terţi sunt supuse verificării şi confirmării pe baza extraselor
soldurilor creditoare ale conturilor de datorii care deţin ponderea valorică în totalul soldurilor
acestor conturi, potrivit "Extrasului de cont" sau punctajelor reciproce scrise45. Nerespectarea
acestei proceduri, precum şi refuzul de confirmare constituie abateri de la prezentele norme şi se
sancţionează potrivit legii. În situaţia societăţilor care efectuează decontarea datoriilor
comerciale pe bază de deconturi interne sau deconturi externe periodice confirmate de către
parteneri, aceste documente pot ţine locul extraselor de cont confirmate.
Evaluarea datoriilor comerciale cu ocazia primei recunoaşteri în contabilitate se face la
valoarea nominală sau la valoarea de rambursare, dacă cele două valori sunt diferite. Evaluarea
la inventar se face, de regulă, la valoarea probabilă de plată, iar inventarierea datoriilor pe termen
lung se face pe bază de extras de cont.
44
Budugan D., Georgescu I., Păvăloaia L., Bazele contabilității. Cadru conceptual și aplicații, Editura Universității
45
Feleagă N., Ionaşcu I., Contabilitatea financiară, Vol. III, Editura Economică, București, 2013, pag. 65
28
3.5. Analiza structurii și evoluției datoriilor comerciale
În spaţiul socio-economic în care activează, S.C. INTREC S.R.L. Piatra Neamţ trebuie
să-şi probeze permanent viabilitatea, capacitatea de concurenţă şi adaptare, performanţa
economico-financiară.
În vederea desfăşurării unei activităţi continue şi pentru ca firma să fie fiabilă, aceasta
intră în relaţii de intercondiţionare cu factorii care există în mediul lor ambiant, susţinute fiind în
demersul lor economic de instituţiile bugetare şi instituţiile guvernamentale, bănci, forţă de
muncă, furnizori, clienţi, în vederea demostrării capacităţii de a desfăşura o activitate eficientă46.
Principalii indicatori economico-financiari privind operațiunile de decontare cu furnizorii
la S.C. INTREC S.R.L. Piatra Neamț sunt prezentați în tabelul 1.
Tabelul numărul 1. Calculul principalilor indicatori economico-financiari în perioada 2015 – 2017

Indicatori Simbol 2015 2016 2017
Cifra de afaceri CA 3.123.368,00 3.353.616,00 4.345.653,00
Profitul din exploatare Pexp 1.100,00 83.932,00 193.890,00
Profitul brut Pb 1.825,00 87.077,00 161.827,00
Profitul net Pnet 1.421,00 93.005,00 122.262,00
Excedentul brut din exploatare Ebexp 37.669,00 120.675,00 215.508,00
Active imobilizate Ai 63.087,00 27.219,00 298.665,00
Active circulante Ac 218.590,00 348.822,00 317.281,00
Stocuri St 38.691,00 66.173,00 101.392,00
Creanţe totale Cr 38.255,00 31.331,00 35.140,00
Disponibilităţi băneşti Db 141.644,00 251.318,00 180.749,00
TOTAL ACTIV TA 281.677,00 376.041,00 615.946,00
Capital permanent, din care: Cperm 204.036,00 277.041,00 399.311,00
Capital propriu CP 204.036,00 277.041,00 399.311,00
Datorii pe termen scurt DC 77.641,00 99.000,00 216.635,00
Datorii pe termen lung DN 0,00 0,00 0,00
TOTAL PASIV TP 281.677,00 376.041,00 615.946,00
Necesarul de Fond de NFR
Rulment -695,00 -1.496,00 -80.103,00
Viteza de rotație a activelor

circulante
14,29 9,62 13,70
Rata lichidității globale sau Rlg

generale
2,82 3,52 1,46
Rata lichidității reduse Rlr

2,32 2,86 1,00
Rata lichidității imediate Rli

1,82 2,54 0,83
46
Dumitrean E., Contabilitate financiară, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2008, pg. 68
29
Indicatori Simbol 2015 2016 2017
Rata îndatorării globale 1
0,28 0,26 0,35
Rata îndatorării globale 2

0,38 0,36 0,54
Rata îndatorării la termen 1

0,00 0,00 0,00
Rata îndatorării la termen 2

0,00 0,00 0,00
Rata solvabilității generale Rsg

3,62 3,79 2,84
Necesarul de fond de rulment este considerat cel mai relevant indicator de mărime
absolută pentru studiul echilibrului financiar, fiind indicatorul care ține cont de structura
activelor si pasivelor curente și de raportul de lichiditate și exigibilitate dintre ele.47
Valoarea pozitivă a necesarului de fond de rulment reflectă surplusul de nevoi temporare
în raport cu sursele temporare ce pot fi mobilizate.
Un necesar de fond de rulment neutru indică faptul că lichiditatea firmei este garantată
pe termen scurt. Structura activelor și pasivelor curente se poate modifica, ducând cu ușurință la
deteriorarea echilibrului financiar care este deja fragil.
Valoarea negativă a acestui indicator indică surplus de resurse temporare, în raport cu
necesarul de finanţat a activelor circulante.
Pentru S.C. INTREC S.R.L. Piatra Neamț, lipsa nevoii de fond de rulment a crescut cu
801,00 lei în 2016 față de 2015, datorită surplusului de resurse temporare în raport cu nevoile
corespunzătoare de capitaluri circulante, în ciuda scăderii vitezei de rotație a activelor circulante
cu 32,68%.
Lipsa necesarului de fond de rulment a crescut și mai mult în perioada următoare,
cunoscând o creștere cu 78607,00 lei în 2017 față de 2016, datorită accelerării vitezei de rotație a
activelor circulante cu 42,41%.
Valoare negativă și în creștere a necesarului de fond de rulment în ambele perioade
analizate, are un efect pozitiv asupra întreprinderii, deoarece aceasta își poate transforma repede
activele circulante în lichidități, indicând o stare de echilibru financiar.
47
Petrescu, S., Analiza economico – financiară (concepte-metode-studii de caz), Editura Universităţii Alexandru
Ioan Cuza, Iaşi, 2003, pag.135
30
Rata lichidității generale sau globale mai este cunoscută și sub numele de Current
Ratio. Acest indicator economico-financiar măsoară capacitatea firmei de a-și acoperi datoriile
pe termen scurt prin valorificarea activelor curente. 48
La firma analizată, rata lichidității generale are valoare supraunitară și crescătoare,
înregistrând o creștere cu 24,82% în 2016 față de 2015, ceea ce reflectă un fond de rulment
pozitiv și în creștere (140.949,00 lei in 2015 și 249.822,00 lei în 2016).
Trendul său crescător este datorat unui ritm de creștere mai alert al activelor circulante,
care s-au majorat cu 59,57%, față de ritmul de creștere al datoriilor curente, care au crescut doar
cu 27,05%.
Valorile înregistrate de rata lichidității generale în prima perioadă analizată, au un efect
pozitiv asupra situației economico-financiare a întreprinderii, indicând un echilibru financiar pe
termen scurt și capacitatea firmei de a-si plăti datoriile pe termen scurt din activele circulante.
În perioada următoare, rata lichidității globale înregistrează valori supraunitare, dar
descrescătoare, cunoscând o scădere cu 58,52% în 2017 față de 2016.
Trendul descrescător se datorează scăderii activelor circulante cu 9,04% în timp ce
datoriile curente au crescut cu 118,82%. Valoarea 1.46 mai mică decât valoarea de referință de
2-2,5 poate avea un efect negativ asupra întreprinderii, însă valoarea superioară a activelor
circulante în raport cu datoriile curente arată capacitatea firmei a-și acoperi datoriile..
Rata lichidității reduse mai este cunoscută și sub numele de Acid Test Ratio. Este un
indicator mai sever decât rata lichidității generale, reflectând măsura în care firma î-și poate plăti
datoriile curente din activele circulante excluzând stocurile, active care sunt mai ușor de
mibilizat. Intervalul de referință este cuprins între 0,8 și 1.49
S.C. INTREC S.R.L Piatra Neamț îregistrează valori mai mai mari decât intervalul de
referință pentru rata lichidității reduse, cu o tendință crescătoare de 23,28% în 2016 față de 2015,
datorată creșterii activelor realizabile și disponibile cu 57,12%.
În perioada următoare, 2016-2017, rata lichidității reduse are, de asemenea, valori mai
mari decât intervalul de referință, cu o tendință descrescătoare, înregistrând o scădere de 65,38%
în 2017 față de 2016, ca efect al scăderii activelor realizabile și diponibile cu 23,62%.
Deși datoriile curente au crescut cu 27,5% în prima perioadă analizată și cu 118,82% în
cea de-a doua perioadă, întreprinderea are capacitatea de a-și plăti datoriile pe termen scurt din
creanțe și disponibilități bănești.
48
Mironiuc M., Analiză economico - financiară Performanţă. Poziţie financiară. Risc, Editura Universităţii
„Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2009, pag 159
49
Mironiuc M., Pop F, Analizǎ economico-financiarǎ, Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2013, pag. 73
31
Rata lichidității imediate mai este cunoscută și ca raport de disponibilitate sau raport
al capacităţii de plată imediate. Măsoară capacitatea firmei de a-și onora datoriile cu scadență
mai mică de un an în baza disponibilităților bănești.50
La S.C. INTREC S.R.L. Piatra Neamț, rata lichidității imediate înregistrează valori mari
în prima perioadă analizată, cunoscând o creștere de 39,56% în 2016 față de 2015.
Tendința de creștere se datorează creșterii activelor de trezorerie într-un ritm mai alert
decât creșterea datoriilor curente. Disponibilitățile bănești au crescut cu 77,43% în 2016 față de
2015 în timp ce datoriile curente au crescut cu doar 27,5%.
În cea de-a doua perioadă analizată, rata lichidității imediate înregistrează o tendință de
scădere cu 67,32% în 2017 față de 2016, datorită scăderii disponibilitătilor bănești cu 28,08% și
creșterii datoriilor pe termen scurt cu 118,82%.
Cu toate astea, valorile obținute de întreprindere pentru acest indicator sunt favorabile
pentru ambele perioade analizate, indicând capacitatea firmei de a-și achita datoriile curente doar
din disponibilitățile bănești.
Rata îndatorării globale se calculează fie raportând datoriile totale la capitalul total al
întreprinderii, fie raportând datoriile totale la capitalul propriu. Aceste două raporturi sunt
cunoscute sub numele de coeficienți ai îndatorării globale și reprezintă gradul de dependență al
firmei față de resursele financiare provenite de la terți. Specialiștii recomandă valori mai mici de
0,66 pentru primul raport și mai mici de 2 pentru cel de-al doilea.51
În practica de speccialitate se preferă raportul datoriilor totale la capitalul propriu pentru
că face referire la normele bancare care prevăd ca totalul datoriilor firmei să nu depășească
dublul capitalului propriu.
Pentru S.C. INTREC S.R.L. Piatra Neamț, rata îndatorării globale scade în perioada
2015-2016 cu 7,14% când se raportează datoriile totale la pasivele totale, și cu 5,26% când se
raportează datoriile totale la capitalul propriu al firmei.
Tendința de scădere a acestui indicator se datorează creșterii într-un ritm mult mai alert al
capitalurilor proprii,care cresc cu 35,78% în prima perioadă, față de ritmul de creștere al
datoriilor totale ale firmei, care cresc doar cu 27,5% în 2016 față de 2015.
În următoarea perioadă analizată, 2016-2017, rata îndatorării globale crește cu 34,61%,
atunci când se raportează datoriile totale la pasivele totale, și cu 50% atunci când datoriile totale
sunt raportate la capitalurile proprii ale întreprinderii.
50
Petrescu S., Analiza economico – financiară (concepte-metode-studii de caz), Editura Universităţii Alexandru
Ioan Cuza, Iaşi, 2003, pag. 56
51
Mironiuc M., Analiză economico - financiară Performanţă. Poziţie financiară. Risc, Editura Universităţii
„Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2009, pag 78
32
Tendința crescătoare se datorează creșterii într-un ritm mai alert al datoriilor totale, care
se majorează cu 118,82%, față de ritmul de creștere al capitalurilor proprii care se majorează cu
doar 44,13% în 2017 față de 2016.
Valorile înregistrate de rata îndatorării globale în ambele perioade analizate arată că
firma este departe de a atinge limita maximă de îndatorare și că nu este expusă riscului de
insolvabilitate.
Rata îndatorării la termen se detrmină fie ca raport între datoriile pe termen lung și
capitalul permanent al firmei, fie raportând datoriile pe termen lung la capitalul propriu. Acest
indicator arată impactul diferit al capitalurilor proprii și permanente asupra riscului de
insolvabilitate al firmei. Specialiștii recomandă valori mai mici sau egale cu 0,5 pentru primul
raport,și valori mai mici sau egale cu unitatea pentru cel de-al doilea.52
În cazul S.C. INTREC S.R.L. Piatra Neamț, rata îndatorării la termen are valori inferioare
limitei de referință de 0,5. Deoarece întreprinderea nu are datorii pe termen lung, rata îndatorării
la termen are valoarea 0 în ambele perioade analizate și pentru ambele rapoarte.
Rezultatele obșinute în 2015, 2016 și 2017 arată faptul că autonomia financiară a firmei
nu este afectată, iar riscul de insolvabilitate este absent.
Rata solvabilității generale reflectă capacitatea întreprinderii de a face față tuturor
scadențelor, atât pe termen scurt cât și pe termen mediu și lung. Specialiștii consideră că valori
mai mici de 1,66 indică faptul că firma se caracterizează prin insolvabilitate și este riscantă
pentru investitori.
S.C. INTREC S.R.L. Piatra Neamț, înregistrează pentru rata solvabilității generale valori
mai mari decât 1,66.
În prima perioadă analizată, indicatorul cunoaște o creștere de 4,7% în 2016 față de 2015
datorită ratei de creștere a activelor cu 33,05%, mai mare decât rata de creștere a datoriilor totale,
care se majorează cu 27,5%.
În perioada următoare, 2016-2017, indicatorul are o tendință de scădere cu 25,67% ,
datorată creșterii într-un ritm mai alert a datoriilor totale care se majorează cu 118,82%, față de
ritmul de creștere a activelor totale, care cresc cu 73,37% în 2017 față de 2016.
Valorile mai mari decât valoarea de referință sugerează o situație netă pozitivă a
întreprinderii, ceea ce duce la concluzia că nu există simptome de insolvabilitate și că firma
poate atrage cu încredere investitori. Întreprinderea nu prezintă risc pentru creditori.
52
Mironiuc M., Pop F., Analizǎ economico-financiarǎ, Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2013, pag.147
33
3.6 Informații privind furnizorii în Situațiile Financiare Anuale
Furnizorii se găsesc în planul contabil la grupa “40. Furnizori şi conturi asimilate” şi se

găsesc în Situaţiile Financiare Anuale.
Situaţiile financiare anuale reprezintă cea mai importantă modalitate de a prezenta
periodic utilizatorilor informaţiile colectate şi prelucrate de sistemul contabil, prin care este
redată activitatea unei entităţi și sunt formate din:
 bilanț;
 contul de rezultat patrimonial;
 situatia fluxurilor de trezorerie;
 situatia modificărilor în structura activelor nete sau a capitalurilor proprii;
 conturile de execuție bugetară;
 anexele la situațiile financiare;
 note explicative.
Pentru a satisface nevoile de informare ale utilizatorilor situaţiile financiare trebuie:
- să furnizeze informaţiile necesare investitorilor actuali şi potenţiali pentru luarea unei
decizii raţionale privind investiţiile şi creditarea;
- să ofere informaţii utile pentru evaluarea fluxurilor viitoare de lichidităţi;
- să prezinte informaţii privind resursele economice, drepturile asupra acestor resurse
şi modificările acestora.
Obiectivul situaţiilor financiare, conform Cadrului General, este de a furniza informaţii
despre poziţia financiară, performanţa şi modificările poziţiei financiare ale întreprinderii, care
sunt utile unei sfere largi de utilizatori în luarea deciziilor economice.
Bilanţul contabil reflectă în expresie valorică, la un moment dat, echilibrul dintre
bunurile economice şi sursele de finanţare a acestora.Furnizorii se găsesc în pasivul elementelor
din bilanţ, astfel:
 în grupa B: “Active circulante” ( cont 409)
 în grupa D: “Datorii - sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an”
 în grupa G: “Sumele care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an”
Dacă bilanţul contabil permite o cunoaştere a poziţiei financiare a întreprinderii, contul de
profit şi pierdere oferă informaţii asupra activităţii înteprinderii, a modului cum aceasta îşi
gestionează afacerile prin dimensiunea veniturilor, cheltuielilor şi rezultatelor pe care le
generează.
34
Contul de profit şi pierdere face parte din situaţiile financiare de închidere a exerciţiului
financiar, este un document contabil de sinteză, ce prezintă rezultatul activităţii întreprinderii şi
astfel măsoară performanţele firmei în cursul unei perioade de gestiune. În calitate de
componentă a situaţiilor financiare contul de profit şi pierdere prezintă un îndoit interes
deoarece:
 permite determinarea rezultatului global dar şi formarea unei aprecieri de ansamblu
asupra performanţelor financiare ale perioadei de gestiune;
 oferă posibilitatea unei recapitulări în întregime a elementelor de venituri şi cheltuieli
ce au contribuit la obţinerea rezultatului dar şi la identificarea factorilor (favorabili
sau nefavorabili) care l-au influenţat.
Furnizorii, în contul de profit şi pierdere se găsesc atât în partea de venituri, în care se
cuprind veniturile care provin din activitatea curentă a întreprinderii sau venituri propriu-zise
(vânzări, onorarii, comisioane, dobânzi, etc), cât şi alte venituri şi plusuri de valori sau câştiguri
(plusurile de valoare din reevaluarea activelor, profiturile din cedarea imobilizarilor, etc), cât și
în partea de cheltuieli.
Conturile care se găsesc aici sunt 609 “Reduceri comerciale primite”, 665 “Cheltuieli
din diferenţe de curs valutar”, 765 “Venituri din diferenţe de curs valutar” şi 767 “Venituri din
sconturi obţinute”.
Furnizoriii se găsesc şi în două Note Explicative, mai exact în Nota nr. 5 “Situaţia
creanţelor şi datoriilor” doar pe prima linie, clasificaţi în funcţie de termenul de exigibilitate, şi
Nota nr. 9 “Principalii indicatori economico-financiari” în majoritatea indicatorilor calculaţi, în
special în indicatorii de lichiditate.
Notele explicative la situațiile financiare anuale conţin informaţiile referitoare la
metodele de evaluare a activelor, precum şi orice fel de informaţii suplimentare care sunt
relevante pentru necesităţile utilizatorilor în ceea ce priveşte poziţia financiară şi rezultatele
obţinute. Acestea se prezintă sistematic, iar pentru fiecare element semnificativ din bilanţ şi din
contul de profit şi pierdere trebuie să existe informaţii aferente în notele explicative.
Concluzii și propuneri
Pe parcursul lucrării s-a pus accentul pe partea de datorii din firma S.C. INTREC S.R.L.
Piatra Neamţ. Evidența decontărilor cu furnizorii se poate ține destul de ușor, deoarece în
contabilitatea analitică, furnizorii se ţin pe categorii, interni şi externi, pe termene de decontare ,
precum şi pe fiecare persoană fizică sau juridică.
35
În cele ce urmează se vor evidenția principalele puncte tari și puncte slabe ale
întreprinderii analizate și a lucrării prezentate.
Puncte tari:
 spațiile deținute de entitate sunt amplasate în zone populate;
 ofertă variată a produselor oferite spre vânzare;
 reputație bună în rândul clienților existenți;
 cifra de afaceri și profitul sunt în creștere;
 firma nu are datorii pe termen lung;
 își plătește în timp util obligațiile față de stat;
 reputație bună în rândul furnizorilor, onorându-și plățile față de aceștia la timp;
 are relații bune și contracte de durată cu mare parte din furnizori;
 întreprinderea nu are datorii pe termen lung;
 are capacitate de autofinanțare mare;
 se află în echilibru financiar;
 nu are risc de insolvabilitate;
 vechime de peste 20 de ani pe piață;
 program de lucru prelungit al magazinelor;
 viteza de rotație a stocurilor mare.
Puncte slabe:
- spațiile deținute nu sunt dotate cu facilități pentru persoanele cu handicap;
- brandul nu este foarte cunoscut pe piață;
- în oferta magazinelor sunt produse care sunt disponibile pe piață și din partea altor
societăți;
- promovare slabă;
- număr mic de personal;
- personal slab calificat;
- fluctuația mare a angajaților, în răndul vânzătorilor;
- competitivitate crescută pe piață;
- magazinele nu dispun de pază și protecție;
- fluctuația clienților care beneficiază de spațiile închiriate;
- instabilitatea pieței de imobiliare (principalele investiții sunt în imobiliare).
Propuneri pentru punctele slabe:
 dotarea spațiilor deținute cu rampe pentru persoanele cu handicap locomotor;
36
 investirea în cercetări de piață pentru o mai bună cunoaștere a concurenței și a dorințelor
și nevoilor clienților existenți și potențiali;
 investirea în marketing pentru practicarea celor mai avantajoase prețuri;
 investirea în promovare prin reclame pentru a se face brandul mai cunoscut pe piață;
 investirea în promovare prin practicarea unor reduceri și oferte de produse;
 selecția mai atentă a produselor oferite spre vânzare;
 creșterea numărului de angajați în sectoarele care necesită asta;
 investirea în instruirea personalului angajat prin oferirea de training-uri de specialitate;
 stabilirea unor relații mai bune și mai deschise cu personalul pentru a afla cauzele
fluctuațiilor personalului din vânzări și a le putea combate;
 încheierea unui contract cu o firmă specializată în pază și protecție pentru o mai bună
siguranță a personalului și a bunurilor comercializate;
 stabilirea unor clauze mai clare în contractele de închiriere.
Concluzionând, decontările cu furnizorii sunt o parte importantă în activitatea
întreprinderii, influențând stabilitatea financiară a acesteia și capacitatea de îndatorare și
autofinanțare.
În urma analizei S.C. INTREC S.R.L. se poate afirma că firma beneficiază de încrederea
furnizorilor săi, dispunând de capacitate de îndatorare mare și achitându-și toate datoriile către
aceștia în timp util. Întreprinderea se află intr-o situație de echilibru financiar ceea ce o plaseaza
în afara oricărui risc de insolvabilitate, având capacitate de autofinanțare mare și putând sa atragă
noi investitori. Cu toate astea firma trebuie să se concentreze pe un plan de dezvoltare mai amplu
dispunând de toate resursele necesare.
Bibliografie
1. Apostol C., Țaicu M., Accepțiuni și controverse privind performanța firmei, în Istrate C.,
Toma C., Informarea financiar-contabilă în condiții de criză, Editura Universității
Alexandru Ioan Cuza, Iași, 2009;
2. Apostol C., Perfecționarea conținutului informației oferite de bilanț în contextul unor
referențiale contabile diferite, publicată în Mironiuc M., Georgescu I., Validarea
informației financiar - contabile în contextul dezvoltării durabile, Editura Universității
Alexandru Ioan Cuza, Iași, 2009;
37
3. Baciu A., Matis D., Bazele contabilităţii, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2011;
4. Bojan O., Bazele Contabiliăţii, Ediţia a şasea, Editura Economica, București, 2013;
5. Budugan D., Georgescu I., Bazele contabilităţii, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2003;
6. Budugan D., Georgescu I., Păvăloaia L., Bazele contabilității. Cadru conceptual și
aplicații, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași, 2013;
7. Budugan, D., Georgescu, I., Contabilitate de gestiune, Editura CECCAR, București,
2007;
8. Cacuic L., Megan O., Bazele Contabilităţii, Editura Mirton, Timișoara, 2013;
9. Carp M., Impactul politicii de finanțare asupra dezvoltării durabile a întreprinderii,
Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași, 2013;
10. Călin O., Ristea M., ş.a., Bazele Contabilităţii, E.D.P., București, 2015, pag. 56
11. Creţoiu G., Bucur I., Contabilitate: Fundamentele si noul cadru juridic, Editura All
Beck, București, 2004;
12. Dicu R., Dimensiuni contabile și financiare ale capitalului. Concept. Evaluare.
Normalizare., Editura Tehnopress, Iași, 2015;
13. Dumitrean E., Contabilitate financiară, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2008;
14. Epuran M., Băbăiţă V., Grosu C., Contabilitate şi control de gestiune , Editura
Economică, Bucureşti 2004;
15. Epuran M., Contabilitatea financiară în noul sistem contabil, Editura de Vest, Timișoara,
2015;
16. Epuran M., Cotlet D., Ienovan F., Pereş I., Contabilitatea financiară în noul sistem
contabil, Vol. II, Editura de Vest Timişoara, 2014;
17. Feleagă N., Ionaşcu I., Contabilitatea financiară, Vol. III, Editura Economică, Bucureşti,
1993;
18. Feleagă N., Ionaşcu I., Tratat de contabilitate financiara, Editura Economică, București,
1998;
19. Feleagă N., Feleagă L., Contabilitate financiară. O abordare europeană şi internaţională,
Editura Economică, Bucureşti, 2007;
20. Feleagă N., Ionaşcu I., Contabilitatea financiară, Vol. III, Editura Economică, București,
2013;
21. Horomnea E., Bazele Contabilităţii.Concepte şi aplicaţii, Editura Sedcom Libris, Iaşi,
2004;
22. Ionescu C., Contabilitate în comerț exterior, Editura Fundației România de mâine,
București, 2001;
38
23. Ionevan F., Cotlet D., Mateş D., Hategan C., Iosif A., Bobitan N., Negret C.,
Contabilitate financiară, Editura Mirton, Timișoara, 2003;
24. Istrate C., Introducere în contabilitate, Editura Polirom, Iași, 2006;
25. Mateş D., Normalizarea contabilităţii şi fiscalitatea întreprinderii, vol I şi II, Editura
Mirton, 2004;
26. Mateş D., Matis D., Cotlet D., Contabilitatea financiară a entităţilor economice, Editura
Mirton, Timişoara, 2006;
27. Mironiuc, M., Analiză economico - financiară Performanţă. Poziţie financiară. Risc,
Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2009;
28. Mironiuc, M., Pop, F., (coordonatori), ş.a., Analizǎ economico-financiarǎ, Editura
Risoprint, Cluj Napoca, 2013;
29. Nicolae B., A.T. Ciuhureanu, Bazele contabilităţii – fundamente teoretice şi practice,
Editura Universităţii “Lucian Blaga”, Sibiu, 2010;
30. Pântea I. P., Temeș I., Contabilitatea financiară a agenţilor economici din România,
Editura Intel Credo, Deva, 2005;
31. Pântea I. P., Temeș I., Contabilitatea financiară a agenţilor economici din România,
(Universitatea Babeş Bolyai Cluj-Napoca), Editura Intel Credo, Deva, 2005;
32. Paraschivescu M-D., Păvăloaia W., Radu F., Olaru G-D., Contabilitate financiară,
Editura Tehnopress, Iași, 2007;
33. Pântea I.P., Pop A, Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Dacia, Cluj, 2004;
34. Petrescu, S., Analiza economico – financiară (concepte-metode-studii de caz), Editura
Universităţii Alexandru Ioan Cuza, Iaşi, 2003;
35. Risti L., Contabilitate şi gestiune fiscală, Editura CECCAR, București, 2009;
36. Tudor A-T., Contabilitate financiară, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2009;
37. *** http://www.risco.ro/verifica-firma/intrec-cui-2040818
38. ***, Legea 227/2015 privind Codul Fiscal, adnotată cu Normele metodologice aprobate
prin H.G. 1/2016,
39. ***, Legea Contabilității 82/1991, republicată și actualizată în Monitorul Oficial al
României la data de 06.02.2017;
40. ***, Ordinul Ministrului Finanțelor Publice numărul 1802/29.12.2014 – Partea I, pentru
aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale şi
situațiile financiare anuale consolidate (publicat în Monitorul Oficial la data de
30.12.2014)
39
41. ***, Standardele Internaționale de Raportare Financiară emise la 1 ianuarie 2015 (IAS
18), Textul integral al Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (IFRSs),
incluzând Standardele Internaționale de Contabilitate (IASs) și Interpretările.
40

Catalina Licenta Ultima Forma

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Catalina Licenta Ultima Forma

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași

Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor

Informaţia economică este prezentă astăzi în toate domeniile de activitate. Dezvoltarea

1.1. Definirea datoriilor comerciale

În cadrul activităţii economice se realizează schimburi de valori între entităţile care

1.2. Structura datoriilor comerciale

În cadrul relaţiilor societăţii comerciale cu terţii (furnizori, clienţi, salariaţi, buget,

1.3. Recunoaşterea datoriilor şi evaluarea acestora

Potrivit legii, în contabilitate nici o operaţiune economică sau financiară nu poate fi

2.1. Scurt istoric şi descrierea activităţii

Ca obiect de activitate înscris în contractul de constituire se regăseşte producerea şi

Structura organizatorică pe care o are compania este dată de ansamblul posturilor, de

Figura nr.1. Organigrama firmei INTREC S.R.L. Piatra Neamț

La definitivarea structurii organizatorice s-a avut în vedere economia de personal, prin

2.3. Organizarea gestiunii furnizorilor la INTREC S.R.L. Piatra Neamț

Pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de comerţ, societatea are încheiate un

Contabilitatea a apărut din nevoia de a răspunde în plan informaţional şi decizional la

3.1. Purtătorii primari de informaţii privind decontările cu furnizorii

3.2. Sistemul de conturi folosit pentru înregistrarea decontărilor cu furnizorii

3.3. Contabilitatea decontărilor cu furnizorii la INTREC S.R.L. Piatra Neamț

Operațiile contabile de decontare cu furnizorii provin, de regulă, din aprovizionări cu

3.3.1 Cumpărarea de bunuri pe credit comercial clasic

S.C. INTREC S.R.L. Piatra Neamţ

S.C. INTREC S.R.L. Piatra Neamţ

3.3.2. Cumpărarea de bunuri pe credit comercial cambial

S.C. INTREC S.R.L. Piatra Neamţ

Report: 0,00 0,00

3.3.3. Cumpărarea de bunuri pe credit comercial clasic şi cambial în valută

S.C. INTREC S.R.L. Piatra Neamţ

3.3.4. Cumpărarea de bunuri fără factură

S.C. INTREC S.R.L. Piatra Neamţ

3.3.5. Cumpărarea de bunuri având la bază practica avansurilor comerciale

3.3.6. Reduceri acordate de furnizori

Se înregistrează achitarea 401 % 5087,25

Se înregistrează regularizarea 4426 767 -9,67 -9.67

S.C. INTREC S.R.L. Piatra Neamţ

S.C. INTREC S.R.L. Piatra Neamţ

3.4. Inventarierea datoriilor şi înregistrarea rezultatelor acesteia

Inventarierea elementelor de natura datoriilor comerciale reprezintă ansamblul

Tabelul numărul 1. Calculul principalilor indicatori economico-financiari în perioada 2015 – 2017

Viteza de rotație a activelor

Rata lichidității globale sau Rlg

Rata lichidității reduse Rlr

Rata lichidității imediate Rli

Rata îndatorării globale 2

Rata îndatorării la termen 1

Rata îndatorării la termen 2

Rata solvabilității generale Rsg

Furnizorii se găsesc în planul contabil la grupa “40. Furnizori şi conturi asimilate” şi se

S-ar putea să vă placă și